Stenogramă plen

Bună dimineața, distinși colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 29 mai 2019, conducerea fiind asigurată de Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice de astăzi: „La Buturugeni, primarul Preda Dumitru unește și dezvoltă punțile dintre trecut și viitor”.

Povestită de el însuși după mulți ani, viața lui Dumitru Preda s-a schimbat în anul 2008, când a intrat în politică și a devenit primarul comunei Buturugeni din județul Giurgiu. În această comună cu peste 4.100 de locuitori, care cuprinde satele Buturugeni – reședința –, Pădureni, Podu Ilfovățului și Poșta, s-a născut, s-a format și a derulat activități comerciale de succes în mediul privat.

Cel care i-a acordat șansa afirmării sale politice a fost Partidul Social Democrat, astfel că în 2008 a câștigat primul mandat de primar al comunei Buturugeni din județul Giurgiu, cu 58,76%, la o prezență de 82,24%. De atunci, Dumitru Preda a știut că aici este locul său, devenind un nume de vârf și o figură reprezentativă în rândul primarilor din județul Giurgiu. Fiindcă a dovedit că are calitățile cerute de o funcție atât de importantă și complexă, este, fără îndoială, premiul pe care i l-a oferit viața pentru o atitudine morală ireproșabilă față de electoratul său.

Lupta politică a fost o adevărată provocare, așa că, după cel de-al doilea mandat de primar, PNL, între 2012 și 2016, a părăsit acest partid, iar alegerile locale din 2016 i-au adus al treilea mandat de primar – desigur, din partea Partidului Social Democrat. Din 2016 este ajutat în administrarea comunei de către un consiliu local compus din 13 consilieri: opt consilieri de la PSD și cinci de la PNL.

Comuna Buturugeni are o suprafață de 4.358 de hectare, din care 292 de hectare sunt situate în intravilan, 1.592 de locuințe, patru grădinițe, patru școli. 64 de firme

își desfășoară activitatea și contribuie la bugetul local. Are o populație alcătuită în proporție de 89,11% din români, 6,2% romi, iar 91,78% din populație o reprezintă credincioșii ortodocși, dar regăsim și baptiști – 2,42%.

La doar puțin peste 30 km distanță de București, activitățile specifice zonei sunt legate de agricultură, mică industrie – morărit și balastiere –, comerț, creșterea animalelor, în special bovine. Facilitățile oferite investitorilor vizează: terenuri agricole ieftine, colectarea laptelui, poziționarea satului Podu Ilfovățului, înconjurat de pădure și de lacul Făcău. Comuna dispune de terenuri intravilane pentru case de vacanță, iar turiștii pot practica pescuitul sportiv în cele două amenajări piscicole.

Deși multe sunt realizările sale de succes, Dumitru Preda este tentat să vorbească mai ales despre ceea ce are de gând să facă decât despre ceea ce a făcut. Primarul, care a luat totul de la început în comuna Buturugeni, nu vrea să insiste pe realizările acestor mandate, parcurse cu multă trudă și înțelepciune, dacă avem în vedere faptul că imaginea și credibilitatea sa politică nu s-au erodat în peste 10 ani de primărie, iar cel de-al treilea mandat de primar a fost câștigat, din partea Partidului Social Democrat, cu 61,72%, la o prezență de 78,95%.

Din fondurile de la bugetul local a realizat:

– un proiect în valoare de circa 270.000 de lei prin care a inaugurat un teren de sport sintetic, situat în curtea școlii din localitate, dotat cu instalație nocturnă, ce poate găzdui meciuri de minifotbal, handbal, partide de tenis de câmp;

– înființarea unui centru de permanență, reabilitarea dispensarului uman și dotarea acestora cu aparatură medicală, în valoare de 250.000 de lei;

– amenajarea de parcuri de joacă pe domeniul public al comunei, în valoare de 35.000 de lei;

– modernizarea și dotarea clădirii administrative a primăriei – lucrări în valoare de 300.000 de lei;

– reabilitarea iluminatului public, în valoare de 317.000 de lei;

– amenajarea și modernizarea domeniului public prin achiziția de indicatoare stradale, numere de locuințe, mobilier stradal etc., în valoare de 70.000 de lei;

– achiziție programe informatice pentru UAT – 124.000 de lei;

- construcție clădire sală de ceremonii – 150.000 de lei; – modernizare stadioane comunale – 90.000 de lei;

– reabilitarea drumurilor și sistem de alimentare cu apă în satul Pădureni – lucrări în valoare de 330.000 de lei;

– modernizarea căminelor culturale din Buturugeni și Pădureni a presupus executarea de lucrări în valoare de 200.000 de lei;

– modernizarea infrastructurii de acces la exploatațiile agricole – 4,1 milioane de lei.

Susținut pe deplin de consiliul județean și parlamentarii PSD, pentru Dumitru Preda au fost obiective prioritare investițiile în infrastructură, aducând o contribuție directă tot la capitolul realizări. Este vorba de fonduri guvernamentale accesate prin PNDL, derulat de Ministerul Dezvoltării, și rezultate care nu ar fi putut apărea fără sprijinul guvernării PSD. Astfel, echipa din primărie a depus eforturi pentru a obține cât mai mulți bani pentru a pune la punct infrastructura rutieră. În ceea ce privește proiectele în derulare, echipa PSD din Buturugeni a obținut 11,8 milioane de lei pentru modernizarea drumurilor comunale, prin PNDL 2.

De asemenea, tot prin PNDL 2, Primăria Buturugeni are în derulare un proiect pentru reabilitarea Școlii Primare nr. 3 din Prisiceni – 618.000 de lei – și modernizarea grădiniței în satul Poșta – 563.000 de lei.

Tot în derulare este și proiectul pentru introducerea sistemului centralizat de alimentare cu apă în satele Pădureni și Podu Ilfovățului, cu o valoare de 2,8 milioane de lei.

Primarul și echipa sa de consilieri apreciază că au fost atinse toate obiectivele asumate și își propune să atragă în continuare fonduri europene și guvernamentale pentru a continua modernizarea comunei. Viziunea pe care o propune este în concordanță cu acest scop, cu maximă obligativitate și gândul la viitorul comunei. Este de notat în această scurtă biografie politică faptul că Dumitru Preda nu a lăsat nimic la voia întâmplării. Oricine va putea observa – și face parte din acest ansamblu de idei – că el, Dumitru Preda, primarul PSD al comunei Buturugeni din județul Giurgiu, este cel care unește și dezvoltă punțile dintre trecutul și viitorul comunei Buturugeni.

Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Bună dimineața! Stimate colege și stimați colegi,

Pentru mulți, cei mai mulți dintre dumneavoastră, aș spune aproape toți, ceea ce s-a întâmplat duminică la alegerile europarlamentare a fost o surpriză, atât în ceea ce privește opțiunile de vot, cât și, mai ales, în privința mobilizării absolut extraordinare a cetățenilor români. Mă număr în minoritatea celor pentru care ziua de duminică reprezintă un rezultat firesc pentru tot ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii ani.

În aceste zile, presa și analiștii sunt concentrați pe politicieni, pe număratul voturilor, pe trimiterea la pușcărie a șefului unui partid și președinte al Camerei Deputaților, iar politicienii privesc doar în propria ogradă. Astfel, se ratează – și nu e pentru prima dată – esența: faptul că România are o societate civilă și o implicare cetățenească absolut formidabile. Societatea civilă, renăscută odată cu implicarea pentru Roșia Montană, este cea care a reușit să păstreze în ultimii ani România la nivelul de plutire în democrație. Iar duminică a scos-o la liman.

Marele eveniment „Toți pentru Europa”, organizat de comunitatea Declic în București, a fost doar cel mai vizibil dintre cele organizate și susținute de societatea civilă pentru mobilizare la vot. Pentru succesul lui s-au implicat însă multe organizații civice, voluntari, jurnaliști, actori, artiști și alte numeroase personalități. Multe alte zeci, sute și mii de evenimente mai mici, mesaje transmise în mediul online, discuții, conferințe, dezbateri au avut loc de la începutul

anului. Toate în mare măsură ignorate de cea mai mare parte a presei, îndeosebi a presei cu carnet de partid, și de cei mai mulți dintre politicieni. Aceeași parte a presei și a politicienilor care privesc acum cu mirare la ceea ce s-a întâmplat duminică.

Colegilor și voluntarilor care au dus greul mobilizării pentru Alianța 2020 USR–PLUS în această campanie am avut ocazia să le mulțumesc fie direct, fie pe canalele interne de comunicare. Au dat dovadă de o energie absolut formidabilă, fără de care succesul USR–PLUS nu ar fi fost posibil.

Acum însă, de la microfonul Senatului României, le mulțumesc și-i felicit pe toți cei care au dus greul mobilizării civice. Fără uriașa implicare, într-o proporție covârșitor voluntară, a societății civile, prezența excepțională la vot nu ar fi existat. Iar, dincolo de scorurile obținute de fiecare partid sau alianță în parte, mobilizarea la vot a fost marea și uriașa victorie pentru România și viitorul acesteia. Pentru că, indiferent de opțiunea făcută în cabina de vot pentru un partid sau altul, mesajul pentru noi, cei aflați aici să-i reprezentăm, e cât se poate de clar și fără echivoc.

O invit la microfon pe doamna senator Silvia Dinică, Grupul parlamentar al USR.

Bună dimineața! Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

În 31 mai 2019 sărbătorim Ziua națională a transplantului. Deopotrivă, medici, pacienți și reprezentanți ai autorităților medicale vor fi prezenți la Academia Română să aducă în memoria colectivă anul 2000, an care a marcat chirurgia de transplant românească.

Ziua națională a transplantului în România reprezintă conștientizarea faptului că transplantul salvează viețile unor oameni care altfel nu ar avea nicio șansă să trăiască. În fiecare an persoanele care au beneficiat de un transplant sărbătoresc, împreună cu familiile lor, cu personalități ale vieții civile, noua viață dobândită odată cu transplantul.

Evenimentul marchează și o continuare a campaniei desfășurate la nivel național al cărei scop este conștientizarea importanței transplantului și creșterea numărului de donatori de organe, țesuturi și celule. Nu de puține ori am auzit cu toții povești sfâșietoare despre suferința unor semeni de-ai noștri aflați pe lista de așteptare care să le ofere o nouă șansă la viață. Nu de puține ori această așteptare a avut un final fericit. Dar de prea multe ori nu.

În ultimii trei ani a avut loc o diminuare semnificativă a numărului donatorilor și, în consecință, a vieților salvate, ca urmare a problemelor ce au existat în cadrul Agenției Naționale de Transplant. Avem nevoie de o nouă lege a transplantului, care să ajute echipele de transplant și pacienții, care să fie transparentă și ale cărei prevederi să fie fără echivoc, iar criteriile de selecție și de control să fie accesibile și la îndemâna celor interesați. Astfel, vom elimina suspiciunile și temerile cetățenilor, vom aloca banii acolo unde este nevoie și în cantitatea necesară.

că au puterea să facă lucrurile să se schimbe, că votul lor contează! Și-l vor folosi în continuare, oricât ați încerca să-i împiedicați să o facă!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 București.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Mulți cetățeni din diasporă cer demisia lui Teodor Meleșcanu. Bineînțeles că Meleșcanu trebuie să plece. E o glumă de ministru, care și-a demonstrat și răsdemonstrat incompetența și reaua-voință și acum, ca și în 2014. Este un personaj deja pe buza gropii de gunoi a istoriei, împreună cu partidulețul din care face parte.

Dar USR cere răspicat demisia întregului Guvern Dăncilă pentru mizeria pe care guvernanții au făcut-o din nou cetățenilor din diasporă, după ce aveau experiența din 2014. Sute de mii de oameni au suferit ore și ore și ore la cozile la secțiile de votare din diasporă. Zeci de mii de oameni nu au putut să-și exercite dreptul fundamental de a vota.

Asta a fost duminică. Dar știți ce au făcut mulți dintre acești oameni luni dimineață? Erau frânți de oboseală, erau ocupați cu munca lor de zi cu zi în țări străine, dar au început să se preocupe de ceea ce e de făcut pentru a nu mai suporta vreodată o astfel de rușine. Au început să strângă semnături pentru înființarea de noi secții de votare acolo unde locuiesc. Au început să se intereseze despre cum putem avea repede votul prin corespondență și votul electronic. Au început să ceară să discute cu ambasadele, cu consulatele, pentru a vedea ce se poate îmbunătăți în procesul de votare.

USR a pregătit și sprijină toate aceste eforturi. Am depus deja de ceva timp proiecte de lege în Parlament pentru votul electronic și, bineînțeles, pentru votul prin corespondență, care poate fi aplicat foarte, foarte rapid. Sprijinim deja la nivel parlamentar înființarea de noi secții de votare. Facilităm dialogul cu consulii și ambasadorii. Și trebuie să continuăm.

Garanția ca pentru diasporă un 26 mai să nu se mai repete, ca pentru diasporă un 10 august să nu se mai repete, ca pentru diasporă insulte mari ca Bădălău să nu se mai repete, această garanție va fi construită și în continuare de forța, de perseverența, de îndârjirea oamenilor din diasporă, care vor continua să-i împingă afară din istorie, prin vot – așa cum au făcut-o și cu partidul lui Meleșcanu –, și pe Bădălău, și pe Dăncilă, și pe toți ceilalți care i-au gonit din țară și care-i desconsideră. Mesajul diasporei pentru Bădălău, Meleșcanu, Dăncilă și ceilalți exponenți ai guvernării actuale este clar: nu puteți insulta, nu vă puteți ascunde în spatele minciunilor, nu puteți apăra furăciunile și hoții cât vreți și cum vreți, pentru că românii și-au dat seama că au forța,

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta declarația politică de astăzi.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Propaganda a învins realitatea”.

Stimați colegi,

Trebuie să recunosc că nu-mi este foarte ușor să vă vorbesc astăzi de aici, de la tribuna Senatului, mai ales având în vedere subiectele pe care aș dori să le abordez.

Suntem la doar trei zile de la alegerile pentru Parlamentul European și de la referendumul organizat de Președintele României. De asemenea, nu au trecut nici 48 de ore de la condamnarea și încarcerarea președintelui PSD, domnul Liviu Dragnea. Au fost două zile importante, cu evenimente în strânsă corelație, care vor marca evoluțiile politice de pe scena politică românească din următoarea perioadă. Și tocmai de aceea, chiar dacă suntem încă sub influența lor, consider că putem trage deja primele concluzii și învățăminte la cald.

În primul și în primul rând, aș remarca mobilizarea exemplară a românilor pentru cele două scrutine organizate duminică. Aproape jumătate dintre românii cu drept de vot și-au exprimat opțiunea, România înregistrând astfel una dintre cele mai mari prezențe la nivel european în ceea ce privește alegerile pentru Parlamentul European. Din păcate, această mobilizare masivă nu s-a bazat pe o abordare constructivă, pe teme europene și pe mesaje pozitive, ci ea a fost determinată de o revărsare nemaiîntâlnită de ură și resentimente în spațiul public, un val de emoție negativă îndreptată împotriva coaliției de la guvernare. Cred că nimeni nu se iluzionează că a fost un vot pro-Iohannis, pro-USR sau pro-PNL. Mai degrabă a fost un vot anti-PSD, anti-ALDE și anti-Liviu Dragnea, un vot bazat nu pe rațiune, ci strict pe resentimente.

Imediat după această revărsare de ură a venit un alt moment de șoc, pregătit de unii pentru a destabiliza PSD și guvernarea: condamnarea lui Liviu Dragnea. Permiteți-mi să nu cred în coincidențe și să afirm, fără să mă feresc de cuvinte, că președintele PSD a „beneficiat” de o pedeapsă disproporționat de mare pentru „fapta” sa, inexistentă. Nu știu în ce alt stat de drept o justiție corectă și independentă face execuții publice. Știu însă că în România mai funcționează încă sistemul de poliție politică întemeiat de Traian Băsescu, sistem care a fost preluat și dezvoltat de Klaus Iohannis și structurile care-l susțin. Vreau să spun răspicat: Klaus Iohannis nu este eroul salvator al României, ci un președinte cinic, care, pentru a-și asigura încă un mandat călduț și plin de beneficii personale, a acceptat să devină marioneta serviciilor secrete și a ambasadelor străine. Să nu uităm că președintele României este singurul profesor din țara asta care a reușit să cumpere șase case din „economii”. Nu trebuie să uităm nici de condamnarea sa în dosarul deja celebru cu casa din centrul Sibiului, retrocedată prin fraudă și de pe urma căreia a strâns beneficii necuvenite substanțiale. Nu în ultimul rând, nu trebuie să ignorăm nici faptul că în mandatul său justiția a devenit o armă politică folosită discreționar de către magistrați și ofițeri ai serviciilor secrete, iar el a acceptat acest lucru, împotriva intereselor românilor.

Drept la replică, domnul senator Mihail Radu Mihai, USR.

L-am ascultat șocat pe domnul senator Bodog cum ne-a explicat că românii nu au votat USR, nu au votat partidele de opoziție, ci au votat împotriva PSD.

## Domnule senator,

E bine, când te pregătești de alegeri, să te uiți ce se întâmplă în societate. Dacă v-ați fi uitat cum crește numărul de membri ai USR în ultimele luni, dacă v-ați fi uitat cum a strâns USR pe bune semnături, 500.000, enorm de mult

față de tot ce s-a întâmplat înainte, dacă v-ați fi uitat cât de mulți voluntari a mobilizat USR pe străzi în toată lumea, nu numai în România, v-ați fi dat seama că toată propaganda asta cu care – sunt surprins – continuați să reveniți și după ce ați fost umiliți la urne, încercați să o promovați în continuare, arată că PSD-ul nu a învățat absolut nimic și nu merită, într-adevăr, să guverneze, așa cum au spus și românii la urne.

Mulțumesc.

Drept la replică, domnul senator Florian Bodog, Grupul parlamentar al PSD.

Șocul este un sindrom care se poate trata.

În ceea ce privește problemele interne ale PSD-ului, lăsați-le să ni le rezolvăm singuri. Nu cred că dumneavoastră aveți căderea, având în vedere și „vechimea” în politică, să dați indicații unui partid care are o anumită tradiție în politica românească, un partid care a făcut ceva pentru România și care face în continuare ceva pentru România. Și hai să nu confundăm alegerile europarlamentare cu alegerile parlamentare. Să vedem ce se întâmplă și la parlamentare. Mulțumesc.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris astăzi, 29 mai 2019:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii domni și doamne senator: Arcan Emilia, Vulpescu Ioan, Federovici Doina Elena, Lupu Victorel, Trufin Lucian, Pănescu Doru Adrian, Moga Nicolae, Sbîrnea Liliana, Smarandache Miron Alexandru;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii domni și doamne senator: Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Șoptică Costel, Cazan Mircea Vasile, Popa Cornel, Ioan Cristina, Vela Marcel;

– din partea Grupului parlamentar al USR, a depus declarație politică în scris domnul senator Marussi George Nicolae;

– din partea Grupului ALDE, domnul senator Hadârcă Ion;

– iar din partea domnilor senatori fără apartenență la grupurile parlamentare, domnul senator Baciu Gheorghe și domnul senator Botnariu Emanuel Gabriel.

Distinși colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, nu înainte de a vă anunța că ședința a fost condusă de vicepreședinte al Senatului Doina Elena Federovici, asistată de cei doi domni secretari: doamna senator Silvia Monica Dinică și domnul senator Ganea Ion.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Dircă George Edward urmează să vină, e la Comisia juridică. E prezent.

Îl rog pe domnul secretar Ganea să facă un apel nominal.

## **Domnul Ion Ganea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am rugămintea la stimații colegi să fie atenți, pentru că voi face un apel nominal, să răspundă „prezent”.

Alexandrescu Vlad Tudor – prezent Andronescu Ecaterina – la Guvern Antal István Loránt – absent Arcan Emilia – prezentă Arcaș Viorel – absent Avram Nicolae – prezent Baciu Gheorghe – prezent Badea Viorel Riceard – absent Bădălău Niculae – la Guvern Bădulescu Dorin Valeriu – absent Băsescu Traian – absent Benea Adrian Dragoș – prezent Bodog Florian Dorel – prezent Botnariu Emanuel Gabriel – absent Brăiloiu Tit Liviu – prezent Breaz Valer Daniel – la Guvern Bulacu Romulus – prezent Butunoi Ionel Daniel – prezent Cadariu Constantin Daniel – prezent Caracota Iancu – absent Cazan Mircea Vasile – absent Cazanciuc Robert Marius – prezent Revine în sală, că e la Comisia juridică, unde am fost și eu. Cârciumaru Florin – prezent Chirteș Ioan Cristian – prezent Chisăliță Ioan Narcis – absent Chițac Vergil – absent Cîțu Florin Vasile – prezent Coliban Allen – prezent Corlățean Titus – absent Costoiu Mihnea Cosmin – absent Covaciu Severica Rodica – prezentă Craioveanu Elena Lavinia – prezentă Crețu Gabriela – delegație Cristina Ioan – absent Császár Károly Zsolt – prezent E la Comisia juridică. Da, urmează să vină în cinci minute.

Cseke Attila Zoltan – prezent Dan Carmen Daniela – la Guvern Dănăilă Leon – absent Deneș Ioan – la Guvern Derzsi Ákos...

Chirteș, prezent? Ați venit... Păi ziceți „prezent”. V-am pus că sunteți la Guvern, oricum. Prezent. Diaconescu Renică – prezent Diaconu Adrian Nicolae – absent Dinică Silvia Monica – prezentă Dinu Nicoleta Ramona – absentă

Dogariu Eugen – absent Dumitrescu Cristian Sorin – absent Dumitrescu Iulian – absent Dunca Marius Alexandru – absent Fălcoi Nicu – prezent Federovici Doina Elena – prezentă Fejér László Ődőn – prezent Fenechiu Cătălin Daniel – prezent Urmează să vină, că e la comisie. Fifor Mihai Viorel – prezent Filipescu Răducu George – prezent Subsemnatul, Ganea Ion – prezent Ghica Cristian – absent Gorghiu Alina Ștefania – absentă Goțiu Remus Mihai – prezent Hadârcă Ion – prezent Hărău Eleonora Carmen – absentă Ilea Vasile – prezent Ilie Viorel – la Guvern E prezent? Și la..., și aici! Ionașcu Gabi – prezent Iordache Virginel – spital Iriza Scarlat – absent László Attila – prezent Leș Gabriel Beniamin – la Guvern Lungu Dan – prezent Lungu Vasile Cristian – absent Lupu Victorel – prezent Manda Iulian Claudiu – prezent Manoliu Dan – absent Marciu Ovidiu Cristian Dan – prezent Marin Gheorghe – prezent Marin Nicolae – prezent Marussi George Nicolae – absent

**Domnul George Nicolae Marussi**

**:** Prezent!

Marussi, prezent. Ziceți „prezent” că...

Bun, înțeleg, domnule secretar, că...

Mazilu Liviu Lucian...

Domnule secretar, mulțumim...

...prezent.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Domnule secretar, mulțumim! Înțeleg că și-au înregistrat prezența 78. Mulțumesc. Rog din nou liderii de grup să vină un pic.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Stimați colegi, vă rog să luați loc. Declar deschisă sesiunea consacrată...

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 29 mai 2019, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au semnalat prezența 79.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Silvia Monica Dinică și domnul senator Ion Ganea.

Ordinea de zi a Senatului a fost distribuită.

Deci ordinea de zi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii?

Dacă nu,

Programul de lucru pentru această zi: de la 10.30 la 13.00 lucrări în plenul Senatului și apoi lucrări în comisiile permanente.

Sunt intervenții pe program?

Nu sunt.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 3–8 iunie 2019.

Programul este program normal de lucru.

Dacă sunt intervenții, comentarii? Nu sunt.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 30 octombrie 2016 (L28/2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru Radu Oprea.

Vă rog.

## **Domnul Ștefan Radu Oprea** _– ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Scuzați-mă, vă rog, numai o secundă!

Este vorba despre...

Numai o secundă, domnule ministru, numai o secundă, vă rog!

O intervenție pe procedură de la liderul de grup.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Vă solicit retrimiterea la comisie și prelungirea termenului de adoptare tacită cu 60 de zile pentru punctul 1. Până la 60 de zile.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Deci nu are...

Domnule lider, veniți un pic.

Deci o neînțelegere de program. Vă rog, domnule ministru. Haideți, domnule ministru.

Era referitor la punctul acesta sau...

Nu, nu, e o neînțelegere. Nu, nu. Vă rog să continuați.

Deci este vorba despre un acord între Uniunea Europeană și Canada care a intrat, în fapt, în vigoare, cu titlu provizoriu, de la 21 septembrie 2017. Deci el produce efecte pentru noi, pentru români. Unul dintre efectele evidente a fost eliminarea vizelor, lucru care a fost negociat înainte ca România să-și dea acordul asupra semnării (CETA).

Pot să vă spun că 42.000 de locuri de muncă din România sunt dependente strict de comerțul cu Canada și, de asemenea, Canada este al treilea partener comercial al României dintre țările din afara Uniunii Europene. Sunt reduceri tarifare care vor fi aplicate gradual în proporție de..., deci tarife zero la o sumă de domenii: produse de pielărie, încălțăminte, agricole, construcții de nave și așa mai departe.

Pentru Europa, în general, se prognozează o creștere a produsului intern brut de 11,6 miliarde, adică 23%, anual, mai mare. Cifre statistice de anul trecut – pentru că avem o balanță pozitivă cu Canada –, 2017: am exportat de 213 milioane de dolari și am importat de 128 de milioane de dolari, deci efectele sunt benefice pentru economia românească.

De aceea, vă propun, dragi colegi senatori, să votați pentru.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule vicelider.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte de ședință. Vă solicităm retrimiterea la comisie, termen – două săptămâni.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Da. La solicitarea...

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat (L176/2019).

Vă rog, domnul vicelider Bodog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. La punctul 2 vă solicităm prelungirea termenului până la 60 de zile și retrimiterea la comisie.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Supun aprobării dumneavoastră cererea făcută.

Solicitarea a fost aprobată.

Punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (L180/2019).

Domnule vicelider Bodog, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Solicităm prelungirea termenului de adoptare tacită până la 60 de zile și retrimiterea la comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră, votului dumneavoastră, solicitarea.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) și (3) ale art. 17 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 25 aprilie 2014, cu modificările ulterioare (L181/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentatului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere, domnul secretar de stat Mihai Bobescu, da?

Vă rog. Microfonul 8.

## **Domnul Mihai Valentin Bobescu** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Afacerilor Interne este de acord cu raportul de respingere elaborat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Senatului României. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul senator Brăiloiu.

Vă rog.

Domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut propunerea legislativă în ședința din data de 28 mai 2019.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unităților aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne și a structurilor subordonate acestuia (L156/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul secretar de stat Bobescu.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege vizează completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 179/2002 în sensul de a crea un temei legal care să asigure reglementarea prin hotărâre a Guvernului a uniformei, însemnelor distinctive, precum și a formei și conținutului documentului de legitimare pentru personalul militar din unitățile aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne și din structurile subordonate ale acestuia.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unităților aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne și a structurilor subordonate acestuia, în forma propusă de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Brăiloiu, președintele Comisiei de apărare.

Vă rog.

Domnule președinte,

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut proiectul de lege în ședința din 7 mai 2019 și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente.

De asemenea, comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator. Domnule senator Ionașcu, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru inițiatori am o întrebare. Citind textul de lege propus, vedem că, în alin. (1), în comisia respectivă este desemnat subprefectul, iar în alineatul următor vedem că prefectul județului are numai calitatea de invitat.

Totuși aș solicita inițiatorilor să explice lucrul acesta, știut fiind faptul că prefectul reprezintă Guvernul în teritoriu. Mi se pare nefiresc ca prefectul să aibă calitatea de invitat într-o astfel de comisie a ATOP.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, microfonul 8.

## **Domnul Mihai Valentin Bobescu:**

Vă mulțumim pentru întrebare, vă vom răspunde în scris în termen de o săptămână.

Am înțeles. Deci nu sunt pe ordinea de zi de azi, sunt repartizate la comisii.

Vă supun aprobării dumneavoastră solicitarea viceliderului Grupului PSD.

- aprobată.

Trecem la punctul 6, tot o lege organică, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 218 din 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române (L145/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere, domnul secretar de stat Bobescu.

Vă rog. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea propunerii legislative supuse analizei, sub rezerva preluării unor propuneri și observații.

Ministerul Afacerilor Interne este de acord cu raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, nr. XXV/151/ 7.05.2019, elaborat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului.

Mulțumesc.

Înainte de a da cuvântul comisiei – am crezut că e clar –, stafful m-a rugat să clarific: punctul 5 rămâne la vot final luni, la ora 17.00.

Revenim la punctul 6.

Dau cuvântul domnului senator Brăiloiu, pentru prezentarea punctului de vedere al Comisiei pentru apărare.

Vă mulțumesc.

## **Din sală:**

Noi vorbim de punctul 5.

Nu, rugămintea este, fiind lege organică și amânată pentru luni, vă rog frumos ca până luni dimineața să-i dați răspuns domnului senator. Da? Pentru că luni va intra la vot final, nu într-o săptămână.

Procedură, domnul vicelider Bodog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere o situație creată astăzi la Comisia juridică, vă solicit să supuneți aprobării plenului prelungirea termenului de adoptare tacită pentru un număr de nouă legi, pe care am să le citesc: L165/2019, L166/2019, L167/2019, L168/2019, L169/2019, L173/2019, L174/2019, L175/2019 și L186/2019.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc.

Numai o secundă, să bifăm cu stafful ordinea de zi, că ați făcut-o varză.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 6 mai 2019, plenul Senatului a hotărât retrimiterea, spre reexaminare, la Comisia pentru apărare a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 218, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut propunerea legislativă în ședința din 7 mai 2019 și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, adoptarea unui raport suplimentar de admitere, cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa la prezentul raport suplimentar și care fac parte integrantă din acesta.

De aceea, comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport suplimentar de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexă, precum și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Domnul senator Ionașcu. Mai întrebăm Guvernul și la asta?

Vreau să fac o rectificare, domnule președinte, și îmi cer scuze.

Mă refeream în intervenția mea anterioară la punctul 6 și este vorba de comisia din care ar trebui să facă prefectul parte. M-a atenționat domnul secretar și are dreptate și îmi cer scuze.

Rămâne, într-adevăr, să-mi dea răspunsul până luni, când intră pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc și îmi cer iertare.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Nicio problemă, vă mulțumesc.

Deci la punctul la care discutăm acum, da? E în regulă. Alte intervenții?

Nu sunt.

A! Deci, domnule senator, doamna senator nu vă vede. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea propunerii legislative, cu observații și propuneri.

Ministerul Afacerilor Interne este de acord cu raportul comun de admitere, cu amendamente, elaborat de Comisia pentru administrație publică și de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, ambele din cadrul Senatului României.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Brăiloiu, președintele Comisiei de apărare.

Mulțumesc că m-ați văzut dumneavoastră. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al UDMR nu va putea susține această propunere legislativă și vă și spun motivul. Înțelegem nevoia, probabil, a introducerii unor persoane din structurile de ordine publică, dar nu înțelegem ca acest lucru să se facă prin scăderea numărului de consilieri județeni sau reprezentanți ai consiliului general.

Deci autoritățile publice locale nu pot să scadă ca număr de reprezentare în ATOP, pentru că ATOP-ul, așa cum este el gândit, este o autoritate civilă care conlucrează cu autoritățile din domeniul ordinii publice și... au și membri cei din ordinea publică în ATOP, dar, până la urmă, această autoritate a fost gândită de legiuitor exact pentru această chestiune: ca autorități ale administrației publice locale, fie că e Consiliul General al Municipiului București, fie că e consiliu județean, să aibă o reprezentare importantă și să aibă un cuvânt de spus și o posibilitate de a vedea ce se întâmplă pe acest domeniu al ordinii publice.

Deci nu putem să fim de acord să scadă (de la șase) numărul de reprezentanți la patru. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Vot, luni, la ora 17.00.

Punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului-pilot de preluare a personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului ajutor calificat, aflate în finanțarea autorităților administrației publice locale (L146/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Bobescu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această comisie – numai puțin! – a avut un raport comun cu Comisia pentru administrație publică, da? Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate în vederea întocmirii unui raport comun asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului-pilot de preluare a personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație și ai celei pentru apărare au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1, parte integrantă din prezentul raport comun.

Cele două comisii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, împreună cu propunerea legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Trebuie să vă spun că eu sunt senator de Mureș și nu pot să nu reamintesc faptul că acest serviciu SMURD – cum se numea înainte SMUR – a fost înființat în 1991 la Târgu Mureș de către doctorul Raed Arafat; pe urmă, în 1993 s-a extins în Bihor, dar, vorbind strict de aceste echipaje cu voluntari, paramedici voluntari, trebuie să știți că primul echipaj a fost înființat în comuna Ibănești, județul Mureș, iar la noi în județ sunt șapte asemenea echipaje cu voluntari paramedici.

Încă de la începutul înființării lor, în teritoriu au fost probleme cu privire la încadrarea acestor paramedici voluntari. Știm bine că aceste servicii sunt susținute de autoritățile locale. Problemele în finanțarea funcționării lor au fost în fiecare an aceleași: ba dădea consiliul județean, ba nu erau de acord consiliile locale.

Cred că acest proiect de lege vine, până la urmă, să rezolve o problemă mult discutată în acele județe în care există asemenea servicii voluntare și salut această inițiativă. Partidul Național Liberal susține acest proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator Chirteș. Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, luni, la ora 17.00, datorită caracterului organic.

Trecem la punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al articolului 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L179/2019).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Nu este... Este?

A! Doamna Presadă. Vă rog, doamna senator.

Domnule președinte,

Pentru acest punct, L179/2019, vă rog să supunem la vot prelungirea termenului pentru adoptare tacită la 60 de zile și retrimiterea la comisie pentru două săptămâni maximum. Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc.

Vă rog să continuăm.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere, domnul secretar de stat Bobescu, de la Ministerul Afacerilor Interne.

Vă rog. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Afacerilor Interne este de acord cu raportul de respingere al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui comisiei, domnul Brăiloiu, senator Brăiloiu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea alineatului (1) al articolului 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de respingere, fără amendamente, precum și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnul senator Ionașcu. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să mă prezint ca un fost primar de municipiu de reședință de județ, unde am înființat poliția locală. Și, vizavi de textul de lege, poliția locală nu poate dispune în toate situațiile ridicarea autoturismelor staționate și, atunci, evident că organul îndreptățit de Ministerul de Interne, Poliția Rutieră, poate face acest lucru.

Și, atunci, v-aș propune să dăm un vot de respingere la raportul de respingere, pentru că în situația aceasta va trebui să facem o modificare în Legea poliției locale și să le dăm lor acest drept. Și trebuie văzut dacă nu cumva prevederile contravin, vizavi de atribuțiile pe care le are Poliția Rutieră din cadrul Ministerului de Interne.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc. Doamna senator Presadă, vă rog.

Aș vrea să explic mai bine despre ce este vorba în această propunere legislativă. Am discutat chiar prea puțin și în cadrul comisiei.

În acest moment poliția poate dispune ridicarea vehiculelor parcate neregulamentar doar dacă ele se află pe partea carosabilă. Prin urmare, dacă o mașină este parcată pe trotuar, poliția nu poate dispune ridicarea acesteia. Este total ilogic, în condițiile în care, în lipsa locurilor de parcare, desigur, mașinile ocupă trotuarele. Este inacceptabil ca pietonii să trebuiască să facă slalom printre mașini pe trotuar și să fie participanții la trafic cei mai dezavantajați de actualele reglementări în vigoare.

Această propunere vine să dea un instrument eficient poliției, care ar putea, în urma adoptării acestei propuneri, să dispună ridicarea acestor vehicule parcate pe trotuar, pentru că trotuarul este folosit de pietoni și, de cele mai multe ori, vedem cum părinți cu cărucioare cu copii, persoane cu dizabilități nici măcar nu au pe unde să se deplaseze.

Despre asta este vorba în propunerea de față și aș vrea să știu de ce Guvernul, de fapt, nu susține această propunere legislativă, pentru că e o propunere care vine atât în sprijinul poliției, cât și în sprijinul celor care au nevoie să folosească trotuarul, și anume: pietonii.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Dacă nu sunt, declar deschise dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Punctul 9 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 14 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L182/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar Bobescu. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu susține propunerea legislativă. Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord cu raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului, domnul senator Brăiloiu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului un raport de admitere, fără amendamente, precum și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Fălcoi. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă nu face altceva decât să instituie niște privilegii pentru demnitari. Sunt perfect de acord cu faptul că militarii și polițiștii nu ar mai avea nevoie de acel curs de inițiere în mânuirea armelor de foc, dar, când vorbim de demnitari, de magistrați, este neapărată nevoie de acest lucru. Gândiți-vă la toate colegele noastre. Doamnele senator, dacă și-ar achiziționa o astfel de armă, ar fi puse

în situația de a nu ști ce să facă cu ea. Prin urmare, legea în forma ei actuală, înainte de modificare, este în regulă. Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții?

Dacă nu, declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, primă Cameră sesizată.

Cu 42 de voturi pentru, 15 împotrivă, 4 abțineri, propunerea a fost adoptată.

Următorul punct, punctul 10, Propunerea legislativă privind aprobarea obiectivului de investiții „Spitale pentru România” (L185/2019).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat la Ministerul Sănătății.

Vă rog.

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea și aprobarea executării obiectivului de investiții „Spitale pentru România” pentru înființarea unei societăți pe acțiuni.

Guvernul a identificat și a aprobat locațiile pentru dezvoltarea spitalelor regionale de urgență; s-au identificat opțiunile de finanțare și modalitățile de realizare a acestor proiecte majore de investiții.

Ministerul Sănătății, ca responsabil al politicii de sănătate, urmărește integrarea spitalelor regionale de urgență în rețeaua de servicii medicale, pentru a asigura atât accesul populației la serviciile necesare, cât și sustenabilitatea pe termen lung a acestor obiective.

Realizarea acestor proiecte presupune o activitate complexă de pregătire a capacității tehnice și de management a oricărei entități responsabile de implementarea acestora.

Această activitate a fost desfășurată de Ministerul Sănătății în ultimii doi ani de zile cu asistență tehnică de la Comisia Europeană. În prezent, Ministerul Sănătății dispune de o structură de capacitate... cu capacitatea de a derula asemenea proiecte și care continuă să-și îmbunătățească pregătirea. În plus, Ministerul Sănătății este beneficiarul în consecință și responsabil pentru implementarea acestor proiecte.

Menționăm că în ședința Guvernului din data de 14 mai 2019 a fost aprobată Hotărârea pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Spital Regional de Urgență Iași”.

Având în vedere aceste aspecte mai sus menționate, Ministerul Sănătății nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumim.

Vă mulțumesc.

Vă rog să vorbiți mai aproape de microfon, că avem probleme cu stațiile astea.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei de sănătate. Domnul senator Attila, da?

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. A! A! Scuze. Domnul senator Coliban. Microfonul central, da?

Vă mulțumesc pentru cuvânt, domnule președinte.

Aud din partea Ministerului Sănătății cum își dezvoltă capacitatea administrativă, cum sunt din ce în ce mai capabili, dar sunt și eu curios: spitalele alea când o să le vedem? Pentru că au trecut doi ani jumătate de când PSD–ALDE au câștigat alegerile și era una din prioritățile din programul de guvernare.

La Brașov am avut un proiect foarte bun de spital, pe care l-ați tras pe linie moartă tocmai pe argumentul ăsta: că o să-l facă ministerul, dar nu mai vedem nimic de atunci.

Solicit răspuns în scris, vă rog.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Bun. Declar deschise dezbaterile generale și

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L172/2019).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu.

Vă rog, microfonul aproape.

## **Domnul Dan Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune completarea alin. (1) al art. 199 în sensul instituirii obligației în sarcina municipiilor de pe raza teritorială a aceluiași județ care nu au preluat în administrare un spital de a aloca minimum 10% din bugetul aprobat pentru a finanța și a susține spitalele de interes județean, indiferent de subordonarea acestora.

Prin propunerea legislativă se instituie astfel un procentaj minim din bugetele locale, cu implicații asupra bugetelor locale. Ministerul Sănătății, ca autoritate națională în domeniul sănătății, are responsabilități în elaborarea și aplicarea politicilor și strategiilor în domeniul sanitar, neavând competența legală de a interveni în gestionarea fondului sistemului de sănătate din cadrul administrației publice locale.

Având în vedere aspectele menționate, Ministerul Sănătății nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Nu suntem la interpelări.

Vă rog frumos. Aseară ați pierdut... Lunea viitoare faceți această întrebare sau interpelare. Vă rog frumos!

Dacă nu mai sunt intervenții... Domnul senator Bodog.

Aș vrea să fac câteva precizări. Când construim o casă, pornim cu un proiect. Când construim un spital regional, pornim cu un studiu de fezabilitate și un proiect.

La momentul la care PSD-ul și ALDE au câștigat alegerile, în Ministerul Sănătății nu exista așa ceva. Și spun asta cu toată responsabilitatea, pentru că am condus Ministerul Sănătății în acea perioadă. Studiul de fezabilitate a început. Iar toate întârzierile – și o spun tot cu toată responsabilitatea –, toate întârzierile în derularea proiectului aparțin celor de la Comisia Europeană care elaborează studiul de fezabilitate. Este, practic, PASSA cea care lucrează la studiul de fezabilitate.

Puteți să verificați. Și vă rog foarte mult să vă păstrați gesturile pentru acasă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Deci înțeleg că a fost un raport comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru sănătate publică. Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate publică.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru administrație publică împreună cu membrii Comisiei pentru sănătate publică au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere, cu amendamente respinse, regăsite în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Unde? Doamna Presadă, vă rog.

Vă rog mult ca pentru acest punct să supunem la vot retrimiterea la comisie pentru încă o săptămână și prelungirea termenului de adoptare tacită la 60 de zile. Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Din curtoazie...

Sunteți vicelider? Sau lider? Da? Da?

Din curtoazie, prima dată am supus la vot, dar... Domnul senator Goțiu, microfonul 2.

Bună ziua!

În calitate de vicelider, susțin și vă rog să supuneți la vot. Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Prima dată am susținut-o și eu pe doamna senator, dar nu puteam așa de mult.

Deci supun la vot solicitarea Grupului USR de retrimitere la comisie.

Continuăm, dacă sunt dezbateri. Nu sunt.

Declar deschise dezbaterile generale.

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/2015 pentru finanțarea revistelor de cultură reprezentative din România (L183/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru Viorel Ilie.

Vă rog, microfonul 8.

**Domnul Viorel Ilie** _– ministrul pentru relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Reglementarea finanțării revistelor de cultură reprezentative din România este detaliată în Normele metodologice privind finanțarea revistelor și publicațiilor culturale, aprobate prin ordin al ministrului culturii și identității naționale.

Totodată, normele stabilesc o serie de criterii pe baza cărora revistele și publicațiile culturale care solicită finanțare vor fi evaluate de către o comisie constituită din specialiști independenți: profesori universitari, critici literari, de artă, muzicologi, experți recunoscuți în domeniul în care activează.

Având în vedere cele expuse, nu susținem adoptarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media.

Domnule senator Simionca, vă rog, microfonul 9... sau 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Vulpescu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Parlamentul a votat, practic, de două ori o lege prin care publicațiile de cultură reprezentative sunt susținute de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii. Profitând de cererea de reexaminare a Președintelui României, în 2015 această lege a fost completată în sensul alocării echilibrate a unui buget prin care publicații de cultură importante sunt susținute de la bugetul de stat, atât revistele care aparțin Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori – Uniunea Scriitorilor, de pildă, are nouă publicații care primesc finanțare datorită acestei legi –, cât și un număr important de publicații apărute după 1989, așa-zicând „publicații independente”.

E o lege foarte bună, prin care, practic, am salvat de la dispariție reviste extrem de importante. Multe dintre ele au o activitate de peste 100 de ani. Nu putem accepta, la 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, modificarea și mutilarea acestei legi, transformarea ei într-un instrument de cenzură. Nu putem condiționa alocarea unor fonduri către aceste reviste de conținutul editorial al lor, care trebuie să rămână independent.

Deci Grupul senatorial al Partidului Social Democrat va vota în favoarea raportului Comisiei pentru cultură și împotriva acestei inițiative.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, primă Cameră sesizată.

Punctul 13, Propunerea legislativă privind reorganizarea Institutului Român pentru Drepturile Omului (L733/2018). Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Nu este. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere, domnul Nicea Mergeani, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Îi dau cuvântul domnului președinte Cazanciuc, președintele Comisiei juridice.

Vă rog.

Vă rog.

## **Domnul Nicea Mergean** i _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect organizarea și funcționarea Institutului Român pentru Drepturile Omului, instituție de interes național, cu personalitate juridică, organism independent în domeniul drepturilor omului. Facem precizarea că acest institut se află în subordinea directă a Camerei Deputaților.

La acest proiect de lege Ministerul Muncii a venit cu o serie de obiecțiuni în ceea ce privește, în principal, corelarea anumitor prevederi din proiect cu legea-cadru, Legea nr. 153, și alte observații care țin de formularea și de normele tranzitorii care trebuie stabilite.

În concluzie, punctul de vedere al Guvernului este de a lăsa la latitudinea Parlamentului, plecând de la premisa că această instituție se află în subordinea directă a Parlamentului.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Înțeleg că am avut raport comun de la Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cele două comisii vă propun un raport comun suplimentar de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiilor este de respingere a propunerii legislative... A, e organică, scuzați-mă! Luni, la ora 17.00.

Deci am epuizat ordinea de zi. Declar închise lucrările plenului.

Vă mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218388]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 68/7.VI.2019 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei