Ședință comună a Camerelor

## **Domnul Ludovic Orban** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**

## Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Când ne-am prezentat în fața Parlamentului pentru a obține votul de învestitură, ne-am angajat să corectăm Ordonanța de urgență nr. 114, care a generat efecte nocive în foarte multe domenii din economia românească și, de asemenea, efecte nocive în societate.

Proiectul de lege stipulează corectarea prevederilor legate de domeniul energetic, din domeniul financiar-bancar, din domeniul comunicațiilor, din domeniul fondurilor private de pensii.

De asemenea, cuprinde o serie de măsuri, exact cum cuprindea și Ordonanța de urgență nr. 114, în mai multe domenii de activitate – de la chestiuni legate de sporuri până la chestiuni care sunt legate de diferite tipuri de reglementări privitoare la cheltuielile care se efectuează în bugetul de stat la momentul Ordonanței nr. 114, privitoare la bugetul pe 2019, în legea pe care noi am propus-o Parlamentului, privitoare la 2020.

## Dați-mi voie să vă spun pe scurt.

Privitor la domeniul energiei, se știe foarte clar că, după ce România trecuse la liberalizarea pieței energiei electrice și gazului, Ordonanța de urgență nr. 114 a revenit la sistemul prețului reglementat pentru consumatorii vulnerabili, consumatorii captivi, consumatorii casnici, impunându-se producătorilor un preț de vânzare atât pentru energia electrică, cât și pentru gazul natural.

Revenirea la o piață liberă în domeniul energiei electrice și în domeniul gazului natural nu se va produce imediat, de la 1 ianuarie, ci se va produce cu o perioadă de tranziție care să permită revenirea în bune condiții la fixarea prețurilor pe piață și care, de asemenea, să ne permită timpul, ca Guvern, să asigurăm reglementarea privitoare la susținerea consumatorului vulnerabil.

Se știe că este o problemă care grevează de mult timp și pe care niciun guvern n-a rezolvat-o până astăzi. De exemplu, de prețul reglementat și la energie electrică, și la gaz natural beneficiază nu doar categoriile vulnerabile, care au venituri mici, ci beneficiază toți cetățenii români.

Ceea ce ne dorim prin reglementarea modului de protecție a consumatorului vulnerabil este să direcționăm resursele către acei cetățeni români care într-adevăr au nevoie de sprijin, din cauza veniturilor mici pe care le înregistrează.

În perioada de tranziție, până la revenirea la un sistem liberalizat de fixare a prețului energiei electrice și al gazului natural, ne-am asumat răspunderea să venim cu legislația care să reglementeze situația consumatorului vulnerabil.

De asemenea, am desființat taxa de 2% care era pusă pentru companiile din energie și care a generat efecte extrem de negative.

Vă dau, așa, un singur exemplu. Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei, deși știa că noi ne angajăm răspunderea pentru modificarea Ordonanței

de urgență nr. 114, în calculul tarifelor de distribuție și transport a inclus această taxă, consecințele fiind, evident, creșterea costului pentru transport și pentru distribuție și, ca atare, creșterea prețului pentru consumatorul final.

Cu siguranță că după adoptarea acestei legi nu mai au un astfel de temei și pot să recalculeze tarifele de transport și de distribuție fără a include taxa de 2% care a fost impusă firmelor din energie, de la producător, firme de transport, firme de distribuție și firme de furnizare.

În ceea ce privește pilonul 2 de pensii, practic, abrogăm acele prevederi care obligau administratorii fondurilor de pensii să-și majoreze capitalul social raportat la suma pe care o administrează din contribuțiile de pensii, prevederi care, practic, ar fi făcut aproape imposibilă continuarea activității acestor companii care administrează fondurile de pensii, pentru că nu ar fi avut capacitatea să obțină resursele financiare pentru a face această majorare de capital, și consecința ar fi fost retragerea de pe piață, iar fondurile de pensii ar fi rămas fără administratori. Adică banii fiecăruia dintre cetățenii care fac parte din populația activă și care contribuie la pilonul 2 de pensii ar fi rămas fără companii specializate care să administreze fondurile de pensii respective, cu consecințe extrem de negative în ceea ce privește plasarea acestor bani în plasamente care să producă randamente și care să înmulțească banii care sunt în contul personal al fiecărui contribuabil la pilonul 2 de pensii.

