Stenogramă plen

## **Domnul Florin Iordache:**

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința noastră.

Vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 210 deputați.

În conformitate cu prevederile art. 93, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de astăzi, 11 februarie; programul de lucru pentru perioada 10–15 februarie; lista rapoartelor depuse în perioada 4–11 februarie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele înregistrate la Cameră și care urmează să fie avizate.

Până la ora 13.00 avem dezbateri, la ora 13.00 avem vot final, apoi ședința de Birou permanent, iar la ora 14.00 – ședința comună a Birourilor permanente reunite.

Vă anunț că următoarele proiecte au termen depășit. Este vorba de:

Pl-x 616/2019, lege organică – Propunerea legislativă pentru abrogarea dispozițiilor care reglementează posibilitatea pensionării anticipate a personalului de specialitate juridică din sistemul judiciar; termen depășit.

Apoi Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (Pl-x 615/2019).

Cel de-al treilea proiect – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 pentru funcționarea Curții de Conturi (Pl-x 467/2019).

Cel de-al patrulea – Propunerea legislativă privind instituirea sistemului „Alertă copil”; termen depășit (Pl-x 468/2019).

Și cel de-al cincilea – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 617/2019).

- Termenele pentru dezbatere și vot final fiind depășite,

- propunerile se consideră adoptate și se trimit Senatului. Intervenții?

- Domnule Drulă, vă rog.

- Imediat.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Avem Pl-x 487/2019, proiectul de lege inițiat de USR pentru revenirea la votul în două tururi, care are raport depășit de foarte multe luni de zile.

Parlamentul, prin mijloace și tertipuri procedurale, evită, prin cei care controlează în acest moment Birourile, să se pronunțe asupra acestui proiect de lege.

Vreau să vă cer, în linie cu deciziile Curții Constituționale și cu cutume și precedente ale Parlamentului, inclusiv în această legislatură, să supuneți votului, ca urmare a propunerii mele, în calitate de lider de grup al partidului Uniunea Salvați România, introducerea pe ordinea de zi, la poziția a doua, a proiectului de lege nr. 487/2019.

Vă mulțumesc.

Da.

Stimate coleg, nu am ce să introduc.

Așa cum știți, Birourile permanente au sesizat comisia specială. Când avem raport de la comisia specială, îl introduc.

Domnule Ganț, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog, în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale, să fie convocată, pentru 10 minute, Comisia juridică, pentru o mică corecție tehnică. Să dezbată în paralel cu plenul PL-x 598/2019 și să ni-l readucă în plen pentru dezbatere și vot.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Da. Mulțumesc.

Comisia juridică, domnul președinte Halici și restul colegilor, să meargă la „Mihai Viteazul”. Așteptăm raport suplimentar.

Mai departe.

Mulțumesc.

Și, de la poziția 74, pe poziția 10, așa cum am convenit cu colegii – PL-x 573/2019, Proiectul de lege privind statutul limbii semnelor române.

E proiectul doamnei Săftoiu, nu?

Proiectul doamnei Săftoiu.

Domnule Victor Paul Dobre, vă rog.

Și la mulți ani, domnule vicelider! E și ziua dumneavoastră astăzi.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Permiteți-mi ca, în numele Grupului PNL, să vă fac trei propuneri.

În primul rând, de la poziția 42, retrimitere, PL-x 429/2019 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2019; adus pe poziția 3 și retrimis la comisie.

Am acordul grupurilor parlamentare.

Bun. Termen, domnule Dobre?

Două săptămâni.

## **Domnul Florin Iordache:**

Două săptămâni.

Mulțumesc.

De asemenea, de la poziția 112 – PL-x 567/2008 privind termoficarea; adus pe poziția 2 și retrimis la comisie. Avem acordul grupurilor parlamentare.

Doamna Săftoiu.

Pe poziția 10.

## **Domnul Florin Iordache:**

10.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc.

Numai puțin, să anunț votul. 191. Unanimitate.

A venit pe poziția 10. Continuăm. Domnul Simonis, Grupul PSD. Vă rog.

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți votului propunerea ca Pl-x 1/2018 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, precum și pentru modificarea art. 16 alin. (3) din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități – să fie introdusă pe ordinea de zi, la poziția 11.

Menționez faptul că am acordul tuturor liderilor grupurilor parlamentare.

Și termen?

Două săptămâni.

## **Domnul Florin Iordache:**

Două săptămâni.

Și e propunere de respingere.

De asemenea, vă rog să supuneți votului propunerea ca poziția 18 de pe ordinea de zi, și anume PL-x 417/2019 – Proiectul de lege pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare – să fie adus pe poziția 8.

## **Domnul Florin Iordache:**

8. Da.

A fost adoptată.

Mai departe, vă rog.

Și ultima propunere. Poziția nr. 19 – PL-x 270/2019; Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal să fie introdus pe poziția 9. Mă rog, nu introdus, modificat, adus pe poziția 9.

## **Domnul Florin Iordache:**

Să fie adus pe poziția 9.

A fost adoptată.

Dacă din partea liderilor de grup mai sunt intervenții? Nu.

Atunci, domnule vicepreședinte Stanciu-Viziteu, vă rog. Pe procedură înțeleg că aveți o intervenție. Vă rog.

Bună ziua, domnule președinte!

Observăm că s-au făcut modificări în grupurile parlamentare din Cameră. Și, în conformitate cu art. 20 alin. (2), vă rugăm să ne informați dacă toate grupurile din sesiunea anterioară mai există sau sunt unele care s-au desființat. În speță, ce se întâmplă cu Grupul parlamentar al ALDE?

