Ședință comună a Camerelor

## **Domnul Ludovic Orban** – _prim-ministrul Guvernului României_ **:**

## Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Ieri am sărbătorit 30 de ani de la victoria Revoluției, o victorie care, prin sacrificiul celor care au avut curajul să iasă la luptă împotriva regimului dictatorial, ne permite, de 30 de ani, să ne îndreptăm spre democrație, spre o autentică societate bazată pe respectul față de drepturile și libertățile

fundamentale ale cetățenilor și pe o economie de piață, o economie care să permită, în condițiile unei competiții oneste, fiecărui cetățean să acționeze astfel încât să poată să trăiască mai bine, prin propria inițiativă, pe baza pregătirii profesionale, prin propriul merit.

Mâine este Ajunul Crăciunului; suntem între două momente. Și noi, astăzi, vă propunem să le facem un cadou românilor de Crăciun și de Anul Nou, și anume bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.

Nu am înțeles de ce alte guverne, fără să aibă nicio constrângere de timp, așa cum am avut noi, nu au prezentat bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat în termenul prevăzut de lege și nu au permis adoptarea acestor acte normative fundamentale, care constituie temeiul pe baza căruia se fac toate planurile de viață ale fiecărui român, se fac toate planurile de afaceri ale fiecărei firme din țara asta și, de asemenea, fiecare autoritate locală poate să-și construiască bugetul. Nu am înțeles niciodată de ce nu s-a respectat acest termen.

Obiectivul nostru, încă de la preluarea guvernării, a fost acela de a reuși până la data de 31 decembrie să adoptăm proiectul de buget și proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat.

Vă mărturisesc că folosim în premieră o modalitate de adoptare a Legii bugetului de stat care nu a mai fost folosită până acum, și anume procedura angajării răspunderii Guvernului. Este o procedură care este reglementată prin Constituție și care, spre deosebire de ordonanța de urgență, ca instrument de legiferare, are foarte multe aspecte care o fac cu adevărat să fie democratică.

Sigur că poate am surprins pe mulți prin utilizarea acestei proceduri de angajare a răspunderii Guvernului pe Legea bugetului de stat și pe Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Prin angajarea răspunderii, orice parlamentar și orice grup parlamentar a avut dreptul să formuleze amendamente. Și am aprobat foarte multe amendamente formulate de parlamentari individuali și de grupurile parlamentare.

De asemenea, dacă există formațiuni politice care consideră că Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu trebuie să intre în vigoare, au la dispoziție instrumentul democratic al moțiunii de cenzură.

Nu în ultimul rând, există posibilitatea exercitării controlului constituțional asupra Legii bugetului de stat, asupra Legii bugetului asigurărilor sociale de stat și a legii de corectare a Ordonanței nr. 114.

De ce am ales această procedură? Pentru că altfel nu am fi putut adopta bugetul. La modul în care este finalul de an, cu zilele libere care sunt acordate, cu sfânta sărbătoare a Crăciunului, practic mai sunt zile lucrătoare... cred că două zile lucrătoare în care Parlamentul funcționează și, dacă am fi venit în Parlament, e puțin probabil să fi reușit adoptarea proiectului bugetului de stat până la finele anului. Și, de asemenea, nu se știe în ce formă ar fi ieșit. Pentru că acum trebuie să vă spun că nu este orice fel de buget. Venim după o perioadă în care au crescut cheltuielile bugetului de stat, în care s-a ajuns la un deficit bugetar care depășește 4,4% din produsul intern brut și România are nevoie să dea un semnal ferm de corectare a dezechilibrelor economice care au fost provocate până acum – echilibrul bugetar, echilibrul balanței comerciale, inflația și toți ceilalți indicatori economici care au fost dezechilibrați din cauza unor politici economice, bugetare și fiscale fără cap și fără coadă, care au declanșat cheltuieli fără niciun fel de acoperire în veniturile bugetare și care, chiar și atunci când au crescut nominal veniturile, de fapt le-au erodat puterea de cumpărare, prin intermediul inflației și prin intermediul altor fenomene economice negative.

În proiectul de buget trebuie să vă spun din capul locului că am încercat, așa cum am încercat și prin ordonanța de urgență de rectificare bugetară, pe care a trebuit să o adoptăm în nici o lună de zile de la preluarea guvernării, am încercat să restabilim adevărul în ceea ce privește bugetul.

Vă readuc aminte că la rectificarea bugetară a trebuit să scoatem din veniturile bugetului de stat 18 miliarde, care erau puse din burtă, atât în ceea ce privește veniturile din absorbția fondurilor europene, de aproximativ 8 miliarde, cât și în ceea ce privește veniturile interne. 18 miliarde în minus – asta a însemnat rectificarea bugetară în care a trebuit să restabilim adevărul.

În privința cheltuielilor v-am spus foarte clar: nu accept politica ascunderii unor cheltuieli, așa cum a fost ascuns gunoiul sub preș. Statul, Guvernul trebuie să respecte legea, trebuie să respecte contractele, trebuie să respecte hotărârile judecătorești. Asta este o regulă fundamentală pentru sănătatea societății românești. Cum să ceri de la cetățeni și de la firme să respecte legea, contractele, dacă Guvernul, ministerele și autoritățile publice nu respectă contractul și legea?

Au fost amânate rambursările de TVA, au fost amânate cu peste un an de zile decontările cheltuielilor realizate de firme pentru concedii medicale, pentru concedii maternale și pentru alte categorii de cheltuieli, au fost întârziate plăți în cadrul contractelor – toate numai pentru a masca deficitul bugetar, în speranța că mai pot fi rostogolite prin trecerea cheltuielilor care n-au fost efectuate de pe un an pe altul.

Minciuna asta nu poate să continue. Noi am asigurat, prin ordonanța de rectificare a bugetului de stat, revenirea la legalitate și efectuarea plăților, atât cât ne-au permis resursele bugetare, pentru toate drepturile legale, pentru toate contractele aflate în vigoare pe care s-au emis situații de lucrări și facturi în conformitate cu legea și, de asemenea, am asigurat și plata unor sume care reprezentau drepturi câștigate de cetățeni români sau cetățeni străini în instanță, cum este aplicarea Legii nr. 85, și anume plata pentru cadrele didactice a procentului de 25%, în cadrul alocării sumelor pe o perioadă eșalonată pe cinci ani de zile, sume datorate pentru veniturile neîncasate în perioada 2008–2011.

Construim bugetul de stat pe niște date pe care noi le considerăm reale. Nu anticipăm o creștere economică așa cum a fost anticipată în construcția bugetului pe anul trecut. Aduceți-vă aminte că în declarațiile publice și de la tribuna Parlamentului am atras atenția asupra faptului că nu va exista o creștere economică de 5,5%. Și iată că am avut dreptate. Adevărul a ieșit la suprafață. O să închidem anul cu o creștere economică de un pic peste 4%.

În bugetul pe 2020 ne bazăm pe o creștere economică de 4,1%. Este o creștere care este apropiată de estimările Comisiei Europene, de estimările FMI și de alte estimări, pentru că obiectivul nostru este să ne bizuim pe o creștere economică reală, adevărată. Pentru că altfel riscăm să anticipăm niște venituri care nu vor veni la bugetul de stat și ne vom trezi în aceeași situație de a nu putea face față unor cheltuieli pentru care nu există resursă financiară.

În ceea ce privește rata inflației, sigur că mi-aș dori să existe o rată a inflației mai mică. Cu toate acestea, am trecut o rată a inflației de 3,1%, rata anuală a inflației.

Cursul mediu de schimb pe care îl anticipează Comisia de Prognoză este de 4,75 lei pentru 1 euro.

Gândiți-vă că a trebuit să construim acest buget în condițiile în care trebuie să facem față unor creșteri de cheltuieli pe anul 2020 care sunt provocate de legi aflate în vigoare.

Legea pensiilor – un plus de 16 miliarde pentru asigurarea resurselor financiare pentru a susține aplicarea Legii pensiilor, și anume creșterea pensiilor de la 1 septembrie.

Aplicăm Legea salarizării. Sigur că a fost un mod original de a legifera în domeniul salarizării în sectorul public. Eu nu prea am mai văzut prin legislațiile din alte țări așa ceva, să prevăd o creștere a salariilor în sectorul public până în 2022. Prevederea din Legea salarizării conform căreia diferența dintre salariul pe 2022 și salariul pe 2018 stă la baza creșterii anuale a salariului, asigurându-se creșterea cu o pătrime a salariului în sectorul public din această diferență între salariul din 2022 și salariul din 2018, este asigurată din resursele financiare.

Sigur că ne propunem o reducere a cheltuielilor de personal în cadrul produsului intern brut, în cadrul bugetului. Pentru că realitatea este că, dacă la structura bugetului nu creștem alocările pentru investiții pentru proiecte importante de infrastructură – atât infrastructură de transport, infrastructură școlară, cât și infrastructură medicală, infrastructuri critice, care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea economică a României –, nu vom reuși să construim o creștere economică solidă. Nu vom putea sta pe picioare stabile, ci în continuare mergem, așa, pe nisip, încercând să dregem busuiocul, fără să punem niște baze reale.

În condițiile constrângerilor bugetare, gândiți-vă că am crescut suma alocată pentru investiții de la 44,7 la peste 50 de miliarde, investițiile reprezentând 4,6%, cred, din produsul intern brut. Este un efort extrem de mare, care efort trebuie să continue și în anii care vor veni.

Am făcut o estimare a marilor lucrări de infrastructură. Numai în domeniul transporturilor, pentru a realiza marile proiecte pe infrastructura rutieră, pe infrastructura feroviară, pe infrastructura fluvială sunt necesare, în următorii 10 ani de zile, aproape 40 de miliarde de euro, pentru a putea finaliza aceste mari proiecte de infrastructură, numai în domeniul transporturilor. Și gândiți-vă că asta se va întâmpla în condițiile în care, pe exercițiul 2021–2027, alocările pentru infrastructura de transport de care am beneficiat în anii anteriori, în 2007–2013 și în 2014–2020, se vor reduce semnificativ, adică vom avea o alocare de aproximativ 4,6 miliarde de euro, din care, atenție!, o mare parte a banilor se va duce pe fazări, adică pe continuarea decontării lucrărilor care sunt pornite în exercițiul financiar multianual prealabil. Adică posibilitatea de a finanța obiective noi de investiții de infrastructură pe exercițiul financiar 2021–2027 se reduce dramatic. Și asta trebuie să ne determine să pregătim împreună un plan, astfel încât în următorii 10 ani să putem suplini această reducere a finanțării, fie prin alocări de la bugetul de stat, fie prin atragerea de bani privați pentru finanțarea acestor proiecte vitale pentru dezvoltarea economică a României. Pentru că fără infrastructură de transport nu vom avea nici dezvoltare economică, nu putem să dezvoltăm nici turismul, nu putem să ne fructificăm marile atuuri pe care le avem ca țară și nu vom putea cu adevărat să construim creșterea economică pe piloni stabili, care să permită și creșterea veniturilor și a puterii de cumpărare, în baza creșterii economice.

Vreau să spun câteva lucruri, pentru că am văzut foarte multe informații care n-au legătură cu Legea bugetului. Am văzut campanii că scad cheltuielile pentru sănătate. Este fals, o minciună gogonată. Cei care duc astfel de campanii trebuie doar să se uite la buget. Alocările pentru sănătate se fac atât la bugetul Ministerului Sănătății, cât și la bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Nu putem merge pe _fake news_ -uri la nesfârșit.

Față de bugetul aprobat de Parlament anul trecut, în martie, creștem semnificativ alocările pentru sănătate. Le creștem chiar și față de execuția bugetară, în care noi am crescut, prin ordonanța de urgență de rectificare a bugetului, foarte mult sumele alocate sănătății, tocmai pentru că nu existau resursele financiare pentru finanțarea programelor de sănătate, pentru asigurarea resurselor financiare, pentru decontarea sumelor din cadrul contractelor de finanțare ale Casei și pentru plata restantă a concediilor medicale și a concediilor maternale.

De asemenea, sumele cresc și pentru educație, în raport cu bugetul pe anul trecut. Cresc în bugetul Ministerului Educației.

Pe lângă asta, în schimb, orice om care cunoaște structura bugetară știe să se uite că banii pentru educație se găsesc și în alte locuri decât în bugetul Ministerului Educației. Pentru că și autoritățile locale finanțează instituțiile de învățământ. Și acolo trebuie să ne uităm care sunt alocările. Și, de asemenea, există finanțări din fonduri europene care sunt extrem de generoase pentru domeniul educației.

Vă dau numai un singur exemplu. Pe supracontractarea pe care o prevedem noi dorim creșterea semnificativă, până la sute de milioane de euro, a finanțării proiectelor de investiții în unități de învățământ – sigur, cu un accent pus pe învățământul tehnic, tehnologic și pe școlile profesionale, spre care putem să redirecționăm sume importante din fondurile europene.

Ca atare, alocările pentru educație cresc, clar, fără nicio putință de tăgadă. Și oricine spune că dăm mai puțini bani la educație, de fapt, spune o mare minciună.

Voi continua prin a spune că ne onorăm angajamentul de a aloca 2% din produsul intern brut către apărare. Este un angajament pe care ni l-am asumat la nivelul NATO, pe care trebuie să-l onorăm. Pentru că noi trebuie să arătăm că suntem nu numai beneficiari, ci și furnizori de securitate, alături de partenerii noștri.

De asemenea, multă lume ar putea să spună că nu ne comportăm ca un guvern liberal, pentru că alocăm mai mulți bani către cheltuielile sociale.

Da, alocăm mai mulți bani către cheltuielile sociale, pentru că, evident, transferurile care se fac de la bugetul de stat către diferitele sisteme cresc. Crește transferul pe care îl facem de la bugetul de stat pentru finanțarea deficitului bugetului de pensii, ca urmare a creșterii de pensii care este prevăzută de la 1 septembrie 2020.

În ceea ce privește autoritățile locale, am gândit o modificare a modului de împărțire a impozitului pe venit, în care gândirea noastră a fost să lăsăm un procent mai mare direct la dispoziția bugetelor localităților. Am crescut de la 60% la 63% sumele către localități, direct în bugetul local, ca o formă de creștere a autonomiei.

Mai mult decât atât, am preluat de la bugetele locale la bugetul de stat 50% din cheltuielile sociale care fuseseră efectuate în bugetul pe anul 2019.

Gândiți-vă că și aici am făcut un efort bugetar, pentru a degreva cât de cât bugetele locale de cheltuielile care le-au fost impuse în anul 2019 și de amputările de buget care le-au fost provocate în anul 2018, ca urmare a Ordonanței nr. 79 privind așa-zisa „revoluție fiscală”.

Practic, sigur că în orice formulă de împărțire a resurselor financiare unii sunt mulțumiți, alții sunt nemulțumiți.

Pe de altă parte, din punctul nostru de vedere, a aloca un procent mai mare direct la bugetele locale reprezintă o formă de a crește autonomia locală, permițându-le să aibă direct venituri la bugetele locale din impozitul pe venit.

În ceea ce privește amendamentele, am aprobat multe amendamente care au fost depuse de colegi parlamentari, care au fost depuse de grupuri parlamentare și care vizează îmbunătățirea bugetului în diferite domenii de activitate.

De exemplu, am preluat un amendament privitor la creșterea sumei transferate de la bugetul de stat pentru întreținerea drumurilor naționale. Într-adevăr, alocasem o sumă mică pentru întreținerea drumurilor naționale și am preluat amendamentul formulat, care urcă la 361 de milioane suma care este transferată din bugetul de stat către companie pentru asigurarea cheltuielilor de întreținere a drumurilor naționale.

Am preluat foarte multe amendamente depuse de ALDE, de PMP, de USR privind obiective de investiții importante. De exemplu, autostrada Comarnic–Brașov, autostrada Târgu Mureș–Iași–Ungheni, finanțarea acestor tronsoane de autostradă, care au fost amendamente și ale PMP, și ale ALDE.

În ceea ce privește proiectele de infrastructură din Moldova, am primit o serie de amendamente din partea, în special, a ALDE, prin care am încercat să demarăm proiecte, să le finanțăm sau să asigurăm resursele pentru finalizarea proiectelor.

Vă dau un singur exemplu. Se construiește podul peste Dunăre de la Brăila–Tulcea. Păi podul acela degeaba îl construiești dacă nu asiguri conexiunea cu coridorul IV paneuropean, printr-un drum expres până la Constanța, și conexiunea cu coridorul IX paneuropean, fie prin Focșani, printr-un drum expres, fie prin Buzău.

Întotdeauna când gândești proiecte de infrastructură trebuie să le gândești pe o lungă perioadă de timp și în cadrul...

De altfel, noi și avem un masterplan, pe care l-am prezentat Comisiei Europene și care ne servește ca bază pentru prioritizarea investițiilor în domeniul infrastructurii.

Păcat că cei care au prezentat masterplanul au uitat de el din momentul în care a fost aprobat de Comisia Europeană și proiectele care erau trecute în masterplan au fost lăsate pe hârtie și nu au fost împinse înainte!

Avem amendamente pentru obiective importante din domeniul mediului, care au fost prezentate de partenerii de la USR, pentru, practic, operaționalizarea SUMAL, adică a sistemului de monitorizare a masei lemnoase.

Avem, de asemenea, alocări pentru sistemele mobile de măsurare a calității aerului și pentru alte obiective importante din domeniul mediului.

Sigur că mi-ar fi foarte greu să trec în revistă toate amendamentele care au fost formulate.

Există, fără discuție, posibilitatea ca anumite amendamente care ar fi putut provoca efecte benefice să nu le fi putut accepta, indiferent de unde au provenit ele.

Pe de altă parte, vă mai spun încă o dată: credeți-mă, este vital pentru România să dea un semnal ferm că pornește lupta cu dezechilibrele economice, că readuce bugetul de stat și, în general, indicatorii macroeconomici spre echilibru. Atât pentru Comisia Europeană, cât și pentru finanțatorii internaționali, precum și pentru companiile care vor să investească în România și pentru companiile care sunt prezente și vor să-și dezvolte planuri de dezvoltare este esențial acest semnal pe care trebuie să-l dăm. Să ne îndreptăm, într-o perioadă de doi, maximum trei ani de zile, spre revenirea în parametrii stabiliți de Tratatul Uniunii Europene – un deficit sub 3% – și, mai ales, să avem grijă la deficitul structural.

Realitatea este că nu poți la nesfârșit să generezi cheltuieli fără să ai venituri. Nu se poate!

Oricine vine și spune că vrea să dea ceva trebuie să spună de unde există resursele financiare pentru a da acel lucru. Pentru că altfel nu face altceva... Niciun guvern nu vine cu bani de acasă! Banii sunt strânși din taxe și impozite. Iar atunci când banii din taxe și impozite nu ajung trebuie să ne împrumutăm. Orice împrumut costă. Dacă ne permitem să cheltuim mai mult un an-doi, există riscul ca 10 ani de zile să trebuiască ca o parte din resursele pe care noi și copiii noștri le adunăm la bugetul de stat să fie date pentru a plăti datoriile, care au fost făcute pentru nimic.

Și, atunci când există un deficit bugetar, deficitul bugetar, resursele financiare trebuie folosite pentru investiție. Ca într-o casă. Când folosești bani și te împrumuți, îți iei o casă, îți cumperi un frigider, îți cumperi o mașină, ceva care poate să te ajute, un obiect de folosință îndelungată sau investești în ceva care îți poate produce venituri ulterioare.

Dacă nu schimbăm filosofia bugetară, dacă nu prioritizăm în structura bugetului alocarea resurselor în primul rând către proiectele de investiții, către educație și, mai ales, către creșterea calității în educație – că nu întotdeauna creșterile de salarii duc la creșterea calității serviciului de educație –, creșterea calității în serviciul de sănătate, dacă nu prioritizăm și nu alocăm resursele pe care le avem la dispoziție din taxele și impozitele plătite de concetățenii noștri, riscăm să ajungem la un moment dat – nu suntem departe de momentul acela – în care n-o să ne ajungă bugetul să plătim salarii, pensii, subvenții la fondul de pensii și cheltuieli materiale și servicii.

Închei prin a vă cere să aveți încredere în acest buget. El a fost construit cu extrem de mare atenție, încercând să asigurăm toate cheltuielile necesare, să asigurăm resursele financiare pentru a pune în aplicare legile, pentru a asigura resursele financiare în condiții rezonabile pentru marile proiecte de investiții și pentru a crește gradual calitatea serviciilor publice care sunt furnizate de instituțiile publice din România, mai ales în domeniul educației, sănătății, dar și în domeniul ordinii publice, siguranței cetățeanului și în domeniul asigurării unei bune funcționări a justiției.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul lider, pe procedură.

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte. Pe procedură.

Aș dori să vă citez din Decizia CCR nr. 1.657/2010, care spune foarte clar: „Guvernul are numai atribuția de a elabora și de a prezenta Parlamentului proiectul legii bugetului de stat, iar acesta, ca unică autoritate legiuitoare a țării, îl dezbate și îl aprobă prin vot.”

## Tot pe procedură.

Domnule Cîțu, cum puteți fi dumneavoastră arhitectul acestui buget? Cât tupeu puteți avea să vorbiți tocmai dumneavoastră de buget?

Cu ce credibilitate?

Parlamentul v-a răpus deja de două ori...

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Dacă vreți, eu pot întrerupe și ședința.

Domnule președinte...

Dacă doriți, pot întrerupe ședința, n-am nicio problemă.

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

Până se liniștesc colegii de la PNL, poate îi reglează cineva domnului Cîțu luminile, să-și facă un _selfie_ reușit, că altfel nu reușim.

Dacă dumneavoastră credeți că Guvernul vine în Parlamentul României încălcând astfel Constituția și, când un parlamentar în Parlament dorește să ia cuvântul, după ce am făcut vreo trei-patru pauze de consultări, pentru a avea timp dumneavoastră și Guvernul să listați bugetul de stat... Mi se pare că n-are nicio legătură cu democrația acest lucru.

Așa că, vă rog, aveți răbdare două minute, până îmi închei și eu procedura.

Guvernul v-a spus de două ori că nu sunteți un ministru bun, domnule Cîțu. La fel, și agențiile de rating vă spun datele din economie, în fiecare zi. Dezastru peste tot.

Procedura?

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

Vă comportați ca și cum ați fi stăpân pe banii românilor. Nici măcar Guvernul Boc, pe care îl copiați la virgulă, nu a reușit un asemenea abuz asupra democrației! Pur și simplu călcați în picioare Constituția României!

V-am lăsat o țară cu perspectivă stabilă și în 60 de zile ați adus-o pe negativ.

În fiecare zi auzim același lucru – Guvernul PNL taie, îngheață, desființează sau se împrumută.

Nimic despre PNL care construiește ceva, orice. Pe plus e doar clientela de partid, sponsorii PNL, care primesc sute de milioane de euro de la stat, și toate rubedeniile plantate în funcții publice pe bani grei.

V-ați împrumutat deja 13 miliarde. Acum vreți să luați bani și de la oameni, să le creșteți facturile la gaze și curent, prețurile și ratele.

Cât de cinici puteți fi să înghețați pensia minimă? Un milion, un milion dintre cei mai amărâți români, dintre cei care au muncit fără a le fi luată munca în considerare, un milion nu vor primi anul viitor o pensie mai mare.

Pentru că așa vrea PNL. Atât îi prețuiește pe acești oameni.

Știu că îi urâți pe bugetari; ați spus-o deschis de nenumărate ori. Dar de ce vă răzbunați pe ei tăindu-le veniturile? De ce vreți să eliminați sporul de 15%? De ce luați cu două mâini din banii pentru spitale? E ordin să nu mai tratați românii în România anul viitor?

De ce luați cu 10 mâini de la dezvoltare, de la educație, de la agricultură? Vă bateți joc de copiii acestei țări și îndrăzniți să spuneți că veți contesta la Curtea Constituțională dublarea alocațiilor! Învrăjbiți oamenii exact ca Boc și ne amenințați că va trebui să alegem între pensii și alocații!

Este obligația dumneavoastră, ca prim-ministru, domnule Orban, să aveți grijă de copiii acestei țări, nu să le spuneți bunicilor că le iau de la gură nepoților! Nu, domnule Orban, vă spun eu de unde să luați bani. Eliminați clientela de partid! Faceți o colectare mai bună și supraimpozitați odată pensiile speciale!

Nu mai măriți bugetele instituțiilor de forță! Acolo ați avea suficienți bani. Dar nu aveți curaj, nu-i așa?

În încheiere... În încheiere, înainte de a mai lua o pauză, ca să vină bugetul acela – mai stăm puțin, nu-i problemă, domnule Orban –, fac un apel la dumneavoastră.

Luați manșa Guvernului din Dealul Cotroceniului și asumați-vă funcția de prim-ministru! Altfel, guvernarea se mută definitiv acolo, iar dumneavoastră, domnule Orban, veți rămâne să puneți în brad globuri și să cântați colinde în Palatul Victoria!

Mulțumesc.

Tot pe procedură, da? Vă rog, domnul Roman.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Înțeleg că se face apel să fie ușor. N-are ce să fie greu, pentru că, vorba unui clasic în viață, colegul nostru Florin Iordache, aflat aici, ca un premiant, în prima bancă, care, când auzea genul acesta de discursuri, spunea clar și răspicat: „Pentru declarații politice, dimineața, la ora 8.00.”

E puțin mai târziu, dar declarația colegului meu, liderul de grup al PSD, se încadrează foarte bine în ceea ce putea să spună dimineața, la ora 8.00, dacă ar fi venit la declarații politice.

Acum, dacă punem sub semnul întrebării democrația, iar democrația înseamnă vot, iar votul a arătat în 26 mai că românii vor PNL, nu PSD, ulterior votul a arătat, la referendum, 6,5 milioane, că românii îi dau dreptate președintelui Iohannis, nu dumneavoastră, iar despre ultimele alegeri, ce să mai vorbim?!, că biata doamnă Dăncilă a trebuit să-și vadă de pregătirile de Crăciun! Și e mai bine așa pentru România.

Acum, dacă e să vorbim de cifre, haideți să ne amintim de ceea ce s-a spus și ceea ce am găsit. Am găsit la Ministerul Dezvoltării facturi de miliarde bune neachitate. Am găsit facturi de miliarde bune neachitate pe concedii medicale. Am găsit facturi de miliarde bune pentru fiecare minister, pentru lucrări care au fost antamate și neplătite.

Guvernul liberal și-a asumat responsabilitatea într-un moment dificil și a venit și a spus: „1. Respectăm legea și venim cu bugetul. 2. Vom avea un buget până la sfârșitul anului.” Așa cum este normal.

Dacă nu ar fi venit prin angajare... Spuneați dumneavoastră că e neconstituțional; domnule coleg, noi suntem Parlamentul, nu suntem Curtea Constituțională. Lucrul acesta ni-l va spune Curtea, nicidecum dumneavoastră. Este a treia sau a patra oară când pe dumneavoastră vă aud spunând: „este neconstituțional să...”, „este neconstituțional să...”. Dar de unde știți dumneavoastră?

Dumneavoastră puteți face sesizare și sigur că, în democrație, așteptăm răspunsul Curții Constituționale a României.

Închei prin a lansa un apel către toți colegii.

Avem timp să ne războim politic un an de zile, însă sunt câteva lucruri cu care nu putem glumi, nu ne putem juca și nu putem face politică pe seama lor. Iar astăzi discutăm despre buget. Bugetul este al României, nu este al Partidului Național Liberal, al Partidului Social Democrat, cu atât mai bine, al celor de la USR, PMP sau mai știu eu de unde. Este bugetul României.

Și facem un ultim apel către dumneavoastră – l-a făcut și premierul! – la responsabilitate. În 31 decembrie, dacă suntem oameni responsabili, dacă toți facem ceea ce trebuie pentru țară, va trebui să avem un buget promulgat de către Președintele României.

Sărbători fericite!

Să aveți liniște în suflet, stimați colegi! Să vă mai liniștiți puțin!

E grea opoziția, am simțit-o și noi.

Și de anul viitor ne întâlnim aici, pe baricade. Doamne-ajută!

Sărbători fericite!

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Mulțumesc mult.

N-aveți... n-aveți drept la replică; nu sunteți parlamentar, domnule prim-ministru, îmi pare rău!

Pe procedură, domnule Cîțu, puteți interveni, procedural. Domnule lider de grup, n-am nicio problemă; e o singură...

Vă rog frumos să-mi faceți și mie calendarul, ținând cont când a venit Guvernul cu bugetul, și spuneți-mi cum se promulgă pe 31 decembrie.

## **Domnul Florin Claudiu Roman**

**:**

Așa ne dorim. Așa ar fi mai bine.

Nu, eu... Lăsați doritul; eu vorbesc de Constituție și de legile țării în vigoare.

Dacă mai dorește cineva pe procedură? Tot de la Grupul PNL.

Deci să se pregătească cineva de la Grupul PSD. Am înțeles.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.

Vreau să-l rog pe colegul lider de grup de la PSD, domnul Simonis, să citească decizia corectă a Curții Constituționale, și nu pe cea pe care a citat-o aici. Decizia corectă referitoare la angajarea răspunderii, stimate coleg, este Decizia nr. 2/2011 a Curții Constituționale, care se referă la angajarea răspunderii de către guvern pe celebra Lege a învățământului, angajare pe care dumneavoastră, Grupul PSD, ați contestat-o la Curtea Constituțională. Și Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea dumneavoastră. Aceasta este realitatea.

Dar ce a scris Curtea Constituțională în acea decizie? A scris următorul lucru – și este important să țineți cont de aspectul acesta: „Procedura angajării răspunderii este o procedură care implică ambele puteri, atât Guvernul, cât și Parlamentul.” Asta a spus Curtea Constituțională. Iar, în momentul în care Birourile permanente reunite acceptă angajarea răspunderii, procedura este încheiată. Asta spune Curtea Constituțională. Restul procedurilor decurgând din faza acceptării angajării răspunderii sunt proceduri tehnice. Aceasta este realitatea.

Ca atare, atâta timp cât Curtea Constituțională s-a pronunțat pe chestiunea aceasta, printr-o decizie din 2011, nu putem decât să luăm act de jurisprudența existentă, anume că obiecția dumneavoastră din 2011 a fost declarată inadmisibilă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule lider?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu n-am spus ce va face Curtea, eu am invocat o decizie a Curții Constituționale – aceasta pe de o parte.

Pe de altă parte, ați invocat aici mai multe tipuri de alegeri: europarlamentare, prezidențiale... Nu v-am văzut făcând referire la cele parlamentare, acelea în care ați pierdut rușinos alegerile – e adevărat –, însă dacă tot suntem la 30 de ani de la Revoluția română, la 30 de ani de libertate, de democrație, eu vă spun că e foarte bine că uneori pierdem și alteori câștigăm alegeri. Acesta este câștigul acelor zile. Nu trebuie să râdem unii de alții atunci când pierdem și să ne erijăm în veșnici câștigători atunci când câștigăm. Aceasta faceți dumneavoastră acum. Dar acest lucru îl veți deconta la un moment dat, mai devreme sau mai târziu. Însă, pentru că n-ați vorbit de alegerile parlamentare – noi suntem în Parlamentul României –, dumneavoastră considerați... vă simțiți utili în aceste clipe în care Guvernul vine – pentru prima dată în 30 de ani de democrație – cu angajarea răspunderii pe buget, vă simțiți utili neputând iniția niciun amendament? Sau, dacă îl inițiați, oricum trece pe lângă guvern, așa cum a venit?! Vi se pare că acesta este rolul Parlamentului, atunci când vorbim de legea fundamentală a țării?

Nu, oameni buni, sunt convins că vă este și dumneavoastră rușine, cum îmi e și mie! O zi bună!

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

De la...

Unul singur. Haideți să începem să limităm! Domnul Popescu...

Domnul Popescu are aici solicitare.

Domnule Popescu, doriți dumneavoastră? Vă rog. Vă rog, domnule Popescu. Domnul Fenechiu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

S-a vorbit aici de utilitate. Ne-a întrebat cineva dacă suntem utili.

Păi faptul că suntem utili l-au stabilit românii, domnule Simonis. L-au stabilit pe 26 mai, l-au stabilit în noiembrie. Iar, dacă vreți să discutăm de alegerile parlamentare, putem discuta foarte clar. Deci dumneavoastră ați câștigat alegerile parlamentare și sunteți în opoziție. Aceasta înseamnă că, mințind românii, românii v-au trimis acolo unde trebuia să fiți. Deci din punctul acesta de vedere eu n-aș pune întrebări. Eu m-aș resemna, mi-aș cere scuze de la românii pe care i-ați mințit în urmă cu trei ani și ceva spunându-le că va curge mierea din cer și alte lucruri și m-aș abține să fac afirmații despre utilitate.

Eu v-aș recomanda să ascultați. Pentru că, tot ridicând mâna, s-ar putea să vă pierdeți energia și, pierzându-vă energia, s-ar putea să nu mai puteți fi foarte combativ.

Oricum, am constatat că, de vreme ce în Grupul PNL sunt o sumedenie de oameni care pot să exprime poziția grupului, la dumneavoastră sunteți cam singurul.

Vă doresc mult succes să ne combateți!

Stați ușor!

Are domnul Iordache. Nu puteți numai dumneavoastră, au și dânșii dreptate!

De la PNL ați fost, domnule senator, nu?! Legislatura aceasta, de la PNL! Am înțeles.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților. Domnule președinte al Senatului, Domnule prim-ministru, Stimați colegi,

Am ieșit la microfon datorită faptului că mi-a fost invocat numele.

Colegii știu: în acest an dezbaterea bugetului a avut loc într-o singură zi. Eu am condus ședința care a vizat dezbaterea bugetului.

Domnule prim-ministru

,

Vă rog să mă ascultați!

Domnule prim-ministru Orban,

Rugămintea noastră era, constituțională și regulamentară, ca dezbaterea bugetului să aibă loc aici, în Parlament. Până la urmă pentru forma finală, dacă e să urmărim Constituția, art. 138 alin. (1) și (2), precum și deciziile Curții – unde sunt mai mulți juriști sunt mai multe păreri –, era normal să avem o astfel de dezbatere.

Sunt foarte curios dacă Ministerul Justiției v-a dat un aviz favorabil pe această procedură.

Din punctul meu de vedere, nu este o procedură tocmai normală. Cred că normal era să ascultăm dezbaterile. Într-o procedură accelerată vă era foarte frică că nu e adoptat bugetul. Eu cred că, printr-o dezbatere, și colegii de la putere, precum și din opoziție puteau să-și exprime un punct de vedere.

Cred că acesta este subiectul. Nu contează că astăzi ești la putere, mâine ești în opoziție. Parlamentarismul aceasta înseamnă: să ne ascultăm unii pe alții și, prin vot, rezultă forma finală.

Cred că românii așteptau de la noi mai mult respect. Acesta este tot. Eu vă respect pe toți și vă doresc un an 2020 cu mai multe împliniri!

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Facem o pauză de 10 minute. Mulțumesc mult.

DUPĂ PAUZĂ

## Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Ca urmare a prezentării în fața Parlamentului a Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2020, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, începând cu data de astăzi curge termenul de trei zile în care poate fi depusă moțiunea de cenzură, potrivit art. 114 alin. (2) din Constituția României. Ordinea de zi fiind epuizată...

Dar mai am...

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 23 decembrie 2019, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea pentru înființarea Muzeului Național „Brătianu”; PL-x 584/2019; procedură de drept comun;