Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·16 septembrie 2019
Camera Deputaților · MO 100/2019 · 2019-09-16
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Dezbateri politice cu participarea domnului Alexandru Petrescu, ministrul comunicațiilor și societății informaționale, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema „Strategia 5G – principalele vulnerabilități pentru România în acest domeniu, lipsa de transparență și comunicare a ministerului, precum și care este stadiul de implementare a proiectelor de digitalizare a României”
· Informare · informare
60 de discursuri
Bună ziua, stimați colegi!
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 146. A crescut numărul între timp – 175.
În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 16, și miercuri, 18 septembrie 2019; programul de lucru pentru perioada 16–21 septembrie 2019; lista rapoartelor depuse în perioada 11–16 septembrie 2019 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.
În continuare, potrivit art. 205 din regulament și programului de lucru, în ședința de astăzi, în cadrul orei Guvernului avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema „Strategia 5G – principalele vulnerabilități pentru România în acest domeniu, lipsa de transparență și comunicare a ministerului, precum și care este stadiul de implementare a proiectelor de digitalizare a României”.
Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul ministru Alexandru Petrescu.
Timpul maxim stabilit de regulament pentru fiecare participant la dezbateri este următorul: reprezentantul grupului care a solicitat dezbaterea – 5 minute; reprezentantul Guvernului – 5 minute pentru a răspunde; reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea – 3 minute pentru lămuriri suplimentare; celelalte grupuri parlamentare – câte 3 minute fiecare pentru a-și prezenta punctul de vedere, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție, care are 5 minute; reprezentantul deputaților neafiliați – un minut și cel al Guvernului, la final – 5 minute.
Voi da cuvântul domnului deputat Pavel Popescu, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi. Aveți la dispoziție 5 minute. Vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimate domnule ministru, Stimați colegi,
Înainte de a începe această alocuțiune, aș vrea să vă dau un _breaking news_ : la buget mai avem o gaură, de 500 de milioane de euro, estimativ. Și asta este pur și simplu din cauza muncii sau nemuncii domnului ministru aici de față, Alexandru Petrescu, în cârdășie cu domnul Teodorovici, care în înțelepciunea lor...
Vă rog să prezentați tema dezbaterii, domnule Popescu.
Aceasta este tema dezbaterii – 5G; vorbim de cele 500 de milioane de euro pe care domnul Teodorovici le-a prevăzut în bugetul pe anul acesta și care, de fapt, nu vor veni niciodată în bugetul țării, din cauza faptului că ministerul condus de domnul Petrescu nu și-a făcut munca pe tot ceea ce înseamnă strategie 5G. Este tema dezbaterii.
Domnule ministru,
Nu cred că are rost să reiau aspectele memorandumului semnat de președintele Klaus Werner Iohannis cu ocazia vizitei în SUA.
Am observat că și dumneavoastră v-ați deplasat la Forumul Economic de la Krynica pentru a dezbate acest subiect.
Întrebarea mea e una simplă. Și, dacă ar fi să o multiplic, în aceste șase luni, din martie încoace, îmi aduc aminte că am tot trimis la ministerul dumneavoastră întrebări și interpelări și n-am primit niciun răspuns.
Chiar în halul acesta, ca parlamentar al României, astăzi să trimiți interpelări și întrebări ministerului care are Strategia 5G în mâini și să nu primești absolut niciun răspuns, atunci când vorbim despre securitatea României – fie ea și cea cibernetică?!
Domnule ministru, omenește, eu vă înțeleg. Omenește. Pentru că, având o medie a mandatului de opt luni, miniștrii MCSI din guvernarea PSD par să fi fost doar ocupanți trecători ai acestei demnități de mare importanță pentru viitorul României și al tinerei noastre generații.
Am încercat măcar să găsesc continuitatea necesară în programul de guvernare al PSD. Din păcate, multe lucruri n-au rămas decât pe hârtie. Iar, dintre puținele abordate, concret, unele, precum tranziția la televiziunea digitală, au fost implementate exact invers decât ați promis românilor.
De aceea, aș vrea să vă pun în continuare un set simplu de 10 întrebări, cât mai simple, cât mai concrete, astfel încât să le puteți spune românilor clar și concis de ce ne aflăm astăzi în această stare dezastruoasă, deși dumneavoastră predicați în toate locurile pe unde mergeți că România este cap, și nu coadă, în Europa pe tot ceea ce înseamnă digitalizare și strategii.
Domnule ministru,
Întrebarea numărul 1. Cine coordonează astăzi digitalizarea României?
Codul administrativ are..., cu toate păcatele lui, reglementează funcționarea administrației publice și a fost creat de MDRAP. Documentele publice, circulația lor sunt un subiect reglementat de MAI, prin Arhivele Naționale.
Modernizarea politicilor publice prin includerea deschiderii către tehnologiile IT este subiectul metodologiilor create de către SGG și, nu în ultimul rând, singura utilizare zilnică, dar critică, a unei platforme la nivelul întregii administrații publice este la Ministerul Finanțelor Publice, prin sistemul de trezorerie și urmărire a execuției bugetare.
Așadar, de ce văd românii atât de des la televizor, vă văd pe dumneavoastră, practic, semnând contracte de finanțare,
zeci de contracte de finanțare cu care vă lăudați? Pentru ce? Dar mai ales pentru cine, domnule ministru?
Sunt mari tunuri în IT, domnule ministru, știți asta foarte bine. Banii se dau cui trebuie. Mai puțin are treabă MCSI cu ce ne trebuie nouă, ca stat, și cu ce le trebuie cetățenilor.
Domnule ministru, mai am o întrebare tehnică. Cum puteți spune dumneavoastră că MCSI realizează proiecte pentru binele public, atunci când această activitate, după lege – că respectăm legea –, îi revine SGG, prin secretarul de stat coordonator pentru e-guvernare, așa-numitul „CO guvernamental”.
Practic, cu încălcarea legii, dumneavoastră vă deturnați singuri bani de cheltuială, în loc ca aceștia să fie administrați conform legii și celor mai bune practici guvernamentale internaționale. Și aici mă refer la acea echipă POAT din minister, despre care știți și dumneavoastră, care scrie proiecte zilnic. Și atunci ce facem cu CO guvernamental? Ce facem cu încălcarea legii? Asta este a doua întrebare.
Am o întrebare – numărul 3. Și este una care privește viața fiecărui român din această țară. Pentru că acel card de sănătate, domnule ministru, pune în pericol zilnic viața fiecărui pacient care intră în spitalele din România.
Și, dacă este un lucru care într-adevăr m-a șocat în acest mandat scurt pe care dumneavoastră îl aveți, este că v-am văzut la televizor de prea multe ori vorbind despre tomate și alte fantasmagorii din programul dumneavoastră de guvernare pe agricultură, dar n-ați vorbit niciodată de cardul de sănătate al românilor, care luni de zile, săptămâni a fost blocat și pacienții, da, au stat la cozi la spitale și nu au putut să-și deconteze ceea ce aveau de decontat, n-au putut să intre în tratament, pentru că sistemul asupra căruia dumneavoastră aveți acces nu a funcționat.
E evident, oficial probabil o să veniți să-mi spuneți că nu aveți o responsabilitate directă. Nu ar veni decât în sprijinul celor ce am spus eu anterior aici. Dar totuși dumneavoastră aveți un minister de specialitate, aveți 100 de specialiști în schemă. Ca minister, nu aveți o opinie? Nu aveți un diagnostic pentru această boală, ca să-i spun așa, a cardului de sănătate?
Vă spun sincer că nu vă înțeleg de ce vă exprimați pe subiecte de agricultură și nu vă dați cu părerea pe subiectele care vă privesc. Și asta mă doare și îi doare și pe cetățenii României.
În 28 septembrie 2018, cu un an în urmă, a intrat în vigoare obligativitatea pentru România de a accepta autentificarea pe internet folosind documente electronice de identitate sau de rezidență emise de alte state membre UE.
De ce după un an încă nu se întâmplă acest lucru, domnule ministru?
A patra întrebare. Sunteți conștient că, spre uimirea noastră, a opoziției, dar și a oamenilor cu vechime în activitatea parlamentară, pe parcursul anului 2018 demnitari ai ministerului pe care îl conduceți s-au opus în comisiile de specialitate unui proiect de lege adoptat de Guvern cu privire la cartea electronică de identitate? Acea carte electronică de identitate, domnule ministru, care mâine dacă ar fi implementată în România ar eradica cozile la care milioanele de români stau în toate instituțiile publice, bolnavi, pentru că nu au nici card de sănătate. Acele cozi care provoacă ambuteiaj în trafic, acele cozi care ne fac zilnic viața mizerabilă. Din cauza faptului că dumneavoastră, domnule ministru, nu v-ați dat interesul nici pe acest proiect. Și aș putea să vă dau, cu nume și prenume, funcționari și demnitari ai MCSI care au venit la Comisia pentru IT și au umilit această țară și românii, prin ascunderea acestei legi a cărții de identitate în sertarele ministerului.
Despre câte lucruri bune ați făcut dumneavoastră în aceste luni, despre sutele sau zecile de contracte semnate pe bani europeni am auzit cu toții. Dar aș vrea să văd un rezultat...
Vă rog să încheiați...
...să-mi arătați un rezultat...
...a expirat timpul.
...cum se duce românul de rând în fiecare zi și spune: am primit astăzi un document electronic! Este imposibil. Pentru că nu v-ați ocupat de problemele reale ale românilor. Știți, domnule ministru, că prin accesarea...
## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**
Mulțumesc frumos. Intrăm în timpul...
Atunci luăm din timpul alocat partidului, grupului parlamentar.
Am să-i înmânez...
## **Domnul Pavel Popescu:**
...lista de întrebări domnului ministru. Și am să revin cu următoarele comentarii.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Mulțumesc.
Îl invit la tribună pe domnul Alexandru Petrescu, ministrul comunicațiilor și societății informaționale. Aveți la dispoziție 5 minute.
## **Domnul Alexandru Petrescu** _– ministrul comunicațiilor și societății informaționale_ **:**
Stimată doamnă președinte de ședință, Stimate doamne, stimați domni parlamentari,
Domeniul telecomunicațiilor este un domeniu unde greu te exprimi dacă ai doar valențe de populism în limbaj și în discurs. Ca dovadă, am încercat să-l urmăresc pe domnul deputat Pavel Popescu; mărturisesc că o prezentare mai dezlânată și mai fără început și fără coadă mi-a fost greu să văd până acum.
Cred că, în căutare de subiecte, ați menționat agricultura de câteva ori; cred că dumneavoastră aveți valențe spre agricultură, la cât de mult s-au bătut câmpii de la acest microfon de către dumneavoastră.