Mulțumim.

2. Solicitarea Comisiei pentru învățământ cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită și, în consecință, prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile pentru Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 469/2019.

Constatăm că termenul constituțional pentru dezbatere și adoptare este depășit. În aceste condiții, prelungirea nu mai poate avea loc. Va pleca la Senat, ca propunere adoptată în forma inițiatorului.

Mai departe. Următoarea poziție.

5. Proiectul de lege privind Codul aerian; PL-x 94/2019; procedură de urgență.

Guvernul?

Vă rog.

**Domnul Alexandru Mutruc** – _secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mutruc Alexandru este numele meu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.

Guvernul susține raportul comun, cu amendamente, al celor două comisii de specialitate, Comisia pentru apărare și Comisia pentru transporturi.

Codul aerian va reglementa atât activitățile aeronautice civile, cât și pe cele militare, va stabili instituțiile cu atribuții în domeniul administrării aviației civile și militare, precum și competențele și atribuțiile altor organisme în domeniul siguranței și securității aviației.

Noile prevederi creează cadrul legal necesar cooperării civil-militare la nivel instituțional și stabilește un limbaj și o conduită comune în domeniul aeronautic pentru toți utilizatorii spațiului aerian național, fără a fi afectate atribuțiile specifice ale acestora.

Vă mulțumesc.

Da. Discutăm în ședința de Birou permanent și Comitetul liderilor, după această ședință. Da.

Dacă mai sunt intervenții?

Nu mai sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Solicitarea inițiatorului de retragere a Proiectului de lege pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (Proiectul privind modernizarea infrastructurii judiciare în România), semnat la București la 13 august 2019 și la Paris la 2 septembrie 2019; PL-x 658/2019.

Guvernul a solicitat să fie retras acest proiect.

168 de voturi pentru, 14 abțineri.

La solicitarea inițiatorului, proiectul de lege a fost retras. Mergem mai departe.

Și eu vă mulțumesc.

Avem raport comun din partea Comisiei pentru apărare și Comisiei pentru transporturi.

Cine prezintă raportul comun?

Da, vă rog. Vă rog, domnule coleg.

Domnul Bodea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

PL-x 94/2019 – Proiectul de lege privind Codul aerian.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, în fond, cu dezbaterea și avizarea acestui act normativ, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depășirii termenului de adoptare, în ședința din 4 martie 2019. Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare activitățile aeronautice civile și militare pe teritoriul și în spațiul aerian național, va stabili instituțiile cu atribuții în domeniul administrării aviației civile și militare, precum și competențele și atribuțiile altor organisme în domeniul administrării aviației civile și militare și în domeniul siguranței și securității aviației.

Noile prevederi creează cadrul legal necesar cooperării civil-militare la nivel instituțional și stabilește un limbaj și o conduită comune în domeniul aeronautic pentru toți utilizatorii spațiului aerian național, fără a fi afectate atribuțiile specifice ale acestora. Se asigură, astfel, creșterea nivelului de siguranță a zborului, prin aplicarea unor standarde comune în cadrul activităților aeronautice militare, standarde care vor fi asigurate la nivelul celor europene și ale NATO, precum și pentru zonele de interes militar și de servitute aeronautică.

Comisiile au examinat acest proiect de lege în ședință comună, în 17 decembrie 2019, și au stabilit, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea actului normativ, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din raportul depus.

Bun. Vă mulțumesc.

Acum, din partea grupurilor parlamentare, explicare, domnul Bodea, Grupul PNL.

Vă rog.

## **Domnul Marius Bodea:**

## Dragi colegi,

Proiectul de lege aflat astăzi în dezbaterea plenului Camerei Deputaților, Codul aerian, este de departe unul din cele mai importante pachete de reglementări naționale.

Vechiul cod aerian sau primul cod aerian român are peste 60 de ani. El a mai fost upgradat acum 20 și ceva de ani, însă era în multiple puncte complet depășit și, realmente, sufoca industria aeronautică civilă națională.

Codul aerian reprezintă temelia tuturor proceselor ce se desfășoară în domeniul zborurilor.

Guvernul a avut o inițiativă curajoasă, spun eu, și a venit cu un proiect de lege pentru un cod aerian mixt, civil-militar. Numai că un astfel de document putea în egală măsură să fie un eșec pentru aviația civilă militară și să creeze chiar breșe în sistemul de securitate națională, dacă reglementările nu erau corect formulate.

A fost și un exemplu de democrație parlamentară ceea ce s-a întâmplat în procesul de amendare în comisiile de resort. Practic, a fost deschisă ușa întregii industrii aeronautice și tuturor instituțiilor de resort, care, prin intermediul reprezentanților din partea tuturor ramurilor aviației civile și militare, au participat la ședințele comisiilor de resort și au formulat zeci de amendamente, care au fost preluate și corelate în noul cod.

Mă bucur că am reușit să coordonez cu succes acest mare proiect și o să vedeți că rezultatele vor fi excelente.

Au fost nu mai puțin de cinci runde de dezbateri publice dedicate acestui cod aerian și toate au avut loc în toamna anului 2019.

Ținând cont că industria aeronautică produce aproape o mie de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene, iar acest domeniu poate fi sufocat de o lege strâmbă, credem că împreună am făcut ceea ce trebuia.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea colegilor? Nu mai sunt.

Începem dezbaterea. Avem 172... Dacă la titlul legii avem intervenții? Nu.

De la 1 la 40 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 41 la 72?

De la 73 până la 172 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; caracter organic.

