Stenogramă plen

## **Domnul Florin Iordache:**

Bună ziua, stimați colegi!

Rog colegii să ia loc, să putem începe ședința de plen. Deschid ședința de astăzi și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 202. Rog colegii să ia loc, să putem începe ședința.

Și, vă rog, puțină liniște!

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni și miercuri, 25 și 27 martie 2019; programul de lucru pentru perioada 25–30 martie 2019; lista rapoartelor depuse în perioada 20–25 martie 2019 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La ora 17.00 avem primirea răspunsurilor la întrebările și interpelările adresate Guvernului.

O problemă de procedură.

Da, doamnă Prună, vă rog. Doamna Cristina Prună, Grupul USR.

## **Doamna Cristina Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Avem astăzi la balcon un grup de tineri veniți din toate colțurile României, dar și din Republica Moldova, pe care am dori să-i salutăm, să le urăm: bun venit în Parlamentul României!

Salutăm prezența și sper că unii dintre acești tineri, în urma dezbaterilor de astăzi, vor alege această meserie de parlamentar. Deci sper să avem o conduită corespunzătoare. Vă mulțumesc.

Până la punctul 7 nu avem rapoarte. Avem la poziția 7. 7. Proiectul de lege pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 690/2018. Dacă în numele inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Vă rog.

Din partea Comisiei pentru sănătate, vă rog, doamnă doctor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

În temeiul dispozițiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 7 noiembrie 2018.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul favorabil, cu observații, al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății în sensul acordării medicilor de familie a dreptului de a deschide un punct secundar de lucru. Cabinetele de medicină de familie vor putea deschide un punct secundar de lucru în altă unitate administrativteritorială, cu respectarea condițiilor prevăzute în prezentul proiect de lege.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă.

La lucrările comisiei au fost prezenți 17 deputați din totalul de 18 membri.

La dezbateri a fost prezent domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat la Ministerul Sănătății.

În urma dezbaterilor Comisia pentru sănătate și familie a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu amendamentele prevăzute în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc, doamnă colegă.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Domnul Buicu.

Se pregătește doamna Ioniță Antoneta, de la PNL. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a asigura populația și comunitățile care nu au în momentul de față medici de familie, prezentul proiect vine să asigure în aceste comunități posibilitatea de deschidere a unor puncte de lucru de către medicii de familie titulari în altă comunitate.

Proiectul a pornit în urma unor discuții cu colegul deputat Vass de la UDMR, concretizat până la urmă în această inițiativă legislativă pentru care Comisia pentru sănătate vă propune aprobarea. Este un proiect bun, care va determina

accesul comunităților care nu au medic de familie să aibă medic de familie.

Partidul Social Democrat sprijină și vă invită să votați acest proiect. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul PNL. Vă rog. Doamna Antoneta Ioniță. Vă rog, doamnă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă prevede acest drept al medicilor de familie de a deschide mai multe puncte secundare de lucru în localitățile unde nu funcționează niciun alt cabinet medical în specialitatea aceasta de medicină de familie, oferind posibilitatea acestora să presteze servicii medicale în cabinetele proprii, suplimentar față de norma de bază, de 3,5 ore pe zi de lucru, prin semnarea unui act adițional la contractul existent cu casele județene de asigurări de sănătate.

Aceasta are drept justificare lipsa medicilor de familie, mai ales în mediul rural, precum și în localitățile din mediul urban mai slab dezvoltate economic, având drept consecință creșterea accesibilității pacienților la serviciile medicilor de familie.

Este cunoscut faptul că în România există peste 600 de localități în mediul rural care nu au medic de familie. Motiv pentru care Partidul Național Liberal va susține această inițiativă legislativă, care va avea un efect benefic imediat, ducând la scăderea numărului de localități din acest mediu rural care nu dispun de un medic de familie. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul UDMR, domnul Szabó Ödön. Vă rog, domnule deputat.

## Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să vă mulțumesc pentru susținerea acestei inițiative legislative, care vine din partea Grupului UDMR și care este un demers constant al formațiunii noastre, care a susținut, inclusiv la votul pe buget, alocarea în ultimii doi ani a unor surse suplimentare pentru medicina de familie, la fel, susținută de către majoritate și de către cei care au votat la momentul respectiv inclusiv bugetul de stat.

Această inițiativă vine să consolideze poziția medicilor de familie și să dea posibilitatea ca aceia care astăzi nu pot beneficia, din diverse motive, de servicii de sănătate în mediul rural, în principal, să poată să beneficieze de cei care sunt doritori și își doresc să ofere aceste servicii pentru aceste zone mai puțin avantajate în mediul rural.

Deci în acest context eu sper să avem o susținere largă și legea să fie cât mai rapid promulgată, inclusiv în Monitorul Oficial, de către președinte.

Vă mulțumesc încă o dată, în numele colegului meu Vass Levente, și domnului președinte, și colegilor din comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

Grupul USR. Domnul Pop Rareș. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Tudor Rareș Pop:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul USR susține acest proiect de lege, îl consideră necesar și util pentru combaterea lipsei de acces a celor din mediul rural la servicii medicale de calitate.

Totodată, aș vrea să fac un apel, în aceeași idee, la adresa actualei guvernări PSD–ALDE, să deblocheze Legea asistenței medicale comunitare, care ar veni perfect în completarea acestei inițiative.

Sunt 1.500 de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari, dintr-un necesar de 5.000. Această lege pe care am votat-o cu toții în 2017 ar fi urmat să rezolve această problemă.

Deci, repet, fac un apel la colegii mei din Comisia pentru sănătate, la doamna ministru Pintea, să deblocheze această lege și să implementăm așa cum trebuie și instituția asistentului medical comunitar.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt.

Avem cinci amendamente admise, stimați colegi. Lucrăm pe raportul venit de la Comisia pentru sănătate. La titlul legii intervenții? Nu.

La articolul unic intervenții? Nu.

La art. 75, cu cele două alineate?

Se introduce un alineat nou, (3). Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Vă anunț următoarele proiecte pentru care Camera Deputaților este primă Cameră și ale căror termene au fost depășite:

5. Proiectul de lege pentru acceptarea Deciziei Consiliului (UE, Euratom) 2018/994, adoptată la Bruxelles la 13 iulie 2018, de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976; PL-x 1/2019.

Termenul de dezbatere și vot final au fost depășite. Următorul.

64. Proiectul de lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

Este vorba de PL-x 4/2019.

Termenul de dezbatere și vot final au fost depășite.

68. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 218 din 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române; Pl-x 719/2018.

Și în cazul acestei propuneri legislative termenul de dezbatere și vot final au fost depășite. Și ultimul.

69. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; PL-x 51/2019.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Articolul 1 alin. (3) din Constituția României spune că: „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român.”