Evident că și în domeniul comunicațiilor, și în domeniul financiar-bancar am optat pentru a abroga prevederile care au afectat negativ piețele respective și companiile din domeniu.

De asemenea, am reglementat situația Fondului de Dezvoltare și Investiții.

Readuc aminte pe scurt că prin intermediul Ordonanței de urgență nr. 114 s-a inventat un mecanism prin care, fără să existe articol bugetar, fără să existe resursă la buget, așa-zise împrumuturi din Trezorerie sunt contractate de Comisia de Strategie și Prognoză, comisie specializată, cum îi spune numele, pentru prognoză și strategie, nu pentru derularea unor programe de investiții sau pentru administrarea parteneriatelor public-private, așa cum era prevăzut prin intermediul Ordonanței de urgență nr. 114. Practic, reglementăm situația în felul următor: acolo unde nu s-au semnat contracte, evident, ele nu vor mai fi finanțate. La fel în cazul contractelor semnate în care nu s-au efectuat lucrări și nu s-au acordat avansuri. Iar acolo unde sunt contracte pentru care s-au acordat avansuri și s-au efectuat lucrări pe contractele respective, evident, admitem mecanismul de decontare a sumelor prin rambursarea cheltuielilor efectuate din împrumutul de la Trezorerie, pe o perioadă de 20 de ani, pentru sumele cheltuite, urmând ca restul finanțării să fie problema autorității locale. Eventual, dacă vom avea, în perspectivă, un alt Program național de dezvoltare locală, continuarea investiției să se facă dintr-un eventual PNDL 3.

Vă spun că s-au depus o serie de amendamente. Inițial, propunerea noastră, în lege, privitoare la sporurile pentru condiții deosebite, condiții vătămătoare, inițial, opțiunea noastră a fost aceea de a merge pe un spor în cuantum fix. Pentru că expunerea la condițiile vătămătoare a angajaților, în caz că există aceste condiții vătămătoare sau condiții deosebite, expunerea este egală, indiferent de salariul pe care îl încasează angajatul instituției publice care beneficiază de spor. Așa ni s-a părut corect. Aici, în schimb, din cauză că această lege se adoptă în cadrul aceleiași proceduri de angajare a răspunderii Guvernului, afectează bugetul de stat și Legea plafoanelor, pe de o parte. Pe de altă parte, acest spor, dat în vechiul sistem cu 15% raportat la salariul brut, a făcut parte din contracte colective la nivel de ramură și ar însemna, dacă schimbăm modul de acordare a sporului, să afectăm contracte colective semnate la nivel de ramură.

Am acceptat amendamentul care a fost formulat, și anume acela de a continua acordarea acestui spor – de condiții deosebite, de condiții vătămătoare, de condiții deosebit de grele, indiferent cum se numește el – în forma în care a fost acordat și pe anul 2019, și anume 15% din salariul brut pe care îl înregistrează fiecare angajat al instituțiilor publice. Evident, cuantumul sporului va fi la nivelul cuantumului care a fost acordat la nivelul lunii decembrie 2019.

De asemenea, am acceptat un amendament – știți că în această lege am prorogat cu un an de zile aplicarea prevederilor prin care se acordă medicilor veterinari suma stabilită prin lege. În urma analizei bugetului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și, mai ales, a faptului că a existat un succes al președintelui ANSVSA, care a obținut decontarea a 15 milioane de euro din bugetul Uniunii Europene pentru despăgubirea acordată pentru cei afectați de pesta porcină, a existat un supliment de fonduri, care ne permite ca după 1 iulie să putem acorda aceste sume de bani către medicii veterinari, așa cum prevede legea.

Ca atare, am scos din lege, am acceptat amendamentul prin care s-a eliminat articolul care prevedea prorogarea până la data de 1 ianuarie 2021.

De asemenea, am acceptat un amendament formulat de cei de la USR, care are un temei destul de serios, și anume prorogarea termenului de intrare în vigoare a prevederilor din art. 200, cred, din Codul administrativ, privitoare la indemnizațiile, pensiile speciale pentru primar, viceprimar, pentru aleșii locali _. (Aplauze.)_

Gândiți-vă că...