Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·25 februarie 2019
Senatul · MO 28/2019 · 2019-02-25
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001; – Lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002; – Lege pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 16 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L745/2018)
· procedural · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Informare · informare
· other
5 discursuri
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 25 februarie 2019, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 82 de senatori.
Ședința plenului este condusă de subsemnatul, ca vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Ion Marcel Vela și domnul senator Ion Ganea, secretari ai Senatului.
Ordinea de zi a fost distribuită.
Sunt comentarii?
Dacă nu sunt,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Pe colegii care nu au cartelă trebuie să-i anunțăm la... Deci domnul Pop și domnul Fălcoi nu au cartelă.
Cum votați? „Pentru”, da?
Îmi mai arătați o dată votul, vă rog?
Deci cu 55 de voturi..., cu 53 de voturi pentru și două contra, ordinea de zi a fost aprobată.
Programul de lucru pentru această zi: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor; ora 17.00, vot final; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.
De asemenea, precizez că miercuri, 27 februarie 2019, ora 14.00, va avea loc o ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților.
Sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu sunt.
Dacă nu,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Cu 67 de voturi pentru, doi contra și o abținere, programul a fost aprobat.
Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
1. Lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001;
· Informare
1 discurs
<chair narration>
#97002. Lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002;
· Dezbatere proiect de lege · respins
175 de discursuri
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Vă mulțumesc. Cine este pentru, vă rog?
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
, două abțineri.
Procedura a fost aprobată.
La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unei inițiative legislative.
Biroul permanent al Senatului, în ședința din 25 februarie a.c., a analizat solicitarea privind prelungirea cu 60 de zile a termenului de dezbatere pentru:
1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 16 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L745/2018).
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi – aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative, și anume:
1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat (L93/2019).
Biroul permanent al Senatului de astăzi a analizat și supune plenului această propunere, conform art. 97 din Regulamentul Senatului.
Vă rog s-o votați.
80 de voturi pentru și două abțineri...
80 de prezenți.
Solicitarea a fost aprobată.
La punctul 1 de la inițiative legislative avem Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu completările și modificările ulterioare (L721/2018).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Inițiatori, domnul senator Manole Petre Florin. Vă rog, aveți cuvântul. Domnul deputat!
Vă rog.
deputat
## Bună ziua!
## Doamnelor și domnilor senatori,
La începutul guvernării și după ce am câștigat alegerile din decembrie 2016 ne-am angajat să facem legi și proiecte pentru a îmbunătăți viața cetățenilor. Multe dintre acestea au fost luate și altele urmează să fie luate, inițiativa aceasta fiind una dintre ele. Este o inițiativă care se adresează celor peste 200.000 de români care trăiesc, în condițiile cele mai grele, la periferiile orașelor și satelor din România.
Pentru forma ajunsă la votul dumneavoastră am lucrat și ne-am consultat cu specialiști, cu primari, cu societatea civilă – și le mulțumesc tuturor acestora. Și, mai ales, mă bucur pentru faptul că în comisii am avut sprijinul colegilor senatori ai Partidului Social Democrat. Suntem partidul cu cei mai mulți primari din România și este important să punem la îndemâna acestora instrumentele legislative și de politici publice pentru a îmbunătăți viața celor mai nevoiași dintre concetățenii noștri.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Punctul de vedere al Guvernului, domnul Ciprian Roșca, secretar de stat în MDRAP.
Vă rog.
**Domnul Ciprian Lucian Roșca** – _secretar de stat_
_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**
Deși punctul de vedere al Guvernului nu este încă finalizat, în cadrul grupului de lucru constituit din ministerele de resort (MDRAP, Ministerul Muncii, Ministerul Afacerilor Interne) a fost adoptat un punct de vedere favorabil asupra proiectului de lege modificat, cu amendamente, în forma avizată și la comisiile de specialitate ale Senatului, formă pe care o susținem pentru adoptare.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație.
Domnule președinte, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
Comisia pentru administrație publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul
de admitere, cu amendamente admise, împreună cu propunerea legislativă.
Mulțumesc, domnule senator Cârciumaru.
Dacă sunt...? La dezbateri publice. Declar deschise dezbaterile publice.
Vă rog, doamna senator Presadă. Vă rog.
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Vreau să salut raportul de admitere al comisiei de specialitate, Comisia pentru administrație publică, și, de asemenea, vreau să salut felul în care s-a ajuns la acest raport de admitere. Pe marginea acestei propuneri legislative despre așezările informale au lucrat foarte mulți oameni. Este vorba de oameni din societatea civilă, dar și de membri ai partidelor parlamentare semnatari ai acestei inițiative. Printre semnatari se numără și subsemnata, dar și alți colegi, și apreciez că acest efort transpartinic trebuie salutat și repetat cu altă ocazie.
Vreau să punctez aici câteva lucruri bune cu care vine această propunere legislativă: vine cu o definiție a așezărilor informale, vine, de asemenea, cu instrumente pentru autoritățile publice locale de intervenție, acolo unde este nevoie, în aceste așezări informale, dar, de asemenea, spune foarte clar că aceste intervenții nu pot avea loc în absența consultării celor afectați, pentru că vorbim, în această situație, despre sute de mii de români. 50.000 de familii au fost, până acum, identificate ca trăind în ceea ce numim noi „așezări informale” în această lege.
Având în vedere toate acestea, salut încă o dată raportul comisiei, felul în care s-a lucrat pentru acest raport, și Uniunea Salvați România va vota pentru raportul de admitere.
Mulțumesc.
Mulțumim. Alte intervenții? Doamna senator Sbîrnea. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Partidul Social Democrat a avut această inițiativă având în vedere că peste 38% din populația așezărilor urbane trăiește în aceste așezări informale. Practic, acesta a devenit un fenomen care nu poate fi stopat, iar la acest moment nu exista legislație.
De aceea, prin programul de guvernare, având în vedere că suntem Partidul Social Democrat și ne gândim la oameni, am avut în vedere, în primul rând, investițiile în a furniza infrastructură și servicii celor care locuiesc în aceste așezări și, apoi, programe de formalizare, astfel încât aceștia să intre în legalitate.
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Vă mulțumesc și eu. Alte intervenții? Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Se supune votului propunerea legislativă.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
La punctul nr. 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2018 pentru modificarea și completarea art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene (L10/2019).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman.
Vă rog. Microfonul 10.
## **Doamna Sirma Caraman** – _secretar de stat în Ministerul_
## _Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Prin prezenta ordonanță de urgență propunem crearea mecanismului prin care creditele de angajament rămase neutilizate, din diverse motive, pe parcursul derulării Programului național de dezvoltarea locală, să poată fi angajate de către beneficiarii care sunt în ordinul viceprim-ministrului, dar nu au încheiat contracte de finanțare.
De asemenea, se creează posibilitatea ca dezangajările din timpul anului, ca urmare a licitațiilor, să poată fi angajate pentru beneficiarii care au depus proiecte în anul 2017.
Vă mulțumesc.
Vă rugăm a adopta acest proiect, cu amendamentele din comisie.
Mulțumesc frumos.
Mulțumesc și eu. Raportul comisiei, domnule președinte Cârciumaru. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
În ședința din 19.02.2019 membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport
de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din raport.
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din raport, împreună cu proiectul de ordonanță de urgență.
Comisia pentru buget, finanțe a dat aviz favorabil.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Vă mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Dacă sunt intervenții?
Dacă nu, declar închise dezbaterile generale.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Se supune votului proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
La punctul 3 al ordinii de zi este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată (L696/2018).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Oprea. Da? Vă rog.
Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Distins Senat,
Vin în fața dumneavoastră cu o inițiativă legislativă legată de Legea privind circulația pe drumurile publice – Codul rutier. Nu-mi doresc neapărat o modificare a Codului rutier, ci o îmbunătățire a lui. Se adaugă un articol nou, care să reprezinte un nou instrument la îndemâna poliției, în așa fel încât să se consume mai multă energie în domeniul prevenției.
Nu-mi doresc neapărat să relaxăm măsurile sancționatorii, ci îmi doresc doar să îi determinăm pe cei care fac greșeli în trafic să vină să vadă efectele neatenției și neglijenței în trafic în împrejurarea unui film pe care poliția să-l alcătuiască din astfel de evenimente nedorite și, astfel, cel care poate să comită astfel de greșeli în momentele de neatenție să rămână în subconștientul său cu aceste imagini și să-și dea seama că nu este responsabil numai asupra vieții sale, ci și asupra celor care se află în mașină alături de el și a celorlalți participanți în trafic.
Imaginile respective pot să conțină nu numai astfel de aspecte, ci pot să conțină și modificări ale Codului rutier, dat fiind faptul că foarte puțini după ce își primesc carnetul, permisul, mai citesc Codul rutier. Amenda rămâne, se șterg doar cele două puncte, în condițiile în care cel care solicită ștergerea acestor două puncte face dovada vizionării acestor aspecte. Nu-i o chestiune pe care am inventat-o eu, e o metodă care funcționează foarte bine în Franța și în Statele Unite. Și, pe același principiu, noi mai avem o astfel de metodă în Codul rutier, și anume faptul că, atunci când celui care a greșit trebuie să i se suspende carnetul, în momentul în care primește cele 90 de zile de suspendare, dacă susține încă o dată examenul de permis, i se modifică perioada de suspendare la 30 de zile.
Pe același principiu am mers și eu atunci când am considerat că poate să primească mai puține puncte, diminuându-se cele două.
Inițiativa mea a fost amendată în Comisia pentru apărare și Comisia juridică și de către colegi de la toate partidele și, în felul acesta, poate să fie un început în domeniul prevenției mult mai bun decât îl gândisem eu.
## Mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Mihai Bobescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Vă rog, microfonul 8.
subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Prin proiectul de act normativ se propune ca titularul unui permis de conducere să aibă posibilitatea de a cere anularea a două puncte de penalizare dacă face dovada faptului că a participat la vizionarea unui film educativ, realizat de Poliția Română, referitor la efectele nerespectării regulilor de circulație pe drumurile publice.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative din considerentele prezentate în punctul de vedere formulat pe marginea acesteia.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități, domnul senator Cazanciuc.
Mulțumesc.
Stimați colegi,
Nu pentru că domnul senator a invocat Statele Unite sau pentru că aseară au fost premiile Oscar, ci, pentru că o imagine face cât o mie de cuvinte, noi, în Comisia juridică, cu unele amendamente de natură tehnică, pentru a face aplicabil acest text, am fost de acord cu inițiativa. Poliția Română are ocazia nu numai să prevină anumite lucruri,
ci să și doteze poliția cu tehnica necesară, sigur, care poate fi utilizată și la alte programe educative.
Comisia juridică vă propune un raport de admitere, cu amendamente admise și respinse.
- Mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
La dezbateri generale dacă se înscrie cineva...?
Vă rog, domnule senator... Domnule Dircă, vă rog. Microfonul 2, da?
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Vă recomand cu toată inima să susțineți și să votați acest proiect de lege. Este un proiect de lege foarte util. Vă spun că, în calitate de student al Universității de Drept, am participat la cursuri de criminalistică, am participat la cercetări la fața locului și imaginile pe care le putem vedea în urma unui accident auto au un puternic impact emoțional și ne vor determina să ne gândim de două ori înainte să apăsăm pedala de accelerație sau să ignorăm culoarea roșie a semaforului.
Este un proiect bun, mai ales că aceste două puncte care pot fi anulate nu sunt cele două puncte premergătoare suspendării dreptului de a conduce autovehicule, deci, practic..., și nici nu se aplică în cazul șoferilor care sunt în perioada de început, în primul an de conducere.
Deci este un proiect bun, este un proiect care cu siguranță va duce la conștientizarea efectelor negative ale unui accident auto.
Uniunea Salvați România susține acest proiect de lege și vă îndeamnă pe toți să votați acest proiect de lege. Vă mulțumesc.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Vă mulțumesc.
Dacă mai sunt alte intervenții?
Dacă nu, declar dezbaterile generale închise.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul – primă Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (L699/2018).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este.
Nu este.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Zsombor Vajda, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente.
Vă rog.
## – **Domnul Vajda Zsombor** _vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**
Bună ziua, domnule președinte!
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!
Autoritatea Electorală Permanentă susține extinderea utilizării sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal la toate tipurile de consultări electorale, dar reiterează necesitatea unei reforme de ansamblu a legislației în materia referendumului, astfel încât aceasta să reglementeze în modul unitar, coerent și suficient organizarea și desfășurarea referendumurilor naționale și locale.
Pe fond, arătăm că Legea nr. 3/2000 reprezintă unul dintre cele mai vechi acte normative în vigoare în materia electorală. Din cauza structurii sumare și a numeroaselor trimiteri la alte acte normative în materia electorală, legea ridică dificultăți majore de aplicare. Totodată, semnalăm fragmentarea dispozițiilor legale în cadrul mai multor acte normative distincte. Astfel, o serie de prevederi privind referendumul local se regăsesc în Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Concluzia este că susținem, dar am dori să..., cumva, să putem să modificăm în ansamblu toată legislația, pentru a nu mai da alte interpretări de fiecare dată în Biroul Electoral Central.
Vă mulțumesc.
Am înțeles.
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități, domnul senator Cazanciuc, președintele comisiei, pentru prezentarea raportului.
Vă rog.
## Mulțumesc.
Stimați colegi,
Pornind de la avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică, având în vedere că inițiatorul și-a însușit toate amendamentele de natură tehnică formulate de către AEP, ținând cont de dezbaterile din Comisia juridică a Senatului, am apreciat utilitatea acestei inițiative. Faptul că vrem să extindem în momentul de față o procedură aflată în alte acte normative la Legea referendumului am considerat nu numai oportun, ci și absolut necesar. De aceea, vă propunem un raport de admitere, cu amendamente admise. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Declar deschise dezbaterile generale. Dacă sunt luări de cuvânt?
Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Întrebarea este dacă o votăm acum sau așteptăm ora 17.00. Da?
Bine.
Votăm la ora 17.00.
Trecem la punctul 5 al ordinii de zi, tot o lege organică, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (L158/2018).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, secretar de stat în Ministerul Justiției. Vă rog. Microfonul 10, da?
secretar de stat în Ministerul Justiției
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Ca urmare a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 456 din 4 iulie 2018, în cadrul controlului _a priori_ exercitat de către aceasta au fost declarate neconstituționale trei articole din proiectul de lege adoptat de Parlament.
Prin urmare, în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituție, în caz de neconstituționalitate, care privește legea înainte de promulgarea acesteia, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea în acord cu decizia Curții Constituționale.
Prin urmare, comisiile comune, respectiv Comisia juridică și Comisia pentru constituționalitate, au analizat propunerile și amendamentele care au fost depuse, în sensul că au eliminat dispozițiile declarate neconstituționale și, prin urmare, în această fază a procedurii parlamentare apreciem că acestea sunt în acord cu exigențele deciziei Curții Constituționale.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru constituționalitate au elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre cele două comisii. Cine prezintă?
Vă rog. Microfonul...
Domnul senator Dircă, de la Comisia pentru constituționalitate, da?
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Prin propunerea legislativă înregistrată sub numărul L158/26 noiembrie 2018, cele două comisii au fost sesizate de către Biroul permanent în vederea emiterii unui raport comun în procedura reexaminării asupra Legii pentru modificarea și combaterea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 456/2018.
Ca urmare a analizei, cele două comisii propun plenului Senatului un raport comun de admitere a legii, cu amendamentele admise.
Prin conținutul său normativ, legea face parte din categoria legilor organice și urmează să fie supusă votului plenului Senatului împreună cu raportul comun de admitere, cu amendamente admise, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală.
Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Declar deschise dezbaterile generale.
Dacă sunt intervenții?
Nu sunt.
Închid dezbaterile generale și, fiind vorba chiar de reexaminare, dar de lege organică, la ora 17.00...
La punctul 6 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2018 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (L9/2019).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului, doamna Carmen Elian, secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor.
Vă rog.
## **Doamna Carmen Elian** – _subsecretar de stat_
_în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor senatori,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 112/2018 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public transpune în integralitate în legislația națională Directiva Uniunii Europene nr. 2.102/2016 a Parlamentului European și a Consiliului privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, dând astfel dreptul persoanelor cu dizabilități și persoanelor în vârstă de a participa și de a fi integrate în viața socială și culturală a Uniunii Europene. Aceste aspecte sunt considerate, totodată, priorități ale Uniunii Europene.
Prin acest act normativ se are în vedere acordarea posibilității tuturor cetățenilor de a beneficia de un acces
mai extins la serviciile sectorului public, prin intermediul site-urilor web și al aplicațiilor mobile, pentru a primi informații și servicii care să le ușureze viața de zi cu zi și să le faciliteze exercitarea drepturilor, atât pe plan național, cât și la nivelul Uniunii Europene, în special dreptul la liberă circulație, precum și dreptul de stabilire și de furnizare de servicii.
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale susține raportul comun elaborat de comisiile sesizate în fond și, în consecință, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege.
Vă mulțumesc și eu.
Din partea Comisiei pentru servicii și Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației, care au elaborat un raport comun, domnul senator Cazan, da? Vă rog. Microfonul 7.
Mircea Vasile Cazan
#35042În urma dezbaterilor care au avut loc, Comisia pentru comunicații și tehnologia informației și Comisia economică, industrii și servicii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raportul comun de admitere, fără amendamente.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru afaceri europene au transmis avize favorabile, fără amendamente.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Și, față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege. Mulțumesc.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Vă mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Dacă se înscrie vreun coleg? Nu.
Declar închise dezbaterile generale.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
La punctul 7 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție (L5/2019).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Sorin Mareș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Da? Vă rog. Microfonul 9. Da? ## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** – _secretar de stat_
_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,
Obiectul de reglementare al ordonanței este modificarea Legii nr. 195/2018 în vederea implementării corespunzătoare a actelor europene în domeniu, respectiv a Deciziei Comisiei Europene nr. 6.928/25 octombrie 2018, prin care a fost notificată Comisia cu Programul de susținere a crescătorului de suine pentru activitatea de reproducție și, astfel, întreg programul poate fi aprobat.
Vă rog să adoptați acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, doamna senator Doina Silistru.
Vă rog.
de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol (L6/2019).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea acestuia, domnul secretar de stat Mareș, de la Ministerul Agriculturii.
Vă rog.
## Mulțumesc.
Obiectul de reglementare este modificarea și completarea Legii nr. 227/2018 în vederea implementării corespunzătoare a actelor europene în domeniu și, respectiv, a prevederilor Deciziei Comisiei Europene nr. 6.719/18 octombrie 2018, prin care, tot așa, a fost notificată Comisia și a aprobat schema de ajutor de stat pentru susținerea activității de reproducție, incubație și creștere în sectorul avicol.
Prin urmare, vă rugăm să adoptați proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, doamna președinte Silistru.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție.
În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, s-a aprobat, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență. Lege ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții în plen, întrebări? Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
La punctul 8 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra acestui Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2019.
După cum spunea și domnul secretar de stat, pentru a putea fi pusă în vigoare această propunere legislativă, acest proiect de lege, practic, au trebuit implementate și niște prevederi ale deciziei Comisiei Europene din 18 octombrie 2018.
În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, cu majoritate de voturi, s-a adoptat un raport de admitere, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2018.
Lege ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Vă rog. Domnul senator Tánczos Barna. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Ar fi trebuit să intervin la precedentul, dar ceea ce o să spun este valabil și la acest punct, și la cel pe care l-am votat adineauri. Vreau să salut inițiativa Guvernului și vreau să subliniez importanța acestor programe naționale. Ele vor fi finanțate de la bugetul de stat și vin în completarea programelor finanțate din PNDL.
Toate statele membre, dincolo de programele naționale de dezvoltare rurală finanțate din fonduri europene, au aprobat și aprobă în continuare programe naționale. Ele vin pe nișe, pe sectoare care sunt prioritare în fiecare stat membru și fiecare stat membru mai vrea să... încearcă să mai contribuie din bugetul național la dezvoltarea unor sectoare.
Am văzut aici două programe care sunt vitale pentru agricultura din România, sunt vitale pentru zootehnie. Avem acest deficit în România, exportăm foarte multă materie primă, cereale, în mare măsură, și suntem deficitari în continuare, în ciuda celor 10 ani, 12 ani de finanțări din fonduri europene, suntem deficitari pe partea de zootehnie.
Sper ca cele două programe să intre cât se poate de repede, cât mai repede, în acțiune, ele să fie finanțate și fermierii să beneficieze, într-adevăr, acum de un sprijin real din partea statului român. Cele care au fost până acum majoritar au fost finanțate din fonduri europene.
Mulțumesc.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Mulțumesc și eu.
Dacă mai sunt alte intervenții?
Dacă nu, declar dezbaterile generale închise.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Adoptat.
Punctul 9...
Vă cer îngăduința să depășim un minut, pentru că mai avem o lege organică. Dacă sunteți de acord să amânăm cu cinci minute votul pentru legi organice? De acord?
Că mai avem încă două proiecte și mai avem o lege organică. Ca s-o trecem și pe aceea.
De acord să votăm la 17.15.
Numărul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L747/2018).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnule senator Mihnea Costoiu, vă rog.
Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,
Este vorba de un proiect de lege care propune trecerea din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice în subordinea Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava a stațiunii de cercetări din municipiul Suceava, în condițiile
în care Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a solicitat această trecere pentru sprijinirea activității universității. Solicitarea a venit de la conducerea universității, precum și de la întreg Senatul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Această trecere pe care am solicitat-o este necesară prin modificarea Legii nr. 45/2009, având în vedere faptul că suprafețe de teren deținute de Academia de Științe Agricole și Silvice sunt anexă la această lege.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere.
Domnule secretar de stat, vă rog frumos.
Mulțumesc, domnule președinte.
Deși încă punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat, urmează să fie adoptat într-o ședință următoare.
În urma discuțiilor pe care le-am avut cu ministerele, am ajuns la concluzia..., prin care cel puțin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu susține această inițiativă. Sunt câteva motive.
În primul rând, stațiunea a fost reorganizată prin Hotărârea nr. 148/2018, funcționează ca instituție de drept public și este finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat.
Tocmai am reușit această reorganizare în urma unor lungi dezbateri și elaborarea unor astfel de hotărâri de guvern. Deci noi nu susținem această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură. Doamna senator Silistru, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare trecerea Stațiunii de cercetare-dezvoltare agricolă Suceava din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” în subordinea Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și reorganizarea acesteia în Stațiunea didactică și de cercetare-dezvoltare în domeniul resurselor vegetale Suceava.
Aș vrea să spun că, în urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere. Motivarea respingerii se bazează pe faptul că Stațiunea de cercetare agricolă Suceava a fost deja reorganizată în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice, prin Hotărârea Guvernului nr. 148/2018. Face parte din programul de guvernare al actualului Guvern, prin care s-a luat decizia ca aceste stațiuni de cercetare agricolă să fie reabilitate și puse pe roate, pentru ca cercetarea științifică din agricultura românească să răspundă cerințelor schimbărilor climatice și tuturor solicitărilor care vin din agricultura României.
Dispozițiile privind reorganizarea stațiunii în subordinea Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava nu pot face obiectul includerii în cuprinsul Legii nr. 45/2009 prin modificarea și completarea acestui act normativ.
Propunerea reglementează o soluție legislativă diferită față de cele prevăzute de Legea nr. 45/2009, în sensul că noua stațiune didactică urmează a funcționa în subordinea unei instituții de învățământ superior și în niciun caz nu poate face parte din Legea nr. 45/2009.
Având în vedere aceste considerente plus faptul că soluția propusă excedează domeniului de reglementare al art. 54, la care se face referire, din Legea nr. 45/2009, deoarece toate unitățile de cercetare din cuprinsul acestui articol sunt în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice, și nu în subordinea unor instituții de învățământ superior, comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.
Mulțumesc. Dacă mai există alte intervenții? Vă rog.
Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.
## Mulțumesc frumos.
Văd că a produs multă supărare, dacă a fost un raport așa de mare.
Dacă sunt dezbateri?
Vă rog, domnule senator.
Domnul senator Cadariu. Microfonul 2.
## Mulțumesc.
## Bună ziua!
Precizez: sunt senator de Suceava. Spre știința colegilor, din păcate, Universitatea din Suceava a mai primit acum 15 ani o suprafață de 30 de hectare, care stă în paragină – n-au făcut nimic –, motiv pentru care atât eu, cât și Grupul PNL suntem de părere că acest proiect de lege trebuie respins. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Dacă mai sunt alte intervenții? Domnule senator Baciu, vă rog. Microfonul central.
## Mulțumesc, domnule președinte. Bună seara, dragi colegi!
Am avut o dezbatere lungă, lungă și la obiect, pentru acest subiect care este pe ordinea de zi și s-a ajuns la concluzia, în unanimitate, de către noi, prin cuvântul luat, prin
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Grupul UDMR va vota raportul comisiei, cel de respingere, însă aș vrea să subliniez faptul că aceste stațiuni de cercetare în ultimii 30 de ani au pierdut toate avantajele create de perioada comunistă. Cercetarea, putem să spunem, aproape a și murit în România în acest domeniu și multiplicarea noilor soiuri lasă de dorit. Piața a fost acoperită sau acaparată, mai bine zis, de soiuri din străinătate și ministerul de resort, ASAS-ul, managementul care s-a ocupat în ultimii 30 de ani de acest domeniu, sunt responsabile pentru ceea ce s-a întâmplat în sector.
Este o ultimă șansă de care trebuie să beneficieze aceste stațiuni. În caz contrar, deci dacă nu reușesc nici în urma reorganizărilor, ștergerilor repetate de datorii, de fixare a terenurilor care, de acum încolo, rămân în proprietatea și în administrarea lor, nu reușesc nici acum să se ridice la standardele internaționale, nu reușesc să atragă fonduri europene, nu reușesc să semneze contracte de colaborare cu firmele producătoare din agricultură, dacă nu reușesc să multiplice aceste soiuri românești, ele vor trebui desființate, așa cum sunt acum, probabil, trecute la un moment dat la instituțiile de învățământ.
Inițiatorul, domnul ministru, are în foarte multe privințe dreptate. Noi credem că este loc de o ultimă șansă pentru stațiunile de cercetare, dar, dacă lucrurile nu pornesc așa cum trebuie și nu se întâmplă o reorganizare adevărată în sector și o orientare spre piață, aceste institute, aceste stațiuni de cercetare vor trebui desființate.
Mulțumim.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Vă mulțumesc.
De acord. Totuși s-a reușit ca, într-un an și jumătate, trei sferturi să fie curățate de datorii și sper că vor înțelege și se vor apuca de treabă.
Dacă mai sunt alte intervenții?
Dacă nu, închei dezbaterile generale.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, primă Cameră sesizată.
Se supune votului dumneavoastră raportul de respingere a propunerii.
Vot · Respins
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Trecem la legile organice.
La punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (L740/2018).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Domnul deputat...
Nu. Nu este.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, microfonul 10, domnul Nicea Mergeani, secretar de stat în Ministerul Justiției...
Vă rog.
secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale
Mulțumesc, domnule președinte.
Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu susține Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte, senator Rotaru.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a acestei inițiative legislative, motivat de faptul că există legiferată această chestiune. Ar însemna o suprareglementare.
Pe cale de consecință, cu majoritate de voturi, s-a adoptat raport de respingere.
Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Doamna senator Sbîrnea.
Este adevărat că în acest moment consilierea... asistența psihologică a copiilor este legiferată și asta ar însemna o supralegiferare prin propunerea legislativă. Consider că, de fapt, părinții ar trebui consiliați, pentru că ei sunt cei care exercită o presiune psihologică asupra copilului, folosindu-l de cele mai multe ori ca monedă de schimb în relațiile dintre ei, deci probabil că o inițiativă legislativă în acest sens ar avea mai mult succes.
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Vă mulțumesc.
Dacă nu sunt alte intervenții, declar închise dezbaterile generale.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul, primă Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Trecem deci la legi organice. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (L699/2018).
Dezbaterile generale au fost încheiate, raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Respins
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Mai
Vot · Respins
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votați.
Cu 54 de voturi contra, 30 de voturi pentru și 8 abțineri... 9 abțineri...
Domnule Fălcoi, ați fost „pentru”.
Deci cu 31 de voturi pentru, 54 de voturi contra și 8 abțineri, propunerea a fost respinsă.
Din sală
#56191Listă!
Se cere listă pentru liderii de grup pentru ambele voturi. E în regulă. Și, doamna Presadă, explicația votului.
## **Doamna Florina Raluca Presadă:**
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,
Îmi pare rău să văd că, până la urmă, jocul politic este mai important decât interesul cetățenilor români.
Această propunere legislativă dădea posibilitatea Autorității Electorale Permanente să folosească sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot în cazul organizării unui referendum. S-a lucrat pe marginea acestei propuneri timp de mai multe săptămâni chiar cu Autoritatea Electorală Permanentă, care a admis că amendamentele depuse, ultima rundă de amendamente depuse la Comisia juridică, făceau din această propunere un proiect tehnic legislativ bun.
Îmi pare rău că, până la urmă, cei care au votat împotriva raportului de admitere și împotriva propunerii nu au înțeles că, de fapt, nu era vorba despre faptul că inițiativa venea de la USR, era vorba despre a da posibilitatea Autorității Electorale Permanente să folosească acest sistem în cazul organizării unui referendum.
Aici totuși vorbim despre interesul cetățenilor români, nu despre antipatii și așa mai departe. Uniunea Salvați România a votat întotdeauna pe marginea propunerilor legislative luând în considerare conținutul acestora, și nu inițiatorul sau inițiatorii propunerilor respective.
Aș vrea să țineți minte asta și pentru voturi viitoare.
Bine.
E mare păcat! Și sper ca lucrurile să fie mai clare și să se fi înțeles acest lucru pentru votul în Camera Deputaților.
Vă mulțumesc.
Totuși trebuia explicarea votului. Am lăsat toată această urecheală...
Doamna vicepreședinte Gorghiu, vă rog.
## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Și o să vă rog să nu mai faceți comentarii după ce vorbesc decât dacă veți coborî la microfon, așa, ca orice alt senator.
Motivarea votului o face fiecare cum consideră de cuviință. N-am înțeles însă explicația Guvernului, însă poate, după explicația votului pe care Grupul Partidului Național Liberal o să v-o dea, AEP-ul își va pune capul în pământ și va înțelege că un proiect bun e un proiect bun. Jocul de glezne al PSD-ului, cu ieșirea la microfon a președintelui Comisiei juridice, care spune că susține proiectul, ca pe urmă votul grupului său să fie împotrivă, e absolut jalnic.
Proiectul în sine spunea un lucru foarte simplu, motiv pentru care l-am și votat, prevedea acel sistem electronic de înregistrare a cetățeanului, față de care prevedere AEP-ul nu are decât să se raporteze favorabil. Probabil că, dacă era o prevedere de triplare a subvenției pentru PSD, AEP-ul spunea: e favorabil. Probabil, dacă era vorba despre domnul Drăghici la AEP, AEP-ul spunea: da, e un proiect foarte bun sau o persoană foarte bună.
Fiind vorba de un proiect al USR, al opoziției, mi se pare ceva absolut în neregulă.
Deci, astăzi, o prevedere cât se poate de oportună, o prevedere pe care, cu alte ocazii, toată lumea a susținut-o, care există în Legea alegerilor locale, care există pentru parlamentare, astăzi, pentru referendum nu este bună. Să explice PSD de ce nu este bună, să-i văd pe cei de la AEP...
Mă ascultați și pe mine, domnule de la AEP?
Nu mai este în sală?
Domnule de la AEP, mă auziți și pe mine?
Totuși nu dialogați! Nu mă pot abține, dar nu dialogați! Haideți, spuneți ce...
Vă rog să vă abțineți. Știți de ce? Că de aia sunt reprezentanții Guvernului în Senat, ca să asculte ce spun senatorii, nu să vorbească pe la colțuri la telefon.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Votul nostru a fost pentru proiect și v-aș ruga pe toți din partea majorității parlamentare să explicați de ce ați votat împotrivă.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Vă mulțumesc.
Următorul punct la ordinea de zi, tot o lege organică, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (L158/2018).
Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 456 din 4.07.2018.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, cu amendamentele admise, în vederea punerii de acord cu decizia Curții. Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.
Raportul, cu amendamentele admise, se supune votului.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Domnul Țapu-Nazare, pe procedură.
V-am cerut, domnule președinte de ședință, cuvântul la votul trecut, la legea trecută, pe procedură, și nu mi l-ați dat.
La legea trecută doamna senator Alina Gorghiu a pus o întrebare reprezentantului AEP. Nici măcar nu l-ați întrebat dacă vrea să răspundă.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Doamna... Tot pe procedură?
Ca să anunț votul.
Deci nu mai doriți.
Deci proiectul de lege n-a întrunit numărul necesar, ca urmare, este respins.
Supun la vot proiectul de lege, raportul...
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Trecem la următorul punct, punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 57 alin. (2) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 (L750/2018).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Nu este cazul.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei.
Vă rog.
secretar de stat în Ministerul Energiei
Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,
Potrivit punctului de vedere emis, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru energie, domnul președinte al comisiei, senatorul Marin Gheorghe. Vă rog.
## **Domnul Gheorghe Marin:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 57 alin. (2) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) în sensul instituirii obligației furnizorului de energie electrică de a asigura pentru clienții casnici citirea lunară a contorului.
În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, având în vedere că modalitatea de citire a grupurilor de măsurare face obiectul legislației secundare, iar citirea acestora este realizată de către operatorul de rețea, nu de furnizor, furnizorul neavând dreptul și calitatea de a realiza această operațiune.
Mai mult, dacă dăm curs acestei inițiative, ea va conduce la creșterea cheltuielilor operatorilor de rețea, în contextul creșterii cheltuielilor cu cititorii de contoare, cheltuieli care se vor regăsi în tariful reglementat de Autoritatea Națională de Reglementare.
Consiliul Legislativ avizează favorabil, Guvernul nu susține propunerea legislativă, Comisia economică, industrii și servicii a avizat negativ. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Față de cele prezentate,
Vot · Amânat
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Vă mulțumesc. Dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Se supune votului raportul de respingere.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Raportul și legea au fost respinse.
La punctul 12 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea I – Rețele de transport (L748/2018).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Este? Nu.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ovidiu Marcel Sîrbu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Microfonul 10.
secretar de stat în Ministerul Transporturilor
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
În prezent, bunurile proprietate publică a statului de natura infrastructurii rutiere, feroviare, navale sau aeroportuare, la nivel național, se află în proprietatea Ministerului Transporturilor, acesta concesionând bunurile respective unor societăți, companii naționale care funcționează sub autoritatea sa.
Conform art. 3 din Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea I – Rețele de transport, lucrările de realizare a proiectelor de dezvoltare din domeniul infrastructurii de transport de nivel național se cuprind în anexa bugetelor ordonatorilor principali de credite, fiind finanțate astfel, total sau parțial, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe, fonduri externe nerambursabile și din alte surse legal constituite.
În cazul infrastructurii aeroportuare, posibilitatea finanțării infrastructurii publice de transport din venituri proprii ale operatorilor economici care administrează respectiva infrastructură nu a fost prevăzută în nicio normă primară.
Astfel, este evidentă necesitatea acestei intervenții legislative, astfel încât societățile, companiile care au în administrare infrastructura aeroportuară de pe principalele aeroporturi din țară să aibă posibilitatea de a investi și din surse proprii de finanțare proiectele de dezvoltare ale...
Domnule secretar de stat, susțineți, nu susțineți? Vă rog. Nu mai...
Susținem! Susținem!
Vă rog.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi și infrastructură în vederea prezentării raportului. Cine e?
Domnul senator Toma, da? De la Comisia de transporturi. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
În data de 19 februarie, noi, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură, am hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să adoptăm raport de admitere.
Prin urmare, Comisia pentru transporturi și infrastructură vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și propunerea legislativă. Face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Dacă sunt înscrieri la dezbateri generale? Nu sunt.
Declar închise dezbaterile generale...
Pe procedură, vă rog, domnule senator Goțiu.
## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**
Domnule președinte, atât de rar se întâmplă ca reprezentanții Guvernului să vrea să explice de ce susțin sau nu susțin un proiect de lege! Vă rugăm, nu-i mai intimidați, poate ne explica și de ce susțin sau nu susțin. Noi suntem chiar interesați.
Mulțumim.
## **Domnul Corneliu Olar** _– deputat_ **:**
Bună ziua, domnule președinte! Stimați senatori,
Astăzi îs mai calm. Oricum Camera Senatului... În Camera Senatului este mai liniște, și nu ca noi, dincolo...
Și mi-o plăcut să stau la dumneavoastră, deși trebuie să-mi retrag și să nu susțin inițiativa, deoarece este abrogată prin Ordonanța nr. 207/2011.
Deci nu mai susțin inițiativa mea.
Vă mulțumesc.
Și vin cu altă ocazie. Poate că o să-mi votați o altă inițiativă.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Supun la vot respingerea proiectului de lege...
A! Și-a retras-o dânsul...
Da. Domnul Olar ne-a încurcat un pic.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Ovidiu Marcel Sîrbu.
Vă rog. Microfonul 10.
Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.
Conform Ordonanței de urgență nr. 109/2005, a fost abrogată prin art. 93 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, astfel că inițiativa legislativă nu are obiect de reglementare.
Deci nu susținem această propunere legislativă. E OK? Concis.
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul senator Toma.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
E în regulă. Câteodată ne grăbim, câteodată nu ne grăbim. E în regulă.
Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Respins
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Prin urmare, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere și propunerea legislativă.
Motivația a spus-o atât reprezentantul Guvernului, cât și inițiatorul. Mă bucur că a răspuns la ceea ce i-am spus noi, și anume că nu mai are obiect acest proiect de lege. Mulțumesc.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Mulțumesc și eu. Alte intervenții? Nu sunt.
Declar deschise dezbaterile generale.
Raportul comisiei este de respingere.
Vot · Respins
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
La punctul 14 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2019 privind modificarea și completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice (L2/2019).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului.
Doamna Carmen Elian, secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor.
Microfonul 8, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,
Prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2019 se au în vedere modificarea și completarea Legii nr. 362/2018 în vederea asigurării continuității finanțării adecvate a Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, CERT-RO, de la bugetul de stat, prin amânarea cu un an a termenului prevăzut, respectiv de la 1 ianuarie 2019, așa cum era prevăzut în Legea nr. 362/2018, la 1 ianuarie 2020.
Având în vedere faptul că Legea nr. 362/2018 a produs efecte în luna ianuarie, s-a reglementat și faptul că până la data de 31 decembrie 2019 finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale CERT-RO se asigură integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale.
Totodată, ținând cont de data promulgării legii, s-a impus redefinirea termenelor de raportare către Comisia Europeană.
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale susține raportul de admitere al comisiei sesizate în fond și, în consecință, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru comunicații, domnul senator Cazan Mircea. Vă rog.
Mircea Vasile Cazan
#72920În urma dezbaterilor care au avut loc, Comisia pentru comunicații și tehnologia informației a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere, fără amendamente.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru afaceri europene au transmis avize favorabile, fără amendamente.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.
Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.
Mulțumesc.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Punctul 15 – iarăși avem o lege organică –, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 (L12/2019).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.
La Legea audiovizualului nu este nimeni?
Da?
De la AEP?
E în regulă.
Domnul Zsombor Vajda, vă rog, de la Autoritatea Electorală Permanentă.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Apreciem că textul propunerii conține o serie de prevederi contradictorii, precum și prevederi care nu se corelează cu dispozițiile legale în materie electorală și necesită completări și clarificări.
Prin urmare, nu susținem adoptarea acesteia în forma propusă de inițiatori.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media, domnul senator Preda. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.
Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de respingere și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.
Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog.
Domnul senator Alexandrescu. Vă rog.
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Grupul USR apreciază efortul parlamentarilor care au depus această inițiativă legislativă, care, în principiu, în substanță, cere organizarea unei campanii pentru conștientizarea importanței votului în timpul campaniilor electorale.
Totuși, analizând la comisie textul, am constatat că există anumite lucruri care nu pot fi adoptate așa cum sunt, chiar dacă proiectul în sine are valoare și, de aceea, am cere retrimiterea la comisie, dacă mai este timp, pentru două săptămâni, pentru armonizarea textului propunerii în sensul corelării cu dispozițiile legii, așa cum le specifica reprezentantul Autorității Electorale Permanente.
Deci retrimiterea la comisie, termen – două săptămâni, dacă mai avem timp până la adoptarea tacită. Mulțumesc.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Vă mulțumesc.
Dacă sunt alte intervenții?
Dacă nu,
Vot · Respins
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Declar dezbaterile generale închise.
Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Supunem la vot propunerea legislativă.
Vot · Respins
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
La punctul 16 avem Proiectul de lege – Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții (L344/2010).
Dau cuvântul... Inițiatorul nu există.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar...
, reprezentantul Guvernului, da, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul secretar de stat Petru Andea.
## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Proiectul de lege a fost inițiat în anul 2010 și a devenit caduc prin adoptarea Legii nr. 1/2011 – Legea educației naționale.
Ca urmare, nu poate fi susținut și nu susținem adoptarea acestui proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, domnul senator Liviu Pop. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere a proiectului de lege.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Vă mulțumesc. Dezbateri generale, dacă sunt. Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Nu a întrunit votul majorității.
Vot · Respins
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
La punctul 17 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L184/2018).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Da, vă rog, domnul senator Alexandrescu. Microfonul 6.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Este un proiect de lege foarte simplu, care are un singur articol, și anume ca funcțiile de conducere din învățământ, respectiv cele de director, director-adjunct al școlilor, liceelor, inspector-general, inspector-general adjunct, să fie depolitizate, adică să nu poată cumula această funcție cu funcția de demnități alese sau numite în partidele politice.
Ca inițiator, consider că este, în sfârșit, momentul să separăm educația, învățământul de componenta politică: politicul cu politicul și educația cu educația. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere, domnul secretar de stat Andea. Microfonul 10.
Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să spun că Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. În primul rând, are o notă de ambiguitate, în sensul că prevede funcțiile de președinte și vicepreședinte. Există și funcții de vicepreședinte, prim-vicepreședinte, președinte-executiv și așa mai departe. Deci intenția inițiatorului nu este îndeplinită.
În al doilea rând, se introduc o serie de încălcări ale procedurii de elaborare a unui text normativ. Există o redundanță, spre exemplu, cu art. 257, care prevede astfel de incompatibilități numai pentru directori și directori-adjuncți. În concluzie, nu susținem.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul Comisiei pentru învățământ, reprezentantului Comisiei pentru învățământ, domnul președinte, senatorul Liviu Pop.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În data de 19 februarie 2019 membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.
Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul ei fiind unul organic, iar Senatul fiind Cameră decizională.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Goțiu. Vă rog.
Îmi permit să-l contrazic pe reprezentantul Guvernului: propunerea legislativă se referă la toate funcțiile de conducere dintr-un partid, nu doar la cele de președinte și vicepreședinte. Din păcate, actuala lege în vigoare, care prevede anumite incompatibilități, dar nu le duce până la capăt, se referă doar la funcțiile de președinte și vicepreședinte. Dar, în timpul discuțiilor din Comisia pentru învățământ, am văzut că este un acord mutual pentru o astfel de schimbare legislativă, astfel încât în Legea educației și acel articol să îl extindem nu doar la funcțiile de președinte și vicepreședinte într-un partid, ci la toate funcțiile de conducere dintr-un partid.
În continuare noi considerăm că este un proiect de lege util pentru a separa educația de politică. Nu e vorba de a interzice unor persoane din conducerea unităților de învățământ sau din conducerea educației să facă parte din partid, ci de a nu face și de a nu ocupa funcții de conducere. Cred că nici nu pot să facă față în mod real să conducă și o școală, și un partid sau o filială de partid în același timp și cred că le-ar ajuta să nu ocupe asemenea funcții în același timp.
Noi susținem acest proiect legislativ și așteptăm ca, împreună cu cei de la PSD și ALDE, să depunem și acel amendament la Legea educației naționale prin care să extindem la toate funcțiile de conducere din partid acele incompatibilități, nu doar la cele de președinte și vicepreședinte.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Domnul senator Costoiu. Vă rog.
Mulțumesc, mulțumesc, domnule președinte.
Eu am o remarcă de ordin general, pe care nu mă pot abține să nu o spun în plenul Senatului. Totuși ne dorim... Ce ne dorim? Profesorii, medicii, toată lumea, toți intelectualii acestei țări trebuie să iasă din politică. Vorbeam cu colegii – și dacă domnul senator își aduce aminte – de faptul că ne-am dori ca școala... sau administrația locală să nu mai fie aproape de școală și cred că este cea mai mare greșeală pe care o putem face.
Revin la mesaj: administrația are nevoie de școală și școala are nevoie de administrație. A elimina profesorii din consiliul local, din conducerea autorităților locale în forma organelor colective este o eroare majoră pe care o poate face România. Și susțin acest punct de vedere privind în ochi pe oricine.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Doamna senator Sbîrnea. Vă rog.
Din nou, această inițiativă legislativă vine cu o constrângere în ceea ce privește învățământul preuniversitar. Deci art. 256 se referă doar la funcțiile din învățământul preuniversitar.
Mă întreb apoi dacă o persoană care este membru al unui partid nu face politică, și într-un fel, și în altul, în secunda în care este, știu eu?, conducătorul unei instituții sau un simplu profesor la catedră. Ce ar însemna asta? Ar însemna să nu mai dăm voie intelectualilor să facă politică, să-i oprim din a pătrunde în organele de conducere doar pentru faptul că își doresc ca lucrurile să meargă mai bine în această țară. Și mă întreb apoi: de ce un director de școală gimnazială n-ar avea voie să ocupe o astfel de funcție, pe când un – știu eu? – profesor care conduce o universitate ar avea voie s-o facă?! Mulțumesc frumos.
Mulțumesc. Domnul senator Goțiu.
După cum am subliniat și în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru învățământ, acest proiect legislativ nu își propune să interzică cadrelor din învățământul preuniversitar sau universitar să facă parte dintr-un partid. Este vorba de o incompatibilitate doar cu funcțiile numite sau alese într-un partid a persoanelor care ocupă niște funcții în sistemul public.
Deci ceea ce spunea domnul Costoiu nu are legătură cu acest proiect legislativ și în niciun caz nu se pune problema vreunei interdicții de a face parte sau de a face politică. Totul e de a nu face politică la conducerea unei instituții și de a face, în același timp, și politică la conducerea partidului, pentru că aici intervin problemele.
Mulțumesc.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Mai sunt trei minute, e ultimul proiect de lege și ne-am încins la final.
Vă mulțumesc, domnule senator Costoiu. Dacă sunt alte intervenții?
Nu sunt.
Declar dezbaterile generale închise.
Domnul senator Vela.
Vă rog.
Pentru că aceste dezbateri pe acest ultim punct au generat puncte de vedere care par corecte și dintr-o parte și din alta, o să îi explic domnului Costoiu cam cum ar veni această situație, printr-o paralelă din lumea reală: dumneavoastră, ca conducător de unitate de învățământ, ați putea fi președintele PSD-ului sau președintele PSD-ului imaginați-vă că este rectorul universității dumneavoastră. Mulțumesc.
Da, drept la replică, domnul Costoiu. Vă rog.
## **Domnul Mihnea Cosmin Costoiu:**
## Drept la replică.
Îi mulțumesc frumos domnului senator și vreau să vă spun că, pentru viața politică românească, m-aș bucura ca rectorii să devină președinți de partide. Aduceți-vă aminte de Senatul României cu rectorii președinți de partid, prim-miniștri și așa mai departe. Nu vorbesc despre mine, vorbesc despre rectori în general. Mă bucur ca și dumneavoastră dincolo, în partidul de opoziție, să aveți aceeași idee ca și mine.
Dar, revenind, doamnelor și domnilor, eliminând intelectualii din viața politică faceți cea mai mare greșeală.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Bine. Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu.
Declar deschise dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Dacă raportul de respingere nu a întrunit,
Vot · Respins
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 223 din Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale (b25/2019)
Explicarea votului.
Domnul senator Goțiu și, apoi, domnul senator Pop. Vă rog. Microfonul 2.
Să știți că ne-am bucura ca în politică să fie cât mai mulți intelectuali, pentru că sunt absolut convins că intelectualii citesc textul legilor pe care le votează și ar ști că acest proiect de lege nu este despre interzicerea intelectualilor în politică.
Mulțumesc.
USR a votat pentru acest proiect legislativ.
Mulțumesc. Domnul senator Liviu Pop.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Ce spunea inițiativa, dacă ar fi trecut: că în adunarea generală, în congres, în tot ce înseamnă organ de conducere al unui partid politic pot să participe orice cetățeni ai României, cu excepția directorilor și inspectorilor școlari. Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Zamfir, un anunț, vă rog. Ia, atenție mărită!
Un scurt... Au!
Domnilor, ați umblat cu astea, ați băgat curent în astea aici?!
Nu, nu.
Un scurt anunț.
Grupul ALDE îl desemnează pe domnul Ionuț Sibinescu secretar al Comisiei pentru constituționalitate.
Din sală
#89201Mai tare, că nu se aude.
Nu se aude. Vă rog, mai tare pentru...
## Cer scuze!
Grupul ALDE îl desemnează pe domnul senator Ionuț Sibinescu secretar al Comisiei pentru constituționalitate.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
E în regulă.
Declar lucrările ședinței de astăzi închise. Vă mulțumesc.
## DUPĂ PAUZĂ
Bună seara!
În conformitate cu programul deja aprobat astăzi,
Interpelare
Romulus Bulacu
Secțiunea 6, autostrada Pitești–Sibiu
Întrebare adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Alexandru Răzvan Cuc. Obiectul întrebării: „Secțiunea 6, autostrada Pitești–Sibiu”. Domnule ministru, Autostrada Sibiu–Pitești a rămas doar în stadiul de proiect, deși studiul de fezabilitate pentru șoseaua lungă de 122 de kilometri era gata încă din anul 2008. Traseul întreg al autostrăzii Sibiu–Pitești a fost împărțit în șase secțiuni: Sibiu–Boița, Boița–Racoviță, Racoviță–Văleni, Văleni–Curtea de Argeș și Tigveni–Râmnicu Vâlcea. Valoarea totală a investiției în autostrada Sibiu–Pitești ar fi de 3,34 de miliarde de euro, 85% din sumă urmând a veni de la Uniunea Europeană. În anul 2017 v-am adresat o întrebare privind detaliile pentru stadiul secțiunii 6. În 26.06.2017 ne-ați făcut cunoscut că această porțiune a autostrăzii „este în curs de proiectare în cadrul studiului de fezabilitate. După finalizarea studiului de fezabilitate aferent secțiunii 6, se vor demara procedurile pentru etapa următoare, respectiv proiectare și execuție lucrări”. În același răspuns, semnat chiar de dumneavoastră, ați estimat „că procedura de achiziție publică pentru proiectare și execuție lucrări va fi demarată până la sfârșitul anului 2017”. Anul trecut am revenit cu o interpelare către Ministerul Transporturilor, solicitând noi detalii. În răspunsul oferit de minister în data de 4.06.2018 se menționează că „pentru secțiunea 6, Tigveni–Râmnicu Vâlcea, CNAIR are în pregătire documentația pentru demararea procedurii de achiziție publică pentru obiectivul «Elaborare expertiză tehnică, Studiu de fezabilitate și proiect de autorizare execuție»”. Azi, februarie 2019, în planul de buget al ministerului dumneavoastră nici măcar pe hârtie nu mai este menționată legătura autostrăzii Sibiu–Pitești cu Râmnicu Vâlcea. Mai mult, amendamentul PNL privind finanțarea studiului de fezabilitate al acestei secțiuni și reintroducerea sa în proiect a fost respins. Pe cale de consecință, domnule ministru, având în vedere răspunsurile formulate de ministerul dumneavoastră până acum, vă rog să-mi comunicați care este situația secțiunii 6, Tigveni–Râmnicu Vâlcea, a autostrăzii Sibiu–Pitești. Vă mulțumesc.
Interpelare
Victorel Lupu
Despre investițiile necesare la Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași
Doresc să adresez o întrebare doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății. Obiectul întrebării: „Despre investițiile necesare la Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași”. Stimată doamnă ministru, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. George I.M. Georgescu” din Iași, puternic afectat de incendiul de anul trecut, se află în prima fază de reabilitare. În aprilie se vor termina lucrările care au cuprins refacerea zonelor afectate de incendiu, investiția cifrându-se la aproximativ 10 milioane de lei, bani alocați din fondurile de rezervă ale Guvernului. Însă, până la funcționarea la capacitate maximă a institutului, mai sunt necesare și alte amenajări și dotări cu echipamente și aparatură medicală. Subliniez, încă o dată, importanța uriașă a acestei unități medicale: deservește o populație de aproximativ 5,5 milioane de locuitori, fiind singurul centru din Moldova unde se puteau face proceduri complexe. În ce măsură poate susține ministerul pe care-l conduceți și restul investițiilor necesare la Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași? Care este lista de priorități, care ar fi suma aproximativă și care estimați că ar putea fi calendarul de punere în practică?
Interpelare
Victorel Lupu
Demararea unei investiții de interes regional: sală polivalentă la Iași
Adresată domnului Daniel Suciu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice. Obiectul întrebării: „Demararea unei investiții de interes regional: sală polivalentă la Iași”. Domnule ministru, Săptămâna trecută, Consiliul Județean Iași a obținut terenul pentru construirea unei săli polivalente. Astfel, consilierii locali ai comunei Miroslava au aprobat ca 6,7 hectare să fie transferate din domeniul privat al comunei Miroslava în domeniul privat al județului Iași și în administrarea consiliului județean. La rândul lor, consilierii județeni au votat preluarea terenului, care va deveni astfel bun de interes public județean, așa cum este condiția impusă de Compania Națională de Investiții pentru a putea fi inclus în programul de investiții. Pe acest amplasament ar urma să fie ridicată o sală polivalentă la standarde moderne, cu adresabilitate regională. În aceste condiții, domnule ministru, vă rog să precizați dacă Compania Națională de Investiții, unitate sub autoritatea MDRAP, are în vedere pe parcursul acestui an alocarea unei sume pentru realizarea documentației tehnice necesare demarării obiectivului de investiții „Sală polivalentă în Iași”. Mulțumesc. Solicit un răspuns în scris. Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.
Interpelare
Dan Lungu
Cantacuzino-Pașcanu
Am o interpelare adresată ministrului culturii și identității naționale, domnului Valer Daniel Breaz, pe tema „Situația galeriilor subterane de la Palatul «Cantacuzino-Pașcanu» din Pașcani”. Stimate domnule ministru, Cred că nu trebuie să justific importanța păstrării și conservării anumitor simboluri istorice și culturale importante ale poporului nostru. Unul dintre acestea, despre care aleg să vorbesc astăzi, este Palatul „Cantacuzino-Pașcanu”. Construit în 1640, palatul a fost cumpărat de la moștenitorii familiei în 2012 de către Primăria Pașcani, iar astăzi se află într-o avansată stare de degradare, dat fiind faptul că o reabilitare a clădirii a tot întârziat să apară. Salvarea lui se află însă într-un proiect de „Reabilitare, conservare și revitalizare” a clădirii „și a terenului aferent”, finanțat din fonduri europene și aprobat de Consiliul Local Pașcani pe data de 24 septembrie 2018. ## Domnule ministru, Temeiul îngrijorării mele nu este însă clădirea aflată în ruină, care urmează a fi reabilitată, ci un lucru mai grav, anume existența unor galerii subterane construite pe trei niveluri. Acestea se află, conform atenționărilor localnicilor, atât sub Palatul „Cantacuzino-Pașcanu”, cât și pe întinderea unor cartiere din apropierea acestuia. Parcă trecând neobservate de către autoritățile locale, având intrările către subteran închise, galeriile (nerestaurate și gata să se surpe) declanșează o serie de probleme, precum și distrugerea pereților unor clădiri construite deasupra lor. Restaurarea galeriilor, deloc menționate în proiectul de reabilitare aprobat de către consiliul local, este o problemă care trebuie rezolvată cu celeritate, atât din cauza daunelor pe care le pot provoca la suprafață, cât și pentru că ele însele sunt monumente care trebuie conservate, reabilitate și incluse într-un circuit turistic local. Astfel, pentru că situația nu mai suportă amânare, vă rog să-mi oferiți următoarele informații: – De ce galeriile subterane nu au fost până în prezent incluse pe Lista monumentelor istorice ale județului Iași, alături de palatul familiei Cantacuzino-Pașcanu? – Ce demersuri vor fi făcute, punctual, pentru rezolvarea problemelor cu care cetățenii municipiului Pașcani se confruntă din cauza acestor construcții subterane? Vă mulțumesc.
Interpelare
Dan Lungu
Situația cinematografelor de stat
O întrebare adresată ministrului culturii și identității naționale, Daniel Breaz. Obiectul întrebării: „Situația cinematografelor de stat”. Stimate domnule ministru, Situația cinematografelor de stat este o problemă ce pare să nu aibă un răspuns clar, mai ales atunci când vorbim de sălile care au fost în administrația RADEF România Film și care între timp au dispărut. De pildă, pe site-ul oficial RADEF aflăm că mai există 13 cinematografe în România care se află în administrația acestui organism de sub coordonarea și supravegherea Ministerului Culturii. Având în vedere că la înființarea RADEF existau 600 de unități cinematografice sub administrare, consider că ceea ce avem astăzi este rezultatul unei continue aiureli legislative. În București și în alte orașe din țară există săli de cinema prețioase, care ori zac în paragină, ori sunt vândute pe nimic. Un caz fericit avem la Iași, unde cinematografele au fost preluate de către administrația locală și au fost predate spre coordonare Ateneului din Iași, care a înființat un departament special pentru aceasta. Aici s-a înființat, din câte știu, și primul cinematograf de stat de după 1990, având toate dotările tehnice la cel mai înalt nivel și la standarde europene. Dacă mai există cazuri particulare în țară, ne dorim să ni le comunicați, precum și felul în care Ministerul Culturii ia act de aceste fenomene de reabilitare a cinematografelor de stat. Având în vedere cele semnalate mai sus, aș dori răspunsuri punctuale la următoarele întrebări: – Care este rolul Ministerului Culturii în coordonarea spațiilor cinematografelor administrate de către RADEF? – Care sunt spațiile excinematografe de stat care au fost vândute de RADEF, pe ce sume și ce obiect de activitate au în prezent? – Care sunt veniturile RADEF în ultimii cinci ani, ce planuri de management are conducerea RADEF în acest moment? – Care este procedura și care sunt criteriile potrivit cărora ajung managerii în fruntea acestei instituții? – Care este procedura de finanțare a instituțiilor aflate sub conducerea RADEF? Care au fost sumele alocate de către Ministerul Culturii, eventual RADEF, în ultimii cinci ani acestora? – Care sunt planurile Ministerului Culturii, dacă acestea există, în legătură cu domeniul cinematografic, sălile de cinema de stat din România?
Interpelare
Gheorghe Baciu
Refacerea podului de cale ferată din localitatea Budila, județul Brașov, distrus de calamitățile naturale din vara anului 2018
Interpelarea mea se adresează domnului ministru al transporturilor, Răzvan Cuc. Subiectul: „Refacerea podului de cale ferată din localitatea Budila, județul Brașov, distrus de calamitățile naturale din vara anului 2018”. ## Stimate domnule ministru, În vara anului trecut, podul feroviar din localitatea Budila, județul Brașov, care asigură circulația trenului pe ruta Brașov–Întorsura Buzăului, a fost distrus de furia apelor râului Tărlung, afectând bunul mers al vieții unei întregi colectivități, prin deteriorarea acestei structuri feroviare aflate în custodia companiilor din subordinea ministrului transporturilor. Într-o interpelare adresată antecesorului dumneavoastră am explicat pe larg importanța și necesitatea refacerii acestui pod pentru locuitorii din Depresiunea Buzăului Ardelean, o comunitate de 20.000 de locuitori, ca beneficiari ai transportului pe calea ferată înspre Brașov și Sfântul Gheorghe. Fosta conducere a Ministerului Transporturilor, pe care-l coordonați în prezent, m-a asigurat, atât personal, cât și în răspunsul primit oficial la interpelarea făcută în sesiunea parlamentară anterioară, că se are în atenție, cu prioritate, reluarea circulației pe acest tronson de cale ferată și că lucrările se vor putea executa din fondurile europene care s-au primit ca ajutoare pentru calamitățile din anul trecut. Vă solicit în acest mod să-mi confirmați dacă această lucrare se află pe agenda Ministerului Transporturilor și să-mi comunicați: ce măsuri s-au întreprins până în prezent privind refacerea acestui pod; care sunt costurile estimate pentru reconstrucția acestui obiectiv; sursa de finanțare a acestei lucrări și care este termenul pe care Compania de Căi Ferate și-l asumă pentru finalizare.
Interpelare
Liliana Sbîrnea
Reformarea sistemului pentru obținerea online a cărților de identitate
Stimată doamnă ministru, Am urmărit cu real interes și satisfacție progresele importante în domeniul modernizării sistemelor de operare în privința accesului electronic rapid și fără stres al cetățenilor noștri la documentele lor de călătorie (mă refer strict la pașapoarte). O programare online reduce la minimum timpul de așteptare la ghișeul unde ți se preiau datele biometrice, existând însă o coordonare mai redusă în privința eliberării acestor documente, deoarece există, de regulă, o singură persoană repartizată pentru acest serviciu. Am înțeles, din răspunsurile primite de mine cu ocazia altor întrebări și interpelări pe care vi le-am adresat, că există o strategie națională pe care o veți implementa până în anul 2020 în privința actelor de stare civilă și a obținerii cu mult mai simplu și mai eficient a acestora decât în prezent. Ceea ce nu înțeleg însă este de ce, în timp ce alte domenii de care răspundeți au șanse să fie considerate aliniate standardelor internaționale în domeniu, altele, care ar trebui să fie în același grafic și în aceeași logică, au rămas cu mult în urmă, spre dezamăgirea solicitanților de asemenea servicii publice. Mă refer la obținerea cărții de identitate, despre care se spunea că o vom avea și în varianta electronică încă din anul trecut. Știam că vom achita echivalentul sumei cuprinse între 15 euro și 20 de euro și că va exista și în varianta cu cip și fără cip, pentru cei care nu doresc prelevarea datelor biometrice. Problema este că încă suntem în situația, chiar și în anul 2019, în care oamenii așteaptă la ghișee între o oră și cinci ore pentru reînnoirea cărții de identitate și, chiar dacă există bon de ordine, nimeni nu ține cont de el, afișajul electronic al situației bonurilor de ordine nefiind asigurat de cele mai multe ori. În această situație, vă întreb, stimată doamnă ministru: în ce stadiu se află modernizarea centrelor pentru evidența populației, dacă există vreo posibilitate să se poată aplica online pentru obținerea cărților de identitate sau a actelor de stare civilă – ca să reducem birocrația și cozile interminabile din centrele respective – și când va apărea cartea electronică de identitate? Cu aleasă considerație, senator PSD, Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Masă caldă în școli
Interpelarea din această seară este adresată Ministerului Educației Naționale, doamnei ministru Ecaterina Andronescu, și are ca obiect „Modul de utilizare a sumelor suplimentare alocate pe anul 2019 pentru programul «Masă caldă în școli»”. ## Stimată doamnă ministru, După cum știți, în cadrul dezbaterilor la Legea bugetului de stat pentru anul 2019 au existat mai multe amendamente legate de extinderea programului-pilot „Masă caldă în școli” începând cu anul școlar 2019–2020. În acest sens, în calitate de senator USR de Cluj, am depus un amendament care prevedea suplimentarea bugetului Ministerului Educației Naționale cu suma de 696 de milioane de lei, pentru extinderea la nivel național a programului „Masă caldă în școli” începând cu anul școlar 2019–2020, amendament avizat favorabil de Comisiile reunite pentru învățământ, știință, tineret și sport ale celor două Camere ale Parlamentului. În Comisiile reunite pentru buget, finanțe, amendamentul a fost respins, iar un alt amendament, semnat de domnul deputat Liviu Dragnea, pentru suma de 153,187 de milioane de lei, nu a mai fost luat în discuție, nefiind depus regulamentar. S-a depus însă în timpul ședinței un amendament, asumat tot de domnul Liviu Dragnea și de alți parlamentari PSD, care prevede: „Se majorează cu suma de 140.000 de mii de lei atât creditele bugetare, cât și creditele de angajament la capitolul 65.01, titlul 71”, amendament care vizează extinderea aceluiași program, adoptat în Legea bugetului de stat. Având în vedere diferența mare dintre suma propusă de Grupul USR și cea aprobată în final prin Legea bugetului, precum și importanța pe care o acordăm acestui program, vă solicit să-mi transmiteți următoarele informații legate de derularea programului „Masă caldă în școli” în anul 2019: 1. calculele care au stat la baza stabilirii sumei de 140 de milioane de lei, propusă și aprobată, în final, de Parlament; 2. data estimată a adoptării metodologiei privind alocarea acestei sume pentru susținerea extinderii programului „Masă caldă în școli” și modul în care va fi utilizată această sumă (mai exact categoriile de cheltuieli); 3. calendarul acțiunilor de implementare a extinderii programului „Masă caldă în școli” în anul 2019, în condițiile creșterii alocației bugetare destinate acestuia; 4. strategia Ministerului Educației Naționale și a Guvernului referitoare la extinderea programului „Masă caldă în școli” la nivel național, astfel încât de acesta să beneficieze toți elevii din România (inclusiv data sau anul școlar la care acest program va fi extins în toate școlile din România, pentru toți elevii). Vă rog să îmi transmiteți răspunsurile la întrebările de mai sus în scris. Mihai Goțiu, senator USR de Cluj. Dacă pot da citire și uneia dintre întrebări?
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Modificările din pix(eli) ale conturului Rezervației Naturale Cheile Carașului
O primă întrebare pe care o depun în această seară este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, domnului președinte Viorel Toma, și Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, doamnei director Adi Croitoru. Obiectul întrebării: „Modificările din pix(eli) ale conturului Rezervației Naturale Cheile Carașului”. Stimată doamnă ministru, Stimate domnule președinte, Stimată doamnă director, Vă supun atenției o situație cel puțin ciudată, în privința căreia aș dori clarificări oficiale. Prima imagine pe care v-o prezint în această întrebare este o captură de ecran de pe site-ul www.atlas.anpm.ro, site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, care înfățișează conturul Rezervației Naturale Cheile Carașului. Captura este făcută în luna în curs, mai exact februarie 2019. După cum puteți observa, imaginea prezentată nu corespunde însă cu o altă captură, realizată în luna august 2018, de pe același site al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Din compararea celor două capturi se poate constata că între august 2018 și februarie 2019 Rezervației Naturale Cheile Carașului, rezervație inclusă în Parcul Național Semenic–Cheile Carașului, i-a dispărut o bucată. O verificare suplimentară pe site-ul Agenției Europene de Mediu (agenția Uniunii Europene) redă pentru Rezervația Naturală Cheile Carașului același contur care se regăsea în august 2018 pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (anexez și o captură după ecranul Agenției Europene de Mediu). Ținând cont de cele arătate mai sus, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este explicația faptului că pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului este afișat un contur diferit al Rezervației Naturale Cheile Carașului în februarie 2019 față de cel afișat în luna august 2018 și față de cel afișat pe site-ul Agenției Europene de Mediu? 2. Ce autoritate, prin ce direcție sau departament, are acces la modificarea informațiilor din hărțile de pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului? 3. Care au fost modificările făcute la harta Rezervației Naturale Cheile Carașului în ultimele șase luni și în ce temei? 4. Vă solicit să îmi puneți la dispoziție, în format electronic, la adresa de e-mail mihai.gotiu@senat.ro, harta Rezervației Naturale Cheile Carașului. Arăt că răspunsurile la întrebările și solicitările de mai sus sunt extrem de importante, în condițiile în care, pe parcursul anului trecut, am făcut mai multe sesizări, întrebări și interpelări legate de activitățile desfășurate de Administrația Parcului Național Semenic–Cheile Carașului în Rezervația Naturală Cheile Carașului. În plus, Administrația Parcului Național Semenic–Cheile Carașului, asigurată de Romsilva, a trimis spre avizare un plan de management în care suprafața zonelor de protecție strictă și integrală a parcului este redusă la 34% din suprafața parcului, mult sub procentul minim de 75%, recomandat de IUCN pentru un parc național și recomandat, de asemenea, și prin legislația internă (OUG nr. 57/2007). Vă rog să-mi transmiteți răspunsurile la întrebările de mai sus în scris. Mihai Goțiu, senator USR de Cluj. Mai menționez doar că mai depun încă o întrebare, adresată Ministerului Transporturilor, legată de modul de finanțare a reparațiilor capitale la podul de peste Arieș din municipiul Turda, de pe DN 1. Mulțumesc și vă doresc o seară plăcută în continuare!
Interpelare
Doru Adrian Pănescu
Majorările salariale ale personalului din echipele de implementare a proiectelor europene
Întrebarea mea este adresată domnului ministru Marius Constantin Budăi, Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Obiectul întrebării: „Majorările salariale ale personalului din echipele de implementare a proiectelor europene”. Stimate domnule ministru, Majorările salariale ale personalului care face parte din echipele de implementare a proiectelor cu fonduri europene nerambursabile sunt prevăzute în art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, potrivit legii: „Personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect.” Aceeași modalitate de aplicare a majorării este cuprinsă și în Hotărârea Guvernului nr. 325/2018 pentru aprobarea Regulamentuluicadru privind stabilirea condițiilor de înființare a posturilor în afara organigramei și a criteriilor pe baza cărora se stabilește procentul de majorare salarială pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile. Totuși aceste prevederi nu sunt suficient de lămuritoare pentru modul cum pot fi efectuate concret majorările în cauză. Menționez că, atunci când am cerut precizări în acest sens Ministerului Finanțelor Publice, mi s-a indicat să solicit un punct de vedere Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Prin urmare, vă rog, domnule ministru, să aduceți lămuriri suplimentare legate de câteva chestiuni care pun în dificultate, din acest punct de vedere, instituțiile de învățământ superior: 1. Care este metodologia de acordare a majorărilor salariale pentru personalul nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile? 2. Care este modalitatea de decontare a majorărilor salariale și care este sursa de finanțare a acestora?
Interpelare
Doru Adrian Pănescu
Obligativitatea plății asigurărilor sociale de către studenții doctoranzi
Stimate domnule ministru, Potrivit Legii educației naționale, pe tot parcursul desfășurării studiilor universitare de doctorat, studentul doctorand „beneficiază de recunoașterea vechimii în muncă și specialitate și de asistență medicală gratuită, fără plata contribuțiilor la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru șomaj, la asigurările sociale de sănătate și pentru accidente de muncă și boli profesionale”. Totodată, aceeași lege prevede și o excepție legată de stagiul de cotizare la asigurările sociale, anume cazul în care studentul doctorand realizează venituri. În această situație, studentul doctorand este obligat să plătească toate asigurările sociale. De asemenea, în Legea nr. 227/8.09.2015 privind Codul fiscal se arată că sunt exceptați de la plata contribuțiilor sociale de sănătate elevii sau studenții „cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare”. Având în vedere aceste prevederi, vă rog, explicați, domnule ministru: 1. Cum este reglementată situația în care un student doctorand depășește vârsta de 26 de ani? 2. Se mai încadrează un student în situația menționată la excepțiile privind calculul contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate la cel puțin nivelul unui salariu minim brut pe țară garantat în plată?
Interpelare
Gabi Ionașcu
contribuția
Interpelarea mea este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Gavrilescu, de către subsemnatul, senator Gabi Ionașcu, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, senator neafiliat. Obiectul interpelării: „Modificările introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2018 privind «contribuția» pentru economia circulară”. Modificările legislative introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2018 au adus multă confuzie în ce privește serviciile de salubrizare a localităților. Unitățile administrativ-teritoriale și operatorii de salubrizare trebuie să introducă tarife distincte pentru colectarea diverselor tipuri de deșeuri, în condițiile în care majoritatea localităților din mediul rural și orașele mici nu dețin nici acum infrastructura adecvată pentru colectarea selectivă pe patru fracții. Cea mai mare confuzie a provocat-o așa-zisa „contribuție” pentru economia circulară, care, de fapt, este o taxă pe care, în lipsa unor norme metodologice clare, consiliile locale au introdus-o direct în tarifele percepute populației. Aceasta în condițiile în care pachetul legislativ referitor la economia circulară adoptat de Comisia Europeană nu vorbește despre introducerea de noi taxe în sarcina cetățenilor, ci despre instrumente economice care să fie adresate producătorilor care introduc ambalaje pe piață. Maniera în care a fost interpretată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2018 a condus la majorarea tarifelor pentru colectarea deșeurilor, aceștia fiind penalizați pentru lipsa de capacitate sau interes a unităților administrativteritoriale de a gestiona colectarea selectivă. Operatorii de salubritate și primăriile, care sunt obligate să asigure infrastructura de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor, își transferă astfel lipsa de performanță și interes direct în buzunarele contribuabililor. Mai mult, introducerea așa-zisei „contribuții” pentru economia circulară se suprapune nefericit peste obligația de plată creată unităților administrativ-teritoriale către AFM pentru neîndeplinirea obiectivului anual de reducere a cantităților de deșeuri. Cu alte cuvinte, depozitarea deșeurilor se suprataxează de două ori, în moduri diferite, iar ambele penalități sunt puse exclusiv în buzunarul contribuabilului în cele din urmă. În acest context, stimată doamnă ministru, vă rog să clarificați următoarele: 1. Cine datorează contribuția pentru economia circulară și cum trebuie reflectată ea în tarifele plătite de populație? Vă rog să detaliați modul de calcul al contribuției pentru economia circulară introdusă în tarifele de colectare și transport al deșeurilor. 2. Care este rațiunea introducerii tarifelor bazate pe principiul „plătește cât arunci”, în contextul în care UAT-urile nu dețin infrastructura pentru aplicarea acestui principiu? Cum sunt penalizate UAT-urile și operatorii de salubritate care nu implementează aceste tarife? 3. Cum evaluați dubla penalizare a depășirilor indicatorilor de performanță privind cantitățile de deșeuri duse la depozitare, plăți datorate atât de unitățile administrativteritoriale, cât și de operatorii de salubritate? 4. Având în vedere dotarea precară a majorității UAT-urilor cu infrastructură de colectare a deșeurilor, care este suma alocată din contribuțiile colectate la Fondul pentru mediu pentru dezvoltarea infrastructurii? Vă rog să precizați: ce sume au fost puse la dispoziția UAT-urilor pentru modernizarea infrastructurii de colectare în perioada 2016–2018 prin programe specifice? 5. Care este strategia ministerului pentru a susține/sprijini localitățile din mediul rural să-și poată realiza servicii de salubrizare funcționale? Vă amintesc că în județele în care consiliile județene n-au implementat sisteme integrate de management al deșeurilor (Ialomița fiind unul dintre acestea) comunele nu au servicii de salubrizare funcționale sau nu există operatori interesați să preia gestiunea deșeurilor. Și ultima. 6. Care este viziunea ministerului cu privire la funcționarea serviciilor de salubrizare? Cum vede ministerul organizarea colectării/tratării/depozitării deșeurilor în următorii cinci ani, astfel încât sistemele de salubrizare să poată asigura îndeplinirea țintelor de reciclare asumate de România? Vă rog, răspunsul dumneavoastră să fie în scris. Vă mulțumesc. Senator Ionașcu Gabi. Vă mulțumesc, doamna președintă.
Interpelare
Liviu Marian Pop
fiind „Situația privind acordarea sumelor prevăzute
Am două întrebări și o interpelare. N-o să dau citire decât celor două întrebări. Una dintre ele se adresează domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice, obiectul întrebării fiind „Situația privind acordarea sumelor prevăzute în programul de guvernare pentru motivarea copiilor care au cel mult 10% absențe nemotivate”. Stimate domnule ministru Eugen Orlando Teodorovici, În programul de guvernare al Partidului Social Democrat apare stipulat, la capitolul care privește politicile macroeconomice, de fiscalitate și buget, faptul că familiile vor fi încurajate să aibă și să crească cât mai mulți copii, prin acordarea a 1.600–1.800 de lei pe an pentru fiecare copil care are cel mult 10% absențe nemotivate, pentru a încuraja astfel creșterea nivelului de educație al tinerilor și, totodată, reducerea abandonului școlar în rândul celor care astăzi, în principal din motive financiare, se află în această situație. Aș dori să știu care este stadiul implementării acestui proiect și ce măsuri s-au luat până acum pentru punerea lui în practică.
Interpelare
Liviu Marian Pop
Măsurile luate pentru valorificarea potențialului absolvenților de învățământ superior și cercetătorilor din diasporă, potrivit programului de guvernare
Adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației naționale. Obiectul întrebării: „Măsurile luate pentru valorificarea potențialului absolvenților de învățământ superior și cercetătorilor din diasporă, potrivit programului de guvernare”. Stimată doamnă ministru Ecaterina Andronescu, Vă rog să-mi spuneți ce măsuri ați luat pentru următoarele deziderate aflate în programul de guvernare al Partidul Social Democrat: 1. acordarea de burse dedicate absolvenților care au urmat cursurile universitare sau postuniversitare în străinătate și care se integrează în sistemul național de învățământ și cercetare, participând la programe de formare doctorală sau postdoctorală, precum și la programe de cercetare-inovare în domenii de specializare inteligentă, conform Strategiei naționale de cercetare-dezvoltare-inovare; 2. consolidarea programelor de educație oferite etnicilor români din străinătate și celor din diasporă, prin acordarea de burse și sprijinirea deschiderii de filiale ale universităților românești; 3. crearea unui cadru instituțional coerent și a unui plan de măsuri în vederea permanentizării colaborării cu diaspora științifică românească.
Interpelare
Vasile Cristian Lungu
Colectarea amprentelor în mod obligatoriu pentru noile cărți de identitate
Interpelarea mea de astăzi se va adresa doamnei prim-ministru Vasilica Viorica Dăncilă, iar obiectul interpelării este „Colectarea amprentelor în mod obligatoriu pentru noile cărți de identitate”. Stimată doamnă prim-ministru, Ministerul Afacerilor Interne a propus un proiect de lege privind înlocuirea actualelor cărți de identitate cu unele noi, adaptate cerințelor europene, respectiv cu cip, poză și amprentă. Noile acte de identitate vor fi mai mici față de cele actuale și vor conține un cip, două amprente și o poză a titularului. În noile documente ale cetățenilor români vor fi introduse elemente de siguranță în plus față de cele actuale, cu scopul de a facilita călătoria în afara țării, dar și pentru a facilita accesul la anumite sisteme informatice ale unor instituții publice. Stimată doamnă prim-ministru, Am parafrazat până aici dintr-un comunicat oficial al Ministerului Afacerilor Interne, în care ne este prezentat cum se pregătește statul român, prin actuala președinție a Uniunii Europene, să ne declare pe toți cetățenii europeni, nu numai pe cei români, drept infractori prezumați. Spun asta pentru că obligativitatea prelevării amprentelor pentru obținerea unui act de identitate este echivalentă cu transformarea cetățenilor care urmează să folosească respectivul document în infractori prezumați. Ideea nu este decât o repetare _ad litteram_ , de data aceasta obligatorie atât pentru cetățenii europeni, cât și pentru cei români, a inițiativei de acum 10 ani de introducere a pașapoartelor biometrice în România, cu obligativitatea colectării amprentelor. Așadar, printr-o ciudată coincidență, una din primele măsuri propuse de reprezentanții României la președinția Uniunii Europene a fost introducerea de acte de identitate electronice obligatorii pentru toți cetățenii europeni, repetând atât motivele, cât și soluțiile practice de acum 10 ani, de către același stat român care s-a grăbit să-și amprenteze propriii cetățeni care au nevoie de un pașaport. Mai mult ca sigur, ar fi continuat aceeași măsură și în cazul cărților de identitate acum 10 ani, dacă reacția creștinilor din România de atunci nu ar fi fost atât de fermă. Însăși soluția de compromis oferită acum 10 ani de statul român în cazul pașapoartelor biometrice, în sensul că cetățenii români care nu doresc să fie amprentați pot opta pentru un pașaport temporar, a fost, ulterior, ciopârțită pas cu pas, prin prelungirea termenului de eliberare a unui pașaport temporar, lucru care duce la îngreunarea obținerii lui. Stimată doamnă prim-ministru, Respectarea conștiinței și intimității cetățenilor europeni înseamnă tratarea lor ca oameni liberi și responsabili, nu ca infractori prezumați. În toate țările din lume prelevarea amprentelor personale este etapa obligatorie prin care trece orice infractor dovedit căruia i se face cazier penal. Așadar, stimată doamnă prim-ministru, ținând cont de cele expuse mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele trei întrebări: 1. Cât va costa implementarea proiectului mai sus amintit, prin care toți românii urmează să fie amprentați? 2. Cu cât estimați că noile măsuri vor scădea ratele de falsificare a acestor documente în următorii 10 ani? 3. Intenționați să continuați pe acest drum, prin colectarea amprentelor oculare și/sau vocale ale românilor pentru sporirea siguranței pe viitor a documentelor mai sus amintite? Vă mulțumesc. Vă
Interpelare
Ion Ganea
Delta Dunării
Interpelarea de astăzi este adresată doamnei Viorica Vasilica Dăncilă, prim-ministrul Guvernului României, de către senator Ion Ganea, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Obiectul interpelării: „Finalizarea lucrărilor de reconstrucție ecologică în amenajarea piscicolă Murighiol din perimetrul Rezervației Biosferei «Delta Dunării»”. Stimată doamnă prim-ministru, După cum se cunoaște, în Rezervația Biosferei „Delta Dunării” a fost început un program complex de reconstrucție ecologică, ca parte importantă a procesului de administrare a celei mai mari zone naturale protejate din țara noastră, având, totodată, și statut de zonă umedă de importanță internațională – Ramsar și de parte a Patrimoniului universal natural – UNESCO. În perioada trecută de la înființarea rezervației, Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” a reușit să realizeze o serie de lucrări importante de construcție ecologică, prin care incinte îndiguite (abandonate sau nefolosite în scopul pentru care au fost realizate) au fost reintegrate, în totalitate sau în parte, regimului hidrologic natural. Suprafața totală a acestor lucrări este în prezent de peste 15.700 de hectare și cuprinde amenajările agricole: Babina – 2.100 de hectare, Cernovca – 1.566 de hectare; amenajarea silvică Fortuna – 2.115 hectare; amenajările piscicole: Popina – 3.600 de hectare, Holbina I – 1.270 de hectare, Holbina II – 3.100 de hectare și Dunavăț II – 1.260 de hectare, care sunt terenuri ale domeniului public de interes național. Prin realizarea și funcționarea acestor lucrări renaturate s-au mărit suprafețele inundabile din Delta Dunării, cu efecte ecologice și economice importante. Astfel, noile zone umede realizate prin renaturare constituie o refacere spectaculoasă a peisajului natural, cu habitate pentru fauna sălbatică a deltei, cu refacerea unor zone de producere naturală pentru specii de pești cu valoare economică ridicată, zone de cuibărit și hrănire pentru specii de păsări care cresc gradul de atractivitate al zonei, dar și zone pentru atenuarea viiturilor și decaparea nitriților (azotați, fosfați) aduși de apele Dunării, contribuind astfel la reducerea procesului de eutrofizare a Mării Negre. Aceste efecte contribuie la susținerea populațiilor de pești valorificate în activitatea de pescuit comercial și măresc, totodată, și gradul de atractivitate, prin peisajele naturale refăcute ca suport pentru activitatea de turism. Un fapt îmbucurător îl constituie reacția populației locale din localitățile deltei sau din cele limitrofe față de lucrările de renaturare a incintelor agricole și piscicole care nu mai au potențial economic din cauza cheltuielilor mari de funcționare a acestora, care a înțeles efectul benefic al acestora și a făcut și face în continuare demersuri pentru continuarea programului de renaturare a acestor zone. Astfel, putem menționa în această categorie: renaturarea a circa 900 de hectare din amenajarea piscicolă Carasuhat, la solicitarea locuitorilor din Mahmudia; renaturarea a circa 300 de hectare din amenajarea agricolă „Nufăru”, pentru refacerea lacului Zaghen, la solicitarea Primăriei Tulcea; renaturarea amenajării piscicole Murighiol–Dunavăț, la solicitarea locuitorilor din localitatea Dunavățu de Sus, în special; precum și renaturarea lacului Murighiol din amenajarea piscicolă Murighiol, la solicitarea locuitorilor din comuna Murighiol. Și, dacă putem spune că lucrările de renaturare din Carasuhat și din amenajarea „Nufăru” au fost finalizate și au deja efecte pozitive, nu același lucru se spune și despre celelalte lucrări menționate. În ceea ce privește renaturarea din amenajarea agricolă Murighiol–Dunavăț, aceasta s-a limitat doar la implementarea unei soluții de compromis, constând doar în prelungirea canalului de legătură cu canalul Lipoveni până în localitatea Dunavățu de Sus, fără a se asigura și renaturarea unor suprafețe mai importante de terenuri acide situate în sud de ceea ce reprezintă o mlaștină a canalului Lipoveni închisă. În ceea ce privește renaturarea lacului Murighiol din amenajarea piscicolă cu același nume, putem spune că aceasta se află într-o situație mai specială, în sensul că această lucrare este în Programul de investiții al Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, ARBDD, din Tulcea, încă din anul 2010. Lucrările de renaturare finanțate din bugetul național au fost începute din 2012, dar au fost sistate curând după începerea lor și în prezent sunt abandonate, spre nemulțumirea locuitorilor din satul Murighiol și, în special, a celor care au fost direct afectați de lucrările neterminate. Aceștia au făcut numeroase demersuri la toate autoritățile pentru clarificarea situației și, mai ales, pentru finalizarea lucrărilor, dar, din păcate, lucrările stagnează deoarece – din câte rezultă din răspunsurile ARBDD – în prezent nu mai sunt fonduri în bugetul ARBDD pentru continuarea lucrărilor de renaturare, fiind necesară și o reproiectare a soluției de realizare a acestui obiectiv. De asemenea, lucrarea nu poate fi finanțată din fondurile europene disponibile în Strategia pentru dezvoltare durabilă a regiunii Delta Dunării prin mecanismul Investiții teritoriale de infrastructură (ITI), gestionat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) – Tulcea, deoarece în prezent această lucrare nu are o situație clară. În această situație, comunitatea locală ar dori ca această lucrare să fie realizată prin fondurile europene disponibile prin mecanismul ITI pentru Delta Dunării, motiv pentru care vă adresez rugămintea de a analiza de urgență această situație împreună cu Ministerul Mediului și Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, pentru găsirea unor soluții adecvate. Având în vedere timpul scurt rămas pentru utilizarea fondurilor europene din programul 2014–2020, vă rugăm, stimată doamnă prim-ministru, să ne acordați sprijinul dumneavoastră pentru soluționarea urgentă a acestei probleme, mai ales că există fonduri europene disponibile, care pot fi accesate imediat. Vă mulțumesc.
Interpelare
Ion Ganea
Mulțumesc mult.
Vă mulțumesc.
Lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
ceea ce ne-au prezentat atât secretarul de stat, șeful comisiei, cât și fiecare care a discutat acolo, că este mai bine ca Academia Agricolă să rămână acolo unde e, cu activele ei, iar unitatea de învățământ superior în subordinea căreia ar trebui să treacă acest activ să rămână la obiectul de studiu pe care-l are.
Noi am văzut pe parcursul acestor ultimi doi ani că destul de mulți inițiatori de lege pe subiectul pus în discuție pun ochii pe unele active care sunt în discuție.
În felul ăsta s-a ajuns ca, ori de câte ori este nevoie de un teren, să mergem către stațiunile de cercetare, să luăm de acolo terenuri și să le dăm pentru alte obiective sau altora, pentru spitale, pentru aeroporturi, pentru oricare alt obiectiv. Și credem că cercetarea trebuie să meargă înainte pe fiecare obiect de activitate pe care îl are, mai ales că în ultimii ani s-a văzut că s-au obținut rezultate bune.
Sperăm ca, prin acest vot, măsurile pe care le-a luat, de fapt, Guvernul, Ministerul Agriculturii în speță, de a încuraja cercetarea din domeniul agricol românesc să dea rezultate și să rămânem așa cum suntem.
Voi vota împotriva acestui proiect de lege. Mulțumesc.