Mă preocupă în mod special profunzimea necunoașterii dumneavoastră în acest domeniu. Și ea, până la urmă, nu este egalată decât de ardoarea de a comunica ceva, orice, doar să vă justificați existența parlamentară.
Așa că mă văd nevoit să transform această oră a Guvernului, spre beneficiul dumneavoastră, în primul rând, într-un exercițiu pedagogic. Măcar după această oră să fiți ceva mai informat despre ce se întâmplă în spațiul digital românesc și în spațiul digital european.
Mă simt onorat să fiu astăzi în fața dumneavoastră. Și mi s-a oferit șansa și timpul alocat de a prezenta în Parlamentul României realizările Guvernului prin prisma ministerului pe care îl conduc.
De altfel, sunt încântat să pot acorda aceste informații doamnelor și domnilor parlamentari din PNL, care au solicitat acest dialog și care, din expunerea temei inițiatorilor, indică
o insuficientă informare, în ciuda eforturilor constante de comunicare pe toate subiectele și toate mijloacele media utilizate de MCSI și de mine, personal, având astăzi șansa de a pune la curent colegii din PNL cu realizările Guvernului în acest domeniu și perspectivele de dezvoltare ale acestui sector important.
Încep prezentarea subiectelor intervenției mele prin a sublinia că acțiunile Guvernului sunt în deplină concordanță cu prioritățile europene în materie de economie digitală și cu obiectivele dezvoltării relației strategice cu partenerii nord-atlantici.
În context, țin să menționez realizările președinției române la Consiliul Uniunii Europene în domeniul digital, care sunt recunoscute, de altfel, ca un reper de diligență, performanță, transparență și bună cooperare, pentru promovarea unei Europe digitalizate și incluzive.
În mod specific, permiteți-mi să reamintesc în foarte scurtul timp pe care îl am alocat că președinția română a obținut succese importante în aria digitalizării. Aș menționa: finalizarea dosarului privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public; creșterea transparenței tranzacțiilor pe platformele online; noile reguli referitoare la drepturile de autor pe internet; pregătirea poziției care urmează să fie adoptată de Uniunea Europeană în cadrul Conferinței Mondiale a Radiocomunicațiilor a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor pentru 2019; pachetul privind măsurile restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea și statele membre; realizarea înțelegerii comune cu Parlamentul European cu privire la programele financiare parte a cadrului financiar multianual – și aici mă refer în mod special la Programul „Europa digitală”, mecanismul privind Conectarea Europei, programul „Orizont Europa”; a adoptat concluziile Consiliului privind viitorul unei Europe cu un grad ridicat de digitalizare după 2020, concluziile Consiliului privind Planul coordonat privind dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale _made in Europe_ , concluziile Consiliului privind securitatea cibernetică și a lucrat intens într-un dosar cu o semnificativă sensibilitate – și aici mă refer la dosarul privind confidențialitatea comunicațiilor electronice _in privacy_ –, activitate globală pentru care a primit aprecieri deosebite din partea statelor membre și din partea industriei.
Dacă îmi permiteți să fiu punctual cu privire la 5G... Și aici mă voi adresa în special dumneavoastră, domnule deputat Pavel Popescu.
Și vă rog frumos să înmagazinați informațiile pe care le-am integrat și, chiar și telegrafic prezentate, vă rog frumos să le aveți ca reper pentru activitatea și percepția dumneavoastră, filtrarea informațiilor ce țin de spațiul digital de acum încolo.
Așadar, având în vedere impactul economic, social și tehnologic...
O să vă rog să vă apropiați și de..., pentru că au expirat cele 5 minute.
## **Domnul Alexandru Petrescu:**
Elaborarea și promovarea HG ce ține de Strategia 5G au fost inițiativa MCSI de aliniere a României la practica statelor europene avansate în acest domeniu. Și aș enumera state din Europa precum: Austria, Belgia, Olanda, Croația, Estonia, Finlanda.
Documentul – și aici mă refer la Strategia 5G – a beneficiat de o largă dezbatere publică și consens cu reglementatorul ANCOM, cu companiile telecom, experți, mediul academic, instituții ale administrației publice, organizații de profil. Conține proiecțiile sociale, financiare, tehnologice și economice generate de impactul implementării noilor tehnologii. Vreau să vă informez, stimate domnule deputat, că acest document, produs al unei compilații vaste dintre toți actorii direct sau indirect implicați, a fost în dezbatere publică între 21 noiembrie și sfârșitul lui decembrie, perioadă în care dumneavoastră ați fi avut nenumărate ocazii să intrați pe site-ul corect – și nu întâmplător spun „corect”, fiindcă acum un an ne trimiteați pe un alt site. Site-ul instituției pentru care direcționați astăzi interpelarea este comunicatii.gov.ro, nu altul, cum făceați în trecut. Și acolo puteați vedea exact componentele ce țin de Strategia 5G.
În continuare, de altfel, vă invit pe site-ul instituției, pentru a consulta Strategia 5G. Strategia a fost adoptată deja, cu luni în urmă, și este documentul principal ce stă la baza demersului ce ține de autoritatea reglementatorului de a lansa licitația în procedură publică pentru frecvențele 5G.
Câteva cuvinte, fiindcă timpul este scurt și câteva minute sunt, din păcate, insuficiente pentru a vă aduce dumneavoastră claritate despre activitatea din spațiul digital românesc. Însă țin să menționez că memorandumul semnat la Washington pe 20 august nu a fost semnat de președintele candidat, domnul Klaus Iohannis. Rolul CEO, nu „CO”, cum ați spus dumneavoastră, ține de complementaritatea cu Ministerul Comunicațiilor.
Cât despre tunuri, vă las pe dumneavoastră, ca aspirant de la infanterist la artilerist, să vă exprimați așa cum considerați mai potrivit.
Am să-mi închei aici prima parte a intervenției mele. Însă aștept cu interes să vă răspund dumneavoastră, tuturor parlamentarilor, indiferent de proveniența politică, absolut oricăror întrebări pe care le aveți vizavi de destinul digital al României pe termen scurt, mediu și lung. Mulțumesc.
## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**
## Mulțumesc și eu.
Ați beneficiat și de cele 3 minute alocate Grupului parlamentar al PSD.
Pentru lămuriri suplimentare, domnul Popescu sau domnul...
Stați, stați, stați, nu vă aruncați la tribună!
Sau domnul Sorin Dan Moldovan. Care dintre dumneavoastră vreți să interveniți la lămuriri suplimentare?
La lămuriri suplimentare.
Nu v-a ofensat. Eu vă...
## **Domnul Pavel Popescu**
**:**
Mi-a invocat numele.
## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**
Dar fără să vă ofenseze.
Nu contează?! Ba contează. Fără să vă ofenseze.
Dacă doriți lămuriri suplimentare, aveți cuvântul.
Dacă nu, vă rog frumos, domnul Dan Sorin Moldovan.
Nu v-a ofensat, nu v-a...
Domnul Dan Sorin Moldovan, vă rog frumos, lămuriri suplimentare.
Nu v-a ofensat, domnule Pavel Popescu.
L-am rugat pe colegul dumneavoastră să vină pentru lămuriri suplimentare.
Atunci, poftiți, lămuriri suplimentare, mascate sub drept la replică.
## **Domnul Pavel Popescu:**
## Doamnă președinte,
Vreau să vă spun că regulamentul spune că dreptul la replică mi se cuvine mie, pentru că mi-a fost invocat numele.
Dați-mi dreptul la replică și apoi aduc cele 3 minute de lămuriri suplimentare!
Domnule ministru...
Simpla invocare de nume să știți că nu atrage după sine un drept la replică. Citiți regulamentul, domnule Popescu, nu vă mai jucați!
Pur și simplu...
Ați uitat de cutumele parlamentare.
Nu, de cutume vă amintiți dumneavoastră...
Domnule ministru...
...doar atunci când doriți. Vă rog frumos, lămuriri suplimentare.
## Domnule ministru,
Am văzut aici că ați venit să invocați tehnicalități și să vă ascundeți în spatele unor tehnicalități, invocând și expertiza dumneavoastră.
Dacă e să vorbim despre expertiza dumneavoastră, aș aduce în fața colegilor mei un singur nume: Poșta Română.
Uitați-vă, dragi colegi, la Poșta Română! Uitați-vă, români, la Poșta Română! Și, atunci, vă veți da seama concret de capacitatea domnului Petrescu de a manageria orice în această țară.
Într-adevăr, domnule ministru, aveți acest obicei de a vorbi public despre micile dumneavoastră afaceri de familie politică, deghizate sub tot felul de titluri de proiecte menite a revoluționa e-guvernarea românească. O faceți cu abilitate, domnule ministru, navigând prin meandrele concretului, în buna tradiție a partidului dumneavoastră, prin minciuni. Însă există momente în care trebuie să ne ridicăm la înălțimea demnității.
Și vă întreb foarte simplu: în tot acest timp ce ați făcut concret? Invocând faptul că ați condus Strategia digitală a Europei, în condițiile în care România, conform indicelui DESI, este pe ultimul loc în Europa, este cel mai urât act, înjositor act pentru un ministru, din punctul de vedere al expertizei, pe care ați putea să-l faceți în acest Parlament!
Domnule ministru, în această țară, din punctul de vedere al digitalizării, tocmai v-am citat din câteva întrebări, nu avem absolut nimic. Și dumneavoastră aveți curajul să veniți..., aveți curajul să veniți la acest pupitru să le spuneți românilor că veți schimba Europa digitală? Cum?
Îmi pare rău, tot ceea ce ne-ați prezentat aici nu reprezintă decât rumeguș politic.
Și, dacă îmi invocați mie lipsa de expertiză, nu uitați că sunteți totuși în Parlamentul României! Dumneavoastră nu puteți să-mi oferiți expertiză. Tocmai v-am spus de ce și v-am invocat Poșta Română. Și, pe de altă parte, nu știți nici puțină politică.
Totuși, înainte de a pleca de aici, învățați puțină politică de la Grupul parlamentar al PNL și citiți un program de guvernare care într-adevăr a adus niște măsuri, atunci când a fost publicat, pe toată partea de infrastructură IT a României.
Vă aștept să veniți să ne răspundeți public...
Mulțumesc.
...public la cele 10 întrebări...
Au expirat cele 3 minute.
...cu privire la ceea ce ați făcut concret pentru români, și nu cu privire la afacerile politice de partid, pe care știți cu o măiestrie incredibilă să le prezentați zilnic în fața românilor, care, săracii, stau la cozi bolnavi fără carduri de sănătate și nu mai înțeleg nimic.
Și vă mulțumesc că ați venit în plen, pentru că toți colegii din spate, de acolo, mi-au spus: a, acesta este ministrul comunicațiilor!
Vă mulțumesc.
Urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare. 3 minute este și timpul alocat USR. Domnul Cătălin Drulă? Vă rog.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
## Vă mulțumesc.
Și aș începe cu o observație stilistică, domnule ministru. Ați folosit jumătate din timpul intervenției dumneavoastră pentru afirmații strict politice și pentru răfuieli. Ar fi mai bine să vorbim despre lucruri concrete. Și la lucruri concrete mă voi referi în intervenția mea de astăzi.
Începând cu subiectul principal al dezbaterii de astăzi: 5G.
În bugetul pe 2019 ați prins dumneavoastră, Guvernul, o sumă foarte mare, de miliarde, care s-ar obține din vânzarea acestor licențe. Până în acest moment, în schimb, în acest an această licitație este un eșec.
În primul rând, obstacolul în momentul de față, unul dintre obstacolele principale este transpunerea memorandumului semnat cu SUA în legislație. În absența acestei transpuneri, nu va fi nicio licitație și va fi o lipsă de cel puțin două miliarde de lei la bugetul național pe care l-ați prevăzut dumneavoastră.
V-aș întreba, în ceea ce privește acest memorandum semnat cu Statele Unite:
Care va fi instrumentul legal în baza căruia se vor putea lua decizii concrete pentru reducerea riscurilor de securitate cibernetică?
Care va fi instrumentul legal prin care se va pune în practică acest acord?
Ce structură guvernamentală va verifica acele trei puncte din acord și va da certificatele de neconformitate pentru echipamentele IT?
V-aș mai întreba, tot la capitolul tehnic, legat de Strategia 5G a României, adoptată în vara acestui an, e o direcție de acțiune strategică acolo care spune: „Creșterea nivelului de reziliență a infrastructurilor critice”.
V-aș ruga să nominalizați niște exemple concrete, două-trei, în care a fost crescută reziliența infrastructurilor critice: ce ați făcut și ce acțiuni au fost necesare în acest scop?
V-aș mai întreba despre cooperarea public-privată pentru securitate cibernetică. În strategie sunt prevăzute exerciții comune. Dacă ne puteți spune câte exerciții s-au desfășurat?
V-aș mai întreba în analiza de risc realizată de România la recomandarea Comunității Europene dacă cele trei criterii din memorandumul cu SUA sunt reflectate? Și, dacă nu, dacă plănuiți să refaceți acea analiză de risc? Dacă e nominalizat vreun actor statal în acea analiză de risc?
V-aș întreba despre Huawei, dacă există un memorandum semnat cu Huawei de către ministerul pe care îl conduceți? Și ce se întâmplă cu el? Dacă ne sfătuiți să ne luăm telefoane Huawei?
Și mai aveam niște întrebări. Din păcate, timpul se apropie de sfârșit.
V-aș întreba: ce se întâmplă dacă Telekom iese de pe piață? Ce se întâmplă cu banii pe care plănuiți să-i luați din licențe?
Mai aveam încă multe lucruri să vă întreb despre activitatea dumneavoastră ca ministru.
Și vă rog să răspundeți la obiect, nu să faceți considerații politice generale!
## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Marius Pașcan.
Vă rog.
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Bună ziua!
Domnule ministru,
Distinși colegi,
Iată, de la descoperirea electricității și până când, mai apoi, Thomas Edison a descoperit, a inventat becul, au trecut 300 de ani.
Astăzi, în doar două, trei generații, omenirea a evoluat de la fizica cuantică la bomba atomică și a descoperit computerul. Schimbările sunt fulminante. Digitalizarea reprezintă o adevărată revoluție, probabil similară și, evident, poate mult mai importantă decât a fost revoluția industrială din secolul XIX.
Trebuie să fim atenți la aceste lucruri, care ne pot plasa în situația de înainte-mergători sau ne pot lăsa cu totul și cu totul în urmă.
Vă spun aceste lucruri, domnule ministru, pentru că, de pildă, în 1967 se vorbea despre „satul global”, „marele sat global” în care va evolua omenirea. Era atunci un concept oarecum de neînțeles, avangardist al lui Marshall McLuhan. Și, iată, noi trăim în acest sat global. Ba mai mult, trăim și șocul viitorului, pe care l-a descris atât de bine Alvin Toffler.
Și nu e puțin lucru dacă știm să decriptăm, să citim pașii pe care îi face omenirea în continuare.
Dacă, în schimb, dumneavoastră vă veți supăra de la două critici și vă veți considera ofensat de spusele unui coleg din această sală, de altfel, bine intenționat, nu vom evolua deloc în a accepta o realitate. Și realitatea aceasta rezidă, din păcate, dramatic pentru români, în acel indice al dezvoltării tehnologice, al economiei, DESI, unde suntem pe ultimul loc în rândul țărilor Uniunii Europene. Deci aceasta este realitatea.
Mai mult decât atât, România s-a angajat că până în 2020 va aloca 2% din PIB pentru dezvoltare tehnologică, pentru digitalizare. Și nu se întâmplă acest lucru. Și nu există nici măcar perspective favorabile în acest sens. Ca toate să poarte, într-un fel, un nume, al conflictualității, uitați-vă astăzi la dihonia, la războiul de natură tehnologică, economică, al intereselor de tot felul dintre Statele Unite și China pe implementarea tehnologiei 5G!
Oare cum se postează România, când există deja asalturi în acest sens, de tehnologie ieftină care vine dinspre China?
Nici la nivelul Uniunii Europene încă nu există o strategie foarte coerentă, clară. S-a promovat, într-adevăr, o rezoluție, cu niște recomandări, dar ele mai mult încurcă lucrurile decât să le clarifice.
Și în acest război – și economic, și al informațiilor – România este într-o derută totală. Pentru că, într-adevăr, dacă noi vom judeca că legislația Chinei astăzi este extrem de legată de serviciile secrete și de ecuațiile care țin de securitate și, atunci, ele influențează implicit dezvoltarea tehnologiei și în această direcție, 5G, sigur că este o problemă – riscuri de securitate chiar pentru România, dacă noi vom merge pe această linie. Dacă nu, ce este de făcut? Pentru că aici orice...
Vă rog să...
...pas pierdut...
Vă rog să încheiați.
...este practic o tergiversare, o întârziere, din care România pierde foarte mult economic.
Sunt doar câteva dintre chestiunile pe care am vrut să vi le adresez.
Dar eu vă îndemn, domnule ministru, să nu vă supărați pe orice constatare, orice replică a colegilor mei, pentru că vine din buna-credință de a oferi acestei țări ceva în plus față de ce i s-a oferit guvernamental până acum. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Ați depășit cu aproape un minut și jumătate timpul.
Domnul Socotar? Un minut și jumătate. Vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Având în vedere timpul foarte limitat, o să mă rezum doar la câteva observații strict punctuale.
Distinsul meu coleg de comisie, domnul Popescu, a făcut observația cum că domnul ministru se autodeclară cum că conduce un domeniu care este de top în Europa.
Or, vreau să spun că nu domnul ministru și nu Ministerul Comunicațiilor stabilește acest lucru, ci este bine cunoscut că, vizavi de viteza de internet pe care o furnizează rețelele din România, România este o fruntașă în Europa și printre puținele domenii cu care ne putem mândri cu un asemenea loc.
În același timp, o oglindă asupra nivelului de dezvoltare al industriei telecom este și faptul că suntem singura țară a Uniunii Europene în care activează toți trei marii giganți telecom, respectiv Telekom, Orange și Vodafone.
Tot așa, aici au încercat să fie insinuate niște manipulări. A încercat să se lege Ministerul Comunicațiilor sau responsabilitatea Ministerului Comunicațiilor vizavi de cardul de sănătate, care, sigur, a avut probleme, dar este evident că nu este în atribuția Ministerului Comunicațiilor. De ce nu este
și că, dacă ar fi fost, probabil lucrurile ar fi mers mai bine, asta e o discuție deja sistemică, ca și digitizarea, dar pentru care, în egală măsură, din punctul meu de vedere, sunt responsabile toate guvernele care s-au perindat, multe conduse de actuala opoziție.
Aș mai lua o singură observație, strict punctuală. Ați făcut referire la o posibilă responsabilitate a ministerului vizavi de cartea electronică de identitate.
Stimate coleg, împreună, la comisie, la comisia noastră, Comisia pentru tehnologia informației, s-a oprit proiectul de lege vizavi de această carte, considerându-se – și, dacă rețin bine, și dumneavoastră ați fost de acord – că ar necesita anumite îmbunătățiri, pe care, din păcate, poate am neglijat să le aducem.
O să vă rog să încheiați.
Dar degeaba încercăm să punem în cârca ministerului niște nerealizări la care inclusiv noi – dumneavoastră și cu mine – suntem părtași.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Domnul Varujan Vosganian – 3 minute.
## Domnule ministru,
## Stimați colegi,
Eu aș vrea să încep întâi cu un mesaj pozitiv.
În opinia mea, domeniul tehnologiilor informatice este unul dintre cele mai dinamice. Și cred că discuția noastră de astăzi nu trebuie să arunce deloc o umbră asupra acestui domeniu care a angrenat sute de mii de tineri, care a ajuns să depășească 10% din PIB – mă rog, ca cifră de afaceri – și cu care suntem pe o poziție onorabilă în Europa.
Și aici n-am în vedere doar domeniul producției, ci și domeniul accesibilității. Accesibilitatea acestor servicii este destul de mare în România. Ca să nu mai vorbim de faptul că avem chiar un partid politic care este consecința modului în care acest domeniu s-a dezvoltat în România.
Domnule ministru, eu am doar o remarcă să vă fac.
Vedeți, dumneavoastră ați oprit prezentarea exact acolo unde trebuia să o începeți. Adică ce s-a întâmplat din momentul în care a fost adoptată Strategia 5G.
Există tot felul de declarații ale ANCOM care prevedeau perioade în care se vor demara licitațiile, perioade în care se vor da diverse reglementări. Chiar și dumneavoastră ne-ați prezentat cifre optimiste privind numărul de locuri de muncă, o impresionantă cifră de 250.000 de locuri de muncă și miliarde de euro care vor fi venituri din vânzarea licențelor și dezvoltarea acestui segment.
Acum văd că există o dispută legată de centre de influență globală. Există chestiuni care țin de securitatea națională și a informațiilor. Există diverse ezitări. Și Ministerul Comunicațiilor, prin dumneavoastră, nu ne-a prezentat acum un program coerent: cum se va aplica Strategia 5G.
După opinia mea – și ceea ce ați spus dumneavoastră aici dovedește acest lucru –, sunteți într-un oarecare impas, care seamănă, de pildă, cu impasul în care se află autostrada de la Comarnic la Brașov, în care nimeni nu mai știe cu cine să lucreze, fiecare, când începe o licitație, ca să aprobe câștigătorul, se uită peste umăr să vadă din care parte a lumii o să vină dojana și din care parte a lumii o să vină încurajarea. De aceea, domnule ministru, eu cred că trebuie să programăm o altă oră a ministrului, în care, de fapt, să spuneți ceea ce așteptam de la dumneavoastră, adică ce s-a întâmplat din momentul iunie, până la care dumneavoastră, într-adevăr, ne-ați făcut o prezentare destul de completă. Dar nu asta așteptam. Noi așteptam „completarea completitudinii” – vorba lui Goebbels.
Mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc și eu. Domnul Sorin Dan Moldovan. Vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi, Domnule ministru,
Noul standard 5G reprezintă o evoluție cu adevărat extraordinară. Dacă îmi este permisă o comparație, putem spune că internetul este precum roata, iar standardul 5G reprezintă apariția mașinii.
Din păcate pentru țara noastră, acest pas important trebuie făcut și de Guvernul PSD. Pentru Guvernul PSD, tehnologia 5G pare să fie mult prea mult.
Din păcate pentru România, interzicerea implementării acestei strategii înseamnă ratarea ocaziei de a crea 250.000 de locuri de muncă și a unui efect de multiplicare a integrării noilor tehnologii în viața economică, de – atenție, dragi colegi! – peste 4,7 miliarde de euro.
Datele pe care vi le-am dat sunt luate din Strategia 5G pentru România, care a fost aprobată de Guvern, la propunerea dumneavoastră, a Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, domnule ministru.
În spațiul public, subiectul 5G este tratat în mod special din prisma problemelor de securitate pe care le ridică echipamentele folosite.
La finele lunii mai, Guvernul american a decis să impună restricții firmelor chinezești din domeniul IT, afirmând că acestea pot fi folosite de Guvernul chinez pentru activități de spionaj.
În urma acestei decizii a Guvernului american, i-am adresat doamnei premier în data de 26 iunie o interpelare prin care îi solicitam poziția Guvernului României cu privire la decizia și declarațiile oficialilor americani. Termenul pentru primirea răspunsului era 17 iulie.
Acum, la două luni de la depășirea termenului, mă bucur că am ocazia să vă adresez dumneavoastră această întrebare și îmi doresc să îmi răspundeți.
Nu cred că mai este nevoie să menționez faptul că relațiile diplomatice ale României cu Statele Unite ale Americii au fost stabilite în 1880 și de atunci relațiile bilaterale au evoluat, astăzi Statele Unite ale Americii fiind cel mai important partener militar pe care țara noastră îl are.
Și totuși Guvernul întârzie nejustificat transpunerea memorandumului semnat de către România și Statele Unite ale Americii la Washington referitor la tehnologia 5G.
O altă problemă a Guvernului o reprezintă calendarul de licitație pentru benzile de frecvență alocate dezvoltării tehnologiei 5G, unde la sfârșitul lunii septembrie trebuie lansată licitația.
Probleme sunt și cu bugetul de stat, cum spuneau colegii mei. În actualul buget de stat ați estimat două miliarde, sursă fiind această licitație, însă președintele ANCOM a declarat săptămâna trecută, la Cluj-Napoca, că, în cazul în care prevederile memorandumului nu vor fi adoptate de Guvern prin ordonanță de urgență, licitația nu va putea avea loc anul acesta, iar consecința ar fi că bugetul de stat ar pierde cele două miliarde de lei.
## Astfel, am trei întrebări:
1. Are în plan Guvernul să emită ordonanță de urgență pentru implementarea memorandumului semnat de România și Statele Unite la Washington, astfel încât să se poată organiza licitația pentru spectrul 5G?
· other
8 discursuri
Mulțumesc. Domnul Popescu. Un minut mai aveți la dispoziție.
## **Domnul Pavel Popescu:**
Mai am și eu o rugăminte.
Domnule ministru, totul a început în acest domeniu, al 5G, cu ANCOM.
Și știați foarte bine, dragi colegi, aici, din sală, că – anul trecut, când vă chinuiați să schimbați modalitatea de numire a președintelui ANCOM și ați făcut-o luând prerogativele domnului președinte Klaus Iohannis – se va ajunge în această situație. Și, atunci când domnul Grindeanu a ajuns în fruntea ANCOM, n-a reușit să lucreze cu dumneavoastră pe strategii.
Domnule ministru, vă rog din suflet, nu vă mai luați prerogativele președintelui! Nu invocați calități de politician extern pe care nu le aveți!
Și, data viitoare – vă urez un singur lucru – când plecați în SUA, să plecați de bunăvoie!
S-au încheiat dezbaterile.
Domnul ministru, la finalul dezbaterilor. Aveți cuvântul, vă rog.
Stimată doamnă președinte, Stimați parlamentari,
O să încerc să răspund telegrafic în scurtul timp pe care îl am la dispoziție, în buna intenție de a aduce cât mai multe lămuriri la fiecare întrebare de la fiecare intervenție.
Am să încep cu domnul Drulă, căruia îi apreciez intervenția și întrebările – ele sunt bine punctate.
Și scurt. Licitația 5G nu poate fi un eșec, fiindcă ea a fost planificată a se desfășura și finaliza, în consecință, în Q4 anul curent.
În ceea ce privește nominalizările statale, nu am nominalizat niciun fel de stat, niciun fel de proveniență specifică a unor vendori în ceea ce privește raportul depus la Comisia Europeană. Și, fiindcă l-ați menționat, mă simt obligat – tot din spirit pedagogic – să vă reamintesc că în primul trimestru al anului curent Comisia Europeană a cerut un raport la nivel național din fiecare stat membru. Acest raport a avut ca _deadline_ , ca linie-limită de finalizare, ultima zi din iunie și a fi depus – 15 iulie. România l-a depus pe data de 2 iulie și a fost a treia țară din statele membre care a depus acest raport.
La 1 octombrie Comisia Europeană urmează să compileze, să integreze, să coordoneze un răspuns comun, ca abordare generală a Comisiei, vizavi de securitatea cibernetică în implementarea rețelelor 5G. Ba mai mult, s-a angajat ca în luna decembrie a acestui an să pună la dispoziție și un set de recomandări, un _Tool Books_ , să fiu mai exact, în ceea ce privește securitatea cibernetică și măsurile pe care fiecare țară trebuie să le ia minimal. Și aș menționa că există o anumită marjă de acțiune, opțiune și decizie în afara acestor recomandări și la nivel național, pentru fiecare stat membru.
În ceea ce privește reziliența, vă pot spune că, la fel, în Q4 există un proiect de lege, pe care îl lucrăm cu STS, ce va intra în următoarele săptămâni în consultare publică, așa cum, de altfel, am făcut cu toate documentele elaborate, emise și lansate de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.
Vizavi de intervenția domnului deputat de la PMP. Salut intervenția și pot spune că subscriu acestor valori ce țin de importanța rețelelor și tehnologiei 5G; acel „sat global”, de care foarte frumos și corect dumneavoastră ați menționat, s-a transformat, în politica europeană, în ceea ce noi numim „piață unică digitală”, concept lansat în 2015 și pus în obligația și responsabilitatea unuia dintre vicepreședinții Comisiei. Piața unică digitală, care este, de fapt, un set de reglementări, directive care duc la o uniformizare a legislației, a nivelului de operativitate al spațiului digital la nivelul Uniunii Europene. Deci acel fapt a și fost materializat.
Vă rog să încheiați.
...astfel încât să devină efectiv.
În încheiere, mulțumesc și intervenției colegului deputat de la PNL. Dacă punctajul dumneavoastră ar fi ajuns în posesia domnului Pavel Popescu, pesemne am fi fost cu toții mult mai câștigați, cam cu 10 minute înainte să înceapă ora Guvernului.
Mulțumesc.
## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**
Vă mulțumesc. Declar închisă ședința de astăzi. O seară bună! La revedere!
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#45652„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYEJT|218708]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 100/19.IX.2019 conține 8 pagini.**
Prețul: 20,00 lei
Stimabilului domn Varujan Vosganian, mulțumindu-i foarte mult pentru intervenție, am să-i spun că Strategia 5G a fost piatra de temelie, documentul primar de la care pornesc toți pașii ulteriori implementării 5G.
Și primul pas și cel mai important a fost lansarea publică, în august a.c., de către reglementator a procesului efectiv de procedură publică de licitație a frecvențelor pentru 5G. Doar în baza acestei strategii această licitație a putut fi lansată.
Și sunt și multe alte elemente în acest document ce țin de acoperirea cu 5G la nivel național. Întâi începe urban, după care merge pe principalele drumuri naționale, până la momentul 2025, când vom avea o acoperire 5G la nivel de țară.
La rândul ei, această strategie este înglobată într-o strategie mai mare, ce ține de funcționalitatea și adopția tehnologiilor 5G la nivel european.
Și aș mai adăuga că tot ce ține de securitatea cibernetică 5G este un subiect de o sensibilitate evidentă. Și am căutat,
prin poziția mea publică, să nu creez din acest subiect un subiect de dispută politică.
Aș vrea să cred că securitatea privind implementarea 5G poate fi o bună ocazie pentru noi, toți, din întreg spectrul politic, de bună relaționare interinstituțională.
Vizavi de memorandumul pe care Guvernul României – a fost la nivel de Guvern, semnat cu administrația americană... Colegilor de la PNL le-aș reaminti că propriul candidat, pe care îl susțin orbește, dar se pare că și surzește, câteodată, fiindcă altfel ar fi auzit că pe data de 13 august candidatulpreședinte Klaus Iohannis a spus că subiectul ce ține de securitatea cibernetică a implementării 5G ar trebui să fie subiect pe agenda CSAT. Fapt pentru care eu vă pot spune că, într-un parcurs paralel cu tot ceea ce eu v-am povestit în această oră a Guvernului, a existat un alt parcurs, demarat la începutul anului 2019, unde s-au compilat, s-au integrat poziții ale diferiților actori din administrație implicați în ceea ce se numește securitatea cibernetică pentru implementarea 5G. Discuția a ținut capul agendei pe multe dintre forurile și structurile ce țin de securitate națională.
Și vă asigur că, din punctul meu de vedere, un document final va ajunge pe masa CSAT, unde Președintele României va avea ocazia să facă ce spune. Va avea ocazia să-și materializeze declarațiile politice, fiindcă aceste declarații îi aparțin în totalitate, dând astfel posibilitatea ca acest memorandum și clauzele cuprinse să-și găsească un perimetru legal de reglementare...