Ședință comună a Camerelor

2. Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza Curtea Constituțională direct cu privire la ordonanțe.

Având în vedere dispozițiile legale menționate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum național referitor la problemele de interes național mai sus menționate.

Cu întreaga considerație, semnează Președintele României, Klaus Werner Iohannis.

Raport comun al celor două Camere, Camera Deputaților și Senat, Comisia juridică, de disciplină și imunități, privind Scrisoarea domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României, prin care solicită consultarea Parlamentului cu privire la organizarea unui referendum național referitor la probleme de interes național

Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, reunite în ședință comună în data de 15 aprilie 2019, au luat act de Scrisoarea domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României, prin care solicită consultarea cu privire la probleme de interes național a poporului și au hotărât ca această scrisoare să fie transmisă Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat, pentru ca, în termen de două zile, să întocmească un raport comun.

În conformitate cu art. 11 lit. d) și art. 12 din Regulamentul comun al Camerei Deputaților și Senatului, cele două comisii s-au întrunit în ședință ordinară comună, în ziua de 16 aprilie 2019, în vederea dezbaterii și întocmirii unui raport comun privind solicitarea Președintelui României.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiilor juridice din cele două Camere au dat un raport comun favorabil, cu unanimitate de voturi, privind solicitarea Președintelui României, cu recomandarea ca prin întrebarea sau întrebările formulate să fie respectate Constituția României, republicată, Legea nr. 3/2000 privind exercitarea și desfășurarea referendumului, precum și deciziile Curții Constituționale și recomandările Codului de bune practici în materie de referendum adoptat de Comisia de la Veneția.

O să dau acum citire proiectului de hotărâre care a fost adoptat de către cele două comisii:

Parlamentul României – Camera Deputaților, Senatul

Hotărâre privind solicitarea Președintelui României referitoare la organizarea unui referendum național consultativ cu privire la probleme de interes național

În temeiul prevederilor art. 90 din Constituția României, republicată, ale art. 2 alin. (1) lit. c) și art. 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere Scrisoarea Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, adresată președinților celor două Camere ale Parlamentului, privind inițierea unui referendum de interes național, având în vedere raportul comun favorabil al Comisiei juridice, de disciplină, imunități din Camera Deputaților și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat, precum și dezbaterile din ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 16 aprilie, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. – Parlamentul României avizează favorabil inițierea de către Președintele României a unui referendum național consultativ cu privire la următoarele probleme de interes național: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție, precum și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe, cu recomandarea ca prin întrebarea sau întrebările formulate să se respecte Constituția, republicată, Legea nr. 3/2000 cu privire la organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificări și completări ulterioare, precum și deciziile Curții Constituționale și recomandările Comisiei de la Veneția, astfel:

1. Constituția României, prin art. 90 și art. 74 alin. (2), spune: „Problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea, care, potrivit art. 74 alin. (2) din Constituție, nu pot face obiectul unei inițiative legislative a cetățenilor”, ținând cont de faptul că lupta împotriva corupției a devenit o problemă cu caracter internațional prin adoptarea Legii nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003.

2. Decizia Curții Constituționale a României nr. 70/1999, care spune că „Președintele nu poate iniția un referendum legislativ”;

3. Decizia Curții Constituționale a României nr. 799/2011 (...) punerea în acord cu decizia, cu „exceptarea de la referendumul cerut de Președinte a problemelor de interes național care, aprobate prin exprimarea voinței poporului, ar impune revizuirea Constituției”;

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții de ordin general?

Conform regulamentului, maximum două intervenții de grup, maximum cinci minute.

Procedură este când se încalcă o procedură, doamna deputat. Nici nu am... Dacă a încălcat cineva procedura, ați încălcat-o mai devreme dumneavoastră: vă refereați la punctul 1, care era pe ordinea de zi.

Vă rog. Domnul deputat Stelian Ion, de la Grupul USR, da?

## Da.

Sunt două posibilități: acest raport conține o eroare materială, în sensul deja exprimat de la această tribună mai devreme față de faptul că s-a introdus o chestiune care nu a fost discutată în ședința Comisiilor juridice reunite, sau este vorba de un fals, un fals foarte clar, făcut cu intenția de a bloca acest referendum.

Considerând totuși că este vorba de o eroare materială, mergând pe buna-credință, pe prezumția de bună-credință, vă solicităm eliminarea, corectarea acestei erori materiale și eliminarea din finalul proiectului de hotărâre a paragrafului referitor la așa-zisele „recomandări” făcute de Parlament, care, repet, nu au fost discutate de către această comisie.

Mergând mai departe pe fondul acestor propuneri ale Parlamentului, Constituția României, într-adevăr, la art. 74 spune că nu pot face obiectul inițiativei legislative chestiunile referitoare la amnistie și grațiere în această formulă. Dar în cazul de față nu avem de-a face cu o inițiativă legislativă. Deci acea recomandare a Parlamentului nu-și are rostul. Este pur și simplu pe lângă subiect.

De asemenea, Decizia Curții Constituționale nr. 799/2011 nu-l obligă în niciun fel pe președinte să aleagă o temă care nu ar putea face obiectul unei revizuiri a Constituției. Este doar o recomandare făcută de Curtea Constituțională în cadrul acelei decizii. După cum bine vă amintiți, în 2009 a existat un referendum în cadrul căruia a fost o problemă care ar fi presupus o revizuire ulterioară a Constituției. Așadar, aceste așa-zise „recomandăriˮ ale Parlamentului nu au nicio legătură cu acest referendum.

Dar țin să vă precizez faptul că Parlamentul, de fapt majoritatea parlamentară, și dacă ar vrea să blocheze, și dacă ar vrea să dea un aviz negativ pentru acest referendum

nu ar putea să o facă. Pentru simplul motiv că atributul consultării populației prin referendum revine exclusiv președintelui, iar noi acum emitem un simplu punct de vedere, care poate fi luat în considerare sau nu de către președinte. Așadar, încercările dumneavoastră, care continuă în acest lung șir de blocare sau de boicotare a referendumului, nu vor avea succes.

Domnule deputat Cupșa, vă rog, intervenție de procedură.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă solicităm să supuneți la vot amendamentul care a fost formulat în ceea ce privește proiectul de hotărâre de către doamna parlamentar, liderul Grupului PNL, doamna Raluca Turcan. Sunteți obligat să faceți acest lucru. Deși nu există o prevedere regulamentară, invoc suveranitatea acestui Parlament ca unică putere legiuitoare. Altfel spus, suntem datori să dezbatem oricare dintre propunerile pe care un parlamentar le face, în nume propriu sau în numele grupului, atunci când nu există vreo interdicție stabilită printr-un regulament adoptat prin vreo hotărâre.

Așadar, în primul rând, vă solicităm să supuneți la vot amendamentul formulat în ceea ce privește proiectul de hotărâre de către doamna deputat Raluca Turcan.

Mulțumesc.

Doamna deputat Turcan, vă rog.

Eu doream să intervin la dezbateri generale, însă întăresc, înainte de toate, propunerea de procedură făcută de colegul meu, domnul deputat Cupșa, pentru că ea trebuie supusă votului. Și, așa cum am discutat și cu dumneavoastră, și cu colegii la tribună, vă rugăm să supuneți votului propunerea pe care am făcut-o. Ea este pe procedură, este justificată, sunt colegi care sunt de acord și acceptă că acela a fost votul dat în comisiile juridice, fără niciun fel de completare, fără niciun fel de pretext de blocaj al referendumului inițiat de președinte.

Domnule deputat Viziteu, vă rog.

## Mulțumesc.

Procedural, în baza Regulamentului activităților comune, art. 64, în cursul luărilor de cuvânt se pot prezenta amendamente care privesc probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei. Așa că vă rog să supuneți la vot amendamentul formulat de colegul meu, de eliminare a ultimului paragraf din raportul comun.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat Eugen Nicolicea.

Cam tardive aceste propuneri de înlăturare a recomandărilor făcute de Parlament, pentru că ele sunt incluse și în Hotărârea nr. 5/2017, hotărâre care este în vigoare. Deci nu văd niciun rost de a spune acum că ce a făcut Parlamentul în 2017 a făcut rău și acum s-au găsit câțiva care înțeleg ei mai bine Constituția.

Dar aveți un singur mod de a reacționa: votați împotriva avizului.

În regulă, mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule deputat Andronache.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am ținut să iau cuvântul pentru că am fost cel care a cerut în Comisia juridică să se spună în mod clar, expres dacă este vorba despre un simplu aviz sau despre un aviz cu recomandări. Domnul Iordache a luat cuvântul – pentru că, din păcate, nu ne-au fost prezentate materialele – și a spus că vorbim despre un aviz și atât, nimic altceva.

Cu privire la faptul că aceste chestiuni pe care le-ați inserat în mod abuziv în proiectul de hotărâre existau și în hotărârea adoptată în 2017, acest aspect nu prezintă relevanță, pentru că vorbim despre o nouă hotărâre. Că au existat acele chestiuni incluse în hotărârea din 2017 și, la momentul respectiv, ne-am pronunțat în sensul în care ele nu au legătură cu avizul referitor la referendumul pe care-l poate convoca Președintele României, ci țin de un aviz sau țin de un referendum de modificare a Constituției. Noi ne referim însă, și am luat cuvântul pe procedură, în sensul că această chestiune nu a fost pusă în discuție în Comisia juridică, nu s-a discutat aspectul acesta și, față de aceste situații pe care vi le-am relevat acum, noi vă solicităm să rectificați proiectul de hotărâre în conformitate cu ceea ce s-a discutat în Comisia juridică și s-a votat în Comisia juridică.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat, că mi-ați citit regulamentul, mai ales că dumneavoastră vă pricepeți la regulament. 16.000 de amendamente ați făcut de modificare a regulamentului.

Mai sunt alte intervenții?

O să supun la vot.

Nu mai sunt alte intervenții, continuăm.

Și, din câte am înțeles eu, situația este următoarea:

Pe de o parte, vorbim de avizul Parlamentului, care este consultativ, deci nu putem să împiedicăm Președintele României să organizeze sau să ceară organizarea referendumului.

Doi – articolul unic spune așa: „Parlamentul României avizează favorabil inițierea de către Președintele României a unui referendum național consultativ cu privire la următoarele teme (...)”, lucru cu care toată lumea este de acord. Înțeleg că opoziția solicită ca partea finală a articolului unic, unde se face trimitere la Curtea Constituțională și deciziile Curții Constituționale, deciziile Comisiei de la Veneția, să se țină cont de ele, înțeleg că acum nu ar mai trebui să mai ținem cont de deciziile Curții Constituționale și ale Comisiei de la Veneția.

la articolul unic vă fac propunerea,

Așa cum am spus, pe procedură, vă solicităm să eliminați textul care curge după sintagma „sesizarea Curții Constituționale cu privire la ordonanțe”. Deci tot ceea ce înseamnă recomandare ați luat din alte hotărâri ale Parlamentului, însă amestecați procedura de referendum legislativ cu referendum consultativ. Atenție, PNL-ul nu va susține niciodată un dublu limbaj sau o dublă măsură, însă nu pot fi confundate tipurile de referendum pe care Parlamentul se pronunță. Acesta este motivul de a corecta textul cu propunerea pe care v-am făcut-o.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru ajutor.

Exact acest lucru intenționam să supun și eu votului.

Și-atunci

- 6 „prezent, nu votez”, articolul unic a fost adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

- 5 „prezent, nu votez”, proiectul de hotărâre a fost adoptat. Vă rog, doamna deputat Turcan, explicarea votului.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Aveți nevoie de mai multă experiență în Parlament pentru a face diferența între articol unic și hotărâre a Parlamentului. Explicarea votului Grupului Partidului Național Liberal. Doamnelor și domnilor colegi deputați și senatori,

Referendumul propus de Președintele României este important pentru România și pentru oamenii cinstiți pentru că, de peste doi ani de zile, suntem sub asediul unui grup care favorizează infractorii prin instituțiile statului. Și este cât se poate de real ceea ce vă spunem, pentru că este un grup care a confiscat agenda guvernamentală, agenda Parlamentului, agenda publică pe teme care țin exclusiv de interesul direct și personal al unor politicieni care au încălcat legea.

Vă întreb, fără niciun fel de resentiment, dragi colegi: dacă unul dintre dumneavoastră greșește și nu este atât de influent, plătește? Dacă unul dintre cei influenți greșește, din nefericire, dumneavoastră, de doi ani și jumătate, demonstrați că schimbă legea. Aceasta este realitatea în România și niciodată nu s-a mai întâmplat să asistăm în spațiul public la amenințări, la șantaj, la presiuni exercitate prin instituțiile statului. Și avem exemplul ministrului justiției, amenințat public și șantajat cu moțiune în Parlamentul României doar pentru a executa ordinele unei ordonanțe de urgență.

Planul dumneavoastră încă nu este desăvârșit, pentru că acum dați bătălia pentru Parchetul General și Înalta Curte, urmează Banca Națională și Curtea Constituțională și, de ce nu? serviciile de securitate națională. Iar pentru această obsesie de control, de putere, de bani în interes personal, da, referendumul solicitat de Președintele României este necesar!

Acest referendum este despre stoparea favorizării infractorilor prin legi și prin instituții.

De aceea și la acest vot, și la viitoarele voturi pe legislația din justiție ar trebui să părăsească sala Liviu Dragnea – condamnat definitiv, ar trebui să părăsească sala Cătălin Rădulescu – condamnat, Steluța Gustica Cătăniciu – condamnată, Goga Octavian – condamnat, Resmeriță Cornel Cristian – condamnat! Fiecare dintre persoanele menționate a beneficiat direct de modificări legislative în interes personal. În ce țară democratică s-a mai întâmplat lucrul acesta? Pentru a stopa aceste abuzuri, da, referendumul este necesar!

Da, referendumul poate să fie o lecție împotriva acelora care își imaginează că, odată ajunși la putere, în prima zi de guvernare își urmăresc doar interesul personal și nu au nicio legătură cu interesul celor mulți.

Da, referendumul poate să ne aducă în situația ca în România să dezbatem și în spațiul public, și în Parlament probleme care țin de cei mulți: lipsa infrastructurii, școli învechite, spitale în care se moare cu zile, copii care mor cu zile chiar înainte de a se fi născut.

Partidul Național Liberal susține organizarea acestui referendum de către Președintele României și, da, sperăm că epoca abuzurilor, a interesului personal...

, a deznădejdii, a descurajării va fi oprită pentru că dumneavoastră ați fi dat votul pe care...

Doamna deputat, vă rog să vă pregătiți să încheiați.

## **Doamna Raluca Turcan:**

...l-ați primit în momentul alegerilor. A fost o înșelătorie cap-coadă! Nu ați vorbit despre lucrurile acestea și va trebui ca la referendum, da, să primiți o palmă usturătoare pentru abuzul și frauda de încredere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Am văzut multe la viața mea. Intervenția a fost de explicare a votului pentru articolul unic sau pentru proiectul de hotărâre?

Continuăm.

Punctul 2 al ordinii de zi...

Același...?

Vă rog, explicarea votului.

Domnul deputat Stan.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Argumentul principal pe care îl folosiți dumneavoastră, colegii din PSD, din ALDE, atunci când modificați Codul penal, Codul de procedură penală, legile justiției prin ordonanțe sau prin proceduri netransparente și rapide în Parlamentul României, este acela că ați fost votați de români. Și e parțial adevărat, ați fost votați de români, doar că nu ați fost votați pentru asta de români.

Aveți un program de guvernare. Ne-am uitat și noi la capitolul „Justiție”. Nu am văzut nicăieri că vă propuneați în 2016 să măcelăriți legislația penală, să dezincriminați faptele de corupție, să așterneți calea infractorilor în lupta lor împotriva românilor și împotriva statului de drept. Nicăieri nu e precizat acest lucru. Nu vi l-ați asumat înainte de alegeri, în 2016, însă după alegeri vă legitimați în fața românilor cu votul primit atunci.

De ce vă este frică de referendum? De ce vă este frică să întrebăm românii, care v-au votat și pe dumneavoastră, care ne-au votat și pe noi, dacă ei sunt de acord cu toate nenorocirile pe care le-ați făcut în justiție în ultimii doi ani de zile, dacă sunt de acord ca persoane cu condamnări penale sau cu dosare penale în curs de desfășurare să-și rezolve aceste dosare altfel decât prin prezentarea în fața instanțelor de judecată, și anume prin modificarea legilor în baza cărora sunt cercetați.

Este o chestiune absolut revoltătoare, de aceea sute de mii de români, în total, poate, peste un milion de români, au protestat de-a lungul timpului, de la Ordonanța nr. 13 și până în prezent, în stradă, lucru pe care dumneavoastră nu vreți să-l înțelegeți, îl ignorați cu bună știință și veți simți pe pielea dumneavoastră la următoarele voturi, pe 26 mai, dar și la prezidențiale, și la parlamentare că românii s-au săturat de această bătaie de joc.

Nu vă feriți de referendum pentru că nu este vorba decât de consultarea poporului. Înțeleg că unii dintre colegii noștri umblă pe străzile României și prin județe, și prin localități însoțiți doar de bodyguarzi, dar lucrul ăsta nu trebuie să se întâmple, pentru că, dacă nu aveți nimic de ascuns și poporul vă iubește atât de mult, nu trebuie să fugiți de el. Veniți la referendum, explicați oamenilor de ce să voteze într-un anumit fel, dar nu boicotați și nu fugiți de referendum!

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Pleșoianu.