Noi considerăm că, dacă în art. 12 alin. (2) se consacră ca Zi Națională a României data de 1 Decembrie, Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba din 1 decembrie 1918 ține de aceste valori democratice ale poporului român.

Ce propunem noi?

Preluarea textului din rezoluțiune. Adică: „Fiecare popor conlocuitor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.”

Inițiativa noastră își propune doar transpunerea acestei părți din rezoluțiune, nicidecum părțile tranzitorii la care unii fac trimitere.

Ce-și propune acest proiect de lege?

În primul rând, având în vedere terminologia folosită pe vremea respectivă, adică acum 100 de ani, trebuie să găsim terminologia corespunzătoare din anul 2019. Adică, popor conlocuitor înseamnă minoritățile naționale tradiționale, istorice – le-am și enumerat care ar fi ele –, așa cum ele, de altfel, au fost enumerate în Proiectul de lege privind statutul minorităților naționale.

Ce înseamnă corpuri legiuitoare? Nicidecum nu ne-am gândit că această terminologie este cea din Constituție, adică singura autoritate legiuitoare ar fi Parlamentul. Corpurile legiuitoare, în accepțiunea noastră de astăzi, ar însemna Parlamentul European, Parlamentul României și autoritățile publice locale.

La fel, și cum se poate realiza acest procent despre care se vorbește „atât în corpurile legiuitoare, cât și la guvernare” și ce înseamnă însăși guvernarea?

Ca atare, le-am definit și pe acestea. Prin ce modalitate poate fi garantată această prezență, arătăm legile care ar reglementa. De exemplu, Legea privind statutul minorităților naționale, care va fi adoptată de către Parlament, sau o altă lege de modificare a legislației în vigoare privind regiunile de dezvoltare. Și facem trimitere concretă la Regulamentul Consiliului Europei 1.059 din 2003, mai exact la alin. (10) din preambul, respectiv alin. (6) din art. 3.

Cinci minute, domnule Márton!

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Pentru inițiator nu există, n-o să găsiți termen de dezbatere.

Vă citez din discursul domnului Vasile Goldiș, cel care a prezentat textul rezoluțiunii: „Unirea tuturor românilor într-un singur stat numai atunci va fi statornică și garantată prin istoria de mai departe a lumii, dacă va răspunde tuturor îndatoririlor impuse prin noua concepție a civilizațiunii; dacă ea ne va inspira datoria să nu pedepsim progenitura pentru păcatele părinților și ca urmare ea va trebui să asigure tuturor neamurilor și tuturor indivizilor conlocuitori pe pământul românesc aceleași drepturi și aceleași datorinți.”

Dați-mi voie să mai citesc din discursul pronunțat de domnul Iuliu Maniu: „Pentru înlăturarea oricărei îndoieli a străinilor asupra ce voim să facem prin unirea noastră și libertatea noastră națională, Marele Sfat Național Român declară că nu voiește un imperiu de asuprire. Voim să asigurăm libertatea pentru toți și dezvoltarea pentru toate popoarele conlocuitoare. Marele nostru Sfat Național ține să accentueze că urmează vechiul nostru proverb: «Ce ție nu-ți place altuia nu face.” Noi voim pe acest pământ al României Mari să întronăm libertatea națională pentru toți. Voim ca fiecare națiune să se poată cultiva în limba ei, să se roage lui Dumnezeu în credința ei și să ceară dreptate în limba ei.”

Și, în sfârșit, ce s-a întâmplat pe data de 1 decembrie? „Președintele Gheorghe Pop de Băsești se ridică din scaunul prezidențial și pune întrebarea: «Primește onorata adunare rezoluțiunea propusă de domnul Vasile Goldiș în întregimea ei?»

Adunarea erupe în aprobări unanime: «Primim!»”

Sper că v-am convins să primiți acest proiect de lege și să nu votați împotriva Rezoluțiunii de la Alba Iulia. Și mă adresez, în primul rând, printre altele, colegilor noștri din Grupul parlamentar al minorităților naționale, că, dacă ei, prin votul lor, ar renunța la acest drept, prin respingerea acestui text, ar fi cel puțin interesant.

Un proiect de lege are multe elemente, unele poate greșite. Pot fi eliminate! Pot fi schimbate! Mai avem o săptămână. Poate fi retrimisă la comisie, dacă pică opțiunea de respingere, și s-o modificați ico-colo. Dar nu votați împotriva Rezoluțiunii de la Alba Iulia, pentru că o considerați stâlpul pe care se bazează statul român actual.

Și eu vă mulțumesc.

Raport comun, Comisia pentru administrație și Comisia juridică.

Domnule Roman, vă rog, prezentați raportul de respingere.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru implementarea subpunctului 1 al punctului III din Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin adresa Pl-x 732 din 4 februarie 2019, Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă amintită.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 1.242 din 28 decembrie 2018, a avizat negativ inițiativa legislativă, deoarece textele propuse încalcă Constituția României în ceea ce privește: caracterul unitar al statului – art. 1 alin. (1); suveranitatea națională – art. 2; egalitatea în drepturi a cetățenilor – art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1); reprezentarea în Parlamentul României a minorităților naționale – art. 62 alin. (2); învățământul în limba maternă – art. 32 alin. (3); dispozițiile art. 61 alin. (1), potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării; art. 120 alin. (1) referitor la autonomia locală, art. 121 alin. (1), art. 122 alin. (1) referitoare la autoritățile publice locale, precum și deciziile Curții Constituționale nr. 682/2012 și nr. 80/2014.

Consiliul Superior al Magistraturii, prin avizul nr. 24.956 din 28 decembrie 2019, a avizat negativ această inițiativă legislativă.

Consiliul Economic și Social, prin avizul nr. 6.588/ 18 decembrie 2018, a avizat negativ inițiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare transpunerea în legislație a prevederilor din Rezoluțiunea de la Alba Iulia. Astfel: „Fiecare popor conlocuitor se va instrui, administra și judeca în limba proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.”

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat propunerea legislativă în ședința comună din 19 martie 2019.

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final. Propunere de respingere.

11. Proiectul de lege pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică și pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Bacău în domeniul public al județului Bacău; PL-x 71/2019.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva? Nu dorește.

Comisia juridică, vă rog. Raportul Comisiei juridice.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică și pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Bacău în domeniul public al județului Bacău.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat favorabil inițiativa legislativă.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au constatat că această inițiativă legislativă respectă principiul constituțional al bicameralismului și obiecțiile Președintelui României și au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică și pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Bacău în domeniul public al județului Bacău, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Floroiu. Sunteți și inițiator. Din partea Grupului PSD, la dezbateri generale. Vă rog.

Da, din partea Grupului PSD.

E vorba despre inițiativa parlamentarilor de Bacău, în sensul în care inițiem acest proiect de lege, să trecem palatul administrativ din domeniul public al statului în domeniul public al județului Bacău și în administrarea Consiliului Județean Bacău, pentru că Consiliul Județean Bacău își asumă responsabilitatea investiției în acest sediu. Trebuie o reparație capitală pe care Prefectura Județului Bacău și statul român nu pot să și-o asume.

Vă rog din suflet să dați votul pentru o asemenea inițiativă, pentru că deschidem și alte oportunități în țară pe asemenea proiecte de lege, să dezvoltați și să faceți reparație capitală la multe sedii care sunt în aceeași situație precum cel de la Bacău.

Vă mulțumesc pentru vot.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final, neavând amendamente. Următorul.

13. Proiectul de lege privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate; PL-x 574/2018. Guvernul, vă rog.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Și apoi raport comun, Comisia pentru administrație. Da, domnul Călin. Vă rog.

## **Domnul Ion Cîmpeanu** _– secretar de stat în Ministerul Mediului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ prevede abordarea etapizată a gestionării siturilor potențial contaminate și a celor contaminate în vederea diminuării riscurilor asupra sănătății umane și mediului, prin remedierea siturilor contaminate până la un nivel de funcționalitate care corespunde utilizărilor prezente și viitoare ale acestora, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”.

Guvernul susține prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Călin, de la Craiova. Vă rog.

Raport comun, Comisia pentru mediu și Comisia pentru administrație.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate cu dezbaterea și avizarea pe fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de lege privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate.

Camera Deputaților este Cameră Decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate, creând condițiile de realizare a obiectivelor prioritare specifice siturilor contaminate stabilite prin art. 2 alin. (1) din Decizia nr. 1.386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind Programul general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre”.

Proiectul de lege prevede măsuri la nivel național referitoare la identificarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate în vederea realizării unui inventar național al acestora, definirea și stabilirea obiectivelor privind remedierea siturilor contaminate la un nivel de funcționalitate și în conformitate cu utilizările prezente și viitoare, luându-se în considerare costurile de remediere a acestora.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate, cu amendamentele admise prevăzute în anexa nr. 1 și amendamentele respinse prevăzute în anexa nr. 2, care fac pare integrantă din prezentul raport.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Și, pentru stenogramă, vreau să informez că există o greșeală materială. La art. 2, cuvântul „sitarilor” devine „siturilor”. Și la art. 48 alin. (3) devine alin. (2). Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna Lungu Tudorița, Grupul PNL.

Stimați colegi,

Conservarea nealterată a solului și a apelor subterane reprezintă un deziderat și o provocare a fiecărei națiuni.

Un sol contaminat are drept repercusiuni atât deteriorarea gravă a stării de sănătate a oamenilor, cât și o degradare, cu consecințe nefaste, a mediului.

Nici țara noastră nu a fost ferită, din cauza industrializării și a gestionării defectuoase a activităților cu risc de contaminare, de poluarea solului și a apei subterane.

Din acest motiv, remedierea siturilor contaminate reprezintă o prioritate a comunităților la nivel administrativ, pentru că astfel se ameliorează condițiile de mediu, dar reprezintă și un fundament de creștere economică, prin valorizarea terenurilor remediate.

Actul normativ pe care-l dezbatem are în vedere coerența legislativă, punerea în acord cu reglementările europene în domeniu, Decizia nr. 1.386 a Uniunii Europene privind un Program general de acțiuni al Uniunii pentru mediu până în 2020, „O viață bună, în limitele planetei noastre”, având drept scop protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural al Uniunii, printr-o adoptare treptată a gestionării siturilor potențial contaminate și a siturilor contaminate, în acord cu principiile dezvoltării durabile.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Avem raportor – Comisia pentru mediu și Comisia pentru agricultură.

Domnul vicepreședinte Dănuț Păle. Vă rog. Raport comun.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru agricultură au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în vederea unei noi examinări și a depunerii unui nou raport comun, cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 9 alin. (2[1] ) din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2[1] ) al art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare, în vederea facilitării închirierii și exploatării pajiștilor aflate în proprietatea primăriilor.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera Decizională. Mulțumesc.

Bun.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu sunt.

Avem 78 de amendamente admise și opt amendamente respinse.

Dacă amendamentele respinse...?

Articolul 6 se dorește să fie susținut? Nu.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

De la 1 la 11 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 11 la 30, intervenții? Nu.

De la 31 la 40 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 41 la 78? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar. La poziția 18 am ajuns.

18. Proiectul de lege pentru modificarea art. 9 alin. (2[1] ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Este PL-x 235/2018.

Domnul Tinel Gheorghe, la dezbateri generale. Vă rog, Grupul PNL.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Inițiativa legislativă a unor colegi de-ai noștri din PSD avea ca motiv faptul că multe dintre unitățile administrativteritoriale nu au forme asociative care să poată închiria și exploata pajiști aflate în proprietatea primăriilor și că în același timp există intenții din partea fermierilor de a se asocia în cooperative agricole, conștienți fiind de beneficiile asocierii.

Până aici toate bune și frumoase. Se modifică art. 2 în sensul că drept beneficiari ai contractelor de concesiune, de închiriere, pe lângă asociațiile crescătorilor locali, așa cum au fost prevăzute inițial în Ordonanța nr. 34, au apărut și cooperativele agricole locale, grupuri de producători locali și – întrebare din partea noastră – persoane juridice cu sediul social pe teritoriul localității respective.

Am întrebat la data respectivă. Raportul s-a tot întors, s-a tot plimbat între plen și comisia de specialitate și am tot întrebat: dar amenajamentele pastorale, cele pe care le-am îndrituit noi prin Ordonanța nr. 34, nu trebuie să devină și ele obligatorii odată? Pentru că ele stau la baza propunerii legislative de stabilire a încărcăturii pe unitatea de suprafață și a tuturor soluțiilor tehnice care trebuie să se întreprindă acolo.

Și acum vă cer permisiunea să citesc ce spuneam noi prin Ordonanța Guvernului nr. 34: „Asociațiile crescătorilor locali, persoanele juridice cu sediul social pe teritoriul localității respective, cu care se încheie contracte de închiriere prin atribuire directă trebuie să încheie contracte de închiriere cu atribuire directă, trebuie să fie legal constituite cu cel puțin un an înainte de data depunerii cererii și să aibă amenajament pastoral începând cu anul 2013.”

Vine Legea nr. 86/2014 și spune: „Unitățile administrativteritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, au obligația de a include în cadrul documentației de concesiune sau închiriere a pajiștilor permanente amenajamentul pastoral și condiții speciale de îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.”

Rețineți: Legea nr. 86/2014!

Vă mulțumesc. Ați depășit timpul. Mergem mai departe. Avem patru amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

1 marginal? 2? 3? Am finalizat dezbaterile. Are caracter ordinar. Rămâne la votul final. La poziția 25.

25. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2018 privind implementarea Programului guvernamental „INVESTEȘTE ÎN TINE”; PL-x 474/2018; procedură de urgență.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Și apoi raport comun, Comisia pentru buget și Comisia economică.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea Programului guvernamental „INVESTEȘTE ÎN TINE”, un program prin care se acordă credite pentru toți tinerii, dar și mai vârstnici, cuprinși între 16 ani și 55 de ani, un credit cu dobândă zero și cu o asigurare a garanției cu o valoare maximă de 40.000 de lei și suplimentar 20.000 de lei.

De asemenea, prin acest program se stabilesc domeniile prioritare și cheltuielile eligibile.

Guvernul, prin Comisia Națională de Strategie și Prognoză, susține raportul comisiei de specialitate și amendamentele admise.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Avem 10 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu. Articolul unic, intervenții? Nu. De la 3 la 10 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final.

26. Proiectul de lege privind aprobarea participării României la sistemul Națiunilor Unite al Echipelor de evaluare și coordonare în caz de dezastre, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Este vorba de PL-x 645/2018. Guvernul? Vă rog, domnule secretar de stat. Și apoi domnul Lazăr... **Domnul Mihai Valentin Bobescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Mihai Bobescu mă numesc, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, pentru relația cu Parlamentul și relații internaționale.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin prezentul proiect de act normativ se propune aprobarea participării României la sistemul Națiunilor Unite al Echipelor de evaluare și coordonare în caz de dezastre, cunoscut și sub acronimul de UNDAC, precum și aprobarea plății contribuției financiare la sistemul UNDAC, în limita echivalentului în lei a sumei de 50.000 USD, în anul 2018.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea participării României la sistemul Națiunilor Unite al Echipelor de evaluare și coordonare în caz de dezastre, precum și completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Vă mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru buget, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind aprobarea participării României la sistemul Națiunilor Unite al Echipelor de evaluare și coordonare în caz de dezastre, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea participării României la sistemul Națiunilor Unite al Echipelor de evaluare și coordonare în caz de dezastre, denumit UNDAC, urmând a fi creată și o rezervă financiară prin plata unei contribuții în valoare de 50.000 USD, pentru anul 2018, pentru a asigura participarea membrilor naționali la misiunile organizației.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind aprobarea participării României la sistemul Națiunilor Unite al Echipelor de evaluare și coordonare în caz de dezastre, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. La dezbateri generale? Domnul Neagu. Vă rog. Grupul PNL.

Mulțumesc.

Vom susține acest proiect de lege și nu atât de mult pentru faptul că oricum este o contribuție minimală cea pe care o punem pentru această contribuție, cât pentru cât putem cumula participând interactiv la ceva care ne interesează, întrucât, după cum știm, astfel de situații au fost și pot să apară și în România.

Orice surplus calitativ pe care-l putem câștiga în UNDAC din punctul de vedere al pregătirii pentru evaluare și intervenție în caz de dezastru este un bine pentru România. Deci vom vota acest proiect de lege.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții dacă sunt?

Nu mai sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final, fiind un raport fără amendamente. Următorul.

27. Proiectul de lege pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice; PL-x 577/2018.

- Dacă din partea Guvernului?

Lăsați!

Este colega noastră doamna deputat Simona BucuraOprescu.

Raportul Comisiei pentru administrație.

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată cu PL-x 577 din 22 octombrie 2018.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în ședința din 17 octombrie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 cu un nou alineat, în sensul instituirii cadrului legal necesar pentru achiziția autovehiculelor din fonduri externe nerambursabile, fără aplicarea prevederilor normativelor de cheltuieli prevăzute pentru autoritățile administrației publice locale.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat proiectul în ședința din 6 noiembrie 2018.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nefiind intervenții la dezbateri generale, rămâne la votul final, având caracter ordinar.

Și nu sunt amendamente. Următorul raport și ultimul.

28. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2018 privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier; PL-x 586/2018.

Guvernul? Vă rog.

Și apoi din partea Comisiei pentru transporturi.

## **Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut inițial pentru schimbarea regimului juridic al ISCTR până la data de 1 ianuarie 2020, deoarece prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene s-a abrogat prorogarea termenului stabilit pentru intrarea în vigoare a Legii nr. 352/2015 până la data de 1 ianuarie 2019.

Astfel, în perioada de timp ce urmează până la îndeplinirea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 352/2015 trebuie elaborate și aprobate atât modificările legislative necesar a fi operate asupra Ordonanței Guvernului nr. 26/2011, în scopul punerii acestui act normativ în acord cu Legea nr. 188/1999 și cu Legea nr. 153/2017, respectiv normele de modificare și completare a Hotărârii Guvernului nr. 1.088/2011 pentru organizarea și funcționarea ISCTR. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru transporturi. Cine prezintă raportul? Domnule Simonis, prezentați dumneavoastră raportul Comisiei pentru transporturi. Haideți să încheiem astăzi!

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2018 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transport Rutier; PL-x 586/2018.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea actului normativ în forma Senatului.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Este ora 17.00. Am finalizat aici.

Pauză cinci minute și vom continua cu răspunsurile din partea Guvernului la întrebările și interpelările adresate de dumneavoastră.

PAUZĂ

* * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Florin Iordache:**

Haideți să începem, stimați colegi!

Prima dată avem răspunsuri la întrebările adresate de dumneavoastră.

Domnul deputat Nicolae Andrei, de la PSD, are o întrebare adresată Ministerului Culturii.

Este prezent domnul secretar de stat Ion Ardeal Ieremia.

Domnul deputat nu este prezent. Nu este prezent domnul deputat, așa că vă rog, domnule secretar de stat, să lăsați Secretariatului general, să-i distribuie domnului deputat. Numai când sunt colegii noștri prezenți, atunci prezentați și răspunsul.

- Numai puțin!

Dumneavoastră aveți două răspunsuri pentru domnul Nicolae Andrei. Domnul Nicolae Andrei nu este prezent.

- Este prezent domnul Vlad Sergiu Cosmin, de la USR,

- vizavi de amplasarea monumentului dedicat Marii Uniri în municipiul Arad.

- Vă rog, pe scurt, dacă domnul deputat...

Știu! Avem doi secretari de stat...

- Și domnul Ciprian Roșca, și domnul Ieremia. Va prezenta domnul Ieremia.

Dacă domnul deputat e nemulțumit, putem să-i dăm răspunsul.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 6.914A/12 februarie 2019 și transmisă cu adresa Ministerului pentru Relația cu Parlamentul cu nr. 1.111/15 februarie 2019, prin care se solicită Ministerului Culturii și Identității Naționale informații despre monumentul de for public „Arad 2018”, dedicat Marii Uniri, care este situat pe Bulevardul Revoluției nr. 49–53 din municipiul Arad, vă comunicăm următoarele:

În urma demersurilor efectuate, Ministerul Culturii și Identității Naționale a fost informat de către Direcția Județeană pentru Cultură Arad că în data de 14 noiembrie 2018 a fost emis avizul nr. 382/ZA/14 noiembrie 2018, aviz favorabil, către Direcția Județeană pentru Cultură Arad, pentru studiul de fezabilitate „Amplasare monument de for public «Arad 2018»”, municipiul Arad, Bulevardul Revoluției nr. 49–53, adresat Primăriei Municipiului Arad, Serviciul dezvoltare urbană și protejare monumente.

În anexă v-a fost transmis respectivul document scanat, așa cum ne-a fost remis de Direcția Județeană pentru Cultură Arad, cu mențiunea că la ședința comisiei zonale a monumentelor istorice s-a considerat că respectivul amplasament este mobilier urban.

Ministerul Culturii și Identității Naționale își exprimă pe această cale totala deschidere față de solicitările formulate de către membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.

Vă asigurăm că, în continuare, vom depune toate demersurile necesare pentru promovarea dezvoltării durabile, bazate pe protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural, și vă stăm la dispoziție pentru alte întrebări sau alte propuneri.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vlad, vă rog. Nu? Nu doriți?

A, nu doriți să interveniți?

Nu. Bun. Mergem mai departe.

Nu dorește domnul deputat. Mai departe.

Domnul deputat Popescu are o interpelare adresată domnului Gigi Dragomir.

Nu este prezent domnul Gigi Dragomir, de la ANRM. Se reportează pentru săptămâna viitoare.

Tot domnul Vlad. Aveți o întrebare adresată Ministerului Finanțelor vizavi de proiectele pe CJ Arad – consiliul județean.

Vă rog, domnul secretar de stat. Dar foarte succint.

## **Domnul Florin Horațiu Iura** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 6.949/A/2019, având ca obiect „Stadiul de implementare a proiectelor depuse de Consiliul Județean Arad”, redăm în cele ce urmează punctul de vedere al ANAP.

Referitor la întrebarea nr. 1: „Care este stadiul de implementare a proiectelor depuse de către Consiliul Județean Arad la ANAP?”.

Documentația de atribuire aferentă contractului de lucrări, execuție lucrări lotul 1 – Modernizare DJ 709 Arad–Pâncota, lotul 2 – Reabilitare DJ 792, cu o valoare estimată, fără TVA, de 104.637.739 de lei, a făcut obiectul controlului ex-ante, derulat în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2017.

Documentația de atribuire aferentă procedurii în cauză a fost acceptată spre publicare în baza avizului conform necondiționat nr. 9.025/7.02.2019, ceea ce a permis inițierea acesteia prin publicarea anunțului de participare înregistrat la nivel JOUE cu nr. 2.019/S și publicat în SEAP cu nr. CN 100.000-9001 din 15.02.2019.

Referitor la întrebarea nr. 2: „Care sunt motivele blocării acestor proiecte?” și întrebarea nr. 3: „Când preconizați că se vor debloca proiectele respective?”, facem următoarele precizări:

Referitor la multiplele respingeri ale documentației de atribuire pentru contractul de lucrări menționat mai sus, în cadrul procesului de control ex-ante, respingeri care au condus la întârzieri în etapa de implementare a obiectivului de investiții definit de Consiliul Județean Arad, subliniem că situația se datorează tuturor părților

Vă mulțumesc...

Cu deosebit respect...

...domnule secretar de stat.

Vă rog, îi înmânați domnului deputat și răspunsul. Mulțumesc. Mergem mai departe. Aveți...

Domnul deputat Pașcan... nu este prezent.

Este prezent domnul Mihai Chirică, secretar de stat la Ministerul Apărării.

Rog să-i fie înmânat Secretariatului general, pentru a-i fi adus domnului Pașcan.

Mai departe.

Domnul Vlad Sergiu Cosmin. Aveți o întrebare adresată Ministerului Transporturilor.

Domnul secretar de stat v-a...

Foarte scurt.

Vă rog, prezentați pe scurt, foarte scurt.

Dumneavoastră i-ați și înmânat domnului deputat.

## **Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

CNAIR a demarat procedura de licitație deschisă pentru acest obiectiv, iar în data de 7.11.2018 a fost semnat contractul de execuție lucrări de reabilitare DN 76 Ionești–Vârfurile și rest de executat, iar între CNAIR – SA, în calitate de beneficiar, și asocierea SC SYLC CON TRANS, în calitate de antreprenor, a fost semnat acest contract, în data de 15.03.2019, când a fost emis și ordinul de începere a lucrărilor, având termenul de finalizare 12 luni de la data ordinului de începere a lucrărilor, respectiv 14.03.2020.

Vă mulțumim pentru interesul exprimat și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Cu stimă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Ați și înmânat domnului deputat. E mulțumit. Vreți să răspundeți, să comentați? Nu.

E mulțumit domnul deputat.

Și ultima era o întrebare adresată de domnul Petrețchi, dar, din păcate, Ministerul Sănătății solicită amânarea.

Am finalizat aici răspunsurile.

Acum începem cu prezentarea pe scurt a interpelărilor. Colegii mei care doresc să intervină să-și facă prezența, să facă apel, să le pot...

Domnul George Șișcu, de la PNL – două interpelări. Dorește? Nu.

Domnul Dan Leoreanu – o interpelare? Nu.

Domnul Cătălin Predoiu – două interpelări? Nu.

Doamna Mara Mareș – o interpelare? Nu.

Domnul Tinel Gheorghe?

Vă rog, aveți două. Prezentați pe scurt una dintre ele, domnule deputat.

Domnule președinte de ședință,

Am s-o prezint doar pe cea adresată ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, pentru că am un caz deosebit într-o localitate, în Ialomița, la Alexeni, unde consilierii locali ai PNL n-au fost lăsați să facă parte din comisiile de specialitate ale consiliului local. S-a opus primarul... Și a zis: domnule, voi nu faceți parte din comisiile de specialitate.

Și vreau să vedem care este temeiul legal și care este soluția autorității publice centrale care răspunde de administrația publică locală, în speță Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Domnul Sorin Bumb? Dumnealui are două interpelări. Nu. Doamna Cosma Lavina. Are o interpelare. Dorește? Nu. Domnul Lucian Viziteu – o interpelare. Dorește? Nu. Domnul Silviu Dehelean? Trei. Nu. Domnul Gheorghe Dănuț Bogdan – trei interpelări. Dorește? Nu. Domnul Sorin Bota – o interpelare. Nu. Doamna Luminița Jivan? Nu. Domnul Marius Pașcan? Trei. Nu. Doamna Raluca Turcan? O interpelare. Nu. Domnul Daniel Popescu? O interpelare. Dorește? Nu dorește.

Domnul Dumitru Lupescu, domnul Drulă și domnul Ghinea – o interpelare depusă. Da? Doriți? Este depusă. Mulțumesc.

Nu. Domnul Eugen Neață – o interpelare. Dorește? Nu. Domnul Nicolae Velcea? Două interpelări. Nu. Domnul Ilie Toma? Vă rog, pe scurt. Vă rog, domnule Toma, aveți o interpelare.

## **Domnul Ilie Toma:**

Mulțumesc mult. Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează, ca de fiecare dată, în fiecare sesiune parlamentară, Casei Naționale de Pensii Publice și Ministerului Muncii și Justiției Sociale, pentru elaborarea softului care dă drumul Legii nr. 221 privind recalcularea pensiilor pentru beneficiarii care au lucrat în grupa I, grupă subteran, grupa a II-a, grupă deosebită, grupă specială.

Interpelarea a fost depusă în urmă cu trei săptămâni. După cum știți, nu s-a mai ținut nicio sesiune parlamentară. Am ținut legătura foarte de aproape cu colegii de la Casa Națională de Pensii Publice și cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale și cu domnul ministru Marius Budăi – și îi mulțumesc pentru colaborare, pentru că de vineri de la ora 12.00 softul este funcțional. Au început deja să se emită primele decizii pentru pensionarii care beneficiază de aceste drepturi pe Legea nr. 221. Au început deja și în județul Hunedoara, unde – cel mai mare județ – avem deja 1.400 de decizii emise. Din totalul de 14.000 de dosare, la nivel național, sunt emise până acum 12.700.

Totodată, aceste decizii vor fi și puse în plată începând cu data de 1 a lunii următoare.

Și spun eu că este o mare realizare, deoarece așteaptă undeva la 100.000 de pensionari, în numele cărora vă mulțumesc tuturor colegilor care ați votat această lege.

Domnule ministru, să știți că domnul Budăi chiar v-a urmărit, domnule Toma, ca să știți. A fost cu ochii pe dumneavoastră.

Mulțumesc. Mergem mai departe. Domnul Andrei Pop? Două interpelări. Nu. Domnul Corneliu Bichineț? Nu. Domnul Bogdan Rodeanu? Nu. Domnul Sergiu Cosmin Vlad? O interpelare. Da, vă rog, aveți două minute. Vă rog, domnule coleg.

Bună ziua! Vă mulțumesc.

Interpelarea este adresată Ministerului Apelor și Pădurilor, domnului ministru Ioan Deneș.

Obiectul interpelării: „Situația pădurii din Moneasa, rezultată în urma vijeliei din toamna anului 2017”.

În urma vijeliei din toamna anului 2017, în localitatea Moneasa, județul Arad, au căzut mulți arbori. Autoritățile competente au folosit ca pretext această furtună pentru a tăia foarte mulți copaci din stațiune, iar acțiunea continuă cu tăierea masivă a pădurii de pe raza acestei localități. Vă rog să verificați, prin intermediul unui control, cele relatate mai sus. Vă pot pune la dispoziție și filmări ale defrișărilor. Iar, dacă constatați încălcarea prevederilor legale, vă rog să întreprindeți acțiuni de stopare a ilegalităților.

Vă mai rog să-mi răspundeți și la următoarele întrebări:

1. De ce au loc defrișări masive la doi ani după furtuna din 2017?

2. În cazul în care nu au fost respectate prevederile legale, aveți în vedere și luarea altor măsuri?

Cu deosebită considerație, Sergiu Cosmin Vlad, USR.

Bun. Mergem mai departe. Doamna Cristina Iurișniți? O interpelare. Domnul Daniel Olteanu, de la ALDE? Două. Doamna Venera Popescu? Una. Nu.

Doamna Beatrice Tudor? O interpelare. Domnul Andrei Nicolae? Una. Nu.

Domnul Laurențiu Nistor? Nu.

Domnul Călin Vasile Andrei Matei? Două interpelări. Nu.

Domnul Liviu Moșteanu? O interpelare. Nu.

Doamna Oana Bîzgan? Trei interpelări. Nu.

Domnul Cornel Zainea? Trei interpelări. Nu.

Domnul Dan Vîlceanu? Una. Domnul Constantin Șovăială? Nu. Domnul Dan Rădulescu? Două interpelări. Nu.

Doamna Tudorița Lungu, PNL? Una. Nu.

Doamna Mihaela Huncă?

Vă rog. Din partea grupului deputaților neafiliați. Aveți două interpelări. Prezentați una, doamnă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea se adresează domnului ministru al finanțelor publice și domnului ministru al muncii și justiției sociale.

Obiectul interpelării: „Corectarea inechității salarizării chimiștilor, biochimiștilor, biologilor și fizioterapeuților din sistemul sanitar”.

Prin Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice s-a ajuns, de la 1 martie 2018, ca salarizarea personalului din laboratoarele medicale să nu mai respecte, așa cum este firesc, ierarhia, nivelul studiilor și importanța socială a muncii.

Biochimiștii, biologii și chimiștii din sănătate au, în mod inexplicabil, un salariu mai mic decât asistentul medical, subordonat prin fișa postului, și de trei ori mai mic decât medicul specialist, cu aceleași atribuții la locul de muncă.

De asemenea, în aceeași situație se află fizioterapeuții, categorie care, de asemenea, face parte din sistemul de sănătate.

În prezent, de exemplu, un fizioterapeut care a terminat, la Universitatea de Medicină și Farmacie, Facultatea de Bioinginerie Medicală și Recuperare are un salariu mult mai

mic decât un asistent fizioterapeut, care a absolvit Școala Postliceală Sanitară.

În aceste condiții, vă rog să îmi transmiteți ce măsuri concrete veți întreprinde pentru a stopa inechitățile inexplicabile în ceea ce privește salarizarea acestor categorii profesionale din sistemul de sănătate.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Deputat al PRO România, Mihaela Huncă.

Da. Mulțumesc. Mergem mai departe. Doamna Elena Hărătău?

Vă rog, doamnă deputat de la Bacău. Două interpelări. Una o prezentați.

Vă rog, doamnă colegă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea adresată astăzi este către doamna viceprimministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, Ministerul Mediului. Stimată doamnă viceprim-ministru,

Ministerul pe care îl conduceți derulează în prezent, prin Administrația Fondului pentru Mediu, un program de instalare a panourilor fotovoltaice destinat persoanelor fizice. Prin intermediul acestuia, românii pot primi o subvenție de 20.000 de lei dacă își instalează un sistem fotovoltaic. Programul se derulează prin societățile de instalatori agreate de AFM, înscrierea fiind în derulare în această perioadă.

Vă întreb respectuos, doamnă vicepremier:

Ce presupune concret Programul de instalare a panourilor fotovoltaice?

Ce trebuie să cunoască, la modul concret, potențialii beneficiari?

- Care este situația dosarelor depuse până acum și câte

- dintre ele sunt de la firme din județul Bacău?

Solicit răspuns în scris și oral. Deputat al PSD, Bacău, Elena Hărătău. Mulțumesc.

Da. Mulțumesc.

Domnule Lupescu, vă rog, vizavi de interpelarea depusă împreună cu domnul Ion Stelian și cu domnul Barna. Vă rog, foarte scurt.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci este vorba de o interpelare adresată domnului ministru al transporturilor, domnul Răzvan Cuc, și se referă la șoseaua de centură Găești și la DN 61, între Găești și Ghimpați.

Ambele sunt proiecte vechi, da, de opt ani, și pentru care solicităm – cei trei deputați de la USR –, solicităm răspunsuri clare, scrise, la cele șase întrebări.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Carmen Holban, PSD?

Vă rog, doamnă deputat, aveți o interpelare. Prezentați-o pe scurt.

Vă rog.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/3.IV.2019

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Bogdan Gheorghe Trif.

Stimate domnule ministru,

Măsurile privind revitalizarea turismului autohton luate în ultimii doi ani de către Guvernul PSD și-au dovedit din plin viabilitatea. Deciziile stimulative, de acordare a voucherelor de vacanță, precum și reducerea TVA pentru serviciile turistice, au constituit elemente esențiale ale strategiei turistice naționale, prin intermediul cărora s-a resimțit în mod clar o creștere a acestui domeniu important.

Vă întreb respectuos:

Ce perspective există pentru dezvoltarea stațiunii Padina–Peștera din județul Dâmbovița?

Care este creșterea reală a turismului autohton după introducerea voucherelor de vacanță și reducerea TVA?

Care a fost eficiența târgurilor de turism organizate în România și a celor din străinătate la care ați participat și cât au costat ele statul român?

Solicit răspuns în scris.

Deputat al PSD, Dâmbovița, Georgeta Carmen Holban. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă. Continuăm. Domnul Ioan Sorin Roman? Patru interpelări.

Domnul Dumitru Lovin?

Vă rog, domnule Lovin. Aveți opt interpelări. Una, prezentată pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului viceprim-ministru Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Domnule viceprim-ministru,

În ultimii ani, reprezentanții administrației publice din orașul vâlcean Berbești au depus nenumărate cereri de finanțare pentru introducerea sistemului de canalizare, una dintre solicitări fiind depusă la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Probabil că, atunci când v-a trecut documentația prin mână, ați aflat că la Berbești există două școli, peste 100 de profesori și 1.500 de apartamente, un campus preuniversitar cu aproape 1.500 de elevi, mii de locuitori care, ca toți ceilalți cetățeni, plătesc taxe și impozite. Toți acești oameni au nevoie de condiții decente de trai, dar acest drept le-a fost ignorat în momentul în care cererea de finanțare pentru introducerea canalizării a fost respinsă, iar banii au fost direcționați către alte obiective, care, poate, puteau suporta amânare sau nu erau la fel de importante.

În ciuda importanței acestui obiectiv, vital pentru zona Berbești, care alimentează cu cărbune foarte multe orașe și comune din regiune, finanțarea necesară nu a fost aprobată nici la sesiunea PNDL din 2017. Neoficial s-a spus că proiectul n-ar fi fost finanțat din motive politice sau din cauză că apare în masterplanul județean ce ar urma să se deruleze prin intermediul ADI Apa Vâlcea. Reprezentanții administrației publice locale și mass-media din Vâlcea au demontat însă acest ultim „argument”, arătând că, de ani buni, orașul Berbești s-a retras din asociație și, mai mult decât atât, masterplanul despre care s-a tot discutat este

o poveste de adormit copiii, fiind compromis la ora actuală, după cum probabil cunoașteți și dumneavoastră.

În concluzie, domnule viceprim-ministru, vă rog să vă precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

Solicit răspuns în scris și oral. Cu deosebită considerație. Mulțumesc, domnule președinte.

Da.

Domnul Daniel Popescu, USR? Doriți să interveniți? Nu.

Doamna Cristina Prună? O interpelare. Dorește? Nu.

Domnul Cristian Seidler? O interpelare. Domnul Ungureanu? Aveți o interpelare. Vă rog, domnule coleg. Și mai e doamna Burciu. Vă rog.

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru al sănătății, doamnei Sorina Pintea, și se referă la situația consultațiilor și a intervențiilor chirurgicale oftalmologice efectuate ilegal de către un medic la Spitalul CFR din ClujNapoca.

Am fost în vizită, zilele trecute, doamnă ministru, la acest spital, care se află în ruină, așa cum obișnuiesc, după cum bine știți, și niște bolnavi de acolo m-au abordat și mi-au spus că soția unui medic care operează în mod curent în acest spital, respectiv doamna Melania Nistor, ar intra în sală în mod ilegal și ar opera alături de soțul ei, cu toate că nu este angajata acestui spital și nici nu are un contract de voluntariat.

După mai multe discuții cu alți aparținători, am hotărât să vă atrag atenția că, din informațiile pe care le dețin, această doamnă doctor a practicat în mod ilegal această slujbă de medic specialist oftalmolog mai mulți ani de zile, la cabinetele private de medicină de familie pe care le-ar avea în Târgu Lăpuș, în Câmpia Turzii și vizavi de Spitalul CFR, o clinică care este intens promovată, chiar în interiorul Spitalului CFR, cu anumite pliante.

Practic, acolo avem un conflict de interese și avem și o practicare fără drept, ani de zile, a unei specialități pe care această doamnă doctor nu o avea.

Rugămintea mea este să trimiteți corpul de control și să verifice legătura bolnavă dintre clinica privată a acestei familii și Spitalul CFR. Și să luați măsurile legale pentru a vedea de ce pacienții care sunt internați cu patologie în zona oftalmologică merg ulterior la clinica privată – repet, în timpul internării – și fac acolo diferite consultații.

Pacienții se plâng, mă rog, că plătesc manopere la suprapreț și cumpără, spre exemplu, fire de sutură de 7 milioane la clinica privată și apoi o mică cantitate din acestea este folosită de către această echipă, repet, soț–soție. În această echipă soția nu are niciun contract cu spitalul și totuși...

Concluzionați, vă rog.

...operează ilegal.

Repet, rog urgent să intervină corpul de control și să facă investigațiile necesare pe aspectele pe care le-am spus. Aștept răspuns în scris și verbal.

Și eu aștept să ne încadrăm totuși în două minute. Mulțumesc.

Trei... Patru minute, domnule coleg.

O rog pe colega mea doamna Cristina Burciu.

Aveți o interpelare. Aveți două minute, doamnă deputat, s-o prezentați pe scurt.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Obiectul interpelării: „Regândirea sistemului de evaluare a cadrelor didactice”.

Stimată doamnă ministru,

Ați afirmat, în aceste zile, că sistemul de evaluare periodică a profesorilor din învățământul preuniversitar ar trebui regândit și aplicat după modelul din sistemul universitar.

În opinia dumneavoastră, una dintre metodele ce s-ar putea implementa în învățământul românesc este cea japoneză, potrivit căreia profesorii sunt mutați între școli de către autoritățile locale la un interval de trei ani. Mai exact, cei mai buni dascăli sunt trimiși în unitățile de învățământ cu copii cu nevoi speciale, iar astfel ar crește performanțele acestora.

De asemenea, ați mai precizat că s-ar putea implementa și în România evaluarea profesorilor din 10 în 10 ani, atât pe baza disciplinei predate de fiecare, cât și prin prisma metodelor pedagogice.

Vă întreb respectuos, doamnă ministru:

1. Care sunt șansele ca un astfel de sistem de evaluare a cadrelor didactice să fie pus în aplicare?

2. Cum vedeți faptul că formarea continuă a profesorilor nu este asigurată din bugetul Ministerului Educației Naționale?

3. Ce opinii aveți legat de condiționalitatea unor instituții de învățământ de a nu permite continuarea studiilor acelor elevi care au medii mai mici de opt, așa cum s-a întâmplat recent în unele școli din țară?

Solicit răspuns în scris și oral. Deputat al PSD, Cluj, Cristina Burciu. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Mai precis, de la Turda. Mergem mai departe. Domnul Vlad Duruș?

Aveți o interpelare.

Domnul Năsui și domnul Tudor Pop nu sunt în sală. Vă rog, aveți două minute, domnule coleg.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului transporturilor și are ca obiect „Autostrada Nordului”.

Stimate domnule ministru,

Săptămâna trecută, în Senatul României s-au votat trei noi autostrăzi din România. Una dintre acestea este

Autostrada Nordului, de la Suceava la Satu Mare, care străbate și județul Maramureș.

Acum, în teorie, ar trebui să fim exaltați de ritmul alert în care se construiesc autostrăzi. Dar aceasta doar în teorie, pentru că în practică, domnule ministru, din păcate, niciuna dintre aceste autostrăzi nu va fi gata la termenul promis. Este doar o gargară electorală.

Această Autostradă a Nordului are termen de finalizare de patru ani de zile. Nu există niciun studiu de fezabilitate. Nu există nici măcar o procedură începută. Iar acestea durează cam doi ani de zile, dumneavoastră ar trebui să știți mai bine.

Vă mai rămân, așadar, doi ani pentru proiectare și execuție.

Prin urmare, acest proiect este total nefezabil.

Vă amintesc – și vă dau un exemplu – că, în Maramureș, DN 18, despre care vorbim doar în termeni de reabilitare, are o lungime de mai puțin de jumătate față de cât ar trebui să aibă Autostrada Nordului, această reabilitare a început în 2013 și nici până astăzi nu este gata.

Domnule ministru, vă rog să nu vă bateți joc de maramureșeni și să-mi precizați punctual:

– termenele-limită pentru parcurgerea procedurilor parlamentare și cele pentru îndeplinirea procedurilor tehnice;

– sumele ce vor fi cuprinse în bugetele multianuale pentru acest proiect;

– data la care preconizați că va fi dat ordinul de începere a lucrărilor la Autostrada Nordului.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Turcescu? O interpelare. Nu este.

Domnul Claudiu Roman? Una. Doamna Cristina Trăilă? O interpelare. Domnul Constantin Codreanu? Trei.

Domnul Antal István?

Vă rog, aveți o interpelare.

Aveți două minute, domnule coleg, și închidem ședința.

Mulțumesc, domnule președinte. Interpelare.

În atenția domnului ministru Ioan Deneș, Ministerul Apelor și Pădurilor.

Am avut o interpelare în luna decembrie 2018 și am primit un răspuns de-a dreptul hilar, sub semnătura domnului secretar de stat Constantin Dan Deleanu.

Se referă la situația hergheliilor din cadrul RNP Romsilva. Acestea sunt administrate de această instituție din anul 2002, prin Direcția de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor.

Eu am semnalat o serie de nereguli referitoare la activitatea acestui sector cu importanță istorică și economică.

Cele semnalate în interpelarea mea sunt în continuare actuale. Este vorba de un număr de 612 armăsari de montă publică, care în anii 2016, 2017, 2018, din răspunsul primit, am aflat că au făcut 38, 30 sau 26 de monte. Este de-a dreptul hilar, pentru că fiecare din aceștia ar trebui să facă între 25 și 40 de monte pe an. Acești armăsari sunt ținuți cu bani publici.

Laboratorul amenajat pentru însămânțarea artificială din cadrul Centrului Național de Recoltare, Examinare, Prelucrare, Stocare, Însămânțare Artificială, Biotehnologii, din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor, de la Târgu Mureș, funcționează ca depozit de furaje, lângă utilaje, lângă aparatură sofisticată, cumpărată cu bani din fonduri europene.

Revenind la numărul de 612 armăsari. Tot din răspunsul primit am aflat că din rândul acestora se aleg pepinierii. Deci fiecare – un număr de 100 de pepinieri – ar avea peste șase rezerve. Nu se țin atâția.

Printr-un calcul aritmetic simplu, numărul armăsarilor care se țin inutil, sunt legați în stațiuni de montă publică, adică sunt legați în depozite de armăsari, neutilizați... se face un calcul prin care în fiecare lună s-ar putea cumpăra un tractor performant numai din prețul cu care se întrețin acești armăsari.

Șirul anomaliilor poate continua. Rasa Furioso–North Star din 2002 s-a strămutat, pe rând, de la cinci-șase herghelii.

Între anii 2002 și 2012 Direcția de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor a fost condusă de un specialist, un inginer zootehnist.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc. Nemaifiind alte intervenții, declar ședința închisă. Ne vedem miercuri dimineață, 8.30, la declarații politice. Seară bună!

Spor la comisii mâine!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|167105]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 41/3.IV.2019 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei