Stenogramă plen

Vă mulțumesc.

## Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 194.

Mulțumesc. Domnul Gigel Știrbu. Vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de marți, 10, și miercuri, 11 septembrie 2019; programul de lucru pentru perioada 9–14 septembrie 2019; lista rapoartelor depuse în perioada 4–10 septembrie 2019 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

## **Domnul Gigel Sorinel Știrbu:**

Mulțumesc, doamnă președinte, pentru amabilitate. Doamnelor și domnilor,

În completarea a ceea ce spunea antevorbitorul meu, trebuie să vă anunț sau să vă reamintesc că de la această tribună am făcut această solicitare de minimum două ori. Am făcut către Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului o scrisoare, o adresă, în luna mai anul curent, prin care solicitam celor două Birouri permanente reunite să sesizeze comisiile de specialitate din Camera Deputaților și Senat cu rapoartele de activitate ale celor două instituții de media naționale.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, avem prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Totodată, de la acest microfon am sesizat atât Biroul permanent al Camerei Deputaților, cât și conducerea Camerei Deputaților din acea perioadă și, implicit, președintele acelei comisii de anchetă să demareze odată procedurile de solicitare a prezenței conducerii TVR-ului în fața acestei comisii de anchetă.

Dacă nu sunt alte chestiuni, trecem la dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

De la USR, domnul Iulian Bulai. Vă rog. Pe procedură.

Această comisie de anchetă, condusă de către liderul de grup de la Partidul Social Democrat, nici până astăzi nu a avut măcar o întrevedere, nu s-a întrunit absolut niciodată în ultimele șase luni de când este înființată. Nu pot să mă gândesc decât la faptul că există rea-voință sau că dumneavoastră sunteți complici cu cei care conduc astăzi cele două instituții media din România.

## Mulțumesc mult, doamnă președinte. Stimați colegi,

În numele sutelor de colegi care în luna martie au votat începerea Comisiei de anchetă parlamentară pentru TVR, vă aduc la cunoștință că trebuie să începem acum, măcar la șase luni de la acel vot, această comisie de anchetă.

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunteți la curent, vă spun eu că, în momentul de față, în cadrul Televiziunii protestează 600 de oameni, în cadrul Federației Mediastin, din cauza condițiilor proaste de muncă de acolo și împotriva dictaturii doamnei Gradea.

Domnul Marius Pașcan. Vă rog.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

Dacă aveți dorință să...

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Bună ziua, distinși colegi!

## Poftiți?

Se simte foarte bine, pentru că dumneavoastră contribuiți la starea de haos de acolo.

Din luna septembrie a anului trecut, un coleg parlamentar, deputatul Octavian Goga, este condamnat penal, cu sentință definitivă. A contestat la Înalta Curte pe cale extraordinară, i s-a respins și contestația.

Haideți, împreună, să ne punem la aceeași masă, să vedem ce se întâmplă, să analizăm rapoartele din ultimii ani și să dăm un nou start acestei instituții de media foarte, foarte importante.

Avem un coleg care de un an de zile ocupă fotoliul de parlamentar fiind condamnat penal.

## Doamnă președinte,

Am solicitat Biroului permanent, în temeiul Constituției României, care prevede, în ceea ce privește calitatea de deputat sau de senator, că încetează în caz de pierdere a drepturilor electorale, în temeiul Legii nr. 96/2006 – atenție! –,

## Stimați lideri de grup,

În special mă adresez aici PSD-ului, care, chiar dacă nu mai are majoritate la Camera Deputaților, poate să decidă, care stipulează explicit: „Președintele Camerei ia act de situația de încetare a mandatului de deputat sau de senator și supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator.” Deci nu mai face vorbire legea de niciun fel de aviz al Comisiei juridice sau de tot felul de pretexte de acest gen.

De un an de zile domnul parlamentar ia salariul absolut gratuit. Cineva va da socoteală pentru acest lucru, pentru că este o chestiune de abuz în serviciu, e o chestiune penală. Nu se poate acest lucru!

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

O să

Da, erați înscrisă la cuvânt. Când?

Am avut o propunere, a trebuit s-o

Mulțumesc.

Eram înscrisă la cuvânt tocmai pentru a susține intervenția liderului de grup de la PMP, ca plenul Parlamentului să voteze încetarea mandatului unui deputat care este condamnat și are interdicția drepturilor electorale.

În baza Constituției, interzicerea drepturilor electorale conduce automat la încetarea mandatului.

Așadar, solicitarea pe care v-a făcut-o colegul de la PMP și pe care Partidul Național Liberal o susține în continuare este aceea ca o persoană condamnată deja ca infractor și căreia i s-au interzis drepturile electorale să nu mai fie membru al Camerei Deputaților.

Vi se pare atât de mult?!

Mulțumesc.

Vi se pare o solicitare atât de deplasată?

Vă mulțumesc, doamnă Turcan.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Am o propunere de procedură pe care vreau să v-o fac tocmai pentru că, de la această tribună și de la acest microfon, s-a afirmat de mai multe ori că, odată Liviu Dragnea plecat din fruntea Camerei Deputaților, majoritatea parlamentară își schimbă conduita și nu mai legiferează în interesul infractorilor.

Votul de astăzi prin care PSD s-a abținut, ceea ce echivalează cu un vot împotrivă, înseamnă, de fapt, o protejare a infractorilor, prin vot, în Camera Deputaților.

**Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa**

**:** Stolo!

Vreau să vă atrag atenția că n-ar strica o evaluare psihiatrică, ținând cont de ceea ce se strigă din sală în momentul de față, din partea Grupului PSD...

Doamnă Turcan, vă rog frumos!

...dar, în același timp, vă solicit ca, din respect pentru 6,5 milioane de români care au votat ca legile să nu fie făcute de infractori și să fie făcute în interesul cetățeanului, să nu mai protejați infractorii, prin vot, în Camera Deputaților. Asta ați făcut astăzi, în timp ce președintele PSD și candidat la președinție spune peste tot că politica PSD s-a schimbat, că este europeană, că este de conduită internațională, când, de fapt, este fix o continuare a politicii infracționale de tip Liviu Dragnea.

Este revoltător ce ați votat astăzi în Parlamentul României și este revoltător modul în care protejați prin vot o persoană condamnată și care are interzicerea drepturilor electorale.

Voturile în Parlament sunt de regulă politice, stimată doamnă, pe de o parte.

Pe de altă parte, această solicitare se află pe ordinea de zi. Astfel, când vom ajunge la ea, o să-i dăm curs cu siguranță.

Domnul Ion Stelian Cristian. Vă rog.

Și eu solicitasem cuvântul înainte de a se da acest vot.

Eu vă spun următorul lucru. Este absolut clar că în următoarele ședințe vom veni, de fiecare dată, la fiecare ședință, cu aceeași solicitare, până când veți înțelege că nu puteți face scut față de un coleg care a primit o condamnare penală definitivă pentru o infracțiune săvârșită cu intenție.

Se poate înțelege interesul dumneavoastră în ideea de a avea un vot în plus la moțiunea de cenzură sau la votul de încredere pe care Parlamentul îl va putea da săptămâna viitoare, dar astfel de tertipuri și astfel de procedee sunt absolut inacceptabile și ele nu fac altceva decât să denigreze, decât să aducă o atingere gravă reputației acestei instituții care este Parlamentul. În orice stat civilizat Parlamentul este o instituție absolut respectabilă. În momentul în care parlamentari ai României se abțin de la o propunere absolut decentă, legală, constituțională, aceea ca o hotărâre judecătorească a unei instanțe românești să fie respectată de puterea legislativă și Constituția României să fie respectată, atunci este clar că se aduce o atingere gravă prestigiului acestei instituții. Și vă rugăm să nu vă mai mirați atunci când oamenii spun despre parlamentari că-i protejează pe infractori și fac scut.

În alte situații, când discutam de o lege sau de alta...

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/16.IX.2019

Domnule Stelian, stați, că vă aflați într-o gravă eroare și chiar trebuie să vă întrerup, pentru că aberațiile chiar nu le mai pot tolera. Îmi pare rău!

Care sunt aberațiile, doamnă președinte?

Și din partea PNL-ului, și din partea USR-ului!

Aberația este că se face scut...

Aberația este următoarea...

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

...față de o persoană...

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Domnule Stelian Cristian, noi nu ne-am abținut pentru a discuta această chestiune și îmi pare rău că vă vorbesc de aici, trebuia să cobor acolo, dar chiar nu e în regulă să aberați în acest fel de la tribuna Parlamentului! A fost un vot pentru ca acest proiect să nu urce la punctul 3!

Nu a fost un vot împotriva acestei solicitări!

Așa că, vă rog frumos, recalibrați-vă și după aceea puteți să veniți să invocați orice elemente procedurale doriți. Vă mulțumesc.

Dar nu se poate! Serios! Cum puteți să aberați așa? Că nu era vorba despre asta! OK.

E același lucru!

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

E vina mea că discut cu dumneavoastră. Puteți să mergeți la locul dumneavoastră.

**Domnul Stelian Cristian Ion**

**:** Supuneți la vot, că nu se poate!

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Am supus-o votului. Probabil că ați lipsit. Vă rog frumos...

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

Nu se poate! Cum e posibil să protejăm un condamnat penal?!

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Vă rog frumos!

Vă rog frumos să mergeți la loc.

Vă mulțumesc.

Declarațiile politice sunt astăzi, la ora 17.00, sau mâine-dimineață.

Mulțumesc.

Am sistat aici orice chestiuni legate de acest subiect. Ca președinte de ședință, o să trec la dezbaterea ordinii de zi.

Punctul 1, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 37/2019.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt dezbateri generale la acest subiect? Nu.

La dezbaterea pe articole... Dacă sunt obiecții la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul, obiecții? Nu. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. Proiectul merge la votul final.

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 121/2016 pentru aprobarea componenței nominale a Comisiei de validare a mandatelor de deputat; PHCD 38/2019.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu sunt.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat.

La preambul, obiecții, dacă sunt? Nu sunt.

Adoptat.

La articolul unic, obiecții, dacă sunt? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul merge la votul final. La punctul 3 nu am primit raportul.

4. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Japonia, pe de altă parte, semnat la 17 iulie 2018 la Tokyo; PL-x 271/2019. Este lege ordinară. Guvernul României.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

Reprezentantul Guvernului.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru industrii.

Este cineva? Vă rog. Domnul Toma Ilie. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Japonia, pe de altă parte, semnat la 17 iulie 2018 la Tokyo.

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Japonia, pe de altă parte, semnat la 17 iulie 2018 la Tokyo, transmis cu adresa PL-x 271 din 11 iunie 2019.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege. Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege, cu unanimitate de voturi.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Japonia, pe de altă parte. Acordul reflectă un angajament de cooperare structurală, în baza valorilor comune ale celor două părți, fiind conceput pe doi piloni: dialog politic, cooperare în domeniul politicii externe și de securitate și, respectiv, cooperarea tehnică pentru dezvoltare.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 25 iunie 2019 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și Japonia.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Domnul Sorin Bumb. Vă rog.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Grupul PNL va vota pentru ratificarea acestui acord între Uniunea Europeană și statele membre ale Uniunii Europene, pe de o parte, și Japonia, pe de altă parte, deoarece acest acord dezvoltă cooperarea între statele membre ale Uniunii Europene și Japonia pe cei doi piloni, pe dialog politic, cooperare în domeniul politicii externe și de securitate și, respectiv, pe cooperare tehnică și dezvoltare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții.

Nefiind amendamente, proiectul merge la votul final.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. V din Ordonanța Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 689/2018.

Avem șapte amendamente admise.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Sorin Lazăr. Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. V din Ordonanța Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 7 noiembrie 2018.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice,

de disciplină și imunități și ale Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea dispoziției potrivit căreia persoanele juridice de drept public nu au obligația de a aplica ștampila pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri depuse la instituțiile sau autoritățile publice ori emise sau încheiate în relația cu instituțiile sau autoritățile publice.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. V din Ordonanța Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Intervenții la dezbateri generale, dacă sunt? Nu sunt. Mergem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecții? Nu.

Adoptat. La nr. crt. 2, obiecții? Nu. Adoptat. Nr. crt. 3, obiecții? Nu. Adoptat. Nr. crt. 4. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 7. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. Proiectul merge la votul final.

6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente; PL-x 11/2019.

Avem șase amendamente admise.

Din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului comun.

Domnule președinte Roman, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, prin adresa PL-x 11/2019 din 4 februarie 2019, cu dezbaterea în fond, în procedură obișnuită, a proiectului de lege amintit.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 19 decembrie 2018.

Suntem Cameră decizională; cu aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, aviz favorabil de la Comisia pentru învățământ, aviz favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, punct de vedere negativ al Guvernului. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare introducerea unor dispoziții care vizează ca până la 1 ianuarie 2020 conducătorii instituțiilor publice să dispună începerea expertizării tehnice, realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală „rezistență mecanică și stabilitate”, în vederea încadrării acestora în clasa de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție asupra clădirilor cu destinația de unități sau instituții de învățământ care au fost construite înainte de anul 1978, expertize care vor trebui finalizate până la data de 1 iunie 2024.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii au dezbătut inițiativa legislativă în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, cu amendamente admise, prezentate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun _._

Vă mulțumesc. Doriți la dezbateri generale? Vă rog.

Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Vreau să cred că prin cele șase amendamente făcute la nivelul Comisiei pentru administrație publică am reușit să ne înțelegem și cu Guvernul, pentru că pe acest proiect vreau să vă spun că au existat de la același minister patru puncte de vedere diferite de punctul de vedere al unui alt minister.

Deci, dacă vom continua să lucrăm de maniera asta, înseamnă că ne apropiem de un punct de vedere comun probabil undeva spre finalizarea mandatului.

Eu sper că ceea ce n-au reușit cei din Guvern am reușit noi, la nivelul Comisiei pentru administrație publică, și, dincolo de chestiunea de necesitate și de oportunitate, mai trebuie să ne uităm și la partea de asigurare a resurselor financiare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Alte intervenții la dezbateri generale nu mai sunt. Mergem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 6 sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Punctul 7, Proiectul de lege privind exonerarea de la plată a unor obligații, PL-x 639/2018, are un caracter ordinar și avem trei amendamente admise.

Din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului comun?

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Raport comun

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind exonerarea de la plată a unor obligații fiscale.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 24 octombrie 2018.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare exonerarea de la plata sumelor stabilite ca debite și accesorii aferente diferențelor neachitate ca urmare

a neacordării subvențiilor pentru decontarea energiei electrice destinate irigațiilor pentru anul 2009.

În urma examinării Proiectului de lege privind exonerarea de la plată a unor obligații fiscale și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare, cu amendamentul prezentat în anexă. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Da. Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Dezbaterea proiectului de lege. Dacă la nr. crt. 1 sunt observații? Nu sunt.

Adoptat. La nr. crt. 2. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. La nr. crt. 3. Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat. Proiectul de lege merge la votul final.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Pl-x 605/2018, are un caracter ordinar și avem șase amendamente admise. Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul președinte Sorin Lazăr, prezentarea raportului. Vă rog.

Mulțumesc.

În raport cu acest proiect de lege Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul l-a respins în ședința din 17 octombrie. Am avut aviz favorabil de la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, avize favorabile de la Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ și punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare excluderea din sfera operațiunilor care sunt considerate livrări de bunuri a operațiunilor de transferare a bunurilor de către o persoană impozabilă către o instituție publică, în scopul stingerii unei obligații fiscale restante. De asemenea, se propune eliminarea din sfera operațiunilor asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată a unei operațiuni și se reglementează stabilirea prin norme metodologice a criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Domnul Bogdan Huțucă? Vă rog.

Bună ziua!

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Suntem în fața unui proiect de lege care aduce aspecte cu impact pozitiv asupra mediului de afaceri din România. O primă prevedere se referă la implementarea unei decizii a Curții Europene de Justiție privind interpretarea Directivei privind taxa pe valoarea adăugată, respectiv toate transferurile de bunuri imobile pentru stingerea unor datorii restante către instituții ale statului român nu mai fac parte din sfera operațiunilor impozabile privind TVA.

Dar cea mai importantă prevedere în acest proiect de lege privește transparentizarea actului de administrare fiscală a Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

După cum bine știți, pentru toate companiile din România înregistrarea ca plătitor de TVA sau anularea înregistrării ca plătitor de TVA are un impact asupra businessului, un impact asupra contractelor în curs, un impact asupra poziționării pe piață.

Astăzi, această înregistrare ca plătitor sau anularea înregistrării ca plătitor de TVA se face pe baza unor criterii ale căror evaluări sunt stabilite prin ordine de președinte, la nivel confidențial. Ele nu sunt publicate în Monitorul Oficial.

Mai clar: un agent economic, o companie nu-și poate ajusta comportamentul astfel încât să evite neînregistrarea ca plătitor sau anularea înregistrării ca plătitor, din cauză că aceste abordări legislative nu sunt transparente.

Acest proiect de lege permite ridicarea acestor criterii și a modului de evaluare a acestora la nivel de norme metodologice publicate în Monitorul Oficial.

Aceste aspecte au fost promovate de Partidul Național Liberal și susținute de acesta.

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. La nr. crt. 2. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 6. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. Proiectul merge la votul final.

Punctul 9, Proiectul de lege pentru aprobarea plății cotizației anuale în vederea participării la Centrul Internațional pentru Cercetări Arhivistice, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 646/2018; are caracter ordinar și sunt trei amendamente admise.

Din partea Guvernului României? Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte. Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se propune aprobarea plății taxei anuale, începând cu anul 2018, constând în echivalentul în lei al sumei de 100 de euro pe an,

în vederea participării Arhivelor Naționale ale României la Centrul Internațional pentru Cercetări Arhivistice.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea plății cotizației anuale în vederea participării la Centrul Internațional pentru Cercetări Arhivistice, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu. Dezbateri generale. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Da, îmi cer scuze, domnul președinte Lazăr. Am luat-o pe repede înainte.

Prezentarea raportului. Vă rog.

Da. Reprezentantul Guvernului a explicat obiectul de reglementare.

Noi suntem... în raport cu acest proiect de lege suntem Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 24 octombrie 2018.

Avem avize favorabile ale Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și al Consiliului Legislativ.

Repet, proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea plății cotizației anuale pentru participarea Arhivelor Naționale ale României, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, la Centrul Internațional pentru Cercetări Arhivistice.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru aprobarea plății cotizației anuale în vederea participării la Centrul Internațional pentru Cercetări Arhivistice, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, cu un amendament admis, de tehnică legislativă, prezentat în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Intervenții? Nu sunt.

Mergem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat. Nr. crt. 2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne pentru ședința de vot final.

Punctul 10, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2018 privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Internațional pentru Tehnologia Informației în Administrația Guvernamentală (ICA) și aprobarea unor măsuri de natură financiară ce decurg din calitatea de membru, precum și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, PL-x 582/2018; are un caracter ordinar. Din partea Guvernului României? Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Marian Murguleț** _– secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului_ **:**

## Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Executivul a adoptat Ordonanța Guvernului nr. 7/2018, având ca obiect de reglementare aprobarea aderării Secretariatului General al Guvernului ca membru cu drepturi depline la Consiliul Internațional pentru Tehnologia Informației în Administrația Guvernamentală și aprobarea plății cotizației anuale, în valoare de 3.000 de lire sterline, respectiv completarea OG nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organismele internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Guvernul susține aprobarea acestei legi. Și vă rugăm să dați votul dumneavoastră favorabil. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Lazăr, prezentarea raportului. Vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2018 privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Internațional pentru Tehnologia Informației în Administrația Guvernamentală (ICA) și aprobarea unor măsuri de natură financiară ce decurg din calitatea de membru, precum și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 17 octombrie 2018.

Avem avize favorabile de la Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea aderării SGG la Consiliul Internațional pentru Tehnologia Informației în Administrația Guvernamentală, ținând cont de faptul că Secretariatul General al Guvernului coordonează domeniul tehnologiei informației la nivelul întregii administrații publice centrale.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și aprobare Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2018 privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Internațional pentru Tehnologia Informației în Administrația Guvernamentală (ICA) și aprobarea unor măsuri de natură financiară ce decurg din calitatea de membru, precum și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, în forma adoptată de Senat.

Da. Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Pavel Popescu.

Mulțumesc.

Profit de ocazie pentru a vă spune câteva cuvinte despre această organizație.

Și, pentru că de fiecare dată când vin la noi, la comisie, astfel de proiecte de lege le citesc cu mare interes, realizez că de obicei România – Guvernul, în general – aderă la astfel de organizații, fie ele nonprofit, mai mult în mod declarativ.

Desigur, Partidul Național Liberal votează pentru acest proiect.

Dar mi-aș dori ca pe viitor – și aici mă îndrept spre noul CEO al Guvernului – să ne aducem contribuția într-un sens bilateral în cadrul acestor organizații, de exemplu, în cadrul ICA, pentru că, din păcate, realitatea zilelor noastre ne spune foarte clar că dacă real astăzi noi vom face parte din acea organizație, din păcate, nu putem livra niciun fel de expertiză, la nivel de administrație publică, digitalizată. Asta este realitatea zilelor noastre. Și asta din cauza faptului că, deși avem o putere excepțională în a livra produse de calitate pentru Europa în domeniul IT, niciodată nu am reușit să le aplicăm în interiorul țării.

Și vă recomand și îi recomand Secretariatului General al Guvernului ca, cel puțin de această dată, această colaborare în cadrul instituției să fie bilaterală și să învățăm multe de la această organizație.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnule Gheorghe Dinu Socotar, vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

O să profit și eu de ocazie și poate o să dau și câteva răspunsuri colegului care a fost antevorbitorul meu.

Dar, înainte de toate, vorbim de o ordonanță care propune aderarea României, de fapt a adoptat aderarea României la acest Consiliu Internațional pentru Tehnologia Informației în Administrația Guvernamentală.

E o ordonanță foarte simplă, care stabilește niște chestiuni tehnice, respectiv: plata cotizației de 3.000 de lire sterline anual; modificările diverselor anexe prin care mai apare o nouă organizație internațională și faptul că, de fapt, nu participăm în mod abstract, ci trebuie să participăm cu o instituție. Această instituție este Secretariatul General al Guvernului, care va deveni membru al consiliului.

Într-adevăr, sunt câteva cuvinte de spus despre această instituție. Am crezut că le va spune colegul meu antevorbitor. Nu s-a întâmplat. Deci vorbim de International Council for IT in Government Administration. Este o organizație nonprofit.

Necesitatea unui asemenea organism a apărut în anii ʼ50-ʼ60, când au apărut procesele ADP, adică procese de prelucrare automată a datelor. A fost înființat de înalți funcționari guvernamentali, în anul 1968, într-o primă formă și cu altă denumire. A devenit ceea ce este astăzi – ICA – în 1986.

Misiunea acestui organism este aceea de a fi un forum pentru înalți funcționari guvernamentali, pentru dezbateri în domeniul dezvoltării tehnologice și implementarea soluțiilor în administrația guvernamentală, diseminarea informațiilor și facilitarea schimbului de idei.

Și aici vin la reproșul pe care l-a făcut colegul meu. Pentru că prin participarea României la acest organism, cel puțin într-o primă fază, nu suntem în poziția de a furniza expertiză, ci întocmai de a primi expertiza, de a fi beneficiarii expertizei care există, ai expertizei vaste la nivelul acestui consiliu. Cea mai importantă activitate a consiliului este conferința anuală.

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Nefiind amendamente, proiectul merge la votul final.

Punctul 11, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, PL-x 576/2018; este un raport fără amendamente.

Din partea Guvernului? Reprezentantul Guvernului?

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Alexandru Valentin Tachianu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare, în vederea facilitării procesului de transformare a societăților agricole în formele societare prevăzute de Legea societăților comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Ministerul Agriculturii susține acest proiect. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiilor, prezentarea raportului comun? Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, transmis cu adresa PL-x 576 din 22 octombrie 2018, înregistrat la Comisia juridică, de disciplină și imunități sub nr. 4c-13/919/2018, respectiv la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice sub nr. 4c-5/604/2018.

Potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 17 octombrie 2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare, în vederea facilitării procesului de transformare a societăților agricole în formele societare prevăzute de Legea societăților comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, prin avizul nr. 654 din 4 iulie 2018.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de lege, conform Hotărârii nr. 711 din 14 iunie 2018.

În conformitate cu prevederile art. 61 și ale art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au examinat proiectul de lege sus-menționat în ședințe separate.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Domnul Vasile Gudu, PNL. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Reglementarea procesului de transformare a societăților agricole, precum și mecanismele acestuia trebuiau reglementate de lege și nu oricum, ci clar și explicit, întrucât forma actuală a legii nu conține reguli specifice realizării practice a acțiunilor pentru transformarea societăților agricole.

Asistăm așadar la anularea unui blocaj legislativ prin introducerea prevederilor ce fac obiectul prezentului proiect de lege, cum ar fi cele referitoare la reorganizarea prin transformare, concomitent cu înființarea societății, precum și cele care se referă la documentele și procedurile necesare.

Sperăm că cele aprobate pentru completarea legislației vor contribui într-adevăr la încurajarea spiritului antreprenorial și la o reală dezvoltare a societății noastre.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect legislativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Stelian Ion.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Solicitare scurtă, pe procedură.

Știu că am muncit și de data aceasta până la epuizare, aproape o oră, astăzi, însă eu vă solicit prelungirea programului de lucru, pentru a discuta inclusiv punctul 38 de pe ordinea de zi, astfel încât să luăm în discuție și chestiunea colegului nostru care a primit acea condamnare penală definitivă.

Ați spus că nu e o problemă pe fond, e o problemă doar de ordine de zi.

Haideți să rezolvăm această problemă!

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Da. O să

Vot, vă rog.

Propunerea a fost respinsă cu 57 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă.

N-am terminat... Stați un pic, stați puțin, unde vă duceți? La poziția 11 am raport fără amendamente.

Am avut prezentarea raportului.

La dezbateri generale a intervenit domnul de la USR pentru prelungirea programului. Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale.

Nu sunt amendamente, iar proiectul de lege rămâne la votul final, ca să termin și punctul 11. Închid aici prima parte a ședinței de astăzi.

Vă mulțumesc.

Vă doresc o seară bună!

Tacitele le fac mâine. Vă rog.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Continuăm partea a doua a ședinței noastre de astăzi, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Prevederile regulamentare le cunoașteți.

Domnul Simionca are o interpelare depusă. Nu este prezent.

Domnul Codreanu. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă vicepreședinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată doamnei Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni, și vizează o situație regretabilă creată la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni.

Obiectul interpelării este următorul: „Acțiunile MRP după pronunțarea de către Curtea de Apel București a deciziei definitive având ca părți în litigiu IEH pentru românii de pretutindeni și pe Nicolae Brînzea, directorul general adjunct”.

Această interpelare vine ca urmare a mai multor solicitări primite din partea organizațiilor nonguvernamentale, unele dintre ele întrunite la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului, în vara aceasta, precum și după ședința de astăzi pe care am avut-o în cadrul Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Vorbim de o imagine afectată a IEH, după scandalul care s-a iscat în urma apelului făcut de către două foste angajate ale IEH, persoane detașate la IEH, vorbim de Iulia Modiga și de doamna Ana-Maria Dalu, ambele consilier relații I la IEH.

Și în întrebările pe care le adresez în această interpelare ministerului aș vrea să aflu următoarele:

1. Doamnă ministru, dacă dumneavoastră, în calitate de conducător al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în a cărui subordonare se află IEH, ați decis sau nu revocarea

lui Nicolae Brînzea din funcția de director general adjunct al IEH, respectiv desfacerea contractului individual de muncă al pârâtului Nicolae Brînzea, nr. 162 din 19 noiembrie 2013, ca urmare a sentinței civile nr. 9.274, pronunțată de Tribunalul București și a deciziei definitive a Curții de Apel București nr. 2.095 din 9 aprilie 2019, în dosarul în care sunt părți în litigiu cei doi menționați.

Mulțumesc. Domnul Eugen Neață? O interpelare depusă. Domnule Dohotaru, doriți s-o prezentați? Nu. Va fi depusă în scris. Domnul Horia Nasra, în scris. Domnul Csoma Botond, în scris. Domnul Nechita Oros, în scris. Doamna Florica Cherecheș, în scris. Domnul Pirtea? În scris.

Doamna Oana Bîzgan, în scris. Domnul Tinel Gheorghe, în scris. Domnul Ilie Toma? Domnule Toma, o prezentați? Vă rog. Pe scurt.

De fapt, sunt două interpelări pentru Ministerul Transporturilor. O să vă prezint pe scurt.

Una din ele face referire la aerodromul din Săulești, care nu are o balizare pe timp de noapte, fapt pentru care mijloacele și aparatele de zbor refuză noaptea să preia pacienți poate grav accidentați, poate gravide cu probleme și sunt nevoiți să meargă de la Deva la Simeria.

A doua interpelare face referire directă la lotul de autostradă A1, Deva–Lugoj, și anume cel mult reziliat, cel mult discutat, acel lot 3 de la Ilia până la Coșava. Și cum preocuparea noastră, a tuturor, este sănătatea și integritatea umană, și transporturile pe autostrăzi în ziua de astăzi reprezintă tot ceea ce poate fi mai bun în materie de autovehicule, ca urmare a informațiilor vehiculate în spațiul public referitoare la rezilierea contractului pentru lotul 3 al autostrăzii A1 și preluarea acestuia în regie proprie de către CNAIR, pentru o bună informare a persoanelor direct interesate, domnule ministru, vă rog să ne comunicați data la care se deschide traficul rutier al lotului 3 al autostrăzii A1. Solicit răspuns verbal și în scris.

Normal că am fost și personal și am discutat cu foarte mulți reprezentanți de la CNAIR și de la minister. Toată lumea spune că spre sfârșitul lunii acesteia se va deschide lotul A3. Eu vreau să am certificat în scris acest lucru. Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc. Domnul Cornel Itu? În scris. Domnul Năsui? În scris. Doamna Iurișniți? În scris. Domnul Ungureanu? În scris. Domnul Vlad? În scris. Domnul Duruș? Prezentați, da? Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Cuc, ministrul transporturilor, și se referă din nou la DN 18B.

Stimate domnule ministru, la finalul lunii iunie mi-ați răspuns, la o altă interpelare, faptul că tronsonul Baia Mare–Târgu Lăpuș al DN 18B va fi finalizat până la sfârșitul lunii august 2019.

Suntem în septembrie și situația este neschimbată. Ba, mai mult, am aflat din presă că DNA a demarat o anchetă legată de acest drum și că Inspectoratul de Stat în Construcții a decis încă din iunie să sisteze orice lucrare pe sectorul amintit.

Faptele suspectate de DNA sunt extrem de grave. Se invocă faptul că au fost făcute achiziții de materiale de peste 5 miliarde de lei, fără să existe autorizație de construire sau proiect tehnic avizat de CNAIR, excluzând partea de achiziție, subiect ce intră sub incidența competențelor organelor de anchetă. Sunt contrariat – cum ministerul a girat și alocat bani pentru o lucrare care nu are documentație tehnică, așa cum a scris presa, făcând trimitere la documentele existente la DNA?

În cazul în care suspiciunile se confirmă, ne aflăm în fața punerii în pericol, inconștient, a siguranței celor care au traversat sectorul de drum reabilitat.

Vă reamintesc că participanții la trafic au semnalat pericolul pe care-l constituie acostamentul drumului, realizat din produse de balastieră, care este total lipsit de aderență. De altfel, au fost semnalate chiar și numeroase accidente în zonă.

Așadar, în urma celor amintite, vă rog să-mi spuneți, domnule ministru, dacă modernizarea DN 18B va continua, la ce dată și de ce depinde reluarea lucrărilor.

Mulțumesc. Domnul Sergiu Cosmin Vlad.

Bună ziua!

Interpelare adresată domnului Vasile Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul interpelării: „Renunțarea la investiții ale CNI la Stadionul Municipal «Francisc von Neuman»”.

Stimate domnule ministru,

Compania Națională de Investiții și-a asumat în toamna anului 2016 finanțarea unor lucrări aferente Stadionului Municipal „Francisc von Neuman”, mai exact „Modernizare instalație de nocturnă și alimentare cu energie electrică la Stadionul UTA” și „Lucrări de amenajare gazon, instalație de încălzire și instalație irigare Stadion UTA”.

În prezent, autoritățile administrației locale ale municipiului Arad realizează aceste investiții cu finanțare din bugetul local, declarând că CNI a refuzat să-și realizeze partea de înțelegere legată de cele două investiții, tăind finanțarea acestora.

Referitor la cele menționate mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. De ce a sistat CNI finanțarea celor două lucrări la

stadionul municipal?

2. Dacă mai există posibilitatea finanțării lor de către CNI.

Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să îmi fie trimis în scris, la adresa: Parlamentul României, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul Seidler? În scris. Doamna Lavinia Cosma? În scris. Doamna Tamara Ciofu. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Obiectul interpelării este „Acordarea sporurilor specifice tuturor angajaților din structurile de inspecție și control care lucrează în sistemul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor” și este adresată doamnei prim-ministru, doamna Vasilica Viorica Dăncilă.

Cu toate că Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 82 din 2018, ca din 1 ianuarie 2019 să se acorde integral majorarea salarială de 12,5% pentru personalul din sistemul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, această majorare s-a acordat fracționat.

Totodată, personalul din cadrul administrației publice sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor care își desfășoară activitatea în structurile de inspecție și control sau prin atribuțiile specifice contribuie la actul oficial de control, respectiv inspector al ANSVSA, beneficiază de majorarea salariului de bază cu 12,5%, însă această prevedere nu se aplică pentru toți inspectorii, o serie de angajați fiind excluși de la acest drept, deși au calitatea cerută de lege.

În același timp, s-a ajuns în imposibilitatea de a se remunera activitatea prestată în afara orelor de program sau de a se acorda timp liber corespunzător, deși în circumstanțele epidemiologice actuale întreg sistemul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor acționează pentru îndeplinirea sarcinilor specifice, nefiind posibilă întreruperea activităților de combatere, iar acestea sunt desfășurate numai de personalul de specialitate, personal care, în majoritatea cazurilor, nu beneficiază nici de sporurile specifice.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc și eu. Domnul Răzvan Rotaru? În scris.

Domnul Cristian Buican va depune în scris. Domnul Dumitru Lovin? Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelare adresată domnului Nicolae Bădălău, ministrul economiei.

Obiectul interpelării: „Utilaj necesar pentru activitatea de extracție a cărbunelui la cariera Alunu, din județul Vâlcea”. Domnule ministru,

În urmă cu câteva săptămâni, principalul utilaj folosit în extracția de cărbune la exploatarea minieră de la Alunu, ce aparține CET Govora, companie a cărui proprietar este Consiliul Județean Vâlcea, a cedat.

Până în momentul de față nu s-a găsit nicio soluție de reluare a activității, iar situația este pe cale să degenereze, în sensul că sute de locuri de muncă sunt deja în pericol. Stocurile s-au epuizat, rezerva națională nu se știe clar dacă mai există, iar în curând n-ar fi exclus ca mai multe localități din zonă să rămână fără apă caldă.

Se pare că Complexul Energetic Oltenia, companie deținută de Ministerul Economiei, ar dispune de un utilaj care nu este folosit la ora actuală, dar mutat, cel puțin până la găsirea unei soluții mai bune, ar putea permite reluarea activității miniere la Alunu.

Sunt sigur însă că pentru asta – cum numai în România se poate întâmpla – există o birocrație excesivă.

Sunt convins însă că ministrul economiei poate simplifica lucrurile rapid și le poate rezolva în așa fel încât în doar câteva zile situația să se remedieze.

În aceste condiții, stimate domnule ministru, vă rog să vă precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Și domnul Andrei Daniel Gheorghe. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Singura interpelare pe care o depun astăzi se adresează domnului ministru al transporturilor și vizează lucrările pentru legătura feroviară Gara de Nord București–Aeroportul „Henri Coandă” Otopeni.

Domnule ministru,

Doresc să vă rog să-mi comunicați care este programul de execuție al acestor lucrări și care este termenul final de dare în folosință a liniei feroviare mai sus menționate.

De asemenea, consider că este foarte important să luați măsuri în zona Aeroportului Internațional „Henri Coandă” Otopeni și a căilor de ieșire/intrare către DN 1 București–Ploiești în așa măsură încât să asigurați fluidizarea traficului pe cea mai aglomerată cale rutieră din România, în așa măsură încât să se poată circula în bune condiții de siguranță pentru toți participanții la trafic.

Cer răspuns verbal și în scris. Vă mulțumesc.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Vă mulțumesc și eu. Declar închisă ședința noastră de astăzi...

## **Domnul Emanuel Dumitru Ungureanu**

**:**

Mai am eu!

Unde? Domnul Ungureanu? Sunteți înscris? Da. Nu erați, probabil, când v-am strigat. Și ultimul, cu voia dumneavoastră, domnul Ungureanu.

Interpelarea mea se referă la situația fetiței Mureșan, din Cluj-Napoca, care nu a putut fi operată la Spitalul de Copii

din Cluj-Napoca în luna august, pentru că medicii din această unitate sanitară erau în concediu.

Interpelarea se adresează doamnei ministru al sănătății, Sorina Pintea.

Stimată doamnă ministru,

Vă rog să trimiteți în regim de urgență Corpul de control al Ministerului Sănătății, pentru a efectua un control de fond la Spitalul Clinic de Copii din Cluj-Napoca, aflat în subordinea Consiliului Județean Cluj.

În ziarul „Adevărul” din data de 9 septembrie a fost relatat cu lux de amănunte cazul unei minore din Cluj-Napoca care a suferit o fractură și care nu a fost operată din cauza proastei organizări a acestui spital, care nu a putut asigura prezența unui medic chirurg ortoped capabil să rezolve în regim de urgență, în luna august, problema de sănătate a minorei Raluca Mureșan din Cluj-Napoca.

Conform anchetei jurnalistice, „Clujeanca Raluca Mureșan, mamă a trei copii, s-a prezentat, în data de 24 iulie, la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca cu fetița sa care și-a rupt mâna”.

Am mers timp de o lună la acest spital. A fost un lanț de erori medicale și de erori de organizare birocratice, care au avut o consecință directă. Până în data de 26 august această fetiță minoră a fost plimbată de la spitalul de copii la spitalul de recuperare și abia în data de 27 august, după insistențe și multă umblătură, la spitalul de recuperare s-a găsit un loc pentru rezolvarea problemei ei de sănătate.

Doamna ministru Sorina Pintea, vă rog să îmi transmiteți, în urma controlului efectuat de Corpul de control al Ministerului Sănătății, răspunsul la următoarele întrebări ridicate în spațiul public de către această anchetă jurnalistică.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Vă mulțumesc. Declar închisă ședința noastră de astăzi. O seară bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218661]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 96/16.IX.2019 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei