Stenogramă plen

Mulțumesc, doamna președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Pentru Marin Bălan, primarul comunei Vedea, socoteala de acasă se potrivește cu cea din târg!”.

La 18 km de municipiul Giurgiu, la Vedea, într-o comună care adună, într-un singur sat, aproape 3.000 de locuitori, primarul de la PSD Marin Bălan lucrează spre binele comunei, ajutat de un consiliu format din 11 consilieri. Doar cinci consilieri dintre aceștia sunt de la PSD, patru consilieri provin de la PNL și doi consilieri de la ALDE. Este aceasta și o atestare a faptului că proiectele asumate sunt și cele mai bune pentru această comunitate locală, în care majoritatea locuitorilor sunt români – 82,72%, cu o minoritate de romi – 12,32%, iar 94,5% dintre locuitori sunt ortodocși, din punct de vedere confesional.

Comuna Vedea este o comună săracă, cu 130 de beneficiari de ajutor social, cu peste 200 de familii care au primit în anul 2017 ajutoare de încălzire pentru perioada de iarnă, dar realizările sunt impresionante pe fonduri europene și sunt legate toate de preocupările primarului Bălan.

Aici, printr-un proiect transfrontalier România–Bulgaria, cu o valoare de 1,5 milioane de lei, s-a aprobat restaurarea Bisericii „Sfântul Pantelimon”, biserică monument istoric, în care regăsim picturi realizate de marele nostru artist Gheorghe Tăttărescu în anul 1874.

Prin PNDL 1, asumat de guvernarea PSD–ALDE, s-au implementat două proiecte:

– canalizare și stație de epurare în comună, cu o valoare de 4,3 milioane de lei, realizată 40%, cu certe șanse de finalizare în 2018;

– modernizare străzi, 12,5 km, în comună, cu o valoare de 7 milioane de lei, realizată 100%.

De anul trecut, prin GAL, la Vedea s-a rezolvat problema gunoiului, care se colectează de la fiecare locuință bilunar, însă mai au nevoie în comună de două platforme betonate pentru gunoiul de grajd și alte resturi vegetale.

Primarul a alcătuit o listă de priorități cu probleme care urmează a fi soluționate pe termen scurt și lung. Șansa comunei Vedea este PNDL 2, cu un rol major în viitorul comunei. Sunt două proiecte importante depuse și aprobate la finanțare, fiindcă pentru Marin Bălan prioritatea acestui al treilea mandat au fost școlile și drumurile. Astfel:

– proiectul vizând reabilitarea, modernizarea și extinderea Școlii „Apostol Arsache” la standarde europene, cu o valoare de 6,3 milioane de lei. Beneficiari direcți vor fi cei peste 260 de elevi și preșcolari din comună;

– cel de-al doilea proiect vizează asfaltarea unor drumuri de interes local, 11,8 km, cu o valoare de 12,2 milioane de lei, acesta fiind un proiect amplu, care a fost gândit ca drum de centură al comunei;

– a treia dorință, achiziționarea unui buldoexcavator pentru Vedea, pe AFIR, prin GAL, cu o valoare de peste 80.000 de euro, are ca termen de realizare tot anul 2018.

Pentru Marin Bălan, până la finele acestui mandat, obiectivul major este finalizarea proiectelor începute, dar în egală măsură îl preocupă și analizează posibilitatea obținerii sau accesării de fonduri pentru:

– reabilitarea dispensarului uman;

– realizarea iluminatului public pe leduri: peste 600 de lămpi;

– realizarea branșamentelor la rețeaua de canalizare pe 2 km; – realizarea trotuarelor stradale, acolo unde s-au degradat odată cu realizarea lucrărilor de canalizare;

– finalizarea tribunelor, împrejmuirea și înființarea gazonului și iluminatului stadionului comunal, cu 400 de locuri;

– reabilitarea sediului primăriei, monument istoric;

– realizarea unui parc comunal „Grădina Neamțului”, pe o suprafață de 2,4 hectare.

Deși i s-a întâmplat și lui Marin Bălan ca uneori toate calculele făcute înainte de a se apuca de o investiție să-i fie date peste cap de evenimente neprevăzute, pentru el anul 2018 este un an crucial, în care primarul apreciază că-și va duce la îndeplinire toate promisiunile făcute în campania electorală pentru alegerile locale.

Pentru că vrea să lase drept zestre frumoasei comune Vedea investiții majore realizate în mandatele sale, consiliul județean și toți parlamentarii PSD de Giurgiu îl susținem și-i suntem alături.

De altfel, Marin Bălan nu exclude nici posibilitatea ca în anul 2020, „cu sănătate”, cum îi place să spună, să candideze din nou. În acest caz, în comuna Vedea din județul Giurgiu, socoteala de acasă se potrivește cu cea din târg!

Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu.

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Hadârcă Ioan, Grupul parlamentar al ALDE.

Se pregătește doamna senator Dinică Silvia Monica, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Genericul declarației mele politice de astăzi este „O nouă sesiune, cu probleme vechi”.

La startul noului ciclu de lucru al Senatului aș vrea să profit de oportunitatea pe care ne-o oferă acest început în a puncta reperele și prioritățile perioadei legislative pe care o avem de parcurs.

Primul reper ține de semnificația anului centenar al Marii Uniri de la 1918. Am parcurs trei sferturi din el. Cel mai important eveniment al acestei perioade a fost aniversarea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu patria-mamă, la 27 martie.

La București aniversării i s-a dat o tentă oficială, iar ședința solemnă a Camerelor reunite ale Parlamentului României s-a încununat cu o declarație inedită și curajoasă, în care cea mai importantă instituție politică a statului a formulat, pentru prima dată după mai bine de 70 de ani, din 1944, disponibilitatea României de a examina în mod expres o cerere juridic valabilă de reîntregire, venită, eventual, din partea autorităților moldovene de dincolo de Prut.

Dincolo de Prut evenimentul nu a avut și nu are nicio abordare oficială. Autoritățile s-au prefăcut că nu-l văd și deci nu-l consimt, un gest pe cât de rușinos, pe atât de grăitor. În schimb, aniversarea a fost cinstită pe larg, cu mult entuziasm și cu o masivă participare populară la Chișinău, în alte orașe și sate ale Republicii Moldova. O particularitate mai mult decât simbolică a Centenarului sărbătorit dincolo de Prut au fost sutele de declarații de reîntregire adoptate la nivel de primării și consilii locale. Alte zeci de primării de pe ambele maluri ale Prutului au semnat între ele acorduri de înfrățire și colaborare. Poporul este sincer în manifestările sale, el consimte aniversarea în toate aspectele ei și se bucură de ea.

Puțin mai jos voi reveni la subiect. Acum vreau să vorbesc despre prioritățile de ordin general asupra cărora ar trebui să ne concentrăm. Orientarea programului de guvernare pe sporirea salariilor și a pensiilor, pe reforma sistemului educațional, pe stimularea creșterii economice a regiunilor defavorizate – ceea ce înseamnă mai multă bunăstare – este corectă. Numai așa vom putea opri exodul de creiere și de forță de muncă, de care avem nevoie pentru a construi o Românie cu adevărat europeană. Doar că aceste sporuri trebuie făcute în deplină concordanță cu ritmurile de creștere economică și de modernizare ale României de azi.

Când spun asta mă gândesc, în primul rând, la județul Vaslui. Precum știți, el face parte din zonele defavorizate ale țării, dar dispune de un potențial enorm de creștere, în perspectiva unor investiții în infrastructură, în proiecte economice, în educație și sănătate, în inițiative de dezvoltare imediată și de lungă durată. Vasluienii, ca și întreaga țară, așteaptă de la noi să ne dedicăm anume acestor politici. Pe prioritățile de dezvoltare ale țării ar trebui să ne concentrăm, să renunțăm la politicianismul gol, izvorât din ambiții personale și să dăm mai multă atenție programelor de interes național care generează stabilitate, progres și bunăstare.

Spuneam că anul centenar a intrat pe ultima sută de metri. Vom avea o toamnă și un sfârșit de an pline de evenimente înălțătoare. Manifestările de demnitate națională ale generației de acum 100 de ani au creat în țară și în rândurile românilor de pretutindeni vibrații de mare intensitate națională. Ele trebuie valorificate în repere bune pentru generațiile viitoare.

Păcat că atât la București, la 10 august, cât și la Chișinău, la 1 septembrie, în anul Centenar, împotriva manifestanților a fost aplicată forța, s-a făcut uz de bastoane și gaze lacrimogene. După ce au parcurs mai mult de 1.300 de kilometri de drum pe jos, participanții la marșul centenar Alba Iulia–Chișinău au fost tratați în capitala Republicii Moldova inuman, fiind îmbrânciți, loviți, imobilizați în forță. Ca să fie intimidați și dispersați, autoritățile moldovene au recurs la tertipuri mincinoase, kaghebiste, despre materiale explozive care, chipurile, s-ar fi aflat în echipamentele unioniștilor, au deconectat pe seară instalațiile de iluminat din centrul Chișinăului. Ultima acțiune, cu organizarea întunericului, este cât se poate de simptomatică pentru guvernarea de azi de la Chișinău: nimic proeuropean în ea, decât corupție și obscurantism.

În consecință, atitudinea care se cere de la noi, membrii Parlamentului României, este să tratăm cu înțelegere populația activă care se adună la proteste, pentru că îi pasă de soarta țării, condamnând, totodată, manifestările de agresiune și extremism provocate de unele elemente special infiltrate pentru a compromite manifestările pașnice ale cetățenilor. Ne exprimăm indignarea față de comportamentul guvernanților din Republica Moldova și acordăm tot sprijinul cauzei drepte a tineretului unionist de pe ambele maluri ale Prutului.

Ion Hadârcă, senator ALDE Vaslui. Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Dinică Silvia Monica, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Ghica Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Cine plătește pentru greșelile din manualele unice?”.

Aș vrea să vă aduc aminte de un mesaj pe care îl auzim, din decembrie 2016, des: „Îndrăznește să crezi!” Este septembrie și curând vor începe școlile. Acum mai potrivit ar fi: „Îndrăznește să crezi că Turnu Măgurele se găsește în județul Mehedinți sau că ficatul se găsește în partea stângă a corpului.”

Acestea sunt doar o parte din lucrurile greșite pe care le vor învăța copiii noștri din manualele unice. Aceste lucruri au fost descoperite și prezentate în presă. Culmea este că, odată cu apropierea anului școlar, sunt din ce în ce mai multe manuale cu astfel de probleme.

Cunoaștem cu toții că sistemul de educație românesc suferă de o subfinanțare cronică. Auzim foarte des din partea decidenților că nu sunt bani pentru renovarea școlilor, pentru avizele ISU și pentru foarte multe alte lucruri de care are sistemul de educație nevoie. Însă educația ar trebui să fie prioritară. Ceea ce s-a întâmplat acum însă nu are legătură cu slaba finanțare a sistemului. Pur și simplu avem de-a face cu incompetență.

Acesta este rezultatul politizării excesive din educație și al faptului că pentru ocuparea anumitor funcții mai importante sunt pilele decât competențele oamenilor. Acesta este rezultatul faptului că atunci când inițiem un proces de elaborare a unui manual trebuie să ne asigurăm că materialul pe care autorii îl furnizează se va regăsi corect redat în manualul tipărit și varianta electronică. Este inadmisibil ca astfel de greșeli să aibă loc și ele să fie observate abia când sute de mii de manuale au fost deja tipărite.

Cine s-a ocupat de verificarea acestora? Cine i-a numit pe oamenii responsabili de verificare? Acestea sunt întrebări al căror răspuns ar trebui să-l aflăm, pentru că au fost cheltuiți bani pentru aceste manuale și, mai mult decât atât, aceste manuale vor ajunge în zone în care poate vor fi singura sursă de informare a unor copii. Ce șanse le oferim noi pentru viitor? Nu am văzut până acum ca nimeni să fi răspuns și să fie tras la răspundere. Nu am văzut nici măcar scuze. Sau o demisie.

Vă mulțumesc.

Silvia Dinică, senator, Circumscripția nr. 42 București.

Mulțumim, doamna senator.

Îl invităm pe domnul senator Ghica Cristian, Grupul parlamentar al USR, pentru a susține declarația politică de astăzi.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se numește „Ziua internațională a carității”.

Astăzi sărbătorim Ziua internațională a carității, o zi dedicată sensibilizării și mobilizării oamenilor și a organizațiilor nonguvernamentale în actul de dăruire.

Un studiu efectuat acum câțiva ani arăta că marea majoritate a românilor, chiar și cei care nu-și pot permite, ar dona bani către cauze sociale. Peste jumătate dintre români ar dona între 10 și 30 de lei lunar celor mai nevoiași, pentru că adesea, din cauza sistemului de protecție socială precar, ajungem în situația în care zeci de mii de români să ajungă să depindă de bunăvoința altor români.

Să nu uităm că aproape jumătate din copiii din România trăiesc cu riscul sărăciei și al excluziunii sociale. Să nu uităm că unii dintre ei își trăiesc copilăria în centre sociale mari, de sute de persoane. Mii de oameni nu au alte venituri decât cele venite din partea statului. Faptul că jumătate dintre români ar dona pentru cei mai săraci ca ei arată că spiritul civic din România nu e mort.

Dar, chiar dincolo de ajutorarea celor mai săraci din societate, caritatea poate avea impact semnificativ pentru noi toți. Organizații precum „Dăruiește Viață”, care a investit peste 6 milioane de euro în sistemul de sănătate românesc și acum construiește un spital oncologic, depind în mare parte de fonduri provenite din donații. Să ne reamintim de marea mobilizare socială de după tragedia de la Colectiv, cu zeci de mii de români contribuind cu bani sau produse pentru ajutorarea victimelor incendiului. Au apărut și unele forme de caritate: platforme online de strângere de fonduri, concursuri sportive unde participanții pot fi sponsorizați, banii fiind donați unor cauze, responsabilitatea socială corporativă. Toate aceste forme de dăruire arată că din ce în ce mai mulți români se gândesc la semenii lor.

Caritatea, dăruirea, poate fi un antidot la sărăcie și poate să umple golul lăsat de stat în unele sectoare. Orice donație poate avea un efect exponențial în îmbunătățirea sistemului de sănătate, în combaterea unor boli sau a sărăciei. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple avem nevoie de infrastructura legală corespunzătoare. Sute de fundații și organizații nonguvernamentale și-au desfășurat activitatea în ultimii ani din fonduri deductibile din impozite, schimbând viața românilor în bine. Mă refer aici la sumele deductibile din impozitul pe venit sau profit, sume ce provin atât de la companii, cât și de la persoane fizice.

Ce putem noi, ca parlamentari, să facem, dincolo de a dona și noi în cauzele de care suntem apropiați, e să susținem acest spirit civic, să ajutăm sectorul nonguvernamental să atragă mai multe fonduri. Anul trecut, înainte de sfârșitul sesiunii parlamentare, am propus o serie de amendamente pentru proiectul de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 25/2018. Aceste amendamente ar modifica procentul din impozitul alocabil spre organizații nonguvernamentale de la 2 la 3,5%, indiferent de natura activității acestora.

Dragi colegi,

Astăzi, de Ziua internațională a carității, vă invit să susțineți aceste amendamente când vom vota proiectul de lege, ele fiind esențiale pentru o societate civilă sănătoasă. Nu ajunge doar actul de dăruire pentru a ne putea ajuta aproapele, avem nevoie și de cadrul legal corespunzător pentru a ne asigura că banii dăruiți au impactul scontat.

Vă mulțumesc.

Senator Cristian Ghica, Circumscripția electorală nr. 42 București.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumim, domnule senator.

Dați-mi voie să-mi susțin și eu declarația politică.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Calea corectă este unirea, nu dezbinarea, în anul centenar”. Stimate colege și stimați colegi,

Suntem în anul Centenarului Marii Uniri a României, momentul în care sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire a românilor. Tot ce suntem astăzi, ca națiune, ca țară, ca popor, datorăm unor predecesori vizionari, patrioți, unor oameni a căror conștiință față de România ar fi trebuit să fie un model pentru întreaga clasă politică de astăzi.

Ar fi fost, poate, un moment potrivit ca în acest an centenar toți cei care facem parte din clasa politică de azi să ne oprim din atacuri și să pornim cu toții de la modelul predecesorilor noștri care au realizat Marea Unire. Din păcate, cel care ar fi trebuit să-i strângă pe români în jurul unui proiect național de mare anvergură, președintele republicii, este mai preocupat de propria campanie electorală pentru alegerile prezidențiale de anul viitor.

În anul centenar, Președintele României îndeamnă românii să lupte împotriva altor români. În anul centenar, Președintele României atacă în mod direct instituțiile statului și ordinea constituțională. Am crezut că cel care ajunge Președintele României, după ce jură în fața națiunii, devine garantul drepturilor și libertăților cetățenești și că le va apăra dincolo de mizele și interesele personale. Se pare că m-am înșelat. Dar continui să cred în litera și, mai ales, în spiritul Constituției noastre.

Vreau să vă spun că PSD nu va intra în acest joc al dezbinării, alimentat de adversarii care doresc să vină la guvernare prin mijloace nedemocratice, care să nu respecte votul românilor din 2016. Calea corectă este cea a conlucrării, calea colaborării dintre români și români. Calea corectă e calea unirii. România chiar are obiective mult mai importante decât lupta pe mize politice, meschine și irelevante pentru cetățenii care ne-au legitimat cu încrederea lor. Cine îndeamnă la ură și dezbinare este împotriva unirii, este împotriva României. La fiecare amenințare, jignire, minciună, manipulare din partea opoziției și a președintelui Klaus Iohannis noi vom veni cu o faptă bună pe care această coaliție de guvernare a făcut-o sau urmează să o facă pentru români.

Spre deosebire de cei care ne arată permanent, PSD are ce spune. Avem enorm de multe argumente care arată că viața multor români s-a îmbunătățit sensibil în această guvernare. Sunt milioane de pensionari, milioane de salariați, mii de antreprenori care au simțit în mod concret beneficiile măsurilor pe care le-am implementat. Aceste beneficii reale și palpabile trebuie să fie replica pe care o dăm la orice atac politic împotriva noastră.

E mult mai important ce facem la guvernare și ce facem în Parlament. E mult mai important ce facem noi ca țară pentru a ne apăra interesele pe plan european. Pentru cetățeni e mult mai important că România a început să modernizeze infrastructura rutieră, educațională și sanitară prin proiectele aprobate în cadrul Programului național de dezvoltare locală în fiecare localitate din țară. Lupta pentru interesul României e mult mai importantă decât tot scandalul pe care îl provoacă și toate jignirile pe care ni le aduc liderii opoziției și șeful statului, de un an și jumătate, în fiecare zi. Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Are cuvântul domnul senator Fălcoi Nicu, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Titlul declarației mele politice de astăzi este „Diversiunile PSD-ului și înglodarea în minciună”.

Stimați colegi,

Vă supun atenției situația gravă petrecută ieri la Comisia pentru apărare, când reprezentanții majorității politice PSD–ALDE au blocat, practic, audierea ministrului de interne Carmen Dan, a prefectului Speranța Cliseru și a comandantului Jandarmeriei Capitalei Laurențiu Cazan, eliminând de pe ordinea de zi punctul referitor la audieri.

Trec peste faptul că pretextele invocate, că ar fi vorba, adică, despre niște motive procedurale, au fost unele absolut ridicole. Insist însă asupra gravității situației create, pentru că e limpede pentru orice persoană care are o reprezentare corectă a realității că, în cele aproape patru săptămâni care au trecut de la protestul din 10 august, s-a încercat cu orice preț și prin orice mijloace ascunderea adevărului.

Declarațiile care au fost făcute în spațiul public de diverși factori de decizie au fost contradictorii. Și, după cum știți, au existat inadvertențe flagrante până și între declarațiile date de aceeași persoană, în momente diferite.

Audierea de ieri, dacă PSD nu s-ar fi împotrivit ca ea să aibă loc, ar fi fost un bun prilej pentru a obține clarificări, atât de necesare, în primul rând, pentru miile de oameni care au fost gazați și brutalizați și care au avut de suferit de pe urma reprimării violente a protestului.

Constat, doamnelor și domnilor colegi de la PSD și ALDE, că, deși suntem o țară europeană, Liviu Dragnea și lacheii și trepădușii pe care acesta i-a pus pe posturi se comportă cu cetățenii propriului popor ca și când am fi Turcia lui Erdoğan.

Cine îndrăznește să se împotrivească regimului acestui infractor cu porniri dictatoriale, care vrea să facă din România un fel de Teleorman mai mare, e bătut, gazat și, probabil, în curând, i se va face și dosar – înțeleg că se ocupă doamna Dan de asta – și va fi aspru pedepsit pentru delict de opinie.

Ați început noua sesiune parlamentară hotărâți să decimați în forță ceea ce v-a mai rămas de decimat, să îngenunchiați justiția, să o treceți cu totul sub control politic și să dați, la ordin, OUG-ul pe care vi l-a cerut Dragnea, lansând repetitiv în spațiul public fumigena protocoalelor. Și, mai ales, ați început noua sesiune determinați să mușamalizați informațiile despre protestul din 10 august, acelea care ne-ar putea conduce înspre aflarea adevăraților responsabili: decidenții politici care au dat ordinele de reprimare brutală a protestului și de gazare în masă, fără niciun fel de discernământ, a tuturor celor prezenți în Piața Victoriei, adică exact așa cum nu se face nicăieri în lumea civilizată.

Degeaba mimează acum doamna ministru Dan neimplicarea, miopia și habarnismul în ceea ce privește detaliile tehnice ale intervenției, pretinzând cu un tupeu uriaș că s-a aflat în minister până la ora 3.00 dimineața numai pentru a împărtăși, la finalul misiunii, cu persoanele din subordine propriile lor trăiri. Că vă place sau nu, sunt lucruri care se impun a fi lămurite, tocmai pentru că minciunile care ne-au fost îndrugate sunt atât de grosolane încât ele reprezintă o adevărată bătaie de joc și o insultă la adresa bunului-simț și a inteligenței oricărui cetățean.

N-ați vrut să ne lăsați ieri, stimați colegi, să aflăm de la doamna ministru Dan cine a dispus aducerea de trupe suplimentare la București și din alte unități militare, cine din cadrul Direcției generale de management operațional a dat ordinul de închidere a stației de metrou „Piața Victoriei” sau care a fost cauza bâlbelor despre existența mai multor ordine de evacuare a Pieței Victoriei. Și nu ați vrut pentru că știți foarte bine înspre ce decidenți anume ar conduce aflarea acestor informații!

Ca reprezentant al USR și secretar al Comisiei pentru apărare, vă înștiințez și pe această cale că nu vom renunța. Vom cere înființarea unei comisii de anchetă și vom continua, cu hotărâre și perseverență, să cerem aflarea adevărului. Și asta ca să nu faceți cumva și cu dosarul Jandarmeriei din 10 august exact ce ați făcut și cu dosarul Revoluției și cu cele ale mineriadelor.

Vă mulțumesc.

Senator USR Timiș, Nicu Fălcoi.

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Modernizarea infrastructurii sportive la nivel național”.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Am primit cu multă bucurie și optimism vestea că Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în parteneriat cu Federația Română de Fotbal, intenționează să lanseze un program de modernizare a infrastructurii sportive prin construirea a 400 de terenuri de sport la nivel național. Proiectul este, de altfel, asumat prin dosarul de candidatură al României la Euro 2020.

Bineînțeles, inițiativa este condiționată de alocarea unor resurse financiare necesare pentru realizarea acestor baze sportive. Consider însă că niciun efort nu este prea mare atunci când vorbim despre locuri organizate, optime pentru desfășurarea activităților sportive.

Știm toți cât este de sănătoasă mișcarea pentru fiecare dintre noi și cât de mult înseamnă pentru copii și tineri să aibă posibilitatea de a practica sportul preferat în condiții foarte bune. De aceea apreciez că un buget de aproximativ 100 de milioane de euro nu reprezintă o sumă foarte mare pentru un astfel de proiect național, ale cărui beneficii sunt atât imediate, cât și pe termen mediu și lung.

Dacă ar fi să facem o repartizare echilibrată a celor 400 de terenuri, raportat la numărul de județe din țară, ar însemna că în Iași se vor construi aproximativ 8-10 baze sportive. Este un început bun, mai ales că județul nostru resimte lipsa unei infrastructuri sportive adecvate numărului de locuitori, precum și specificului zonei. Trebuie să amintesc faptul că județul Iași are aproximativ un milion de locuitori, iar municipiul Iași, împreună cu zona metropolitană, concentrează aproximativ jumătate dintre aceștia. Să nu uităm nici faptul că Iașiul este un recunoscut centru universitar, unde elevii și studenții au nevoie de terenuri de sport unde să facă mișcare, atât pentru întreținerea sănătății, cât și pentru performanță. Mă gândesc și la faptul că două noi baze sportive în Iași, câte una în Pașcani, Hârlău, Târgu Frumos și Podu Iloaiei ar fi deosebit de utile pentru aceste comunități, ținând cont de faptul că sportul, dar mai ales fotbalul, este practicat aici atât la nivel de amatori, cât și la nivel de performanță.

În acest sens, s-a stabilit ca în perioada următoare să se identifice, împreună cu reprezentanții Primăriei Iași, precum și cu alte primării din județ, câteva locații pe care să se poată construi baze sportive care să includă și terenuri de fotbal, precum și de minifotbal sau handbal, cu suprafață naturală sau sintetică.

Au fost transmise deja adrese către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și către Federația Română de Fotbal din partea consiliului județean, prin care se iterează interesul deosebit de colaborare în vederea realizării acestui proiect în municipiul și județul Iași.

Conform proiectului actual, bazele sportive vor fi de trei tipuri: o bază multifuncțională cu teren de fotbal, teren de minifotbal și teren de handbal, ale cărei costuri se ridică

la aproximativ 2,2 milioane de euro, o bază cu teren de fotbal și unul de handbal și o bază de handbal multifuncțional, pentru mediul rural.

Închei prin a menționa, din nou, faptul că acest proiect de revitalizare a sportului românesc, atât pentru amatori, cât și de performanță, trebuie gândit în maniera de a crea o strategie pe termen lung și de a promova sportul și mișcarea în fiecare comunitate din România.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Mulțumim, domnule senator.

PAUZĂ

Are cuvântul domnul senator Baciu Gheorghe.

Declarația mea politică de astăzi: „Jocul dragostei și al... dezincriminării”.

Stimați colegi,

Am parafrazat, și nu întâmplător, titlul unei cunoscute piese de teatru, fiindcă așa a fost atunci când în acest for legislativ s-a aprobat Codul penal de către majoritatea parlamentară, pentru a sublinia diferența dintre interesul de partid și cel de stat al unora dintre colegii noștri. Fiindcă numai dragostea față de partidul de guvernământ și atașamentul față de interesele multora dintre membrii lui, unii aflați în vârful piramidei acestuia, la nivel național sau local, puteau duce la ignorarea unei inițiative legislative de interes național, menită să resusciteze respectul datorat, constituțional, însemnelor statale ale României.

Odată cu modificările aduse în anii anteriori Codului penal, prin care au fost dezincriminate infracțiunile referitoare la ofensa adusă însemnelor naționale, au fost și sunt săvârșite numeroase acte prin care s-au adus de către unele persoane, inclusiv de reprezentanți ai autorităților locale, prejudicii ordinii constituționale.

Abrogarea art. 238 din Codul penal aflat în vigoare în 1997, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58 din 23 mai 2002, și a art. 236[1] din aceeași lege, prin art. 1 din Legea nr. 278 din 4 iulie 2006, s-a soldat cu un val de agresiuni la adresa drapelului de stat și a imnului național. Prevederile Legii nr. 75/1994 sunt ignorate deliberat de autoritățile locale din anumite zone ale țării, care recidivează ostentativ în a nu le respecta, profitând de faptul că acestea au fost dezincriminate penal și legiferate, prin art. 24 alin. (1) lit. g) din Normele privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.157/2001, drept contravenții, fiind sancționate cu amendă. În prezent, singura pârghie legală pentru combaterea unor fapte de natura celor puse în discuție, sesizate în mod frecvent în spațiul public, este aplicarea unei sancțiuni contravenționale, suportată cu dezinvoltură de cei care le săvârșesc.

În repetatele mele intervenții, atât în calitate de simplu cetățean, cât și în cea de senator, am semnalat și am cerut celor în drept să ia măsuri pentru curmarea acestei stări de fapt. În urma unei interpelări adresate doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă, din însărcinarea acesteia am primit din partea doamnei ministru de afaceri interne Carmen Dan confirmarea convingerii că restabilirea ordinii constituționale în această privință nu se face decât prin incriminarea prin prevederile Codului penal și sancționarea ca infracțiuni a actelor defăimătoare la adresa simbolurilor naționale.

În acest sens, am adresat comisiei de specialitate constituite în Parlamentul României pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal un amendament privitor la reintroducerea articolelor abrogate din Codul penal aflat în vigoare în 1997. Am făcut-o în speranța că acesta va prevala în fața intereselor pentru modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Nu pentru a diminua importanța acestora prin modificările propuse, ci din considerente de interes național și pentru respectul cuvenit Constituției României. După cum cunoașteți, niciunul dintre aceste argumente nu a fost luat în considerare de membrii majoritari ai comisiei din coaliția de guvernare.

Amendamentul meu a fost respins, sper, nu din alte rațiuni decât cele raportate la faptul că aparținea unui membru al unui partid de opoziție. Opoziție față de interesele străine majorității cetățenilor, care dovedesc dragoste față de țară și care nu vor dezincrimina astfel de atitudini.

Gheorghe Baciu, Circumscripția electorală nr. 15 Covasna, senator neafiliat. Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Bună dimineața!

Declarația politică din această zi este intitulată „Cine și cum se produce urina?”.

## Stimate colege și stimați colegi,

La începutul acestei noi sesiuni parlamentare și la doar câteva zile de la deschiderea unui nou an școlar, am pentru dumneavoastră o întrebare: cine și cum se produce urina? Dacă știți răspunsul corect, felicitări! Dacă se întâmplă să nu-l cunoașteți, îl puteți afla din manualul de biologie pentru clasa a VI-a, proaspăt ieșit de sub tipar. Același manual din care elevii pot învăța că ficatul s-ar afla în partea stângă a corpului uman ori că în unghii ar exista o substanță numită „chitină”.

Pentru cunoștința acelora dintre dumneavoastră care aveți ficatul pe partea stângă, chitina este o substanță organică din care este format scheletul unor insecte și crustacee, iar în unghiile oamenilor regăsim cheratina. Într-o țară în care aceiași elevi, de clasa a VI-a, vor afla din proaspătul manual de geografie că Turnu Măgurele e taman prin Mehedinți ori că Marea Moartă „a înviat” și s-a mutat peste Marea Roșie, este deja o chestiune de subtilitate să faci diferența între o insectă și un om. Și nu e de mirare, atâta vreme cât în aceeași țară a devenit extrem de greu să facem diferența între un agramat și un ministru al educației, între un premier și un incult cu ifose, între un impostor și un doctor în științe și, mai ales, între un parlamentar și un hoț.

Stimate colege și stimați colegi,

Greșelile grosolane din manualele de geografie sau de biologie mai au o șansă să fie corectate. Asta chiar dacă toate costurile pentru corectarea și retipărirea manualelor ar trebui să fie suportate din buzunarele proprii de premierul și ministrul educației, care au girat realizarea lor.

Cu puțin efort, sunt convins că elevii pot fi învățați și care e diferența dintre o insectă și un crustaceu, respectiv un om. Dar mă întreb și vă întreb: cum îi vom putea învăța să distingă între un parlamentar și un hoț?

## Stimate colege și stimați colegi,

La finalul acestei intervenții de deschidere de sesiune parlamentară, renunț la întrebarea inițială, culeasă din manualul de biologie pentru clasa a VI-a, „Cine și cum se produce urina?”, pentru a vă adresa o altă întrebare –

pentru cine veți legifera în această toamnă: pentru toți cetățenii români ori pentru tâlharii, hoții, neghiobii și marii impostori care au prăduit și au pus pe butuci această țară? Vă asigur că răspunsul se va regăsi în manualele de istorie pe care le vor studia elevii din generațiile viitoare. Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Mulțumim, domnule senator.

Se pregătește domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Diaspora românească, gonită din România pentru a conduce Europa”. Stimați colegi,

Ieri, Roxana Mărăcineanu a fost numită în fruntea Ministerului Sportului din Guvernul francez. O româncă din diaspora este acum în linia întâi a guvernării din Franța și poate să contribuie la creșterea prestigiului Franței și la îmbunătățirea nivelului de sănătate din Franța.

Diaspora noastră are valoare. Nu e vorba numai despre cei plecați la maturitate pentru a-și construi o viață pe care România nu le-o putea sau nu le-o poate oferi, este vorba și de cei plecați copii fiind, odată cu părinții lor, goniți de guvernanții din România, așa cum este cazul Roxanei Mărăcineanu. Este vorba și de copiii generațiilor pe care le-au gonit guvernările postdecembriste, practic, aceiași actori pe care îi vedem acum în coaliția PSD–ALDE, copii de români îndepărtați de țară prin menținerea a zone întregi și sectoare economice întregi ale României într-o stare de subdezvoltare, din cauza corupției și incompetenței.

Acești copii s-au dezvoltat în țările gazdă. Mulți au ajuns întreprinzători sau profesioniști în diverse domenii. Am discutat cu câțiva dintre ei, fie în întâlnirile cu studenți, la Madrid sau Roma sau Berlin, fie la discuțiile despre dezvoltarea economică a României și despre cum poate contribui diaspora, la Bruxelles sau Paris. Toți acești oameni consideră că nu cunosc suficient România și vor să se apropie mai mult de țara natală, vor să se implice în progresul ei. Ideal, ar vrea să aibă o viață legată de România.

Pe unii dintre ei i-am întâlnit și la manifestația diasporei din 10 august, întâmpinați cu bastoane și gaze lacrimogene de Guvernul României. În timp ce Roxana Mărăcineanu devine ministru în Franța, Guvernul României îi gonește brutal pe tinerii din diaspora cu potențial. În timp ce Roxana Mărăcineanu, campioană mondială la natație, devine ministru al sportului în Franța, Guvernul României lasă sportul românesc pe mâna unei persoane care are cea mai importantă realizare în CV ocuparea funcției de director economic la o firmă care vinde țuică.

USR implică deja diaspora și va atrage expertiza românească din străinătate, îi va exploata potențialul atunci când va ajunge la guvernare, în 2020 sau mai devreme. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Salutăm prezența grupului de vizitatori care se află la balconul din dreapta sălii.

Bine ați venit în plenul Senatului României!

Dau cuvântul doamnei senator Emilia Arcan, senator – Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință, și permiteți-mi să vă felicit pentru noua funcție!

Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației de astăzi am intitulat-o „Un nou început”. Doamnelor și domnilor colegi,

Ne aflăm la începutul celei de-a patra sesiuni parlamentare și aproape la jumătatea acestei legislaturi. Pentru a merge mai departe cu rezultate și mai bune, mi se pare potrivit să reflectăm asupra momentului în care ne aflăm, asupra a ceea ce am făcut până acum, până la această dată, și a ceea ce avem în continuare de realizat.

Activitatea parlamentară și cea de guvernare, deși diferite, sunt strâns legate și împletite între ele, cel puțin din partea majorității care susține actualul Guvern. Avem stabilitate guvernamentală și lucrul acesta va continua cât timp actualul Executiv se va ține de îndeplinirea programului de guvernare, asumat la învestire.

La întâlnirea grupurilor parlamentare PSD de la începutul acestei luni a fost prezentat un raport de activitate al prim-ministrului. Doamna premier Viorica Dăncilă ne-a asigurat că este la zi cu măsurile prevăzute pentru acest an și că avem toate condițiile pentru ca anul să se încheie în parametrii programați, precum și măsurile pregătitoare pentru anul 2019, care sunt așa cum au fost preconizate și cum sunt în grafic. Într-adevăr, economia și-a continuat cursul de creștere și, odată cu aceasta, au crescut și veniturile la bugetul consolidat al statului. Așa cum știm cu toții, pe primul semestru s-a atins un procent de 12%. Numai din trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat s-au strâns la bugetul consolidat al statului cu aproape 13 miliarde de lei mai mult.

Aceste rezultate se văd și pe plan social, în creșterea bunăstării românilor. În prezent, șomajul a coborât sub 4%, a avut loc majorarea cu 10% a procentului de pensie, iar pensia minimă a crescut cu 23%. Au fost adoptate măsuri de creștere a salariilor din sănătate și din învățământ. De exemplu, salariul unui medic rezident din anul I a crescut cu 162%, al unui profesor debutant cu 23% și cu 25% al unui profesor universitar cu o vechime de 25 de ani. S-au luat măsuri de îmbunătățire a infrastructurii medicale, prin dotarea cu echipamente de ultimă generație, așa cum s-a îmbunătățit și infrastructura școlară. Sunt multe de făcut, dar o bilă albă pentru actualul Guvern este și reducerea birocrației pentru persoanele cu venituri independente, prin reducerea de la șapte declarații fiscale la doar una.

La rândul său, Parlamentul României a preluat de la Guvern o serie de proiecte și acte normative, pe care noi, parlamentarii, le-am adoptat ca legi. Vă rețin atenția aici cu Legea parteneriatului public-privat, deoarece am văzut ce deschideri formidabile poate să producă, prin oferirea unor proiecte de mari investiții. Iată cum putem trăi un sentiment de satisfacție, pentru că activitatea noastră, a parlamentarilor și a Guvernului, aduce beneficii multiple pentru prezentul și viitorul României.

Nu este cazul să fac un întreg bilanț a ceea ce am făcut, dar amintesc și Legea privind exploatarea gazelor de la Marea Neagră, Legea offshore, în varianta PSD–ALDE, pentru că are o mare încărcătură economică și politică. Am fost atenționați de persoane binevoitoare cu interesele companiilor străine că legea votată de PSD sperie investitorii. Nicidecum. Nimic mai fals! Dimpotrivă, sunt de acord cu aprecierea că această lege schimbă definitiv în bine viitorul României. Românii vor beneficia mai mult de pe urma exploatării resurselor naturale, se vor încasa mai mulți bani la bugetul consolidat al statului și cel puțin jumătate din cantitatea extrasă va merge în dezvoltarea industrială a țării și în extinderea rețelei de furnizare a gazului pentru consumatorii autohtoni.

Cam atât am avut de spus, în linii mari, despre ceea ce a fost până acum, până în acest moment. Urmează o nouă sesiune parlamentară, în care ne propunem să finalizăm legile justiției și codurile penale, după ce vom primi observațiile de la Curtea Constituțională a României. Vom începe dezbaterea pe actualizarea legilor siguranței naționale, în special legile de funcționare a serviciilor de informații.

Nu mă îndoiesc de faptul că vom realiza analize și dezbateri fundamentale asupra proiectului privind noua Lege a pensiilor, pregătită de Guvern și trudită această lege în această vară, prin care vom crea beneficii, o asigurare suplimentară și o certitudine pentru actualii și viitorii pensionari. Un alt aspect extrem de important care urmează a fi realizat este cel al referendumului pentru familie. Inițiativa a fost votată deja la Camera Deputaților și se află la Senatul României, pentru dezbatere. Despre aceste proiecte de legi și despre altele care vor intra în procedurile de lucru parlamentare voi vorbi atunci, la momentul potrivit.

Acum, în încheiere, doresc să vă asigur că noi, alianța PSD–ALDE, suntem ferm hotărâți să facem din sesiunea pe care am început-o una în care să aducem mai multă transparență și claritate în funcționarea instituțiilor statului, fie acestea cele judiciare, de informații sau agenții guvernamentale, să asigurăm cetățenilor români un cadru de muncă și de viață mai modern, democratic și mai prosper, dar și, nu în ultimul rând, să fim mai buni, mai înțelegători și mai omenoși, pentru că trăim vremuri tulburi.

Eu vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumim, doamna senator.

## DUPĂ PAUZĂ

Dau cuvântul domnului senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este „Prioritățile din domeniul sănătății în noua sesiune parlamentară”. Stimați colegi,

Prima declarație politică din această nouă sesiune parlamentară, susținută astăzi în fața dumneavoastră, îmi oferă prilejul de a relansa dezbaterea privind proiectele legislative extrem de importante asumate de către coaliția de guvernare, în interesul cetățenilor acestei țări.

Concentrându-ne atenția pe domeniul sănătății, aș nota că precedenta sesiune parlamentară s-a încheiat cu rezultate demne de remarcat. În primul și în primul rând, am reușit ceea ce nicio altă guvernare nu a făcut până acum: am mărit în mod semnificativ salariile cadrelor medicale care lucrează în spitalele din România. De asemenea, prin programul de guvernare am reușit alocarea de resurse financiare pentru toate programele de sănătate publică avute în vedere și am realizat investiții semnificative în dotarea spitalelor cu echipamente moderne. În plus, au fost semnate contracte în valoare suplimentară de 19,8 milioane de euro, pentru dotarea spitalelor la nivel național cu aparatură de imagistică de ultimă generație.

Aceste realizări reprezintă doar o mică parte a rezultatelor excelente obținute datorită muncii depuse de toți actorii implicați în procesul modernizării sistemului de sănătate din țara noastră. În cele ce urmează, în calitate de membru în Comisia pentru sănătate a Senatului și de președinte al Departamentului de sănătate din cadrul PSD, îmi iau angajamentul în fața dumneavoastră, stimați colegi, că vom continua să muncim la fel de serios, pentru a veni cu soluții noi și inovative la problemele rămase încă nerezolvate în sistemul de sănătate publică. Pentru această sesiune parlamentară îmi propun, înainte de toate, o colaborare strânsă cu profesioniștii din Ministerul Sănătății, în vederea rezolvării priorităților în domeniu ale coaliției de guvernare.

În acest sens, îmbunătățirea cadrului legislativ printr-o nouă lege a sănătății reprezintă prioritatea mea în această sesiune parlamentară. Vom începe să muncim pentru elaborarea unui pachet de reforme care să reconstruiască din temelii, pe baze solide, întregul sistem medical din țara noastră. Acest proces este realmente o provocare dificilă, la care doar împreună, printr-o colaborare între putere și opoziție, vom putea găsi soluții optime. Nu trebuie să uităm nici de legea vaccinării. Va trebui să facem eforturile necesare pentru a debloca procedura parlamentară în care se regăsește la ora actuală. De asemenea, nu putem să ignorăm dezvoltarea și implementarea altor inițiative legislative cruciale, precum noua lege a transplantului de organe și țesuturi.

Vă invit, așadar, dragi colegi, să lăsăm deoparte disputele politice și să lucrăm împreună în această sesiune parlamentară, pentru a aduce mai multă calitate actului medical din România și pentru a ne asigura de faptul că pacienții vor beneficia de un sistem medical modern, atât din punct de vedere legislativ și birocratic, cât și din punctul de vedere al resurselor umane și medicale.

Vă mulțumesc pentru atenție. Florian Bodog, senator PSD Bihor.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Hărău Eleonora Carmen, Grupul parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi cuprinde o întrebare – „Oare de ce atâta ostilitate față de pensionarii care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă?”, iar întrebarea pe care v-o adresez astăzi, stimați colegi din arcul puterii, este, practic, întrebarea unui petent din județul Hunedoara, respectiv domnul Petre Lungoci, pensionar miner.

Și, cu permisiunea dumneavoastră, o să doresc să vă citesc fragmente dintr-o scrisoare adresată doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale, și doamnei prim-ministru, de la care, până una-alta, nu a primit niciun răspuns.

„Prin această scrisoare” – spune petentul – „doresc să vă aduc la cunoștință doar unul dintre aspectele prezentate într-o scrisoare deschisă menționată mai sus, aspect ce se referă la modul discriminatoriu de calcul al pensiilor începând cu anul 2021. Este vorba, așadar, despre noul proiect al Legii pensiilor.”

Domnul Petre Lungoci face o interesantă și foarte impresionantă analiză și simulare pe cazurile pensionarilor din grupele I și II și vă rog să mă credeți că am verificat calculul acesta amănunțit. Domnul Petre Lungoci are dreptate și este impresionant modul în care Domnia Sa pune în pagină această scrisoare și considerațiile, simulările tehnice pe care le face, pentru că, vă rog să mă credeți, calculul pensiei nu este o operațiune aflată la îndemâna oricărei persoane.

Dar, făcând acest lucru, ne informează în legătură cu faptul că pensionarii grupei I pierd din calculul corespunzător proiectului, cu intrare în vigoare din 2021, sume semnificative. De pildă, pentru grupa I de muncă în condiții speciale, cu stagiu complet de cotizare de 20 de ani, domnul Petre Lungoci ne informează că la un număr de 67 de puncte obținut de un pensionar sau pensionabil, puncte împărțite la 20, va obține un punctaj de 3,35. Cu alte cuvinte,

o pensie de 5.946. După 2021, cu noua metodă de calcul, pensia calculată ar fi de 5.025. Iar faptul că unele voci amintesc de prevederea referitoare la situația în care, dacă în urma recalculării rezultă o pensie mai mică decât cea în plată, se menține cea în plată nu este de natură să scuze această eroare „făcută în mod tendențios”, spune petentul.

Citez: „Văzând cele prezentate, se poate constata că pensiile se pot majora pentru toate categoriile de pensionari și prin aplicarea actualei formule de calcul, fără a fi necesară alegerea unei noi formule de calcul, care nu este potrivită pentru toate categoriile de pensionari.”

Și se întoarce domnul Petre Lungoci, luând de bună promisiunea PSD–ALDE din campania electorală în legătură cu valoarea punctului de pensie calculat la 45%, și menționează: „Așa cum am arătat, prin calculele exemplificate, toate pensiile se pot majora, inclusiv ale pensionarilor care au muncit în condiții speciale, aplicând actuala formulă de calcul. În consecință, pentru evitarea unor astfel de situații generate de modificări ale formulelor de calcul, propun cea mai simplă, sigură și stabilă formulă de calcul, pentru toate categoriile de pensii: înmulțirea punctajului înscris pe cuponul de pensie cu valoarea punctului de pensie, calculat la 45% din valoarea salariului brut pe economie.” Așa cum vă spuneam, domnul Petre Lungoci a luat în serios promisiunea PSD, aceea cu valoarea punctului de pensie de 45% din valoarea salariului brut pe economie.

Și apoi pune întrebarea pe care am pus-o și eu în deschiderea declarației mele politice: „Oare de ce atâta ostilitate față de pensionarii care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă?”

Citez din scrisoarea petentului, scrisoare adresată, repet, doamnei Viorica Dăncilă și doamnei Olguța Vasilescu: „Dacă privim în urmă cu ceva timp, aproximativ 65.000 de pensionari nu au beneficiat de majorările pensiilor începând cu 1.01.2016 în baza Legii nr. 192/2015, din cauză că Guvernul PSD condus de domnul Grindeanu a emis, în luna mai, în anul 2017, Hotărârea Guvernului nr. 291, care a înlăturat orice recalculare a pensiilor în baza Legii nr. 192/2015.

Văzând această nedreptate, mulți dintre pensionari au început să-și caute dreptatea în instanțele de judecată, prin depunerea de acțiuni în contradictoriu cu casele locale de pensii care nu s-au conformat Legii nr. 192/2015. Hotărârile judecătorești au început a fi câștigate pe bandă rulantă de către pensionarii reclamanți, hotărâri care obligă casele de pensii la emiterea unor decizii de recalculare a drepturilor de pensie aparținând pensionarilor, începând cu 1.01.2016, prin creșterea cu 50% a punctajelor anuale realizate în perioada în care pensionarii au desfășurat activități de muncă în condiții speciale, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.

Mai mult ca sigur, pentru că situația a început să devină destul de apăsătoare pentru perdanți, aceștia s-au gândit să oprească valul de acțiuni în instanță prin elaborarea Legii nr. 221/2018, prin aplicarea ei de la 1.10.2018 în termen de 12 luni, care aduce doar parțial recalculări reparatorii pensionarilor nedreptățiți. Sigur, se poate observa că scopul emiterii acestei legi” – spune petentul – „este mai degrabă un soi de răzbunare, de a mai păcăli încă o dată pensionarii, prin neplata retroactivă a diferențelor de bani începând cu data de 1.01.2016.

O altă problemă ce pare a fi nerezolvabilă, deși se trâmbițează în mass-media înlăturarea oricărei inechități referitoare la pensii, este situația pensionarilor mineri, foste cadre tehnico-inginerești cu mare și deosebită răspundere în activitatea desfășurată în cadrul unităților miniere.

Stimată doamnă prim-ministru” – încheie petentul – „văzând cele arătate mai sus, am speranța că veți opri o nouă lovitură care se încearcă a se da pensionarilor din grupele de muncă/condiții speciale, cei mai mulți dintre aceștia găsindu-se în Valea Jiului, în Hunedoara, în Călan. Oricum, în județul Hunedoara.”

## Stimați colegi,

Alături de petentul Petre Lungoci și de cetățenii care mi-au acordat votul și m-au trimis în Parlamentul României, am rugămintea către parlamentarii care susțin arcul guvernamental să aibă în vedere faptul că oamenii care vă solicită sprijinul acum sunt aceia care au construit o țară și că nu este vina Domniilor Lor că politicile economice catastrofale de după 1990 au distrus, practic, ceea ce ei au construit.

Vă mulțumesc.

Sunt Eleonora Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara.

Mulțumim, doamna senator.

Dăm cuvântul doamnei senator Craioveanu Elena Lavinia, Grupul parlamentar al PSD.

Declarația mea de astăzi se numește, foarte simplu, „Apel la normalitate”.

Bună ziua, stimați colegi!

Să avem o nouă sesiune parlamentară productivă, plină de decizii bune, utile și aplicabile! Să reușim să strângem rândurile în jurul acelorași intenții și interese, și anume românii și România în integralitatea ei!

Aș vrea să fac apel la dumneavoastră, demnitari ai României, să contribuim cu toții la crearea unei stări de normalitate în țara noastră. Pentru că ceea ce se întâmplă acum, când locul dialogului constructiv, de bun-simț, în limitele decenței, chiar dacă se poartă în contradictoriu, a fost luat de strigăte, injurii, jigniri, de multe ori de o vulgaritate și de o violență ieșite din comun... Avem datoria de a readuce țara noastră la normalitate. O normalitate pe care ar trebui să o construim împreună, la care să aderăm și pe care să o susținem cu toții, indiferent de culoare politică, apartenență etnică sau religie.

Stimați colegi,

Haideți să nu mai asistăm pasivi la toate mișcările mârșave, care nu pot duce decât la o divizare și la o radicalizare a României. Să încercăm să nu mai fim indiferenți la toate acțiunile, surprinzătoare de altfel, de denigrare, desconsiderare și subminare a autorităților statului, care nu conduc la altceva decât la o imagine negativă a țării în lume și abat atenția de la nevoile reale ale românilor. A asista pasiv la tot ceea ce se întâmplă, a te face că nu înțelegi sau că nu vezi este echivalent cu a fi complice la destructurarea României. Haosul care se vrea a fi creat nu va fi ușor limpezit, odată instalat. Trebuie să fim uniți și solidari în lupta cu violența, cu vulgaritatea, cu disprețul față de ceilalți, față de valorile noastre naționale.

Haideți să scoatem în evidență, zi de zi, ceea ce ne caracterizează pe noi ca popor, de secole, pe aceste meleaguri: minte deschisă, bunătate, umanitate, empatie, altruism, inteligență, sensibilitate, creativitate. Oamenii trebuie să aibă încredere în noi, să le dovedim că suntem de bună-credință, valoroși, că pentru a-i sprijini pe ei, și nu propriile interese, ne-au ales. Iar pentru aceasta trebuie să dăm tot ce avem noi mai bun în noi, fiecare în parte și împreună, ca un tot unitar, interesați și implicați în bunul mers al lucrurilor pentru români.

Am credința că vom reuși. Să fim conștienți că nimeni nu deține adevărul absolut și că doar împreună putem să ne câștigăm prestigiul ca popor valoros, demn și respectat!

Vă mulțumesc.

Sunt Lavinia Craioveanu, senator de Dolj.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumim, doamna senator.

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– Grupul parlamentar al PSD: domnul senator Avram Nicolae, domnul senator Bădălău Niculae și domnul senator Smarandache Miron Alexandru;

– Grupul senatorial al PNL: domnul senator Stângă George Cătălin, domnul senator Cazan Mircea Vasile, domnul senator Popa Cornel și domnul senator Șoptică Costel;

– Grupul parlamentar al USR: domnul senator Alexandrescu Vlad Tudor. Vă mulțumim.

Îmi cer scuze, declarație politică în scris a depus și domnul senator Toma Vasilică, Grupul parlamentar al PSD.

Având în vedere că a fost convocată ședința Biroului permanent, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

Vă mulțumim.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Bună dimineața, stimați colegi!

Pentru că încă nu avem cvorum, am să-l rog pe domnul senator Ion Ganea, secretar al ședinței, să facă un apel nominal. Dar rapid, da?

## **Domnul Ion Ganea:**

Bună ziua, stimați colegi!

Rog puțină atenție, pentru a putea fi operativi și să dăm drumul mai repede ședinței.

Alexandrescu Vlad Tudor – absent Andronescu Ecaterina Antal István Loránt – absent Arcan Emilia – prezentă Arcaș Viorel – absent Avram Nicolae – prezent Baciu Gheorghe – prezent Badea Viorel Riceard Bădălău Niculae – absent Bădulescu Dorin Valeriu – absent Băsescu Traian – prezent Benea Adrian Dragoș – absent Bodog Florian Dorel – prezent Botnariu Emanuel Gabriel – prezent Brăiloiu Tit Liviu – absent Breaz Valer Daniel – prezent Bulacu Romulus – prezent Butunoi Ionel Daniel – prezent... E afară. Cadariu Constantin Daniel – prezent Caracota Iancu – absent Cazan Mircea Vasile – absent Cazanciuc Robert Marius – absent Cârciumaru Florin – absent Chirteș Ioan Cristian – prezent Chisăliță Ioan Narcis – prezent Chițac Vergil – prezent Cîțu Florin Vasile – absent Coliban Allen – prezent Corlățean Titus – prezent Costoiu Mihnea Cosmin – absent Covaciu Severica Rodica – prezentă

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/14.IX.2018

Craioveanu Elena Lavinia – prezentă Crețu Gabriela – prezentă Cristina Ioan – absent Császár Károly Zsolt – prezent Cseke Attila Zoltan – absent Dan Carmen Daniela – absentă Dănăilă Leon – absent Deneș Ioan – absent Derzsi Ákos – absent Diaconescu Renică – prezent Diaconu Adrian Nicolae – prezent Dinică Silvia Monica – absentă... Prezentă. Nu v-am văzut. Strigați „prezent”, că nu vă urmăresc cu... Dinu Nicoleta Ramona – absentă Dircă George Edward – absent Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristian Sorin – prezent... Prezent. V-am zis, v-am văzut. Dumitrescu Iulian – absent Dunca Marius Alexandru – absent Fălcoi Nicu – prezent Federovici Doina Elena – prezentă Fejér László Ődőn – absent Fenechiu Cătălin Daniel – absent Fifor Mihai Viorel – absent Filipescu Răducu George – prezent Subsemnatul, Ganea Ion – prezent Ghica Cristian – prezent Gorghiu Alina Ștefania – prezentă Goțiu Remus Mihai – prezent Hadârcă Ion – prezent Hărău Eleonora Carmen – prezentă Ilea Vasile – prezent Ilie Viorel – prezent Ionașcu Gabi – prezent Iordache Virginel – prezent Iriza Scarlat – prezent László Attila – absent Leș Gabriel Beniamin – prezent Lungu Dan – absent Lungu Vasile Cristian – absent Lupu Victorel – prezent Manda Iulian Claudiu – prezent... Strigați cu spatele. Manda Iulian Claudiu, prezent. Manoliu Dan – prezent Marciu Ovidiu Cristian Dan – prezent Marin Gheorghe – prezent Marin Nicolae – prezent Marussi George Nicolae – prezent Matei Constantin Bogdan – prezent Mazilu Liviu Lucian – prezent Meleșcanu Teodor Viorel – absent Mihail Radu Mihai – absent... A, ești prezent.

Mihu Ștefan – prezent Mirea Siminica – prezentă Moga Nicolae – prezent Nicoară Marius Petre – prezent Nicolae Șerban – prezent Niță Ilie – prezent Novák Csaba Zoltán – prezent Oprea Mario Ovidiu – prezent Oprea Ștefan Radu – prezent Orțan Ovidiu Florin – prezent Pavel Marian – prezent Pațurcă Roxana Natalia – prezentă Pauliuc Nicoleta – prezentă Pănescu Doru Adrian – prezent Pereș Alexandru – prezent Pîrvulescu Eugen – prezent Pop Gheorghe – prezent

Pop Liviu Marian – prezent Popa Cornel – prezent Popa Ion (ALDE) – absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton – prezent Preda Radu Cosmin – prezent Presadă Florina Raluca – prezentă Resmeriță Cornel Cristian – absent Romașcanu Lucian – prezent Rotaru Ion – absent Ruse Mihai – absent Salan Viorel – prezent Savin Emanoil – prezent Sbîrnea Liliana – prezentă Scântei Laura Iuliana – prezentă Sibinescu Ionuț – absent Silistru Doina – prezentă Simionca Ioan – absent Smarandache Miron Alexandru – prezent Soporan Aurel Horea... E pe afară. Prezent. Stan Ioan – prezent Stănescu Paul – prezent Stângă George Cătălin – absent Stocheci Cristina Mariana – prezentă Șoptică Costel – prezent Talpoș Ioan Iustin – absent Tánczos Barna – prezent Teodorovici Eugen Orlando... Vine. E absent. Toma Cătălin Dumitru – prezent Toma Vasilică – prezent Trufin Lucian (PSD Botoșani) – prezent Turos Lóránd – prezent Țapu-Nazare Eugen – absent Țuțuianu Adrian – prezent Valeca Șerban Constantin – absent Vela Ion Marcel – absent Vulpescu Ioan – absent Wiener Adrian – prezent Zamfir Daniel Cătălin... Zamfir e absent. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamnelor și domnilor senatori, Vă rog să luați loc, să începem ședința de astăzi. Avem 80 de senatori prezenți.

Da, imediat, domnule Goțiu.

Deci am rugămintea respectuoasă la toți să luați loc, să putem să numărăm în mod eficient și să putem parcurge ordinea de zi, care-i destul de mare.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 5 septembrie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până la acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 80.

Ședința plenului Senatului este condusă de Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Vă precizez că în ședința Biroului permanent de astăzi s-a decis suplimentarea ordinii de zi cu un punct, respectiv inițiativa legislativă, L393/2015, de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 41/2015 privind cercetarea.

Cu această modificare,

Da.

Bună dimineața!

Pe procedură. Când s-a făcut lista de prezență și a fost strigat colegul nostru senator, domnul Călin PopescuTăriceanu, am înțeles că a fost prezent. Nu-l văd pe dânsul și, pentru acuratețea procesului-verbal, vrem să știm dacă este sau nu prezent, a fost sau nu numărat. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Nu este prezent. Este plecat în delegație în Polonia. Dar, în sfârșit, nu știu cum ați tras concluzia aceasta, dar putem merge mai departe.

La punctul 1, secțiunea 1 a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 10–15 septembrie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 10 septembrie 2018: activități în circumscripțiile electorale. Este deschiderea anului școlar, parlamentarii vor fi prezenți în teritoriu la aceste activități;

– marți, 11 septembrie 2018: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului cu ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; între ora 14.00 și ora 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; între ora 16.00 și ora 18.00, lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și vot final pe inițiative legislative cu caracter organic la ora 17.00; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– pentru miercuri, 12 septembrie 2018, vă propunem astăzi ca de la ora 9.00 la ora 16.00 să avem lucrări în comisiile permanente. Am convenit în cadrul ședinței Biroului permanent de astăzi că, în măsura în care vom avea un număr important de rapoarte primite de la comisiile de specialitate, este posibil ca în ședința Biroului permanent de marți să decidem să organizăm o ședință de plen și în cursul zilei de miercuri. Repet, dacă avem rapoarte suficiente venite de la comisiile de specialitate;

– pentru joi, 13 septembrie 2018: de la ora 9.00 la ora 16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 14, respectiv 15 septembrie 2018: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt comentarii legate de programul propus?

- Înțeleg că nu.

Domnule Alexandrescu!

## **Domnul Ion Ganea**

**:**

Tomac!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Am rugămintea să...

Domnule Tomac! Ne place spatele dumneavoastră, dar vă

rugăm să nu ne perturbați ședința.

Unanimitate de voturi.

Programul de lucru a fost aprobat.

I-ați chemat pe toți la ordin, domnule Băsescu?

## **Domnul Gabi Ionașcu**

**:**

Mai suntem și pe aici.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Și USR-ul, da.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 3, 4, 5, 10, respectiv 17 iulie 2018, a unor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2018 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin aderarea la Convenția internațională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, precum și a unor obligații care rezultă pentru România din regulamentele adoptate la nivelul Uniunii Europene în domeniul serviciilor de navigație aeriană (L289/14.05.2018);