6. Proiectul de lege privind regimul juridic al cetăților dacice din Munții Orăștiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO, și unele măsuri privind protejarea acestora; PL-x 486/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

În aceste condiții, doamna președinte Fădor sau domnul Știrbu.

Cine prezintă?

Domnule Știrbu, vă rog.

Raport comun, Comisia pentru administrație și Comisia pentru cultură.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind regimul juridic al cetăților dacice din Munții Orăștiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO, și unele măsuri privind protejarea acestora

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, asupra Proiectului de lege privind regimul juridic al cetăților dacice din Munții Orăștiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO, și unele măsuri privind protejarea acestora.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 14 octombrie.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport comun comisiile au avut în vedere: avizul favorabil, cu observații și propuneri, al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, cu observații; avizul favorabil al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic; avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, cu un amendament; avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de lege privind regimul juridic al cetăților dacice din Munții Orăștiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO, și unele măsuri privind protejarea acestora, în forma adoptată de Senat, cu un amendament respins, prevăzut în anexa ce face parte integrantă din acest raport.

Și eu vă mulțumesc. Începem dezbaterea. Grupul PSD, doamna Intotero. Se pregătește Grupul PNL, domnul Palăr.

## **Doamna Natalia Elena Intotero:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Este un proiect așteptat de hunedoreni. În 2012, trecerea cetății Sarmizegetusa Regia în administrarea consiliului județean s-a dovedit un exemplu foarte bun pentru punerea acesteia în valoare.

De aceea, astăzi este un moment de mare bucurie pentru hunedoreni, și nu doar pentru hunedoreni, pentru că aceste cetăți dacice nu reprezintă doar județul Hunedoara, reprezintă România.

De aceea, vreau să mulțumesc, în numele hunedorenilor, în numele colegilor din Grupul parlamentar al PSD, tuturor parlamentarilor care până în momentul de față au susținut acest proiect și, de asemenea, celor care astăzi vor susține ca aceste cetăți să fie mai bine puse în valoare.

Vă așteptăm în județul Hunedoara!

Vă mulțumesc.

Da. Și eu vă mulțumesc. Domnule Palăr, vă rog.

Și se pregătește domnul Gheorghe Daniel, tot de la Grupul PNL.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că nu vom exagera dacă astăzi vom susține că vom scrie istorie. Pentru faptul că de 30 de ani acest patrimoniu inestimabil al istoriei românilor a fost lăsat în părăsire, în paragină.

Cu un grup de colegi inimoși – și vreau să le mulțumesc în primul rând colegilor mei din Comisia parlamentară

pentru relația cu UNESCO, Cameră și Senat, pentru că am avut două runde de dezbateri în județul Hunedoara, am fost la fața locului, am discutat cu specialiștii, am discutat cu factorii de răspundere din acest domeniu și, ceea ce este cel mai important, am reușit să ne punem la masă toate partidele politice și să găsim un numitor comun.

Am demonstrat că, atunci când se dorește, există și voința politică, și înțelepciunea ca lucrurile importante să se facă.

Practic, am aniversat, în 2019, 20 de ani de la includerea în patrimoniul mondial UNESCO a cetăților dacice.

Da, am aniversat 20 de ani, dar în acești ultimi 30 de ani nu s-a făcut aproape nimic pentru acest patrimoniu.

După exemplul de bună practică prin care... Trecerea Sarmizegetusei Regia în administrarea Consiliului Județean Hunedoara a fost un lucru bun.

Am mers pe același principiu și astăzi vom vota – și vă rog să votăm cu toții – acest proiect, ca acest patrimoniu să aibă într-adevăr un administrator clar, determinat, să se poată face investiții pentru aceste obiective.

Împreună cu colegii din Comisia UNESCO am reușit, anul trecut, să alocăm două milioane de lei pentru a se face PUZ-urile pentru aceste obiective. Este un început.

Sunt convins că din acest moment, după principiul românesc, aceste cetăți vor avea un stăpân, un stăpân care să le iubească, care să le pună în valoare și ne vom putea bucura cu toții de aceste obiective.

Și eu vă mulțumesc.

Și vă rog să fiți mai conciși în intervenții, să ne încadrăm totuși în regulament.

Îl invit, în continuare, tot de la Grupul PNL, pe domnul Gheorghe Andrei Daniel.

Se pregătește, de la Grupul USR, domnul Bulai. Aveți două minute, domnule coleg.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sarmizegetusa reprezintă nu doar o cetate din România, ci reprezintă o parte esențială din patrimoniul mondial al culturii, istoriei și civilizației omenești.

Pentru noi toți Sarmizegetusa și cetățile dacice din Munții Orăștiei reprezintă legătura noastră cu trecutul străvechi și moștenirea pe care noi o avem pe acest pământ în care ne-am născut și din care provenim. Pentru că, să nu uităm, înainte de orice altceva suntem daci. Și în venele multora dintre cei care suntem aici, în acest Parlament, curge sângele geților și dacilor care au trăit acum 2.000 de ani și care au creat o mare civilizație a Europei.

Cred că aici trebuie să existe o conlucrare între autoritățile publice locale și autoritățile guvernamentale și în viitor trebuie să avem în vedere inclusiv un program de investiții majore, care să ducă la explorarea arheologică a Munților Orăștiei și a cetății de la Grădiștea Muncelului, Sarmizegetusa Regia, în așa măsură încât toate vestigiile civilizației dacice, parte esențială din cultura și spiritualitatea românească, să fie aduse la lumină.

Noi, astăzi, la Sarmizegetusa, am scos la lumină doar incinta sacră. O bună parte din ceea ce a însemnat orașul Sarmizegetusa, de pe vremea regelui Decebal, încă zace sub pământ și zace acolo, în Munții Orăștiei. Și este foarte important să înțelegem acest lucru.

Și acolo, în Munții Orăștiei, la Sarmizegetusa, la Blidaru, la Costești, la toate celelalte cetăți din zonă, să aibă loc lucrări majore, care să ducă la descoperirea tuturor vestigiilor arheologice fundamentale pentru istoria noastră și pentru istoria omenirii.

Și eu vă mulțumesc. Următorul, domnul Bulai.

Se pregătește domnul Ganț.

Rog colegii să se încadreze totuși într-un timp rezonabil, pentru că fiecare intervenție e importantă.

Vă rog, domnule coleg.

Grupul USR, domnul deputat Iulian Bulai. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa o să fac.

Noi susținem trecerea acestor cetăți din proprietatea publică în proprietatea privată.

Comunitatea locală știe mai bine cum să gestioneze acest patrimoniu.

Comunitatea locală apără mai bine decât autoritatea națională.

Nu pot veni cei de la București să spună cum ar trebui să se gestioneze anumite monumente de interes local, dacă nu sunt acolo și nu văd care sunt problemele la care este expus acest patrimoniu local.

Faptul că abia acum, după 30 de ani, ajungem la această soluție arată, de fapt, un eșec al clasei politice reprezentate aici.

E bine că s-a întâmplat acum. Se putea face și acum 25 de ani, acum 15 ani, acum 20 de ani, pentru a evita

abuzurile față de aceste cetăți și neglijența cu care s-a tratat această temă importantă.

Pe această lege scrie un singur cuvânt – descentralizare. Descentralizarea deciziilor și a responsabilității, subsidiaritate.

Sper din inimă ca această decizie politică să nu fie un motiv de a multiplica dacopatia, ci de a asuma cu mare răspundere și cu responsabilitate, la nivel local, patrimoniul național al României.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule Ganț, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul nostru parlamentar salută această inițiativă. Credem că e un lucru foarte bun și ne-am dori o atenție sporită și asupra altor obiecte sau imobile de patrimoniu cultural național sau UNESCO, indiferent dacă aparțin statului sau dacă aparțin unor entități de drept privat, cum ar fi cultele, de exemplu, multe dintre ele în legătură cu minoritățile naționale din România.

Spunea un domn coleg aici că se bucură că a existat un consens al tuturor partidelor politice. Ne putem asocia acestui consens, mai ales dat fiind faptul că proiectul inițial a aparținut domnului deputat Gheorghe Firczak. Prima preocupare în materie, referitor la cetățile dacice, a existat la nivelul grupului nostru. Domnul deputat Gheorghe Firczak a inițiat acest proiect, blocat de PSD și de către ministrul Vulpescu, la vremea respectivă, printr-un contraproiect. Am convenit asupra acestui contraproiect, ni l-am asumat împreună și tot PSD l-a trântit și pe acesta, din păcate... Asta, așa, ca o restituire istorică și pentru ca lumea să-și aducă aminte de unde provine această inițiativă.

În rest, desigur că salutăm consensul și vom vota în favoarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Al doilea vorbitor de la Grupul PSD, domnul Băișanu. Vă rog.

Se pregătește domnul Szabó Ödön.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să vă felicit pentru votul pe care l-ați acordat! Într-adevăr, cetățile dacice fac parte din patrimoniul național și din fibra poporului român.

Prezența mea aici este însă mai importantă pentru a transmite un mesaj foarte serios despre un mare tun pe care unii oameni vor să-l dea României. Este vorba și e în joc o sumă de 4 miliarde de euro. Acum doi ani, împreună cu senatori și deputați din Comisia UNESCO, am fost prezenți la Bahrein, unde am reușit să scoatem de pe lista UNESCO ceea ce numim Roșia Montană, adică acele tuneluri pe care le-au săpat romanii când extrăgeau aurul – aurul nostru.

De ce am făcut acest lucru? Pentru că firma Gabriel Resources, care are legătură cu Roșia Montană și cu aurul de acolo, a dat statul român în judecată în America, iar în joc este suma de 4,3 miliarde de euro. Dacă noi facem ceea ce vrea actualul ministru al culturii, domnul Bogdan Gheorghiu, sprijinit de Ludovic Orban și întregul Guvern, le oferim posibilitatea celor de la Gabriel Resources să câștige acest proces, în dauna statului român, și statul român va fi obligat să plătească acești bani, care ar fi suficienți pentru plata pensiilor, pentru plata salariilor, a alocațiilor pentru copii și, evident, și pentru investiții.

Nu cer nimic altceva decât înțelepciune, răbdare, să așteptăm să se termine acest proces și, după aceea, evident, nu este absolut nicio problemă.

Vă mulțumesc.

Domnul Szabó Ödön.

Se pregătește domnul Marica.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Într-adevăr, salutăm acest consens și domnul coleg Ganț a vorbit despre restabilirea unor evenimente istorice, inclusiv legislative.

Trebuie să restabilim și în această chestiune un adevăr istoric, și anume faptul că, după multe discuții în cadrul comisiilor de monumente istorice, la nivel local, asupra proprietăților și multor altor probleme, cel care a făcut ordine în această chestiune, la nivelul ministerului de resort, la momentul respectiv, a fost ministrul Kelemen Hunor și el a fost cel care – dacă vă uitați pe istoricul problematicii cetăților dacice – a realizat un consens la nivel național pe această chestiune.

Vă mulțumesc.

Domnul Marica, ultimul vorbitor, și începem dezbaterea. Foarte succint, domnule Marica. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Vreau să felicit toți factorii implicați în acest proiect și să felicit conducerea consiliului județean pentru ce a făcut în ultimul timp în Munții Orăștiei pentru cetățile dacice – un proiect bun pentru hunedoreni, un proiect bun pentru țară! Partidul PRO România va vota acest proiect de lege. Mulțumesc mult.

Avem un singur amendament respins. Dacă se susține? Nu se susține. Rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

8[1] . Proiectul de lege pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare; PL-x 417/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Comisia pentru muncă? Doamna vicepreședinte Violeta Răduț. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 417/2019 din 1 octombrie 2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 _,_ în sensul majorării valorii nominale a tichetelor de masă de la 15,18 lei la 20 de lei.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 25 septembrie 2019.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Avem patru amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții?

A, vă rog! Am întrebat...

Înainte de a începe dezbaterea, de la Grupul PNL, la dezbateri generale, doamna deputat Calista Mara Daniela. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege, pentru că este un proiect extraordinar de necesar nu numai în lumina faptului că mediul privat din România prevede și poate beneficia de această prevedere, respectiv creșterea valorii de la 15,18 lei la 20 de lei, dar trebuie să ne uităm la realitățile în care trăim în România. Prețurile au crescut. Cu un tichet de masă în valoare de 15,18 lei nu se mai pot achiziționa toate cele prevăzute la momentul la care această lege a fost adoptată, motiv pentru care este necesară această creștere. Și, dacă stăm să ne uităm pe termen mediu și lung, în ceea ce privește adoptarea acestui proiect de lege vom vedea foarte clar două aspecte: – Vom ajuta mediul privat din România.

– Aceste sume se vor regăsi din nou în economia României, generând un consum pozitiv pentru economia din România, respectiv plusvaloare în sistemul nostru economic.

Închei prin a spune încă o dată că Partidul Național Liberal salută această inițiativă și o va vota. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Steriu, vă rog. Grupul PSD.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Ca inițiator al acestui proiect, alături de mulți alți colegi din Partidul Social Democrat, salut această dorință a grupurilor de a susține în dezbaterea din această zi. Doar să amintesc – nu vreau decât să spun statistic: în clipa de față, România are cea mai mică valoare a tichetului de masă, undeva la 3,2 euro; media în Europa este peste 10 euro. Acest tichet asigură, în clipa de față, o stabilizare a oamenilor la locul de muncă și cred că, în clipa de față, principala problemă a României o reprezintă această lipsă a forței de muncă.

Deci reușim să venim în întâmpinarea celor din mediul privat, pentru a ține încă o vreme, cu această valoare, cât mai mulți oameni, zi de zi, în mediul privat și sperăm, în viitor, din nou, și în zona statului.

Mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc. Grupul USR, domnul Seidler. Vă rog.

Într-un mandat de trei ani, rar îți este dat să poți vorbi în Parlamentul României despre o lege care oferă niște facilități mediului privat din România, pentru că guvernarea s-a axat mai degrabă pe creșterea – dovedită ulterior neprofesionistă, pentru că se baza pe exact zero date publice colectate – strict a salariilor din mediul public.

Este foarte bine că totuși găsim câte un răgaz să oferim câte o facilitate și mediului privat, poate, poate reușește, în ciuda măsurilor guvernamentale din ultimii trei ani, să asigure totuși partea de contribuție către bugetul de stat..., pe care, cu atât „profesionalism”, aceleași guverne reușesc să le împartă, astfel încât să creeze deficite bugetare imense și aproape zero investiții publice.

Vă mulțumesc. Și Grupul UDMR.

O invit pe doamna deputat Éva Andrea Csép. Și ultimul vorbitor, domnul Petru Movilă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În România discutăm despre dispariția forței de muncă.

În România discutăm despre o migrare a forței de muncă spre alte state – și nu de alta, ci pentru că acești angajați au niște beneficii pe care noi nu avem grijă să le dăm.

Din moment ce vrem să întărim prezența pe piața forței de muncă a lucrătorilor, a cetățenilor români, trebuie să acordăm niște facilități în plus, pentru că forța de muncă care primește în plus niște stimulente o să aibă o productivitate mult mai mare, nu o să se gândească să plece în alte țări, o să-și întemeieze familia aici și o să se gândească ca și viitorul să fie tot aici.

Cred că aceste demersuri sunt foarte necesare și este un prim lucru care facilitează ca atât angajatorii, cât și angajații să se gândească la viitor și să avem o forță de muncă mult mai stabilă în România.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Petru Movilă, Grupul PMP.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să-i felicit întâi pe inițiatori, pentru că nu doar că au avut o idee bună, ci au reușit să determine un consens politic pe acest proiect de lege, un lucru extraordinar de bun, un proiect de lege care aduce ceva în plus angajaților și nu putem spune că această creștere a tichetelor de masă le face viața mult mai bună. Este o picătură în plus și legislația pentru angajații din domeniul privat trebuie completată, astfel încât angajatorii să aibă o legislație stabilă, predictibilă, angajatorii să aibă facilități de la statul român atunci când sunt obligați, prin lege sau prin hotărâri de guvern, să mărească salariul minim pe economie, fără a primi facilități fiscale, și, sigur, din punctul de vedere al Partidului Mișcarea Populară, acesta este un pas mic înainte pentru reconsiderarea și tratarea corectă a mediului privat.

Avem încă multe acte normative care sunt la comisiile de specialitate, care vor ajunge la plen, pentru a face ca cei din mediul privat să simtă că politicienii, că membrii Parlamentului își îndreaptă atenția spre ei și sper că nu va fi ultima lege, ultimul proiect de lege bun care va fi pentru cei care lucrează în mediul privat.

Noi vom vota, desigur, acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, avem patru amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

Articolul I, la art. 14? La art. II, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

8. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 2/2020. A fost distribuit. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu. La preambul? Nu. La articolul unic? Nu. Proiectul rămâne la votul final. Procedură. Liderul Grupului PSD, domnul Simonis. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți votului propunerea să prelungim programul de lucru până epuizăm dezbaterea la patru proiecte de lege, și anume: PL-x 598/2019, PL-x 270/2019, PL-x 573/2019 și Pl-x 1/2018. Sunt cele despre care am discutat.

## **Domnul Florin Iordache:**

##

Vă rog.

Domnul Stanciu Viziteu.

O procedură sau...? Vă rog.

Da. O să reiau solicitarea anterioară.

În virtutea art. 20 alin. (2), aveți obligația să ne lămuriți ce se întâmplă cu grupurile. Ieri s-a discutat acest lucru în Biroul permanent și domnul președinte al Camerei Deputaților spunea că astăzi se va elucida.

Deci vă rog să nu ne trimiteți înapoi la Biroul permanent, ca de acolo să revenim în plen.

Mulțumesc.

Da!

Repet. S-a luat act de solicitarea dumneavoastră. Grupul ALDE nu a mai fost anunțat. Da?

Mulțumesc.

7. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 598/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Comisia juridică?

Vă rog.

Doamnă Laura Moagher, vă rog să prezentați raportul suplimentar.

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, plenul Camerei Deputaților a transmis Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru

reexaminare, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil această inițiativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 165/2013, în sensul că toate deciziile de compensare a imobilelor se emit ținând cont de grilele notariale din anul 2013, cei îndreptățiți fiind prejudiciați, raportat la faptul că grila notarială este actualizată anual. Totodată, se are în vedere înlocuirea trimiterii la Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu trimiterea la legea în vigoare, și anume la Legea nr. 227/2015.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă în ședința din 11 februarie 2020.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport suplimentar.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul minorităților, la dezbateri generale. Domnul deputat Silviu Vexler.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Din păcate, confiscarea proprietăților în perioada regimului comunist a fost una din cele mai dure și mai urâte drame prin care atât poporul român, cât și cultele din România au trecut.

Ulterior, măsurile succesive care au fost adoptate pentru a încerca să rezolve această problemă s-au dovedit în bună parte ineficiente, fiind cel mai politicos.

Ultima variantă a legii, care este în vigoare, din păcate, a fost construită în mare parte de o așa natură încât mai mult a blocat procedura și simplul fapt de a le returna oamenilor, indiferent dacă este vorba despre persoane fizice sau de culte religioase, proprietățile care le-au aparținut de drept și trebuie să se reîntoarcă la ei.

Proiectul de lege pe care-l avem astăzi în dezbatere face două modificări deosebit de importante și normale, în același timp, respectiv actualizarea grilei care este folosită atunci când se emit deciziile și clarificarea procedurii pentru imobilele care au fost confiscate abuziv de la culte, pentru care documentele nu se mai află în proprietatea cultelor și se află în prezent la stat.

Îmi pare rău, a fost o confuzie pe acest proiect, pentru care îmi asum eu vina integral și apreciez înțelegerea colegilor atât de la PNL, cât și de la toate celelalte grupuri, care au înțeles nevoia și de ce este acesta important.

Vorbim cel puțin în numele comunităților evreiești din România, deși este nu doar cazul nostru, ci al tuturor cultelor. Avem peste 30 de ani de când ne luptăm și ne chinuim cu aceste lucruri, fiind vorba mai ales despre sinagogile din România care ne-au fost luate. Ca să vă faceți o idee, înainte de perioada Holocaustului, în România existau peste 2.000 de sinagogi. Mai avem astăzi în proprietate și în picioare mai puțin de 100.

Și eu mulțumesc. Grupul UDMR, domnul Apjok Norbert. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este foarte mare păcat că în 30 de ani nu s-au rezolvat retrocedările privind imobilele preluate de sistemul comunist în România. Această inițiativă poate să aducă un plus pentru acest proces. În momentul de față putem să reparăm o discriminare existentă în măsurile de finalizare a procesului de restituire a imobilelor preluate de sistemul comunist. În cazul imposibilității retrocedării în natură a acestor imobile, în momentul de față, solicitanții beneficiază de puncte de compensare și valoarea compensării se referă la grila notarială din 2013. Acum, discriminarea constă în faptul că cei care primesc în natură înapoi imobilele pot să le valorifice la prețul actual. În această inițiativă, practic, actualizăm legea, ca să se refere la grila notarială din data emiterii deciziei de către comisia națională.

Totodată, putem să ne apropiem mai mult de finalizarea procesului de retrocedare, pentru că în inițiativă se stabilește un termen de 90 de zile pentru punerea în aplicare a deciziei comisiei.

Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, trecem la dezbaterea pe amendamentele admise.

La titlul legii, intervenții? Nu.

La articolul unic, intervenții? Nu.

La art. 3, pct. 7?

La art. 21?

Articolul II?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

- 9[1] . Proiectul de lege pentru completarea Legii

- nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 270/2019.

- Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe? Vă rog. Raportul suplimentar.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Codului fiscal cu definirea activității de jurnalism și scutirea persoanelor fizice pentru venitul realizat din salarii și asimilat salariilor, ca urmare a desfășurării activității de jurnalism.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnule Steriu, vă rog. Grupul PSD. Foarte scurtă intervenția, vă rog.

## Foarte pe scurt.

Sper să avem și la acest proiect aceeași favorabilitate ca și la cel cu tichetele de valoare, pentru că vine în sprijinul mass-mediei. Mass-media liberă este pilonul unei societăți democratice și, cu toate acestea, mass-media din România se află într-o situație economică foarte dificilă. Piața mass-media se restrânge în privința atât a operatorilor, cât și a forței de muncă.

Având în vedere necesitatea sprijinirii activității jurnalistice, se propune stabilirea unui tratament fiscal favorabil aplicat veniturilor din salarii și asimilate salariilor, precum și veniturilor din drepturile de proprietate intelectuală.

De asemenea, în acest proiect se definesc beneficiarii modificării Codului fiscal: jurnaliști și tehnicieni în radiodifuziune și televiziune.

Prin aceste propuneri, inițiativa susține direct activitatea de jurnalism și promovează libertatea în mass-media. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, rămâne la votul final. Caracter ordinar.

10[1] . Proiectul de lege privind statutul limbii semnelor române; PL-x 573/2019.

Procedură.

Vă rog. Domnul Márton Árpád, procedură. Vă rog.

## Domnule vicepreședinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a primit aviz negativ de la Comisia pentru învățământ.

A avut Consiliul Legislativ mai multe observații, unele preluate; are un raport destul de vast.

Totuși, cred că forma în care a ieșit de la comisie, în continuare, este neclară. Pur și simplu nu are în vedere situația și starea de fapt actuală în folosirea limbilor mimico-gestuale.

Ca atare, noi solicităm retrimiterea la comisie, pentru o analiză corectă a acestei inițiative legislative.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

Doamnă Săftoiu, tot pe procedură vreți să interveniți? Doamna Săftoiu.

Vă rog.

Și apoi

Pot interveni acum, da?

Vă rog, pe procedură.

## **Doamna Ana Adriana Săftoiu:**

## Mulțumesc frumos.

Sunt puțin surprinsă că această rezervă vine chiar din partea UDMR. Cred că m-aș fi așteptat să fie printre primii care înțeleg necesitatea ca persoanele surde din România să aibă limba semnelor ca limbă oficială.

Mai mult, chiar și Ungaria recunoaște limba semnelor persoanelor surde din Ungaria ca limbă oficială, prin Constituție. Sunt alte 48 de țări care recunosc, prin legi speciale, limba semnelor ca limba persoanelor surde din acea țară.

Vă rog să nu faceți confuzia între „limbaj” și „limbă”. Când spui „limbă”, înseamnă că limba respectivă are propria gramatică, așa cum limba română are propria gramatică, limba maghiară are propria gramatică, are propria sintaxă, propria topică.

O persoană surdă nu gândește în limba română. O persoană surdă care n-a auzit în viața ei limba română

gândește în limbajul semnelor, își traduce limba română în propria limbă, ca s-o înțeleagă.

Deci este incredibil! Această lege n-am depus-o de pe azi pe mâine, ci am discutat-o cu toate comunitățile și asociațiile persoanelor surde timp de doi ani de zile.

Mărturisesc eu că am avut nevoie să înțeleg că o persoană surdă, atunci când spune, nu știu, „sânge de roman”, spune „sânge” de „roman”. Cuvântul acesta e „roman” pentru ei.

A trebuit să înțeleg singură lucrurile acestea timp de doi ani de zile. Am lucrat împreună cu ei.

M-am uitat la legea Franței, care, probabil, este cea mai apropiată de noi.

Marea Britanie, de exemplu, știți ce spune despre limbajul semnelor, recunoscut ca limbă oficială pentru persoanele surde? Simplu, atât: în doi ani de zile toate instituțiile statului trebuie să ia toate măsurile ca să accesibilizeze instituțiile pentru persoanele surde.

Pe fond, legea mea asta spune: că, după promulgare, în doi ani de zile, toate instituțiile statului trebuie să ia toate măsurile ca pentru o persoană surdă, de exemplu, care vine acum în Parlament și vrea să vorbească cu dumneavoastră să avem în acest moment un interpret în limba semnelor, care să vă ajute s-o înțelegeți.

Sunt aproape 30.000 de oameni, care se duc la ANAF, în spitale, care vin în Parlament, care se duc în gară și care nu pot să se înțeleagă cu noi, vorbitorii!

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule Márton Árpád Francisc, vă rog.

## Stimați colegi,

Nu avem nimic împotriva legiferării acestui drept al persoanelor care au nevoie de un astfel de sprijin.

Ceea ce am încercat să exprim eu, de fapt, chiar din susținerea inițiatoarei reiese.

Poate unii dintre dumneavoastră știți – din expunerea inițiatoarei, în mod sigur Domnia Sa trebuie să știe – că există mai multe limbaje folosite de aceste persoane, în funcție de școlile unde au învățat.

Or, dumneavoastră încercați să impuneți o singură limbă oficială, indiferent unde au învățat acești copii să se exprime.

Deci, neluând în considerare faptul că există mai multe limbaje folosite pe teritoriul țării, de fapt, faceți o reglementare care tocmai îi lipsește de anumite drepturi, le va îngreuna modalitatea de exprimare. Pentru că, de obicei, avem prevederi..., cum apare și în avizul Consiliului Legislativ, în multe legi, inclusiv în Codul penal, de exemplu, care ne trimit la folosirea acestei limbi. Numai că, în funcție de zonele unde sunt aceste persoane, în mod evident sunt recrutate persoanele care folosesc acel limbaj util în zona respectivă.

În momentul în care dumneavoastră impuneți o singură limbă oficială înseamnă că persoanele care au învățat până la vârsta de 40 de ani un limbaj trebuie să se acomodeze la această limbă oficială pe care o declarați prin lege.

Aceasta este problema noastră de bază.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

Avem o solicitare de retrimitere la comisie.

Pe procedură, vă rog, doamnă Săftoiu.

A fost retrimis comisiei.

## **Doamna Ana Adriana Săftoiu:**

Îmi pare rău că trebuie să spun lucrul acesta, dar este o nedreptate imensă!

Domnule Márton Árpád, nu există mai multe limbaje, ci mai multe limbi. Un surd din Marea Britanie, într-adevăr, nu se va înțelege cu un surd din România.

Dacă surzii români au probleme este tocmai pentru că noi în acest moment... Tocmai de aceea erau doi ani de zile, ca Ministerul Educației Naționale să creeze, la nivelul facultăților, secții pentru învățarea limbii semnelor române. Să se facă un abecedar, manuale comune. Înțelegeți?

Deci e ca și cum noi n-am avea Dicționarul limbii române și atunci fiecare, când spune cuvântul „Parlament”, înțelege ce vrea. Dicționarul limbii române vine și spune ce înseamnă „Parlament”.

Nu, dumneavoastră le-ați luat dreptul acestor oameni ca timp de doi ani de zile instituțiile statului să-i ajute să devină unitară această limbă.

Știți bine că retrimiterea la comisie, în condițiile în care Dumnezeu mai știe cât mai lucrăm, înseamnă pur și simplu, după 30 de ani, să continuăm să-i tratăm în limbajul mimico-gestual, o chestiune care este deja de sfârșitul secolului XIX.

## Da. Mulțumesc.

## Ultimul proiect.

11[1] . Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 77 din 30 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 13 martie 2019; Pl-x 1/2018/2019.

Avem raport de respingere.

Vă rog, Comisia juridică.

Doamna Laura Moagher.

În temeiul prevederilor art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Biroul permanent al Camerei Deputaților a sesizat, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea art. 16 alin. (3) din Legea nr. 8/2016

privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în scopul consolidării activității Avocatului Poporului de apărător al drepturilor omului în domeniul controlului constituțional și al unificării practicii judiciare, prevăzând, în esență, garanții suplimentare pentru Mecanismul de prevenire a torturii, o serie de mijloace suplimentare pentru apărarea drepturilor unor categorii vulnerabile, reglementarea obligației instituțiilor rezidențiale de drept privat de a comunica sau, după caz, de a pune de îndată la dispoziția instituției Avocatul Poporului, în condițiile legii, informațiile, documentele sau actele pe care le dețin, atunci când instituția Avocatul Poporului investighează posibile încălcări ale drepturilor categoriilor vulnerabile.

De asemenea, se urmăresc consolidarea și consacrarea importanței activității Avocatului Poporului în domeniul controlului de constituționalitate și al unificării practicii judiciare.

Guvernul României susține adoptarea inițiativei legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare un raport de adoptare, cu amendamente admise.

Camera Deputaților a adoptat inițiativa legislativă în ziua de 13 iunie 2018.

Senatul a adoptat acest proiect de lege.

Președintele României a formulat în data de 12 noiembrie 2018 o sesizare de neconstituționalitate.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc. Intervenții?

Nu.

Rămâne la votul final propunerea de respingere. Pauză, două minute, și începem ședința de vot final.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

174 de voturi pentru, două voturi contra, 91 de abțineri. Adoptat.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii, să începem votul final.

Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

III. A. Legi organice. Adoptări.

5. Proiectul de lege privind Codul aerian; PL-x 94/2019;

lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru apărare și Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Unanimitate de voturi.

Adoptat.

Domnule ministru Lucian Bode, vă rog.

## **Domnul Lucian Nicolae Bode:**

Sunt probleme?

Avem cvorum.

Repetăm votul.

Vot, vă rog.

Vot de control pentru verificarea cvorumului.

257 prezenți. Suntem în cvorum.

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 2/2020.

Vot, vă rog.

258 de voturi pentru, un vot contra și 9 abțineri. Adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de lege pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare; PL-x 417/2019; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog. Unanimitate de voturi.

Adoptat.

3. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și completarea art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul Oficial al României; PL-x 598/2019; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

261 de voturi pentru, un vot contra, 8 abțineri. Adoptat.

4. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 227/2015

privind Codul fiscal; PL-x 270/2019; lege ordinară.

## Și eu vă mulțumesc.

6. Proiectul de lege privind regimul juridic al cetăților dacice din Munții Orăștiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO, și unele măsuri privind protejarea acestora; PL-x 486/2019; lege organică.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru și o abținere.

Adoptat.

Domnul Pambuccian, explicarea votului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este foarte bine că visul unui coleg de-al nostru, visul domnului Gheorghe Firczak, a ajuns la liman.

Prietenul meu, domnul Ganț, v-a spus de dimineață toată povestea acestui proiect de lege.

Eu nu vreau decât să subliniez faptul că, iată, de la Grupul minorităților naționale au plecat și proiectul, și ideea

de a conserva și de a îngriji un sit fundamental pentru patrimoniul României.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

III.B. Legi organice. Respingeri.

7. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 77 din 30 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 13 martie 2019; Pl-x 1/2018/2019; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea legii.

Vot, vă rog.

Unanimitate de voturi.

Adoptată respingerea.

Membrii Biroului permanent, vă rog, la ședință.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.38._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|219309]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 15/18.II.2020 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei