Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 5 iunie 2019, conducerea fiind asigurată de subsemnata, vicepreședinte al Senatului, asistată de doamna senator Silvia Monica Dinică și domnul senator Marian Pavel, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Alegerile europarlamentare au consolidat orientarea proeuropeană în Parlamentul European”.

Rezultatele alegerilor europarlamentare la nivel european au configurat o majoritate progresistă și proeuropeană. Se impune în acest moment ca primă prioritate conceperea unui proiect de guvernare a Uniunii Europene. Acesta trebuie să indice direcțiile de acțiune pentru teme europene importante cu care ne confruntăm în acest moment, cum sunt schimbările climatice, injustiția, decalajele sociale și fenomenul imigrației ilegale.

Din acest punct de vedere, apreciez că președinția română a Consiliului Uniunii Europene a contribuit în mod cert la creșterea stabilității organizației, iar rezultatele intermediare ale exercitării mandatului ei au dovedit cu prisosință acest lucru. Sunt multe lucruri de făcut în continuare pentru Europa, dar sunt multe lucruri de făcut și pentru România.

De aceea, europarlamentarii pe care românii i-au ales pe 26 mai merg la Bruxelles nu pentru a face un simplu act de prezență, ci pentru a apăra interesele României și ale românilor. Europarlamentarii noștri vor trebui să fie activi și pertinenți în elaborarea politicilor și instrumentelor care au impact asupra țării noastre și să vegheze ca ele să fie puse în acord și cu interesele noastre naționale.

Echipa de europarlamentari a Partidului Social Democrat și-a propus câteva obiective importante.

Va milita pentru introducerea unui salariu minim unitar la nivelul Uniunii Europene pentru companiile multinaționale, astfel ca muncitorii români să fie plătiți la standarde europene.

Va promova politici pentru protejarea drepturilor lucrătorilor, indiferent de statele lor de origine și de statele în care își desfășoară activitatea.

Europarlamentarii Partidului Social Democrat vor susține eliminarea standardelor duble pentru Europa de Est. Iar exemplele acestor standarde sunt multiple: de la subvențiile inegale în agricultură la diferențele de calitate a produselor alimentare sau a medicamentelor. Vor solicita reguli egale de acces pe piața europeană pentru companiile românești.

Parlamentarii noștri se vor bate pentru a atrage mai multe fonduri și oportunități de dezvoltare. Așa cum am reușit să aducem mai multă prosperitate în plan intern, la fel vom reuși și la nivelul instituțiilor europene, cu perseverență și determinare. Vom promova, de asemenea, sprijinirea integrării socioprofesionale a tinerilor în întreg spațiul european, în sensul pregătirii, al competențelor profesionale, dar și sociale, civice și multiculturale.

România va susține și în continuare consolidarea relațiilor Uniunii Europene cu partenerii strategici și globali, Parteneriatul transatlantic rămânând unul din obiectivele centrale ale politicii externe a României, dar și ale Uniunii. Nu în ultimul rând, ne menținem angajamentul privind aderarea la spațiul Schengen, de natură să contribuie la întărirea securității frontierelor externe ale Uniunii Europene și la consolidarea securității interne în ansamblul său.

Dar cel mai important angajament pe care europarlamentarii Partidului Social Democrat și-l asumă în fața românilor rămâne acesta: merităm mai mult ca stat și vom face totul ca vocea noastră să fie auzită la nivelul Parlamentului European. Continuăm să credem că România și românii merită mai mult la nivelul Uniunii Europene. Din poziția pe care o susținem, cerem doar să ni se respecte la adevărata valoare rolul și statutul de stat membru.

Viorel Salan, senator PSD în Circumscripția nr. 22 Hunedoara. Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Vă mulțumesc. Bună dimineața! Mult stimată doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de azi este „Papa Francisc, pentru trei zile – președinte al României”. Este prima parte a discursului.

După torida zi de 26 mai, ziua alegerilor europarlamentare, când spiritele încă încinse riscau să detoneze fragilul cazan carpatin, iată că peste România pogoară, în chip profetic, pacea și toleranța, stingând, cel puțin pentru moment, patimile, ura și excesele de zel electoral. Aceste/acele trei zile istorice ale vizitei Sanctității Sale papa Francisc, înaltul prelat al Bisericii Catolice de la Roma și șef al Statului Vatican, au avut și încă vor avea, cu certitudine, un impact major pentru țara noastră. Înalți prelați de diferite confesiuni, Președintele României, prim-ministrul Guvernului, președinții Camerelor Parlamentului, miniștri și șefi de partide, personalități notorii și vedete publice, toți împreună adunați cu resemnare sub zâmbetul blajin și sub sceptrul divin al puterii papale, au creat acea stare deosebită de subsumare a tuturor diferențelor, încât părea că, pentru trei zile, în România însuși papa Francisc a fost nedeclaratul președinte al țării.

Poposit în România la un interval de două decenii pe urmele Sfântului Ioan Paul al II-lea, în țara binecuvântată atunci drept „Grădina Maicii Domnului”, papa Francisc a fost curios să cerceteze Grădina atât în larg, cât și în profunzime, atât natura, cât și oamenii ei. Papa I-a mulțumit lui Dumnezeu că a trimis ploaia pentru a-l face să renunțe să călătorească prin ea cu elicopterul, mărturisind că din mersul cu mașina: „Am văzut un peisaj foarte frumos, cum nu am mai văzut. Am traversat toată Transilvania. Este o frumusețe, nu am mai văzut niciodată așa ceva: foarte, foarte frumos!”

Și unde, dacă nu în Grădina Maicii Domnului, se pot realiza minunile, se pot regăsi frații întru credință, despărțiți de vremuri tulburi? Am trăit cu toții emoțiile întâlnirii de la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, dar mai ales ale serviciului divin comun ortodox-catolic de la Catedrala Mântuirii Neamului. Privim lucrurile încă foarte de aproape – vorba lui Blaga, „multe lucruri nu le vedem fiindcă le privim foarte de aproape” –, ca să le putem judeca în toată deplinătatea conținutul lor, dar cu certitudine am vrea să credem că anume așa ar trebui să arate împăcarea universală, ecumenică a bisericilor creștine. Pentru că Iisus Hristos este unul, unic și indivizibil. Și cine știe dacă peste alte câteva decenii nu va veni momentul în care vom putea

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus, Grupul parlamentar al USR.

## Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

În această dimineață dau citire următoarei petiții, inițiată la sfârșitul săptămânii trecute de comunitatea Declic: „Petiție

Noi, cetățenii acestei țări, vă cerem să îl numiți în funcția de avocat al poporului pe Eckstein-Kovács Péter. A demonstrat de-a lungul timpului că principiile sunt mai importante decât funcția, demisionând atunci când a considerat că cele două nu mai sunt compatibile. Noi, cetățenii, avem nevoie de un avocat al poporului care să ne apere cu adevărat drepturile și libertățile. Victor Ciorbea, actualul ocupant al acestei funcții, a fost mai degrabă avocatul infractorilor decât al cetățenilor.

De ce este important?

România are nevoie de un profesionist respectat și capabil să reprezinte interesele cetățenilor săi. EcksteinKovács Péter este un astfel de profesionist.

Născut pe 5 iulie 1956 la Cluj, Eckstein-Kovács Péter este un om politic de etnie maghiară din România, de profesie avocat. A fost membru al Uniunii Democrate Maghiare din România.

Însă, dincolo de CV-ul profesional care îl recomandă, Eckstein-Kovács Péter a fost dintotdeauna un susținător al cauzelor drepte ale societății civile din țara noastră:

– a susținut campania «Salvați Roșia Montană», fiind inițiatorul primului proiect de lege de interzicere a mineritului cu cianuri. Ani mai târziu a ales să-și prezinte demisia din funcția de consilier prezidențial în momentul în care președintele Traian Băsescu a început să promoveze proiectul distructiv de la Roșia Montană;

– a pledat pentru o lege eficientă de funcționare a Agenției Naționale de Integritate și și-a dat demisia din funcția de președinte al Comisiei juridice a Senatului atunci când partidele politice nu au susținut acest lucru printr-o lege adecvată;

– a militat pentru drepturile minorităților din România, fie ei maghiari, romi sau persoane LGBT;

– a demisionat în iunie 2018 din UDMR, în semn de protest față de ajutorul pe care aceștia l-au dat PSD la modificarea Codului de procedură penală. Demisia și-a anunțat-o în mijlocul protestatarilor din Piața Unirii din Cluj;

O invit la microfon pe doamna senator Silvia Dinică, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Astăzi pe ordinea de zi a Senatului avem legea L169/2019, inițiată de domnul deputat Pleșoianu. Zece organizații nonguvernamentale au trimis duminică o scrisoare către liderii grupurilor parlamentare din Senat, după ce Comisia juridică a dat aviz pozitiv acestui proiect care afectează libertatea de acțiune a ONG-urilor, ușurând condițiile prin care pot fi dizolvate. Având în vedere că astăzi trebuie să dăm un vot în plenul Senatului, vă voi cita din scrisoarea adresată liderilor grupurilor parlamentare:

„Am fost consternați să constatăm că pe data de 29 mai Comisia juridică a Senatului a întocmit raport de admitere pentru Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

La doar trei zile de la momentul electoral în care cetățenii au transmis un mesaj clar, incontestabil pentru destinul european al României, Comisia juridică promovează netransparent această inițiativă care urmărește să restrângă spațiul de acțiune civică și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

Propunerea legislativă introduce o serie de criterii noi în baza cărora o asociație sau o fundație poate fi dizolvată. O bună parte a prevederilor propunerii legislative sunt redundante. Cea mai mare parte a faptelor care conduc la dizolvarea unei organizații sunt deja reglementate de Codul penal sau alte legi, așa cum se constată clar în punctul de vedere al Guvernului sau în avizul Consiliului Economic și Social. În același timp, o prevedere precum dizolvarea organizației atunci când aceasta urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit presupune o evaluare subiectivă și lasă loc de abuz sau hărțuire.

Amintim că membrii Comisiei juridice care au votat pentru raportul de admitere au ignorat chiar avizul negativ al colegilor lor din Comisia pentru drepturile omului.

Faptul că acest proiect de lege a fost dezbătut de membrii comisiei fără ca aceștia să discute cu organizații neguvernamentale reprezintă o sfidare la adresa cetățenilor ce s-au prezentat în număr mare la vot și a societății în ansamblul ei.” Având în vedere aceste aspecte, fac apel la toți colegii mei parlamentari să înțeleagă semnalul puternic transmis de oamenii care au ieșit la vot duminica trecută – nu a trecut atât de mult timp de atunci – și trebuie să respingem acest proiect de lege, profund nociv unei societăți democratice.

Mulțumesc.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Partidul Social Democrat a înțeles mesajul transmis de electorat la aceste alegeri europarlamentare. PSD nu caută vinovați în exterior, ci urmează să analizeze cauzele interne, dar și soluțiile, astfel încât partidul să ducă la îndeplinire voința exprimată de electorat.

Astfel, pe 26 mai nu au fost alegeri parlamentare, ci europarlamentare, iar singura consecință a acestora este că PSD va trimite mai puțini candidați în Parlamentul European decât s-a estimat. Dar, date fiind procentele apropiate obținute de partidele politice situate pe primele trei locuri, numărul de europarlamentari ai fiecăruia dintre ele va fi apropiat. De altfel, PSD nu a obținut la aceste alegeri mai puține voturi decât la alegerile europarlamentare din 2014, ci tot aproximativ 2 milioane de voturi. Diferența de procentaj este dată de prezența mai mare la vot.

Reiterez faptul că nu au fost alegeri parlamentare, ci europarlamentare, situație în care vă reamintesc că alianța PSD–ALDE deține în continuare majoritatea în Parlamentul României și, implicit, guvernarea. Partidul Social Democrat respectă democrația și așteaptă același lucru de la ceilalți competitori electorali. PSD are datoria de a-și respecta angajamentele asumate la câștigarea alegerilor parlamentare din 2016, pentru că rezultatul acestora nu poate fi modificat la fiecare alegeri – locale, europarlamentare și prezidențiale –, ci doar prin alegeri parlamentare. Orice ipoteză privind guvernarea se va discuta în interiorul partidului. Vom lua în calcul toate ipotezele, la fel cum trebuie să fie analizat și faptul că o schimbare a guvernării ar putea fi nocivă pentru economia și stabilitatea României.

Alternativa pe care o propune PNL nu oferă nicio perspectivă încurajatoare pentru România și, mai ales, pentru buzunarele românilor. Amintiți-vă că PNL a țipat toată campania că nu mai sunt bani de pensii și salarii, ceea ce înseamnă că ei consideră că acestea nu mai trebuie majorate în perioada următoare. Amintiți-vă că toți consilierii economici ai lui Iohannis, Orban și chiar ai USR spun că majorarea salariului minim este un lucru nociv pentru societate.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Declarația politică cu titlul „Lupul își schimbă părul, dar năravul ba!”.

26 mai 2019, o zi care a scris o lecție de istorie. Românii au demonstrat că sunt adevărații deținători ai puterii, având la dispoziție cea mai puternică armă într-un regim democratic – votul. 26 mai rămâne o victorie a României, aflată într-un război deschis cu actuala guvernare încă din ianuarie 2017, cauzat de celebra Ordonanță 13, și care a atins un punct culminant pe data de 10 august 2018. România a trecut printr-o criză de identitate, fiind chinuită, de aproape trei ani, nu de creștere economică, ci de creșteri de prețuri, cu o justiție măcelărită periodic și buzunare golite prin tertipuri golănești de către personaje dubioase din punct de vedere moral și legal.

Această dată este doar un început, pentru că PSD nu numai că a năruit o imagine națională, clădită în zeci de ani, ci a furat destine și visuri. Nimeni nu poate evalua încă dimensiunile catastrofale ale distrugerii României din punct de vedere economic și social, atât în plan intern, cât și extern. Ca opoziție, avem datoria de a asigura în continuare, până la câștigarea definitivă a acestui război, demolarea acestui sistem monstruos creat de PSD și ALDE. Abia atunci vom putea spune că votul din 26 mai va fi cu adevărat câștigat.

PSD, cu toate că i-a fost transmis un mesaj clar, se încăpățânează să nu plece. PSD își continuă ofensiva prin defensivă, prin sfidare, populism și demagogie. Imediat după arestarea lui Dragnea, social-democrații au început o diversiune disperată de regenerare, prin „lepădarea de Satana”. S-a simțit, pentru câteva ore, o adiere ușoară a vântului schimbării, când PSD a schimbat blana de lup cu cea de oaie.

Intervenția președintelui Iohannis a revitalizat imediat doar vechile metehne ale actualei guvernări. Demiterile cerute de președinte au fost ignorate. Ceea ce miniștrii în cauză nu au înțeles e că solicitarea nu a fost o dorință personală, ci o doleanță a poporului român, pentru modul defectuos de organizare a alegerilor. Ca de altfel referendumul pentru justiție, care s-a dovedit a fi un deziderat național, și nu un moft prezidențial, așa cum fusese catalogat de actuala putere.

Îl invit la microfon pe domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „Realitate sau paradox”.

Doamna președintă,

Doamnelor și domnilor senatori,

După doi ani de la câștigarea alegerilor parlamentare, ne-am prezentat în fața alegătorilor la alegerile europarlamentare. Spre dezamăgirea noastră, cu toate că am încercat să realizăm cât mai multe din programul electoral semnat în 2016, am primit un vot de blam usturător. Am încercat să analizez motivul, făcând o analiză a plusurilor și a minusurilor din acești doi ani.

Ne-am ținut de cuvânt, reducând peste 100 de taxe. Am mărit punctul de pensie, am mărit alocațiile copiilor, bursele studenților. Am acordat facilități de transport studenților. Am mărit salariile doctorilor și ale profesorilor, pentru a-i ține în țară și a îmbunătăți calitatea serviciilor medicale și a învățământului. Am mărit salariile bugetarilor, pentru a le da stabilitatea zilei de mâine, astfel încât să deservească cetățeanul fără stresul câștigului. Am dat facilități și subvenții la timp în agricultură. Am încurajat mediul de afaceri și tinerii să-și dezvolte afacerile, prin programele Start-up Național și Diaspora. Am votat legea protecției resurselor minerale. Am organizat facilități pentru cei din zona muntelui, prin Legea muntelui, și multe altele.

Și am fost sancționați pentru: lipsa investițiilor în infrastructură, insistența pe modificările Codului de procedură și Codului penal, pentru că am crezut că vom face o justiție mai bună, pentru nereformarea învățământului, pentru slabe rezultate în serviciile de sănătate și pentru că aveam un președinte de partid demonizat de mass-media, cu dosare penale destul de slab instrumentate și, într-adevăr, cu o conducere mai dură, înconjurat de unele persoane fără experiență politică sau administrativă.

Dacă ar fi posibil să cântărim pe o balanță imaginară, cred că balanța ar înclina spre plus. Cel mai mare minus consider că este acela de slabă reacție la marea manipulare a populației, numai prin mesaje pozitive și fără a arăta adevăratele intenții ale unor grupuri de interese, care cuprind companii multinaționale sprijinite de guverne occidentale, pentru care întărirea economică a României, stoparea dublului standard și protejarea resurselor și a unor obiective de siguranță națională precum Portul Constanța, Roșia

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Am participat ieri la întâlnirea reprezentanților Senatului României cu o delegație a Asociației foștilor membri în Parlamentul European. Foștii parlamentari europeni, acum activi politic în țările lor, își aduc contribuția la întărirea democrației parlamentare, în general, și caută să servească unitatea Europei.

Vizitatorii au fost interesați de diverse aspecte ale situației interne din România și o întrebare interesantă ce ne-a fost adresată, formulată în termeni foarte diplomatici, a privit cauzele pentru care România a devenit ezitantă în relația cu statele din Orientul Mijlociu și pare să se îndepărteze de poziția restului Uniunii Europene în materie de politică externă.

Prima mea reacție a fost să-i asigur pe interlocutori că bâlbâiala, lipsa de coerență, amatorismul inacceptabil demonstrat în gestionarea situației Ambasadei României în Israel, spre exemplu, au drept cauză ambițiile politice aberante ale unui condamnat penal, care tocmai a ieșit din politică pe ușa din dos. La prima vedere, cauza eliminată, problema rezolvată.

Imediat însă mi-am amintit că nu doar o persoană anume a contribuit la sabotarea poziției internaționale a României. Dragnea dădea tonul, dar alții acționau oficial. Și încă o mai fac. Politica externă a României în Guvern încă este lăsată pe mâinile unui partiduleț de buzunar – ALDE România, un partiduleț care nu este capabil să demonstreze că merită să facă parte dintr-o familie europeană, care, de fapt, a ieșit de pe scena politicii europene, un partiduleț care reușește să-și țină liderii departe de justiție doar aducând drept ofrandă fratelui mai mare PSD câteva voturi în Parlamentul României. Un partiduleț însă al cărui reprezentant în Guvernul României, Teodor Meleșcanu, este încă ministru de externe. Și este responsabil nu numai pentru bâlbele diplomației române, ci și pentru gestiunea dezastruoasă a votului din diasporă din 26 mai. Este responsabil pentru faptul că mii și mii de români nu au putut să voteze. Teodor Meleșcanu declara foarte liniștit: „Îmi exprim foarte direct și sincer regretul și-mi asum toată răspunderea politică pentru acest lucru.” Se pare însă că definiția răspunderii politice este neclară pentru Teodor Meleșcanu. Vreau să-l ajut să înțeleagă.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta declarația politică de astăzi.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ziua mondială a mediului”.

Începând din anul 1972, în fiecare an, pe 5 iunie, sub egida ONU, este sărbătorită Ziua mediului înconjurător. Este ziua în care oamenii și comunitățile de pe întreg globul celebrează natura, căminul a peste 7 miliarde de locuitori. 5 iunie este, în același timp, o ocazie pentru fiecare dintre noi de a reflecta la relația noastră cu mediul în care trăim, de a ne angaja în protejarea lui. În fiecare an, Ziua mondială a mediului este organizată în jurul unei teme din agenda UNEP care are un caracter deosebit pentru mediu. Tema pentru anul 2019 tratează o problemă majoră și cu caracter mondial – „Poluarea aerului”.

Poluarea aerului dăunează sănătății umane și mediului. În Europa emisiile multor poluanți atmosferici au scăzut substanțial în ultimele decenii, determinând o îmbunătățire a calității aerului în regiune. Cu toate acestea, concentrațiile poluanților atmosferici continuă să fie mari, iar problemele legate de calitatea aerului persistă. O proporție semnificativă a populației Europei locuiește în zone, în special orașe, unde apar depășiri ale standardelor de calitate a aerului – poluarea cu ozon, dioxid de azot și pulberi în suspensie induce riscuri grave pentru sănătate. Mai multe țări au depășit în 2010 una sau mai multe limite de emisie la patru poluanți atmosferici importanți. Reducerea poluării atmosferice rămâne, așadar, foarte importantă.

a dezvoltării economico-sociale, dar și să asigurăm implementarea acestor politici de dezvoltare durabilă a comunităților. Doar în acest fel vom putea să ne arătăm cu adevărat preocuparea pentru conservarea și îmbunătățirea mediului înconjurător.

România a făcut pași importanți în acest domeniu, fiind demarate numeroase acțiuni de ecologizare, dar și de conștientizare sau de educație ecologică. Cu toate acestea, trebuie să fim sinceri cu noi înșine. Suntem încă la început de drum. Fiecare dintre noi poate contribui la îmbunătățirea calității vieții și la păstrarea mediului înconjurător. Trebuie să arătăm că prețuim ceea ce avem acum, că nu este prea târziu, și să stopăm deteriorarea mediului înconjurător, astfel încât să asigurăm prosperitatea generației actuale, precum și a celei viitoare.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii domni și doamne senator: Arcan Emilia, Vulpescu Ioan, Bodog Florian, Lupu Victorel, Stan Ioan, Iriza Scarlat, Cârciumaru Florin, Ganea Ion, Smarandache Miron Alexandru, Trufin Lucian, Toma Vasilică;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii domni și doamne senator: Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Șoptică Costel, Cazan Mircea Vasile, Popa Cornel, Țapu-Nazare Eugen, Vela Marcel;

– din partea Grupului parlamentar al USR, domnul senator Lungu Dan;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul senator Nicoară Marius Petre;

– din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare, domnul senator Baciu Gheorghe și domnul senator Botnariu Emanuel Gabriel.

Doamnelor și domnilor senatori, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 5 iunie 2019.

Pornind de la aceste considerente, apreciez că este datoria noastră să facem din protecția mediului o prioritate

PAUZĂ

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/18.VI.2019

DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Bună dimineața, stimați colegi!

Rog liderii de grup să invite colegii senatori în sală.

Îl rog pe domnul secretar Ganea Ion să facă apelul nominal.

## **Domnul Ion Ganea:**

Stimați colegi,

Vă rog să fim puțin atenți, pentru că voi da citire prezenței în sală a senatorilor prezenți și a celor absenți.

Alexandrescu Vlad Tudor – absent Andronescu Ecaterina – la Guvern, absentă Antal István Loránt – absent Arcan Emilia – absentă Arcaș Viorel – absent Avram Nicolae – absent Baciu Gheorghe – prezent Badea Viorel Riceard – absent Bădălău Niculae – la Guvern, absent Bădulescu Dorin Valeriu – prezent Băsescu Traian – absent Benea Adrian Dragoș – prezent Bodog Florian Dorel – absent Botnariu Emanuel-Gabriel – absent Brăiloiu Tit Liviu – absent

Breaz Valer Daniel – la Guvern, dar e prezent. Prezent trecem.

Bulacu Romulus – prezent Butunoi Ionel Daniel – prezent Arcan Emilia – prezentă Cadariu Constantin Daniel – absent Caracota Iancu – prezent Cazan Mircea Vasile – absent Cazanciuc Robert Marius – prezent Cârciumaru Florin – absent Chirteș Ioan Cristian – prezent Chisăliță Ioan Narcis – prezent Chițac Vergil – absent Cîțu Florin Vasile – absent Coliban Allen – absent Corlățean Titus – prezent Costoiu Mihnea Cosmin – absent Covaciu Severica Rodica – prezentă Craioveanu Elena Lavinia – prezentă Crețu Gabriela – absentă Cristina Ioan – absent Császár Károly Zsolt – absent Cseke Attila Zoltan – prezent Dan Carmen Daniela – la Guvern, absentă Dănăilă Leon, domnul senator Dănăilă – absent Deneș Ioan – la Ape și Păduri, absent Derzsi Ákos – absent Diaconescu Renică – absent Diaconu Adrian Nicolae – prezent Dinică Silvia Monica – prezentă

Dinu Nicoleta Ramona – absentă Dircă George Edward – prezent Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristian Sorin – absent Dunca Marius Alexandru – absent Fălcoi Nicu – prezent Federovici Doina Elena – prezentă Fejér László Ődőn – absent Fenechiu Cătălin Daniel – prezent Fifor Mihai Viorel – prezent Filipescu Răducu George – absent Subsemnatul, Ganea Ion – prezent Ghica Cristian – prezent Gorghiu Alina Ștefania – prezentă Goțiu Remus Mihai – prezent Hadârcă Ion – absent Hărău Eleonora Carmen – absentă Ilea Vasile – prezent

Ilie Viorel – absent...

... prezent. Eu știam că ești la Guvern.

Ionașcu Gabi – prezent Iordache Virginel – absent, spital Iriza Scarlat – absent László Attila – absent Leș Gabriel Beniamin – absent Lungu Dan – absent Lungu Vasile Cristian – absent Lupu Victorel – prezent Manda Iulian Claudiu – absent Marciu Ovidiu Cristian Dan – prezent Manoliu Dan – prezent Marin Gheorghe – prezent Marin Nicolae – prezent Marussi George Nicolae – prezent Matei Constantin Bogdan – la Guvern Mazilu Liviu Lucian – prezent Meleșcanu Teodor Viorel – la Guvern Mihail Radu Mihai – prezent Mihu Ștefan – absent Mirea Siminica – prezentă Moga Nicolae – prezent Nicoară Marius Petre – absent Nicolae Șerban – prezent Niță Ilie – absent Novák Csaba Zoltán – absent Oprea Mario Ovidiu – prezent Oprea Ștefan Radu – absent Orțan Ovidiu Florin – prezent Pavel Marian – prezent Pațurcă Roxana Natalia – prezentă Pauliuc Nicoleta – prezentă Pănescu Doru Adrian – prezent Pereș Alexandru – prezent Pîrvulescu Eugen – absent Pop Gheorghe – absent Pop Liviu Marian – absent Popa Cornel – absent Popa Ion – absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton – absent Preda Radu Cosmin – absent

Presadă Florina Raluca – prezentă Resmeriță Cornel Cristian – prezent Romașcanu Lucian – prezent

Rotaru Ion – prezent...

Absent.

Ruse Mihai – prezent Salan Viorel – prezent Savin Emanoil – absent Sbîrnea Liliana – prezentă Scântei Laura Iuliana – absentă Sibinescu Ionuț – absent Silistru Doina – prezentă Simionca Ioan – absent Smarandache Miron Alexandru – prezent Soporan Aurel Horea – prezent Stan Ioan – absent Stănescu Paul – absent Stângă George Cătălin – prezent Stocheci Cristina Mariana – prezentă Șoptică Costel – absent Talpoș Ioan Iustin – absent Tánczos Barna – absent Teodorovici Eugen Orlando – la Guvern Toma Cătălin Dumitru – absent Toma Vasilică – prezent Trufin Lucian – prezent Turos Lóránd – absent Țapu-Nazare Eugen – absent Țuțuianu Adrian – absent Valeca Șerban Constantin – absent Vela Ion Marcel – absent Vulpescu Ioan – prezent Wiener Adrian – prezent Zamfir Daniel Cătălin – absent

Vă mulțumesc.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 5 iunie 2019, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 76 de senatori.

Ședința plenului de astăzi este condusă de subsemnata, vicepreședinte al Senatului, asistată de doamna senator Silvia Monica Dinică și domnul senator Ganea Ion, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii?

Nu sunt.

În consecință,

Rog colegii fără cartelă să anunțe pe unul din cei doi secretari de ședință.

Mulțumesc.

La primul punct al ordinii de zi, programul de lucru pentru această zi: de la ora 10.30 până la ora 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, apoi lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Plus votul doamnei senator Crețu, care înțeleg că nu are cartela și votează cu mâna ridicată. Mulțumesc.

La punctul I, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 10–15 iunie 2019.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 10 iunie 2019, activități în circumscripțiile electorale;

– marți, 11 iunie 2019: de la ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului, urmată de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare; între ora 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; de la ora 16.00 până la ora 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu tema „26 mai vă cere demisia, domnule Meleșcanu!”; urmează dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și votul final asupra inițiativelor legislative cu caracter organic la ora 17.00; de la ora 18.00 până la 18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări, răspunsuri.

– miercuri, 12, și joi, 13 iunie 2019, lucrări în comisiile permanente, între ora 9.00 și 16.00;

– pentru vineri, 14, și sâmbătă, 15 iunie 2019, activități în circumscripții electorale.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu sunt.

Vă supun la vot programul de lucru prezentat.

56 de voturi plus votul doamnei Crețu, 57 pentru, contra un singur coleg și trei abțineri.

Programul de lucru al Senatului pentru perioada 10–15 iunie a fost aprobat.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul I din 2019.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că, potrivit art. 184 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora, care se prezintă în plenul Senatului.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Vă prezint sinteza Raportului asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul I – 2019.

Astfel, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2019 Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și a soluționa 142 de petiții. Din cele 142 de petiții analizate, 132 de petiții au fost luate în considerare și 10 petiții au fost clasate.

Pentru 75 de petiții au fost sesizate organele competente pentru analiza și soluționarea problemelor care fac obiectul petițiilor, evidențiate în anexele nr. II–IV, iar în 57 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor pentru a răspunde la întrebările formulate în solicitările de comunicare a unor informații sau a unui punct de vedere, la cererile de audiere sau de inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei, pentru a le prezenta explicații sau îndrumări, când soluționarea petițiilor excedează competenței Parlamentului, după caz.

Pentru soluționarea celor 75 de petiții care au fost înaintate unor organe sau structuri ale statului s-au făcut 93 de sesizări, din care 78 către instituții reprezentând administrația publică centrală sau locală, 9 sesizări către instituții ale sistemului judiciar și 6 vizând structuri ale Parlamentului.

Raportul detaliat se află pe site-ul comisiei. Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnule președinte.

La secțiunea „Inițiative legislative”, la punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2019 pentru modificarea art. 3[4] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății (L222/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și invit reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnul secretar de stat, de la Ministerul Sănătății, Dan Dumitrescu. Microfonul 10. **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2019 privind modificarea art. 3[4] din Ordonanța Guvernului nr. 77/2011.

Pentru menținerea contribuției trimestriale, taxa clawback, la un nivel sustenabil, prin Ordonanța Guvernului nr. 111/2018 s-a reglementat, ca primă măsură, ajustarea, începând cu trimestrul IV al anului 2018 și până în 31 decembrie 2019, bugetului aprobat trimestrial aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, prin majorarea acestui buget aprobat trimestrial de 1.515 milioane de lei cu inflația acumulată în perioada septembrie 2012 – decembrie 2017, fiind stabilită astfel o valoare de 1.595 de milioane de lei.

Prin prezentul act normativ se reglementează menținerea în anul 2019 a valorii bugetului aprobat la valoarea stabilită pentru trimestrul IV.

Având în vedere aspectele menționate mai sus, Guvernul susține proiectul de lege. Vă mulțumim.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, pentru prezentarea raportului, domnul Renică Diaconescu. Domnule senator, vă rog.

În urma dezbaterilor în ședința din 29 mai 2019, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raportul de admitere, fără amendamente.

Precizăm că Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

## Mulțumim, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Marius Pîrvu** _– președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului_ **:**

## Stimată doamnă președinte,

## Stimate doamne și stimați domni senatori,

Prin Proiectul de lege privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative cum ar fi L187/6.05.2019 se dorește transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei Uniunii Europene 2015/2.366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a directivelor 2002/65, 2009/110 și 2013/36, precum și a Regulamentului Uniunii Europene nr. 1.093/2010 și, totodată, de abrogare a Directivei 2007/64 a Comisiei Europene.

Proiectul reglementează condițiile de acces la activitatea de prestare a serviciilor de plată, supravegherea prudențială a instituțiilor de plată, regimul privind transparența pentru condiții și cerințe de informare privind serviciile de plată, precum și drepturile și obligațiile corespunzătoare ale utilizatorilor, serviciilor de plată și ale prestatorilor de servicii de plată, în contextul prestării de servicii de plată cu titlu profesional.

Față de cele de mai sus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor susține proiectul de act normativ în forma propusă de către Guvern.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Arcaș Viorel, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente respinse.

Mulțumim, domnule președinte. Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Da.

Doamna senator Dinică Silvia.

Mulțumesc, doamna președinte.

Voi susține câteva dintre amendamente.

Nr. crt. 1. La art. 5 alin. (1), punctul 12 se modifică și va avea următorul cuprins: „Cont de plăți accesibile online – cont de plăți care poate fi accesat de către utilizatorul de servicii de plată, prin intermediul unei interfețe online, furnizate de prestatorul de servicii de administrare de cont utilizatorului de servicii de plată. Interfața poate fi de tip internet banking, mobile banking, mobile application.”

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Supun la vot amendamentul respins, nr. crt.1.

Nr. crt. 3. La art. 115 alin. (2): „Prestatorii de servicii de plată pun la dispoziție prospectul realizat de Comisia Europeană într-un mod ușor accesibil, pe site-urile lor de internet, dacă acestea există, sau pe suport hârtie la sucursalele lor, la agenții lor și la entitățile către care sunt externalizate activitățile lor.”

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Supun la vot amendamentul respins de la nr. crt.3.

Nr. crt. 4. La art. 119 alin. (1), lit. c) se modifică și va avea următorul cuprins: „valoarea comisioanelor pe care utilizatorul serviciilor de plată trebuie să le plătească prestatorului de servicii de plată și, dacă este cazul, defalcarea sumelor incluse în preț”.

Supun la vot amendamentul respins de la nr. crt. 4. Cu 15..., 16 voturi pentru, 40..., 41 contra, 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Nr. crt. 5. Art. 121 lit. b): „valoarea operațiunii de plată în moneda utilizată în ordinul de plată” și lit. c): „valoarea comisioanelor operațiunii de plată plătibile de către plătitor și, unde este cazul, defalcarea sumelor incluse în prețul total”.

Supun la vot amendamentul respins, nr. crt. 5. Cu 14..., 15 voturi pentru, 41..., 42 contra, 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Nr. crt. 6, art. 122 lit. c): „valoarea comisioanelor operațiunii de plată plătibile de către beneficiar și, unde este cazul, defalcarea sumelor incluse în prețul total”.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Supun la vot amendamentul respins, nr. crt. 6, și

Mulțumesc.

Și ultimul, nr. crt. 7, art. 135 lit. b): „comisioanele plătibile de către plătitor”.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Supun la vot amendamentul respins.

Stimați colegi,

Raportul și proiectul de lege vor fi supuse la vot marți, la ora 17.00.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind activitatea de emitere de monedă electronică (L188/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnul secretar de stat, de la Ministerul de Finanțe, Attila György. Microfonul 10. ## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc frumos, doamna președinte.

Proiectul de lege transpune parțial prevederile Directivei 2015/2.366, reglementând regimul de emitere de monedă electronică. Această inițiativă este strâns legată cu punctul discutat anterior.

Vă rugăm să fiți de acord cu forma înaintată de Guvern. Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru a prezenta raportul, domnul senator Arcaș Viorel. Microfonul 7.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## Mulțumim.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei, de admitere a proiectului de lege. Vorbim de o lege organică, care va fi votată marți, la ora 17.00.

La punctul 4 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale – republicată (L173/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii legislative.

Nu este.

Îl invit pe reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Domnul ministru Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul. Microfonul 8.

**Domnul Viorel Ilie** _– ministrul pentru relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc frumos, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Autoritatea Electorală Permanentă nu susține adoptarea propunerii legislative în forma propusă de inițiatori, întrucât, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, subvenția de la bugetul de stat s-a vărsat deja lunar, prin bugetul Autorității Electorale Permanente, într-un cont deschis special de către fiecare partid politic, în intervalul ianuarie–mai 2019.

Propunerea legislativă nu conține prevederi referitoare la sumele de la bugetul de stat deja acordate formațiunilor politice pe anul 2019.

În ceea ce privește modificarea sistemului de referință pentru acordarea subvențiilor, prin înlocuirea sintagmei „din produsul intern brut” cu sintagma „din veniturile prevăzute în bugetul de stat”, care reprezintă o revenire la o formă

mai veche a Legii nr. 334/2006, considerăm că acest demers reprezintă o decizie aflată la latitudinea forului legislativ. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș Viorel, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru a prezenta raportul comun. Microfonul 7.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat propunerea legislativă și avizele transmise, iar în urma votului exprimat au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte raport comun de respingere a propunerii legislative.

## Mulțumim.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Domnule senator Țuțuianu, microfonul 3.

## Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Avem o discuție care este importantă și v-aș aduce aminte mai întâi de toate că, dincolo de această inițiativă legislativă, a existat un amendament pe care colegii mei din PRO România l-au depus cu ocazia dezbaterii bugetului de stat pe anul acesta, amendament care a fost respins de majoritate, și suntem astăzi în situația în care, în România, de la bugetul statului se plătesc partidelor politice parlamentare subvenții de circa 90 de milioane de euro anual, ceea ce înseamnă cam cu 20% mai mult, de exemplu, decât bugetul Academiei Române.

Dacă facem comparații cu sumele pe care le primesc partidele politice de la bugetul european, veți putea constata și dumneavoastră că 90 de milioane însemnă enorm de mult pentru o țară cu 20 de milioane de locuitori populație și cu o economie care are încă probleme.

Partidul Socialiștilor Europeni primește anual de la bugetul Uniunii Europene 16 milioane de euro, iar PPE-ul 24 de milioane de euro. Repet, în România partidele politice primesc 90 de milioane de euro.

Ca urmare, este singura soluție înțeleaptă, dacă ne mai interesează puțin să echilibrăm lucrurile și să revenim la un criteriu care a existat anterior în legislație, respectiv raportarea la veniturile bugetului de stat, și nu la produsul intern brut. 0,04 din veniturile bugetului de stat s-a dovedit a fi o sumă suficientă pentru a asigura funcționarea în condiții de normalitate a partidelor politice din România.

Am condus mulți ani o filială a unui partid politic important, nu am primit vreodată vreun leu din această subvenție, iar astăzi constatăm că subvenția a fost folosită de unii pentru cumpărarea de mașini, pentru închirierea de vile de lux, pentru plimbări cu elicoptere ale unor lideri politici la evenimente care au de prea puține ori legătură cu activitatea partidului politic pe care-l conduc.

Ca urmare, eu cred că nici argumentul adus aici de domnul ministru nu stă în picioare. M-aș fi așteptat să avem un punct de vedere al Guvernului, nu o citare a punctului de vedere al Autorității Electorale Permanente, pentru că nu cred că trebuie să dăm citate dintr-o autoritate, din punctul de vedere al unei autorități care nu are legătură cu Guvernul, domnule ministru. Deci era normal să veniți cu punctul de vedere al acestui Guvern, și nu cu un punct de vedere al Autorității Electorale Permanente.

Dacă mai sunt alte intervenții? Doamna senator Gorghiu. Microfonul 2.

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Este un proiect pe care Grupul Partidului Național Liberal din Senat îl va susține. Este un proiect care, așa cum spunea și domnul senator Țuțuianu, e necesar în momentul acesta. Vă dau niște cifre ca să înțelegeți cât de elocventă este statistica: dacă în martie 2017 PSD a încasat de la buget 2.297.000, în martie 2019, la doi ani de zile, a încasat de la buget 7.597.000 de lei, repet, pe o lună, adică mai mult cu vreo 5.300.000 de lei.

Același lucru se întâmplă și cu celelalte partide politice parlamentare care beneficiază de subvenții. Diferențele, grație amendamentelor pe care le-a făcut la lege PSD, sunt foarte mari, nejustificat de mari. Nimeni nu spune că nu trebuie să existe subvenția de la buget pentru partide politice. Nimeni nu spune că această subvenție trebuie să fie una derizorie, dar de la derizoriu la zeci de milioane de lei pe an este o cale foarte lungă.

A avut și Partidul Național Liberal la adoptarea bugetului un amendament, de asemenea, care limita această subvenție acordată partidelor politice. Din păcate, n-a existat suficientă susținere pentru a fi adoptat acel amendament. Cred că suntem obligați să restabilim normalitatea cu privire la finanțarea partidelor politice din bani publici. Cred, categoric, că ar trebui să existe mai multă transparență și mai mult control și-mi pare rău că Autoritatea Electorală Permanentă nu-și face treaba acolo unde are prevăzut în lege și în fișa postului să și-o facă, și anume să controleze modul în care se cheltuiește această subvenție, pentru că este instituția care a blocat nu o dată, ci de mai multe ori, controalele pe care trebuia să le facă la PSD ca urmare a suspiciunilor de fraudă de fonduri sau de dirijare a acestor fonduri din subvenția publică către alte scopuri, mai puțin

către cele prevăzute de lege. Păcat că nu luăm în serios acest subiect atunci când se ridică suspiciuni în spațiul public.

Și, în concluzie, dați-mi voie să vă spun că proiectul de lege inițiat de colegii noștri va fi susținut de Grupul liberal. Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții? Doamna senator Presadă. Microfonul 2.

Doamnelor și domnilor senatori,

Uniunea Salvați România s-a opus atunci când propunerea de schimbare a modului în care se acordă subvenția de la bugetul de stat pentru partidele politice a venit în Parlament. Și suntem consecvenți, susținem că este nevoie de revenirea la modalitatea de calcul anterioară, astfel încât partidele politice să nu primească aceste sume fabuloase de bani.

Dacă ne dorim însă o schimbare a modului în care sunt finanțate partidele politice în România, ar trebui să ne îndreptăm atenția către trei schimbări majore pe care USR le-a propus deja în Parlament, și anume:

– eliminarea posibilității transformării împrumuturilor în donații;

– suspendarea subvenției pentru partidele care au ales în organele lor de conducere persoane condamnate penal pentru infracțiuni electorale sau de corupție;

– și acordarea finanțării publice pentru organizațiile politice care au obținut cel puțin un mandat local.

În felul acesta, am încuraja apariția unor noi formațiuni politice la firul ierbii, în comunitățile lor, acolo unde este nevoie de ele.

În acest moment, cealaltă parte din propunerea legislativă pe care o discutăm astăzi ar fi foarte dificil de implementat, având în vedere că suntem aproape de mijlocul anului 2019.

Prin urmare, Uniunea Salvați România se va abține de la votul pentru raportul de respingere. Altfel, susținem întru totul revenirea la formula de calcul anterioară în ceea ce privește acordarea subvenției de la bugetul de stat pentru partidele politice.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Drept urmare, această propunere va fi votată marți, la ora 17.00.

La punctul 5 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 69 din 16 aprilie 2010 a responsabilității fiscal-bugetare (L214/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este. Invit reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice, Attila György. Microfonul 10.

Mulțumesc frumos.

Prin această inițiativă legislativă sunt introduse noi incompatibilități membrilor Consiliului Fiscal.

În punctul său de vedere, Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului să decidă asupra oportunității adoptării inițiativei legislative.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului, doamna senator Pațurcă Natalia.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 6 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative (L163/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Microfonul 9, domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea în cadrul aparatului de lucru al Guvernului a Cancelariei prim-ministrului, structură fără personalitate juridică, subordonată prim-ministrului, finanțată prin bugetul Secretariatului General.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, precum și raportul Comisiei pentru administrație publică,

cu care Guvernul este de acord, adresăm rugămintea pentru adoptarea raportului de admitere și a proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentatului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul președinte Cârciumaru. Domnule senator, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

În ședința din 28.05.2019, membrii Comisiei pentru administrație publică au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Mulțumim, domnule președinte. Dezbateri generale. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În consecință, vom vota marți, la ora 17.00.

La punctul 7 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 339/18.05.2012 (L167/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului pentru susținerea propunerii legislative.

Nu se susține.

Invit reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Interne, domnul Mihai Bobescu. Microfonul 8.

## **Domnul Mihai Valentin Bobescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte. Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative supuse astăzi analizei. Ministerul Afacerilor Interne este de acord cu raportul comun de respingere, elaborat de Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ambele din Senatul României. Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Cârciumaru Florin, președintele Comisiei pentru administrație publică, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică, împreună cu membrii Comisiei juridice, au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumim.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale sunt intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere...

Înțelegem că este o intervenție.

Domnul senator Baciu.

## Bună ziua!

Vă mulțumesc pentru posibilitatea de a lua cuvântul.

Sunt unul dintre cei care au inițiat acest proiect de lege.

Acum, despre ce este vorba? Noi știm că în eliberarea actelor de stare civilă – vă vorbesc ca unul care a lucrat destul în acest domeniu – toate procedurile sunt destul de greoaie și necesită mult, mult timp pentru a se obține actele respective. Ca inițiator și ca cel care a semnat acest proiect de lege, noi ne-am gândit, atunci când am inițiat acest grup, ca unele din procedurile din acest domeniu să se simplifice și să fie mai ușor de aplicat în favoarea cetățeanului.

Am dat doar două exemple, pe care le regăsiți și în expunerea noastră de motive, și în forma inițiatorului de la acest proiect de lege.

Pe de o parte, este vorba de eliberarea certificatului de naștere, de deces sau de căsătorie persoanelor interesate să obțină un asemenea certificat de la starea civilă, chiar dacă nu fac parte din familie, cum este la ora actuală.

Este vorba, de exemplu – am dat acest exemplu, îl expun în fața dumneavoastră –, atunci când se tranzacționează, de exemplu, o vânzare-cumpărare (teren, casă sau ceva de felul acesta). Între timp, cel care a vândut casa decedează. Ca să intru și să termin toate aceste transferuri de bunuri, trebuie din nou să merg la familie, să văd dacă sunt de acord... Se pun fel de fel de greutăți, ca persoană interesată, demonstrând aceasta în fața autorității publice locale, să pot intra în posesia certificatului de naștere, de căsătorie sau de deces al persoanei de la care am cumpărat acest bun.

Un alt exemplu este cazul în care un copil se naște într-o familie cu un tată biologic altul decât soțul mamei. În acest caz, știm foarte bine că trebuie să se facă multe, multe proceduri în justiție ca acest copil să primească numele tatălui. Trebuie tăgadă de paternitate, trebuie, de asemenea, făcute expertize medico-legale de demonstrare a paternității. Toate acestea sunt greoaie, costă mulți bani, costă multe taxe și am zis că, pe baza unei modificări simple a unui articol din această lege – prin înțelegerea dintre soțul mamei copilului și tatăl biologic la notariat –, să se poată ocoli toate aceste treburi și să intre mai ușor în posesia numelui adevărat, deci de la tatăl biologic, copilul, încă de la eliberarea certificatului de naștere.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Vă reamintesc că raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Justificarea votului, domnul senator Radu Mihail Mihai.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Propunerea merge în sensul bun, vrea să simplifice proceduri. Sunt multe cazuri care sunt delicate, cum a fost cel menționat, cu tatăl biologic și un alt părinte, care afectează foarte mult și cetățenii din diasporă, care au mari dificultăți în a trece prin toate aceste proceduri, fiind departe de locul de domiciliu.

Cu toate acestea, Uniunea Salvați România s-a abținut la acest proiect, dat fiind că necesită..., este necesară o mai bună atenție la partea tehnică în implementarea sa. Mulțumesc.

La punctul 8 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (L169/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, pentru susținerea propunerii.

Nu se susține.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna secretar de stat de la Ministerul Justiției, Sofia Mariana Moț. Microfonul 9. ## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 56 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, așa cum a fost ea modificată și completată ulterior.

Guvernul apreciază că Parlamentul este cel căruia îi revine oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative, motivat de faptul că există dispoziții legale care au menirea să acopere întreaga plajă de situații propuse a fi reglementate prin inițiativa legislativă, începând cu Constituția, respectiv art. 40, Codul penal, care cuprinde o serie de fapte ce constituie infracțiuni, și, de asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unei infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, ordonanță, de asemenea, modificată și completată ulterior.

Prin urmare, apreciem că Parlamentul este cel care va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Robert Cazanciuc, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului. Microfonul 5.

Mulțumesc. Stimați colegi,

Vă propunem un raport de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

Mulțumim. Dezbateri generale. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Goțiu. Microfonul 2.

Bună ziua!

Stimate colege și stimați colegi,

Prezenta propunerea legislativă reprezintă un atac direct la adresa societății civile, o răzbunare cinică împotriva celor mai activi și mai implicați cetățeni români și un demers tipic statelor de tip autoritar și chiar totalitariste.

Stimate colege și stimați colegi,

România are una dintre cele mai active și responsabile societăți civile din Europa de Est și chiar un model pentru Europa Occidentală, în țări în care tradiția democrației este mult mai îndelungată.

În fapt, în ultimii ani societatea civilă din România a fost cea care a ținut democrația pe linia de plutire și chiar a salvat-o. Ani la rând, societatea civilă din România a reușit să mențină o presiune legitimă asupra unei clase politice interesate doar de propriile afaceri și cumetrii. A suplinit, într-o foarte mare măsură, și rolul pe care ar fi trebuit să-l

aibă presa, căreia aceeași clasă politică i-a pus lesă și a înregimentat-o. Societatea civilă a fost cea care a menținut problemele sociale, cele legate de mediu, de respectarea drepturilor și libertăților civile pe agenda publică, în momente în care erau ignorate de politicieni și de cea mai mare parte a jurnaliștilor.

Stimate colege și stimați colegi,

Nu din cauza societății civile nu s-au construit autostrăzi, nu s-au ridicat spitale regionale, școli, creșe și grădinițe, nu din cauza societății civile s-au ras pădurile ori s-au băgat râurile de munte pe țeavă, în interesul unor băieți deștepți. Și, nu în ultimul rând, nu societatea civilă a fost cea care a prădat și a jefuit bugetul public.

În aceste condiții, sunt absolut nejustificate, nelegitime prevederile prezentei legi, care impun organizațiilor un tratament profund discriminator în raport cu restul entităților de drept privat din țară, prin obligativitatea raportării bianuale în Monitorul Oficial a tuturor surselor de venit și cheltuielilor, sub amenințarea dizolvării în 30 de zile.

Organizațiile neguvernamentale deja sunt supuse unor asemenea obligații de raportare și acelorași criterii de verificare cu alte entități private. De asemenea, se instituie în premieră instrumente de cenzură a criticilor pe care organizațiile le aduc, uneori, politicienilor și aleșilor publici, prin interdicția organizațiilor de utilitate publică de a derula – citez din lege: „campanii de opoziție față de un partid politic sau”...

Domnule senator, vă rog să concluzionați.

...„candidat pentru o funcție publică în care poate fi numit sau ales” – o exprimare mai mult decât nefericită, care poate duce la interpretări abuzive.

De altfel, însăși motivația propunerii legislative pornește de la o afirmație mincinoasă și manipulatorie, conform căreia asociațiile sau fundațiile de utilitate publică ar avea acces la resurse financiare bugetare în virtutea acestei utilități publice. În realitate, chiar la inițiativa unei părți a societății civile...

Domnule senator, declarațiile politice au fost dimineață...

...art. 41 lit. b) din...

...de la 9.30 până la ora 10.00. Vă rog să concluzionați.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

...Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 a fost abrogat prin Legea nr. 246/2005.

Argumentul care a stat la baza abrogării a fost și acela că fondurile publice trebuie acordate pe bază de competiție...

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Domnul senator Șerban Nicolae.

Doamnelor și domnilor colegi,

Dacă se trezeau la timp toți colegii, ar fi văzut că vorbim de cu totul și cu totul altă inițiativă legislativă. Nu e vorba nici de finanțarea ONG-urilor, nu e vorba nici de utilitatea publică a unor ONG-uri, nu e vorba de nimic din ceea ce s-a făcut referire puțin mai devreme. Este vorba de procedura de dizolvare prin hotărâre judecătorească – bănuiesc că aveți încredere în justiție, așa cum trebuie să aibă toți cetățenii români –, prin hotărâre judecătorească, în următoarele situații... Și să-mi spuneți dacă societatea civilă se ocupă cu așa ceva sau este legitim; nu vorbesc de cele finanțate de Soros. Deci:

„a) când scopul sau activitatea asociației a devenit ilicit sau contrar ordinii publice sau când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;”.

Bănuiesc că îi dați voie unui judecător să aprecieze dacă o asociație folosește mijloace ilicite sau contrare ordinii publice sau are scopuri ilicite ori contrare ordinii publice. Și asta... Apropo, asta este deja în lege la ora când vorbim. Nu e valabil pentru „somnoroase păsărele”.

„b) când se constată că asociația acționează sau militează în sensul schimbării prin violență a regimului constituțional, ocupării prin violență a sediilor instituțiilor statului, subminării integrității teritoriale a teritoriului României, propagandei...”

Este lege deja.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Exact! Păi asta vreau să vă spun, exact! Și, atunci, de ce vă opuneți și spuneți...?

Stimați colegi, stimați colegi, vă citesc tot textul.

Exact! Era precizarea pe care voiam să v-o fac și eu. Era fix precizarea pe care...

Era fix precizarea pe care voiam să o fac și eu...

Asta e semn de inteligență, nu? Foarte!

Deci...

Nici sala să nu dialogheze cu mine, încercând să mă întrerupă cu strigăte.

Oricum...

Oricum...

Oricum, nu am să renunț să vă lămuresc, pentru că pare că sunteți nelămuriți.

Doamnă, aveți dreptul la cuvânt, nu am să vă întrerup...

Dar nu în timp ce vorbesc eu!

Doamnă, sunteți un pic cam agitată astăzi! Nu în timp ce

vorbesc eu pe procedură.

Continuăm.

Continuăm.

Continuăm.

Continuăm! Vă faceți de râs.

Doamnă, calm!

Din punctul nostru de vedere, da, trebuie să dăm unui judecător posibilitatea să dizolve prin hotărâre judecătorească atunci când o organizație, sub pretextul

caracterului neguvernamental, propagă mijloace violente, incită la ură împotriva unor categorii de persoane, încearcă să ocupe, prin violență, sediile instituțiilor publice, militează împotriva integrității teritoriale a teritoriului, dorește să succeadă în drepturi și obligații organizațiilor naziste, celor care s-au făcut vinovate de crime de război și care sunt interzise prin lege și tratate internaționale. Da, susținem acest lucru!

Acest lucru nu face parte din activitatea organizațiilor neguvernamentale. E adevărat că e posibil să avem asemenea situații, din nefericire, dar eu cred că asta nu împiedică activitatea ONG-urilor, nu împiedică societatea civilă și, mai ales, nu se găsesc în situația ca, pe de o parte, să fie finanțate de un multimiliardar foarte generos, care dorește să preia activitatea economică a unor exploatații miniere.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

## Haideți...

Nu cred că este corect să dialogăm cu sala.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Absolut penibil! De toată jena!

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi, stimați colegi,

Grupul nostru susține această propunere pentru că, într-adevăr, noi avem încredere în justiție, vrem să dăm posibilitatea unui judecător să cenzureze organizațiile care comit fapte anticonstituționale...

Vă rog să nu dialogați cu sala.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Da, dacă sunt organizații ilegale, anticonstituționale, eu cred că infractorii trebuie să stea dincolo de gratii!

Vă mulțumesc.

Doamna senator Alina Gorghiu. Aveți cuvântul.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Pe procedură, prima dată, vreau să am o intervenție și să...

Doamna senator Alina Gorghiu, aveți cuvântul.

Dacă faceți ordine în sală, o să vorbesc, dacă nu, eu nu am de gând să vorbesc.

Dumneavoastră interveniți doar când vorbește domnul Șerban Nicolae.

Rog chestorii să restabilească ordinea în sala de plen.

Și o să vă spun, pe procedură, următorul lucru: mi se pare că ori nu stăpâniți această ședință sau regulamentul nu-l stăpâniți. De ce? Când a vorbit opoziția, dacă vă veți uita la ceas, după trei minute l-ați oprit pe domnul senator Goțiu. Domnul Șerban Nicolae a vorbit 10 minute și dumneavoastră nu ați avut îndrăzneala să spuneți: „Domnule, momentul declaraților politice poate e altă dată!” sau „Deviați de la subiect!” sau orice altceva, doar pentru că vă este coleg de partid. Deci ori o să vă purtați cum trebuie cu toată lumea, ori de astăzi înainte, stimată doamnă președinte, eu o să intervin! Pentru că regulamentul, repet, este egal pentru toți. Acum, dați-mi voie să am luarea de cuvânt...

Vreau doar să vă reamintesc...

...și o să vă rog să nu mă mai întrerupeți...

...că, da, regulamentul este egal pentru toți...

...așa cum ați făcut cu domnul Șerban Nicolae.

...iar microfonul a fost întrerupt...

Aveți decența să mă lăsați să am un punct de vedere exact cât am de spus și ce am de spus. Mulțumesc.

...conform art. 131.

Vă rog.

E un proiect mizerabil! Cu asta vreau să încep, ca să fie limpede pentru toată lumea. Este un proiect care prevede controlul asupra organizațiilor nonguvernamentale, evident, pentru că aceste organizații au îndrăznit de-a lungul vremii să fie critici ai politicilor guvernamentale proaste, indiferent despre ce guvern este vorba.

Însă ceea ce uită colegii de la PSD e următorul lucru: nu e primul proiect. În 2017 am avut surpriza neplăcută ca domnul Șerban Nicolae și domnul Pleșoianu să inițieze un proiect legat de modificarea legii care reglementează activitatea ONG-urilor, prin care se impuneau acea raportare financiară suplimentară și sancțiuni pentru nerespectarea acesteia.

Ce s-a întâmplat cu acel proiect? Evident că a depășit granițele României și am avut critici din partea Adunării Parlamentare de pe lângă Consiliul Europei, opinie critică din partea Comisiei de la Veneția (din 16–17 martie 2018), decizia Adunării Parlamentare de pe lângă Consiliul Europei de a solicita României să respingă acel proiect de lege al PSD, o rezoluție a Parlamentului European (din 13 noiembrie 2018) și așa mai departe.

Surpriză! Astăzi, cu seninătate, uitați de tot acest balast pe care l-ați introdus în spațiul public european pe tema modificării Legii ONG-urilor.

Să vă spun punctul 6 din această rezoluție a Parlamentului European: se recomandă insistent să renunțăm..., să renunțați dumneavoastră, ca inițiatori, PSD–ALDE, la aceste modificări legate de finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor, pentru că intrați în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viață privată, și se consideră că această legislație nu este aliniată cadrului Uniunii Europene. Lucruri de bun-simț!

Nu reiau toate documentele și actele internaționale critice la adresa modificărilor propuse de dumneavoastră, însă astăzi recidivați fără să vă pese că de fiecare dată suntem ciuca criticilor venite din partea instituțiilor care chiar știu despre ce vorbesc și care respectă mediul asociativ, oriunde s-ar manifesta el.

Vorbim de un proiect care prevede niște criterii noi, în baza cărora asociațiile pot fi dizolvate, deși, așa cum spuneau colegii noștri, o parte dintre ele sunt deja prevăzute în Codul penal sau alte legi. Și mă întreb – poate îmi răspund și mie inițiatorii: de ce, de exemplu, se ignoră avizul negativ al colegilor de la drepturile omului? De ce avem în continuare în această inițiativă prevederea conform căreia o organizație poate fi dizolvată când „urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit”? Pentru că nu este în măsură să ofere garanții că evaluarea va fi una obiectivă, ci lasă loc la abuzuri și la hărțuire. Este critica pe care toate ONG-urile o fac la unison. E un aspect care e considerat, evident, o sfidare și, până la urmă, expresia „punem botniță ONG-urilor” se poate foarte ușor folosi din pricina acestui proiect de lege.

Cu mențiunea că eu cunosc perfect Regulamentul Senatului și că senatorii PSD v-au ascultat în liniște intervenția și nu au intervenit peste dumneavoastră, dacă nu mai sunt alte intervenții la...

Domnul senator Bădulescu. Vă rog.

Eu o să vorbesc acum din perspectiva drepturilor omului și vreau că să vă spun un singur lucru: libertatea de asociere în România este garantată de Constituție. În mod normal, trebuie să reflectăm foarte atent asupra unor reglementări care afectează libertatea de asociere – am văzut că în plen au fost numeroase controverse; cu toate acestea, libertatea de asociere nu trebuie să conducă la acte și fapte antisociale.

Este discutabilă din punct de vedere juridic modalitatea pe care o vom găsi să reglementăm o astfel de situație și, repet, dacă discutăm de principiul constituțional, libertatea de asociere trebuie să primeze.

Ăsta este punctul meu de vedere. Mulțumesc.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu 33 de voturi pentru, 25 împotrivă, 3 abțineri,

propunerea legislativă a fost respinsă.

Se solicită listă.

Domnul Wiener.

Explicarea votului sau procedură.

## **Domnul Adrian Wiener:**

O să vă rog să constatați și să faceți suma numărului de voturi exprimate aici și vă rog să faceți demersurile de a realiza dacă în sală mai este cvorum sau nu, dacă acest vot a fost sub prezența numărului reglementat normal de senatori sau nu.

Verificați cvorumul, vă rog.

Este un vot care s-a realizat fără condițiile statutare de plen.

Vă rog să verificați cvorumul.

Pe procedură, domnul Goțiu.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Reiterez solicitarea colegului Adrian Wiener să verificați cvorumul.

Deocamdată s-a votat doar raportul, nu și legea.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Facem un vot electronic pentru verificarea cvorumului. Verificarea cvorumului.

Tocmai am menționat, verificăm cvorumul de ședință.

Sunt 64 de colegi în sală plus doamna senator Crețu, 65 de colegi sunt prezenți în sală.

Deoarece în acest moment nu mai avem cvorum, declar ședința încheiată.

Mulțumesc.

Rog colegii membri ai Biroului permanent să se deplaseze la sala „Constantin Stere”, pentru o scurtă ședință a Biroului permanent.

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

|**A B O N A**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul|Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||70 lei/an||

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218418]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 71/18.VI.2019 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei