Ședință comună a Camerelor

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 21 decembrie 2019 · monitorul.ai

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Stimați invitați,

Îmi revine astăzi onoarea deosebită de a prezida ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului consacrată unui act de mare însemnătate națională și de profundă semnificație democratică – depunerea jurământului constituțional de către Președintele ales al României.

În conformitate cu prevederile art. 11 și 37 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 72 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, dau cuvântul domnului Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, pentru a prezenta Hotărârea privind validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României. Domnule președinte, aveți cuvântul.

**Domnul Valer Dorneanu** _– președintele Curții Constituționale a României_ **:**

Domnule Președinte al României, Domnule președinte Emil Constantinescu, Maiestatea Ta Custode al Coroanei României, Preafericirea Voastră părinte patriarh al Bisericii Ortodoxe, Înalt Preasfinția Voastră Ioan Robu,

Stimați președinți ai celor două Camere ale Parlamentului, Domnule prim-ministru și onorați membri ai Guvernului, Stimați parlamentari,

Onorată audiență,

Permiteți-mi să dau citire Hotărârii nr. 86 din 28 noiembrie a Curții Constituționale privind validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României. În îndeplinirea atribuțiilor care îi revin în conformitate cu dispozițiile art. 82 alin. (1) și ale art. 146 lit. f) din Constituție, precum și cu dispozițiile art. 53 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională s-a întrunit în plenul său, potrivit art. 37 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în vederea validării rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României. Curtea:

– examinând dosarul candidaturii, având în vedere procesele-verbale privind rezultatul votării pentru alegerea Președintelui României din 10 noiembrie 2019 și, respectiv, 24 noiembrie 2019 întocmite de Biroul Electoral Central, procesele-verbale de consemnare și centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, birourile electorale pentru votul prin corespondență și birourile electorale ale secțiilor de votare, hotărârile Curții Constituționale nr. 77 din 15 noiembrie 2019 și nr. 85 din 28 noiembrie 2019 privind rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin, desfășurat la 10 noiembrie 2019, și, respectiv, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin, desfășurat la 24 noiembrie 2019;

– constatând că au fost respectate dispozițiile art. 81 din Constituție și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

– ținând seama de faptul că la al doilea tur de scrutin, care a avut loc la data de 24 noiembrie 2019, domnul Klaus Werner Iohannis a obținut cel mai mare număr de voturi din cele valabil exprimate, precum și de faptul că, prin Hotărârea nr. 85 din 28 noiembrie 2019, Curtea Constituțională a constatat că domnul Klaus Werner Iohannis este ales în funcția de Președinte al României;

– în temeiul art. 146 lit. f) și al art. 82 alin. (1) din Constituție, al art. 37 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, precum și al art. 53 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu unanimitate de voturi,

Curtea Constituțională, în numele legii, hotărăște:

1. Validează alegerea domnului Klaus Werner Iohannis în funcția de Președinte al României.

2. Un exemplar al hotărârii se prezintă Parlamentului, în vederea depunerii jurământului prevăzut la art. 82 alin. (2) din Constituție, un exemplar al acesteia se înmânează Președintelui ales al României, domnul Klaus Werner Iohannis, iar un exemplar rămâne la Curtea Constituțională.

3. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din 28 noiembrie 2019.

Semnează subsemnatul și prim-magistratul-asistent Marieta Safta.

Menționez că exemplarul original a fost predat domnului președinte la data de 28 noiembrie 2019, în ședința publică a Curții Constituționale, iar acest exemplar o să-l predau biroului celor două Camere.

Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Vă urăm succes, în numele meu și al colegilor mei, în îndeplinirea mandatului dumneavoastră.

Klaus Werner Iohannis

#10863

## **Domnul Klaus Werner Iohannis:**

Domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru,

Domnule președinte Constantinescu, Preafericirea Voastră, Înalt Preasfinția Voastră, Herr Bischofsvikar,

Alteță,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Doamnelor și domnilor membri ai Guvernului, Excelențe, Doamnelor și domnilor, Dragi români,

Preiau astăzi cu multă emoție al doilea mandat de Președinte al României.

Profund onorat de încrederea care mi-a fost acordată, primesc această înaltă responsabilitate cu multă recunoștință și cu speranță în ceea ce privește viitorul României.

Le mulțumesc concetățenilor noștri, care au înțeles că votul constituie esența democrației și cel mai puternic instrument aflat la îndemână pentru a indica drumul pe care vrem ca țara noastră să îl parcurgă.

Am rostit astăzi înaintea dumneavoastră, în fața reprezentanților aleși ai poporului, un jurământ solemn. Îmi voi dedica toată puterea și priceperea următorilor cinci ani pentru progresul națiunii române, însuflețit de credința că destinul românilor rezidă în forța uriașă creatoare a neamului nostru.

Înțelegând pe deplin responsabilitățile constituționale, vă asigur că voi fi președintele tuturor românilor, atât al celor care m-au votat și m-au susținut, cât și al celor care au avut altă opțiune.

Sunt convins că, dincolo de lucrurile care ne diferențiază, avem foarte multe în comun, pentru că, de fapt, nu există două sau mai multe Românii. Există o singură Românie, care ne aparține tuturor și căreia îi aparținem cu toții.

În limitele competențelor constituționale, voi face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică, visul unor întregi generații pentru care românii au ridicat baricade în decembrie ’89 și proiectul pentru care au ieșit de nenumărate ori în stradă și la vot, să devină realitate.

Cu 101 ani în urmă, părinții națiunii noastre – românii curajoși care au visat, au trudit și au murit pentru unire – au dat naștere celui mai frumos și mai măreț proiect românesc al încercatei noastre istorii. Drumul nu a fost deloc ușor în veacul care s-a scurs de la Marea Unire din 1918.

Am progresat împreună, depășind nenumărate tragedii, perioade întunecate de represiune cruntă sub tiranie și dictatură. Istoria ne învață multe lecții, dar poate că una dintre cele mai importante este aceea că, atunci când ne confruntăm cu dificultăți care par insurmontabile, nu trebuie să ne pierdem nădejdea.

Nu trebuie să dăm vina pe alții, nu trebuie să fugim de responsabilități. Nu, dimpotrivă, trebuie să ne unim forțele

și energiile, așa cum au făcut-o înaintașii noștri, pentru că doar împreună vom reuși.

Nu a existat niciun obiectiv național de anvergură care să fi fost realizat fără sacrificii, fără solidaritate sau fără implicarea majorității românilor.

Se împlinesc trei decenii de la Revoluția din Decembrie ’89, care, prin jertfă de sânge, a redat României destinul său european și democratic. Însă, dincolo de progresele evidente, bilanțul ultimilor 30 de ani nu este unul satisfăcător, nu se ridică nici la nivelul așteptărilor societății și este dezamăgitor în raport cu potențialul real al țării.

Trebuie să depășim odată pentru totdeauna marasmul veșnicei perioade de tranziție. Prea multe generații au fost de sacrificiu! Oamenii s-au săturat, pe bună dreptate, de atâtea schimbări fără finalitate, care nu au produs rezultatele scontate.

Nu ne mai putem permite să irosim prețioase șanse, valoroase oportunități și inestimabil timp! Este, așadar, momentul unei noi etape de dezvoltare a României.

Doamnelor și domnilor,

Obiectivul meu fundamental este acela de a construi o țară prosperă, sigură, un stat funcțional, cu instituții democratice consolidate, în care legea este egală pentru toți, o voce puternică în Europa și în lume, o țară care-și promovează valorile și identitatea și își protejează resursele, un stat în care Guvernul lucrează cu responsabilitate în beneficiul tuturor cetățenilor, iar Parlamentul legiferează bine și eficient, altfel spus „România normală”, proiectul în care se regăsesc milioane de români și față de care și-au arătat, de o manieră atât de categorică, susținerea.

Care sunt, așadar, pașii de urmat astfel încât să construim o țară în care cetățenii se simt în siguranță, cu sisteme publice competitive și performante care funcționează ireproșabil?

Ce trebuie să facem, în definitiv, pentru ca toate aceste lucruri să devină repere ale normalității, așa cum este firesc?

Principiul de la care va trebui să plecăm în acest amplu demers de transformare a României este acela că statul, prin instituțiile sale, se află în slujba cetățeanului, pe care îl servește și îl respectă. Este imperativă refacerea încrederii oamenilor în autoritățile publice, a căror credibilitate a fost puternic zdruncinată. Dar acest lucru nu se poate realiza fără o evaluare serioasă și fără reașezarea pe fundamente corecte a administrației publice.

Toate instituțiile statului vor trebui să treacă printr-un riguros proces de modernizare pentru a răspunde cu adevărat nevoilor societății și interesului general.

Sunt și voi rămâne un susținător ferm al creării unei culturi a integrității funcției publice, la baza căreia se află un set de valori etice și principii imuabile.

O justiție independentă este o condiție indispensabilă a unei democrații veritabile, o garanție a respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale. Și în acest mandat voi continua să acționez cu aceeași hotărâre pentru ca cetățenii să-și consolideze încrederea în stat.

Voi continua să sprijin fără rezerve lupta anticorupție și voi folosi toate prerogativele constituționale pentru ca independența justiției și domnia legii să nu fie alterate.

Totodată, legislația va trebui să fie sistematizată și simplificată, printr-un proces de maximă responsabilitate, pentru a elimina riscul ca România să devină un stat blocat într-un hățiș birocratic și legislativ imposibil de deslușit.

Îmi doresc ceea ce așteaptă, în definitiv, și cetățenii, mediul de afaceri și chiar decidenții politici: o legislație coerentă și adecvată realității, ușor de înțeles și aplicat, eliberată de orice formă nocivă de populism.

Doamnelor și domnilor,

„România educată” este un proiect-pilon al construcției „României normale”, pe care sunt hotărât să îl văd pus în practică.

Nimic nu produce o schimbare mai benefică în fibra profundă a unei națiuni decât formarea tinerilor pentru a deveni cetățeni implicați și activi, care, prin propriile lor realizări și succese, clădesc o țară mai bună pentru noi toți. Dacă dorim să anticipăm viitorul țării, un indiciu îl putem găsi în modul în care se realizează educația tinerilor.

Funcționarea eficientă a marilor sisteme publice este, de asemenea, esențială. Venituri suficiente și sigure pentru pensionarii noștri, spitale și școli curate și bine dotate, cu medici și dascăli corect răsplătiți pentru munca lor, pe criterii de performanță, infrastructură modernă – toate acestea nu mai trebuie să reprezinte excepția, ci starea de normalitate în România.

Pentru a asigura creșterea economică necesară susținerii acestor sisteme publice, încurajarea mediului de afaceri și sprijinirea lui prin politici guvernamentale sănătoase sunt vitale.

România are un potențial uriaș în industria auto, în energie și în infrastructura energetică, în sectorul de tehnologie a informației și comunicațiilor, în agricultură, domenii a căror dezvoltare o voi încuraja și mai mult în acest nou mandat de președinte.

România normală este țara care-și protejează cetățenii. Voi asigura și pe mai departe îndeplinirea acestui obiectiv, continuând angajamentele de succes ale politicii noastre externe și de securitate, bazate pe cei trei piloni: consolidarea rolului României în Uniunea Europeană și în NATO, precum și aprofundarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii.

Sunt convins că în următorii cinci ani țara noastră își va crește influența și profilul internațional, iar implicarea la nivelul Uniunii Europene în luarea unor decizii în beneficiul tuturor cetățenilor europeni va fi mult mai consistentă.

Toate aceste linii majore de acțiune creionează proiectul „României normale”.

Știu ce avem de făcut și voi aduce alături de mine forțele politice autentic democratice, pentru ca această viziune să devină realitatea de zi cu zi a fiecărui român.

Există astăzi premisele pentru ca și președintele, și Parlamentul, și Guvernul să lucreze temeinic în direcția atingerii acelorași obiective de țară. Este o șansă extraordinară pentru dezvoltarea reală a României. Suntem datori să nu o irosim! Să răspundem, așadar, cu loialitate așteptărilor a milioane de români!

## Doamnelor și domnilor,

## Dragi români,

Nu vom înceta niciodată să ne amintim că suntem moștenitorii și, pe vecie, păstrătorii a două momente cardinale. La capetele secolului trecut stau, ca două greutăți ale talerului, cele două momente astrale ale istoriei națiunii noastre: Marea Unire de la 1918 și Revoluția română din 1989.

Noi suntem cei care am primit, ca un arc peste timp, cea mai de preț moștenire, plătită cu sângele semenilor noștri: idealul

unei Românii libere și democratice, al unei Românii puternice și drepte, al unei Românii europene care își câștigă respectul întregii lumi.

Ce responsabilitate uriașă să nu deviem de pe acest drum! Dar și ce forță creativă a românilor încă nepusă suficient în valoare, câte energii individuale care se cer descătușate și care, odată aduse laolaltă prin politici corecte, vor schimba pur și simplu fața țării noastre. Nu mai este nicio zi de pierdut!

În baza milioanelor de voturi acordate de cetățeni, îmi asum să conduc această muncă de reconstrucție, să aduc alături toți factorii responsabili, astfel încât întregul potențial al națiunii noastre să-și găsească împlinirea.

Dragi români de pretutindeni,

Și nouă ne este dor de voi și vă așteptăm cu drag acasă! Indiferent că trăim în interiorul granițelor sau în afara lor, în inimile noastre visăm cu toții la aceeași Românie: o țară prosperă și sigură, o casă primitoare pentru toți cetățenii săi. Devotamentul și implicarea voastră sunt de neprețuit și contăm și în viitor pe contribuția voastră valoroasă.

Doamnelor și domnilor,

La 30 de ani de la Revoluția din 1989, trebuie să avem maturitatea să înțelegem că suntem obligați să ne rupem definitiv de tarele trecutului și să începem un nou capitol. Destinul nostru va fi pe atât de impunător pe cât de măreț este idealul în care credem.

Să credem, așadar, cu toată tăria că transformarea țării noastre poate fi extraordinară, iar, peste ani, 2019 să rămână în istorie ca reperul definitoriu al începerii construcției României normale!

Când ne va fi greu, să ne găsim sprijin unii în ceilalți, fiindcă noi, românii, oriunde ne-am afla, suntem o mare familie, uniți pentru totdeauna de dragostea de țară, care ne dă forța să depășim orice obstacol.

Să credem în noi și în puterea noastră de a lăsa moștenire o Românie a visurilor și a așteptărilor în sfârșit împlinite!

Acesta să fie legământul pe care cu toții îl facem astăzi, 21 decembrie, zi simbol al renașterii naționale!

- Vă mulțumesc.

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma

Ședința