## **Domnul Liviu Ioan Adrian Pleșoianu:**

Trebuie spus astăzi de la tribuna Parlamentului României că acest referendum este declanșat de către un președinte care îl ține în brațe pe procurorul general al României, Augustin Lazăr, despre care opoziția știe foarte bine că în anul 1985 și în anul 1986, conform nu unor păreri, ci unor documente pe care orice om dotat cu creier le poate citi și interpreta singur, din calitatea sa de președinte al Comisiei

pentru eliberări de la Aiud, procurorul general de acum, Augustin Lazăr, a semnat că disidentul anticomunist Iulius Filip, torturat, bătut până la leșin, așa cum chiar Domnia Sa într-un episod din „Memorialul Durerii” a mărturisit, bătut până la leșin, bătut până la...

Nu stenograma Antena3, stimate domn; „Memorialul Durerii”, dacă vă spune ceva.

Iulius Filip a fost schingiuit, a fost înfometat, a suferit tortură în închisorile comuniste, iar procurorul general al României, ținut în brațe de dumneavoastră, marea opoziție din această țară, marii liberali, că de USR nu am ce să mai spun...

, a hotărât doi ani la rând, a semnat că trebuie să rămână în pușcărie acest om. Și alții! Dar mă voi referi la Iulius Filip în acest moment. Asta a făcut procurorul general al României, Augustin Lazăr!

Știți ce scrie pe acel document semnat de Augustin Lazăr, pe care îl țineți în brațe, într-un mod absolut abject, cu toții, cei din opoziție? Scria acolo, la fapta lui Iulius Filip, „propagandă împotriva orânduirii comuniste”. Ce înseamnă asta? Înseamnă că Augustin Lazăr, președinte de comisie, procuror la acea vreme – și la acea vreme! –, știa exact că este deținut politic. Dacă fapta era „propagandă împotriva orânduirii comuniste”, rezulta clar că e deținut politic la Aiud, unde era iadul. Iar dumneavoastră îl țineți în brațe!

Despre USR nu am nimic de spus, mi-e foarte clar ce reprezintă. Dar vă transmit faptul că v-ați umplut de rușine, liberalilor, pentru ce ați făcut și pentru faptul că țineți în brațe un torționar!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului ALDE, domnul deputat Băieșu.

## **Domnul Florin Claudiu Roman**

**:**

Procedură!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule, suntem la explicarea votului.

Domnul deputat Băieșu.

Domnule deputat Roman, eu conduc ședința!

Explicarea votului din partea Grupului ALDE, domnul deputat Băieșu.

-

Domnule deputat, domnule Roman, vă rog frumos!

Domnule deputat!

Domnule deputat Băieșu, vă rog!

-

Nu există drept la replică la explicarea votului. Domnule deputat Băieșu, înțeleg că renunțați... Băișanu, scuzați!

## Renunțați sau nu?

Regulamentul spune... S-a votat, suntem la explicarea votului. Le dați voie și celorlalți colegi parlamentari, în numele grupurilor pe care le reprezintă, să explice votul?

Domnule deputat Băișanu, vă rog.

Domnule deputat Roman, vă rog să respectați regulamentul. Prezidez ședința de plen reunit, am dat cuvântul domnului deputat Băișanu.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Ștefan Alexandru Băișanu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Iată, astăzi observ atacuri la persoană, fie la un partid, fie la altul. Facem exact ce am făcut dintotdeauna: venim cu argumente pro și contra pe niște chestiuni care, în mod normal, nici măcar nu ar trebui discutate.

Și de ce spun asta? Pentru că vreau să mă refer la principii și am să explic faptul că, în momentul de față, prea binele devine dușmanul binelui. Haideți să facem un referendum deci pe o întrebare dacă cineva își dorește să fie furat în țara asta sau în lumea asta. Vă spun eu: nu e nevoie de un referendum pentru a ști clar că cei care nu fură nu își doresc să fie furați. E firesc, nu cred că e nevoie să cheltuim milioane pentru a afla un adevăr pe care îl știm cu toții. Nu cred că e nevoie să facem un referendum să aflăm dacă ne dorim să ne iubim copiii sau nu. E firesc și ne dorim să ne iubim copiii și o facem. Nu e nevoie să facem un referendum dacă e nevoie de fericire sau de criză. Evident că ne dorim fericirea.

Dar, una peste alta, revin și spun: un referendum și rezultatele referendumului nu trebuie aplicate _ad litteram_ de nicio guvernare, indiferent care ar fi ea. E o chestiune consultativă. Și, dacă tot e consultativă și am concis clar că ne dorim să nu mai existe hoți în România, să nu mai existe oameni care să-și bată joc de bugetul țării sau să fure individual din casele oamenilor, nu înțeleg de ce mai e nevoie de un astfel de referendum.

Totuși, trebuie spus clar că niciun om nu este vinovat, nu este penal, nu este hoț, atâta vreme cât o instanță nu stabilește în mod clar lucrul acesta. Restul e vânătoare de vrăjitoare. Am senzația că trăim exact aceeași perioadă de acum 50 de ani, când o mână de oameni veniți din Rusia sovietică încercau să impună, cu doar 500 de oameni, o nouă putere, băgându-i în pușcărie pe toți cei care învățaseră deja să trăiască în libertate și democrație în România.

Astăzi se întâmplă la fel, numai că nu mai vin de la ruși, vin de la ONG-uri, vin de la interesele altor țări care vor să stăpânească aici și vor să transforme România într-o colonie.

Și, astfel, nu poți învinge o țară decât dacă ai și trădători în interiorul ei. Nimeni nu poate să ne spună astăzi nouă că în Parlamentul României nu există oameni care reprezintă de fapt interesele altora, și nu interesele neamului nostru.

Eu cred că e suficient și cred că trebuie să înțelegem, o dată pentru totdeauna, că România este un stat liber, independent, unitar. Așa trebuie să rămână. Iar cei care au o singură temă de când au pierdut alegerile, și anume justiție, justiție și iar justiție, să înțeleagă clar că e bună și justiția, dar ne mai trebuie și mâncare, ne mai trebuie și drumuri, ne mai trebuie și școli, ne mai trebuie și sănătate, nu doar oameni pe care să-i vânăm la televizor cu cătușele, urlând după ei, sau oameni cum e domnul doctor Bacalbașa, care tocmai ce a primit o veste extraordinară: golanul acela care l-a lovit și l-a împins nu a făcut de fapt nimic în ochii justiției românești. Omul respectiv i-a dat „Bună dimineața!” împingându-l, împingând un doctor de renume, un om serios, de 70 de ani. Asta e justiția pe care o doriți dumneavoastră?!

Îmi pare rău să cred că avem nevoie de referendum pentru a înțelege că e nevoie de bun-simț. România e mai mare, e mai puternică, e mai demnă și mai înțeleaptă decât își imaginează cei care vor să o distrugă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Domnul deputat Korodi, explicarea votului din partea Grupului UDMR.

Domnule deputat Roman, vă rog să-l însoțiți, din partea dreaptă sau stângă, pe domnul Korodi.

Vă rog, domnule deputat Korodi.

Dacă nu face greva foamei, putem să și terminăm ședința.

Vă rog, domnule deputat Korodi.

Rog chestorii să mă ajute. Domnilor...

Rog chestorii de la Camera Deputaților sau Senat să mă ajute să pot să-i dau cuvântul liderului Grupului UDMR.

Înainte de a vorbi de dreptul la replică, doresc să dau cuvântul fiecărui reprezentant al grupurilor parlamentare.

Vă rog, domnule deputat Korodi.

## **Domnul Florin Claudiu Roman**

**:**

Pe 154, sunteți obligat, atunci când există conturbare în sală, să luați măsuri, să chemați la ordine. Ce faceți acum?

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Exact acest lucru fac, iau măsuri, că sunt...

Domnul deputat Korodi.

Până se pregătește domnul deputat Korodi, doresc să citesc în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului art. 42 alin. (4) din Regulamentul comun.

Vă rog, colegi, puțină atenție!

Art. 42 alin. (4) spune așa: „Un deputat sau un senator poate cere dreptul la replică în situația în care, de la microfonul Parlamentului, în acel moment al dezbaterilor, s-au făcut la adresa sa – nu am auzit pe cineva să vorbească despre domnul Roman – afirmații pe care le consideră incorecte sau ofensatoare.”

Continuăm.

Vă rog, domnule deputat Korodi, pregătiți-vă... Când mă

vor ajuta chestorii să eliberez microfonul.

Domnul deputat Korodi.

Vă rog, haideți, că m-au ajutat chestorii.

Stimați colegi senatori și deputați,

## Doamnelor și domnilor,

Grupul UDMR susține decizia de astăzi a Parlamentului pentru simplul motiv că președintele are dreptul să convoace referendum, pentru că sunt momente în care, da, este util ca cetățenii României să fie consultați pe teme importante și, da, pentru că Curtea Constituțională a decis că, indiferent ce recomandă Comisia de la Veneția, se poate organiza referendum alături de alegerile europarlamentare. De aceea, UDMR susține și credem că este utilă consultarea populației.

Pe de altă parte, trebuie să subliniez că după consultarea populației, dacă referendumul va fi valid, înseamnă încă un proces destul de lung de dezbateri și decizii. De exemplu, de modificare a Constituției.

Și aș dori să precizez că sunt puține partidele parlamentare care, în ultimii 10 ani de zile, au susținut ca, de exemplu, instrumentul ordonanțelor de urgență, la prima modificare a Constituției, să fie scos de tot. Da, UDMR, ori de câte ori a fost consultare în Parlament sau procedură de începere a modificării Constituției, a susținut ca instrumentul de legiferare „ordonanțe de urgență” să dispară din Constituția României și din instrumentele juridice. Pentru că nu ajută deloc ca deciziile să fie solide, deciziile să fie despre viitor și deciziile să fie foarte bine conturate, când aceste instrumente sunt utilizate indiferent de domenii. Da, sunt situații de excepție, situațiile de stare de urgență, dar ar trebui să se limiteze numai la acelea.

V-am dat acest exemplu ca să subliniez cât de important este ca în anii următori, când se va contura o majoritate care să poată să modifice Constituția României, abordarea să fie una corectă, solidă și să se bazeze pe o analiză adecvată. UDMR a susținut decizia de astăzi a Parlamentului.

Domnul deputat Tomac, din partea Grupului PMP. Vă rog.

Partidul Mișcarea Populară a votat „pentru”, dar nu suntem de acord cu această abordare. Președintele nu trebuie condiționat, iar majoritatea nu trebuie să-și bată joc de instituția referendumului. Referendumul este un act extrem de important într-o societate democratică.

Știm că dumneavoastră nu respectați decizia cetățenilor exprimată prin referendum. Avem un referendum pe care românii l-au primit cu multă înțelepciune acum 10 ani, când au cerut să avem aici o Cameră cu 200 de parlamentari cel mult, la Camera Deputaților, și 100 la Senat. Credem că și această întrebare trebuie pusă din nou, probabil, cetățenilor, pentru că nici pensiile speciale, nici alegerea primarului în două tururi, nici chestiunea legată de numărul de parlamentari nu trebuie să rămână doar la decizia Parlamentului. Trebuie să întrebăm și cetățenii din când în când.

Deci referendumul este bine-venit și noi îl vom susține.

Vă mulțumesc.

Intervenție de procedură, domnul deputat Florin Iordache.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Domnule președinte,

Vreau să ridic în fața dumneavoastră o chestiune de procedură.

Mă puteți urmări, doamnă? Eu v-am urmărit foarte atent.

Domnule deputat, vă urmăresc eu. Dacă doriți să vorbiți cu doamna Turcan, o puteți face în particular.

## **Domnul Florin Iordache:**

Sigur... Nu, am alte preferințe, mulțumesc.

Deci, domnule președinte, pentru a încheia această dezbatere, eu am fost cel care, în numele Grupului PSD, a spus că nu ne vom opune și vom susține în integralitate cererea președintelui.

În aceste condiții... Eu înțeleg buna-credință și excesul de zel al colegilor din Comisia juridică care au adăugat această sintagmă cu republicarea, cu Legea nr. 3 și așa mai departe.

În aceste condiții, domnule președinte și stimați colegi, vă rog ca în articolul unic, această suplimentare a articolului unic, care nu face decât să invoce deciziile Curții și prevederile Comisiei de la Veneția..., să supuneți votului eliminarea și să supunem în integralitate...

Deci, dacă președintele dorește să supună votului un referendum, să-și asume în integralitate. Dacă acest referendum va îndeplini condițiile de cvorum și va fi adoptat, e de bine, dar, dacă condițiile de cvorum... și referendumul nu va fi validat, la fel, este întreaga responsabilitate a președintelui și a Grupurilor parlamentare ale PNL.

Mulțumesc.

Vă rog, explicarea votului din partea Grupului minorităților naționale.

Domnul deputat Pambuccian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi am votat pentru realizarea acestui referendum și vreau să subliniez un lucru pe care l-am spus la toate..., l-am cerut expres la toate revizuirile Constituției până acum: ordonanțele de urgență trebuie eliminate din orice domeniu.

Spuneam la prima revizuire a Constituției, îmi amintesc, că singurul rost al ordonanțelor de urgență este să elimine tâmpeniile din ordonanța de urgență anterioară. Și asta v-o spun după ce am văzut foarte multe situații de genul ăsta.

Există, e adevărat, situații care necesită urgență, dar sunt extrem de rare și, dacă în Constituție am avea o reglementare strictă a acestor situații, nu am mai discuta despre subiectul ăsta de atât de mult timp.

Sigur, dacă vorbim de o revizuire a Constituției, ar fi multe lucruri pe care grupul nostru le-a propus și care n-au trecut cu concursul conjunctural al majorităților de atunci, care tot timpul au crezut că Reich-ul are o mie de ani și că așa o să fie tot timpul în favoarea lor totul, care, atunci când au trecut în opoziție, au constatat că nu e deloc așa și că era mult mai bine dacă ar fi adoptat lucrurile pe care le propuneam noi atunci. Îmi amintesc că am vorbit atunci despre moțiunea de cenzură constructivă, în care depui moțiunea de cenzură, dar vii cu lista guvernului următor, a celui care urmează să înlocuiască Guvernul, în cazul în care moțiunea de cenzură trece, și multe asemenea prevederi pe care le-am propus la revizuirile care au fost până acum.

Poate că ar fi nevoie și pentru toate lucrurile acestea de o consultare, dar poate că această consultare ar trebui făcută în forma ei legislativă, nu în forma ei consultativă, și cred că foarte multe dintre situațiile tensionate prin care a trecut viața politică în România în toată perioada asta nu ar mai fi existat.

Tensiunile pot să fie creatoare, pot să fie bune, dar noi n-am trecut prin așa ceva până acum niciodată, am trecut numai prin tensiuni distructive. Și e bine să le evităm. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Înainte de a trece la punctul 2, îi invit pe toți liderii Grupurilor parlamentare la prezidiu.

## Stimați colegi,

După consultarea liderilor grupurilor parlamentare, sunt în situația de a propune plenului reluarea votului pentru modificarea articolului unic și eliminarea... O să citesc, dacă plenul este de acord, o să citesc textul articolului unic și ce va trebui să eliminăm, motiv pentru care

Articolul unic...

- Stimați colegi,

„Parlamentul României avizează favorabil inițierea de către Președintele României a unui referendum național consultativ cu privire la următoarele teme de interes național: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.” Și punct.

Ce era în continuare după text se elimină.

Supun votului dumneavoastră această modificare. Vă rog să votați.

Cu 218 voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 3 abțineri,

- 3 „prezent, nu votez”, adoptat.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 13/2017 privind constituirea Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana.

Proiectul de hotărâre este afișat pe paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului.

- Vă întreb dacă sunt intervenții de ordin general? Nu.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții, comentarii?

Nu.

La articolul unic sunt obiecții, comentarii? Nu.

Am încheiat dezbaterile.

Stimați colegi,

„prezent, nu votez”, proiectul de hotărâre a fost adoptat. La punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 32/2018 privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetelor anuale ale Curții de Conturi.

Proiectul de hotărâre este afișat pe paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului.

Dacă sunt intervenții de ordin general? Nu.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții, comentarii?

Nu.

La articolul unic, obiecții, comentarii? Nu.

Am încheiat dezbaterile.

Cu 237 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere și un

„prezent, nu votez”, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 4, Proiectul de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 7/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Proiectul de hotărâre este afișat pe paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului.

Vă întreb dacă sunt intervenții de ordin general. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt intervenții? Nu.

Articolul unic. Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Punctul 5, Proiectul de hotărâre privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie.

Proiectul de hotărâre se regăsește pe paginile de internet ale celor două Camere.

Dacă sunt intervenții de ordin general? Nu.

Urmează dezbaterea pe articole.

La titlu sunt intervenții?

Nu.

Adoptat.

Articolul unic. Intervenții?

Nu.

Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Punctul 6, Proiectul de hotărâre pentru modificarea... Vă rog.

## **Domnul Ovidiu Victor Ganț:**

Domnule președinte, 232 prezenți?

Cvorumul este de 233.

Deci eu zic să verificăm dacă chiar a trecut această ultimă hotărâre, ca să fie totul în regulă și să nu ne facem de râs ca la punctul 1.

N-am să insist, vă spun după.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție și pentru solicitare. Vă rog.

Reluăm votul, în așa fel încât să vedem dacă suntem în cvorum sau nu.

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

|**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul|Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||70 lei/an||

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|167273]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 58/3.V.2019 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei