Stenogramă plen · Camera Deputaților · 22 iunie 2021 · monitorul.ai

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 22 iunie 2021 · monitorul.ai

## Stimate colege, Stimați colegi,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul de 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 192.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei Deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru

ședințele Camerei din zilele de marți, 22 iunie, și miercuri, 23 iunie 2021; programul de lucru pentru perioada 21–26 iunie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 14–21 iunie 2021 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Astăzi, în cadrul orei Guvernului, potrivit art. 206 din regulament, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al AUR, cu tema „Lămurirea viitorului mineritului de cărbune și uraniu în România și apariția de companii private în Planul național de reziliență și redresare trimis Comisiei Europene”. Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri politice domnul Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei.

Pentru desfășurarea în condiții regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de regulament pentru fiecare participant la dezbateri, astfel:

– reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea – 5 minute pentru prezentarea temei dezbaterii;

– reprezentantul Guvernului, ministrul vizat – 5 minute pentru a răspunde;

– reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea – 3 minute pentru lămuriri suplimentare;

– celelalte grupuri parlamentare – câte 3 minute fiecare pentru a-și prezenta punctul de vedere, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție, care are 5 minute pentru a-și prezenta punctul de vedere;

– reprezentantul deputaților neafiliați – un minut pentru prezentarea punctului de vedere;

– reprezentantul Guvernului, ministrul vizat – încă 5 minute, la final, pentru răspunsuri.

Înainte de a-i da cuvântul domnului deputat George Simion, înțeleg că avem o intervenție pe procedură. Vă rog.

Domnul deputat Rodeanu.

George-Nicolae Simion

H=1V=0L=1

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Mă bucur că a ajuns aici ministrul energiei, domnul Virgil-Daniel Popescu, pentru că trebuie lămurite mai multe aspecte și pentru că, din păcate, Parlamentul devine din ce în ce mai mult, în statul român, o instituție onorifică.

Vom adresa mai multe întrebări, la care ministrul energiei probabil nu va răspunde.

Sperăm să răspundă, dar nu cred că este cazul.

Ministrul energiei, Virgil-Daniel Popescu, ne-a promis că va fi aprobată și va intra în Parlament, la începutul lunii aprilie, Strategia energetică națională. Suntem la sfârșitul lunii iunie și această strategie nu este încă în Parlament. Și vrem să știm: de ce s-a întâmplat acest lucru?

Totodată, vrem să știm de la domnul ministru al energiei: de ce planează această suspiciune asupra relației Domniei Sale cu domnul Gabriel Comănescu, cunoscut afacerist, asociat de mass-media cu PNL?

Vrem să aflăm astăzi: de ce în PNRR a fost inclus GSP Power?

Și, dacă ne poate spune domnul ministru: câți ani are această firmă, câți angajați și ce expertize în lucrări similare are această întreprindere?

Pentru că noi, Grupul AUR, am fost la ministrul energiei, domnul Virgil-Daniel Popescu, și domnul ministru ne-a spus că nu-l cunoaște personal pe domnul Gabriel Comănescu și ne-a spus că în niciun caz nu dorește să se vândă termocentrala de la Mintia.

Aflăm astăzi, în spațiul public, că această termocentrală este pe lista de cumpărături și a GSP Power, și a altor companii.

Pentru transparență, pentru a nu lăsa în spațiul public urme de îndoială, este bine ca ministrul energiei să clarifice aceste aspecte, pentru că reprezintă statul român, iar, din păcate, astăzi statul român, prin guvernanții săi, este un biet executant.

Vrem să știm de la ministrul energiei: ce demersuri a întreprins în relația cu omologii europeni și la nivelul Comisiei Europene pentru a prelungi termenul în care minele din România se vor închide?

Polonia a prelungit acest termen până în 2050, până când s-a asigurat că personalul care lucrează în domeniul minier poate să fie relocat spre alte domenii.

Vrem să vedem dacă România a întreprins anumite demersuri pentru a prelungi termenele, pentru că Polonia a reușit să ajungă cu închiderea minelor până în 2050.

Am mai dori să ne spună domnul ministru al energiei la ora Guvernului dacă pentru hidrocentralele de pe Jiu, care au fost închise, deși au fost finalizate la 98% din termen, dacă a întreprins anumite acțiuni pentru a le redeschide.

Sistemul energetic național, din păcate, ajunge să importe în multe zile din anul 2021 energie electrică din Ungaria. Trendul este similar pentru anii următori.

Vrem să știm: ce face ministrul energiei pentru a contrabalansa în mixul energetic național contribuția cărbunelui? Pentru că 8.000 de locuri de muncă vor fi închise.

Vrem să știm: acei 8.000 de muncitori unde vor ajunge să fie angajați?

Ministrul energiei a promis lucrătorilor de la Combinatul de Oțeluri Speciale din Târgoviște – importăm oțel-beton astăzi, 90 și... la sută din necesitatea internă –, a promis ministrul energiei, când era și ministru al economiei, faptul că va face darea în plată și va prelua Combinatul de Oțeluri Speciale. S-a uitat în ochii acelor muncitori de la Târgoviște și le-a promis acest lucru.

Mai spuneți-ne, domnule ministru, cum v-ați uitat și în ochii noștri și ne-ați spus că lucrătorii de la mina de uraniu de la Crucea nu vor fi disponibilizați și își vor găsi loc de muncă, în continuare, la ecologizarea și conservarea minei de la Crucea! Pentru că în momentul acesta, din păcate, din punct de vedere energetic, noi suntem obligați să cumpărăm uraniu din alte state – Canada, de exemplu –, când avem uraniu la noi în țară.

Este Guvernul României într-adevăr reprezentat de guvernanți sau de simpli executanți în materie de sistem energetic național?

Acestea sunt întrebările, după care vom reveni la domnul ministru.

Mulțumesc.

Virgil-Daniel Popescu

ministrul energiei

H=1V=0L=2

## **Domnul Virgil-Daniel Popescu** – _ministrul energiei_ **:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Înțeleg că sunt multe întrebări ale colegului meu, ale domnului deputat Simion. Unele nu au legătură cu tema, dar voi răspunde la absolut toate.

Strategia energetică a ieșit din minister, este în proiect de lege, în avizare intraministerială, pentru a fi aprobată în Guvern și trimisă în Parlament.

N-am absolut nicio relație, nici privată, cu absolut nicio firmă privată.

În PNRR sunt bani pentru firme private, pentru firme de stat, pentru parteneriate public-private, pentru firme deținute majoritar privat. Lista este publică, puteți să le vedeți.

Romgaz – dacă vă referiți la un anumit proiect –, Romgaz a depus o propunere de proiect – pentru că nu sunt proiecte finanțate, sunt propuneri de proiecte –, un proiect inovator, este asumat încă de anul trecut, într-un parteneriat public, semnat printr-un memorandum, cu o companie privată.

Mai multe vă pot răspunde cei care au făcut acest parteneriat.

Eu vă pot spune că proiectul este inovator, produce hidrogen verde din energie regenerabilă. Hidrogenul verde este amestecat cu gaz natural; producem energie electrică, apoi stocăm CO2, deci noi emitem CO2, pe care îl injectăm în sere.

Este un proiect inovator, european; inclusiv la nivelul Comisiei Europene a fost foarte bine primit.

Dacă va fi finanțat, deci, repet, dacă va fi finanțat, proiectul va respecta regulile ajutorului de stat, probabil, maximum 50%, dar în funcție de ce va decide Comisia Europeană.

Nu vorbim despre proiecte gata finanțate în PNRR, ci despre proiecte propuse spre finanțare.

Termocentrala de la Mintia.

Termocentrala de la Mintia cred că ar trebui să fie o preocupare a noastră, a tuturor.

Sunt de acord cu dumneavoastră că este o termocentrală strategică, este într-un nod strategic, este conectată la linia de 400, dar, din păcate, termocentrala de la Mintia, ca și Complexul Energetic Hunedoara, a fost jefuită.

Da, a fost jefuită. Din 2013 s-a format Complexul Energetic Hunedoara – zero datorii; 2019 – insolvență, 3 miliarde de lei datorii.

Oare unde s-au dus banii aceștia?!

George-Nicolae Simion

H=1V=0L=1

## Dragul de domn Știrbu!

Domnul ministru ne-a mințit când a spus că va retehnologiza termocentrala de la Mintia și după aceea o va da autorităților locale. Se întâmpla în martie. După cum, în campania din noiembrie–decembrie 2020, îi mințea pe cei de la Târgoviște că va face darea în plată și nu a făcut-o.

Domnul ministru spune că nu-l cunoaște pe Gabriel Comănescu și nu ne-a răspuns la întrebările legate de firma GSP Power, care este inclusă în PNRR, PNRR trimis de domnul ministru Popescu. Domnul Ghinea și domnul Cîțu i-au cerut explicații publice domnului Popescu, pe care el nu le-a dat. Spune că nu știe nimic despre această firmă și s-ar putea să nu fie proiectul aprobat.

Când vom da la fiare vechi toate termocentralele din România, ce vom pune în loc? Asta nu ne-a explicat domnul ministru!

Știm că, datorită energiei hidro, de două luni suntem pe plus în sistemul național energetic și exportăm, dar trendul este unul îngrijorător.

Ce punem în loc față de cărbune?

Ce facem cu gazul din Marea Neagră?

Ce facem cu Legea offshore, care trebuia să ajungă în Parlament și de care este interesat domnul Comănescu, de la Constanța?

Dacă asta este supărarea, că am spus de prea multe ori de domnul Comănescu – este interesat să extragă gazele românești din Marea Neagră. N-ar fi nicio problemă, dacă ar fi o chestiune asumată, dar lucrul acesta nu este asumat de domnul ministru, care preferă să vorbească despre ruși.

Haideți să vorbim despre ruși! Haideți să vorbim despre legăturile domnului Gabriel Comănescu cu cei din Rusia!

Haideți, domnule ministru, să le spunem acelor mineri care merg două luni pe an să lucreze la sparanghel în Germania care este viitorul lor! Haideți să spunem de ce închidem 8.000 de locuri de muncă și unde îi trimitem pe oamenii din județul Gorj și din județul Hunedoara! Haideți să vorbim ce facem cu Termo Mintia! Care este investitorul strategic care este planificat să vină acolo!

Să spunem lucrurilor pe nume, domnule ministru! De aceea am venit aici!

Și ne bucurăm că, în sfârșit, după multe interpelări la care nu ați răspuns, ați venit în fața noastră, pentru că în Parlamentul României ar trebui să discutăm și despre Legea offshore, și despre viitorul cărbunelui și uraniului, și despre acea strategie pe care ne-ați promis-o în aprilie. Este iunie și o să o vedem abia în septembrie în Parlamentul României.

Haideți să le spunem românilor adevărurile, domnule ministru!

H=1V=0L=2

## **Domnul Ilie Toma:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Domnule ministru Virgil Popescu,

În acord cu interesele coaliției PNL–USR, ați închis rapid termocentrala de la Mintia. Voi vorbi despre Mintia pentru că este județul pe care-l reprezint și nu pot să nu fiu alături de dânșii, indiferent ce se va întâmpla.

Ați anunțat, la începutul anului, închiderea unor grupuri energetice și a unor exploatări miniere de la CEH, CEO și CNU, anunț ce a dus la creșterea prețului la energie electrică PZU – piața zilei următoare – cu peste 150%, raportat la ultimii 15 ani, pentru aceeași perioadă de timp. Este din ce în ce mai clar că aveți misiunea să închideți Mintia.

Consiliul Județean Hunedoara a solicitat de mai multe ori preluarea Termocentralei Mintia, în vederea modernizării și asigurării funcționării, precum și a păstrării tuturor locurilor de muncă, dar dumneavoastră ați refuzat. Nu ați dat niciun răspuns în scris, la niciuna dintre cele șase solicitări ale Consiliului Județean Hunedoara, pentru că pregăteați vânzarea termocentralei de la Mintia.

Ați reușit performanța să promovați spălatul la lighean pentru 22.000 de suflete la Deva și ați închis școlile din cauza frigului. Nu aveți soluții nici pentru iarna următoare pentru încălzirea devenilor și a instituțiilor publice din Deva.

Ați oprit Mintia într-o perioadă în care prețul la energie ar fi adus profit termocentralei și ați ales să pompați milioane de lei în bugetul statului, în salariile angajaților, în loc să aplicați prevederile Ordonanței nr. 60/2019, care permiteau înființarea Complexului Energetic Valea Jiului și darea în plată a termocentralei de la Mintia către consiliul județean. În acest fel activele viabile ale CEH ar fi rămas în proprietate publică.

Ați declarat peste tot că Mintia nu poate funcționa din cauza condițiilor de mediu și, cu toate acestea, deși cunoșteați soluția tehnică, ați blocat trecerea pe un alt tip de cărbune, Indo 4200, cu sulf redus.

Pe 8 ianuarie 2021 ați reușit, domnule ministru, să scrieți cea mai neagră pagină din istoria energetică postdecembristă a României: ați stins lumina la propriu în șase județe din nord-vestul țării și vreți, prin această politică de guvernare antinațională, să stingeți lumina în toată România.

Este vizibil că Ministerul Energiei încalcă astfel prevederile art. 1 și art. 3 lit. m) din Legea nr. 31/1991 și duce o politică de vulnerabilizare a sistemului energetic național,

prin renunțarea la capacitățile de producție a energiei electrice pe bază de combustibil fosil, singurele capacități, repet, care pot opera indiferent de condițiile climatice. Este clar faptul că în spatele acestei politici de demolare a termocentralei se ascund interese geostrategice și economice din diverse părți. Termocentrala de la Mintia face legătura între sistemul energetic românesc și cel al Uniunii Europene. De mare capacitate, această termocentrală poate asigura peste 10% din necesarul de energie electrică al României.

Nu ați investit în echipamente de reducere a poluării sau în retehnologizare.

Împreună cu administratorul special al CEH – SA, i-ați înșelat pe salariații Termocentralei Mintia, inducându-i în eroare să facă cereri de disponibilizare, sub motivația că oricum Termocentrala Mintia nu va mai fi repusă în funcțiune.

Vă cer să opriți jaful în această termocentrală, vă cer să fiți alături de hunedoreni, să fiți alături de români, vă cer să conservați, chiar dacă o închideți pentru moment. Trei grupuri energetice sunt funcționale în acea termocentrală și două pot fi oricând remediate foarte rapid.

Vă cer încă o dată: nu opriți aceste grupuri până nu investiți și puneți celelalte două grupuri în funcțiune! Vă mulțumesc mult.

- Opriți tot ceea ce înseamnă, economic și social, prăpădul

- în județul Hunedoara!

Vă mulțumesc mult.

Radu-Mihai Popa

H=0V=0L=2

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Domnule ministru,

Aveam pregătit un punctaj, dar am renunțat la el, pentru că v-am ascultat vorbind despre retehnologizare și n-aș vrea să lăsăm impresia în sală că ați venit aici la niște oameni care n-au auzit în viața lor de retehnologizarea companiilor din energie.

Domnule ministru,

Ați mințit!

Ați mințit!

Nu puteți face retehnologizare nici la Mintia, nu puteți face retehnologizare nici la CE Oltenia, pentru că retehnologizarea, domnule ministru, înseamnă schimbarea acelor cazane de ardere a cărbunelui, care nu sunt produse decât de Compania Siemens, care are producția contractată pe următorii șase ani. Componentele de la cazane sunt făcute de General Electric, care, de asemenea, sunt contractați în avans.

Spuneți dumneavoastră: până când ar trebui să facem retehnologizare, ca să rămânem în reglementările Uniunii Europene?

Cum să faceți retehnologizare, domnule ministru, când centrala de la Mintia este în insolvență și liniile de creditate 10C și 10B sunt blocate din cauza acestei insolvențe? Sunteți totuși în Parlamentul României! Cum puteți să spuneți lucrurile acestea, ca și când spuneți un fapt divers?! ## Domnule ministru,

Îmi pare rău că ați ajuns celebru pentru opiniile pe care le-ați lansat în spațiul public în ultimele 6 luni. N-am foarte mult timp la dispoziție, tocmai de aceea trec în grabă.

Am să vă transmit un material scris și rugămintea mea e să-mi răspundeți, nu așa cum ați făcut la ultima interpelare, când mi-ați răspuns după două luni și jumătate.

## Domnule ministru,

Ați afirmat în urmă cu 5 luni că liberalizarea pieței de energie va genera scăderea facturilor pentru români. Nu s-a întâmplat asta! Ați revenit și ați dat vina pe furnizori.

V-a răspuns, domnule ministru, un specialist în piață, domnul Nagy Imre, de la ANRE, care v-a spus cu subiect și predicat că nu prea știți ce vorbiți.

Domnule ministru,

Haideți să facem un scurt remember al situației din energie, ca să înțeleagă toată lumea de ce crește prețul pieței.

De la momentul restructurării sectorului energetic post-RENEL și CONEL, sectorul producerii de energie electrică din România a fost împărțit pe principiul monocombustibilului. Strategia de a oferi autonomie producătorilor din diverse surse de energie a devenit în mod evident în contradicție cu politicile energetice asumate la nivelul Uniunii Europene. Pachetul privind energia și clima, elaborat în anul 2007, care a vizat anul 2020, a vizat în principal reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, față de 1990, creșterea la 20% a proporției de energie din surse regenerabile și îmbunătățirea cu 20% a eficienței energetice.

Aceste ținte au adus o avalanșă de reglementări și directive, inclusiv piatra de temelie a combaterii schimbărilor climatice.

H=0V=0L=2

Stimată doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

În legătură cu „mineritul de cărbune”, ca să citez din titlul dezbaterii de astăzi, este clar că acesta nu mai are niciun viitor și a fost clar că, de la aderarea României la Uniunea Europeană, reducerea utilizării acestui combustibil a fost pe agenda Uniunii Europene încă de la începutul anilor 2000; a

primit un nou termen în 2010, când s-a reglementat modul de acordare a ajutoarelor de stat pentru închiderea minelor. Cel mai recent, prin Pactul ecologic european, se stabilește ca obiectiv general consolidarea Europei ca neutră din punct de vedere climatic.

Nu demult a fost adoptată Hotărârea Camerei Deputaților referitoare la o comunicare a Comisiei Europene, COM(2020) 562, intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030. Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor”.

Din această comunicare citez: „Atingerea obiectivului de reducere cu 50% a emisiilor de gaze cu efect de seră va conduce la un mix energetic nou și mai ecologic. Până în 2030, consumul de cărbune ar urma să scadă cu peste 70%, în comparație cu 2015, petrolul cu 30%, iar gazele cu peste 25%”.

Așadar, închiderea minelor nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni.

În legătură cu apariția firmelor private – PNRR, nu cred că astfel trebuie pusă problema, ci în felul în care ne pregătim pentru combustibilii viitorului. Consumul de energie în general nu va fi mai mic; dimpotrivă, societatea se va baza primordial pe energie în sectoare care până nu demult nu erau racordate direct la consumul de energie. Așadar, este imperios la ora actuală să trecem cât mai rapid la conversia economiei și a societății spre alte forme de generare a energiei.

Ceea ce doresc să subliniez este că Germania, Olanda, încă din 2018 au stabilit un cadru de reflecție și de acțiune înspre utilizarea hidrogenului ca sursă de energie, cu studierea opțiunilor disponibile, au inclus Parlamentul în decizia asupra strategiei climatice, au cooptat sectoarele de cercetare-dezvoltare și sfera privată în implementarea de proiecte-pilot și și-au analizat strategia asupra hidrogenului în iunie–iulie 2020.

Pericolul constă nu în faptul că ne bazăm pe sfera privată pentru derulare de proiecte de cercetare și inovare, iar ulterior pentru implementare, ci că ne mișcăm prea încet și prea târziu. Iar cu astfel de concepții cu care vine astăzi opoziția la discuții nu facem decât să ne întârziem și mai mult, să ne plasăm în coada valului de înnoire a feței lumii, să fim pur și simplu consumatori de produse, servicii _know-how_ .

Virgil-Daniel Popescu

H=0V=0L=2

## **Domnul Virgil-Daniel Popescu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

O să încerc să răspund pe rând la întrebările puse de colegi.

Am ascultat cu foarte mare interes ceea ce au spus și un singur lucru mă miră. Să distrugi o companie din 2013, care să plece de la zero datorii, să ajungi cu ea în 2019 la peste 3 miliarde de lei datorii, cum este Complexul Energetic Hunedoara, și să te plângi că ministrul de acum sau de anul trecut nu a făcut nimic mi se pare prea mult.

Mi se pare că voi, cei din Hunedoara, trebuie să știți ce s-a întâmplat și să spuneți aici, la Parlament, ce s-a întâmplat între 2013 și 2019. De la zero la 3 miliarde! A luat cineva ceva de acolo sau nu? Asta s-a întâmplat! 3 miliarde gaură, peste 3 miliarde gaură în județul Hunedoara! Asta ca să lămurim de unde plecăm.

2. Termocentrala de la Mintia nu se va tăia la fier vechi. Aici trebuie să înțelegeți lucrul acesta. La termocentrala de la Mintia, acolo se caută un investitor care să pună în loc cel puțin 800 de megawați. Că sunt gaz, că sunt gaz cu hidrogen, că e orice altă tehnologie de producere în bandă – deci nu vorbim despre regenerabile –, aia se va face. Este prea importantă – și aici cădem toți de acord – pentru sistemul energetic național ca să nu facem acest lucru. La fel se va întâmpla și cu Paroșeni.

Referitor la programul de mină, da, mi-am asumat împreună cu sindicatele de la huilă un termen de _phase out_ pentru huilă. 2030 – punere în siguranță a zăcământului și 2032 – ecologizare. Poate vă întrebați de ce nu mai mult. Uitați-vă pe producția pe care o scot cele patru mine. Două sunt deja în procedură de închidere, pe care le-ați continuat în guvernele dumneavoastră. Eu le prelungesc până în 2024

și am găsit înțelegere la Comisia Europeană pentru cele două și 2030–2032 pentru celelalte.

Dacă avem pachete sociale, da, nu lăsăm pe nimeni în urmă. Veniturile de completare între 24 și 48 de luni, simultan cu mergerea vechimii în condiții speciale este un fapt pe care sindicatele l-au negociat cu noi, cu Ministerul Energiei, atât la uraniu, atât la huilă, cât și la Oltenia, iar salariile compensatorii se plătesc pentru companiile care nu pot să plătească, cum este Hunedoara, și uraniul, se plătesc de la bugetul de stat.

Virgil-Daniel Popescu

H=0V=0L=2

Da, astea sunt măsurile sociale!

Dacă mă întrebați de cărbunele din Constanța, probabil că trebuie să întrebați compania de ce n-a putut să cumpere; fiind în insolvență, evident că nu avea bani. De ce e în insolvență? Întrebați colegii de la Hunedoara: ce s-a întâmplat timp de 6 ani de zile de au ajuns de la zero la 3 miliarde de lei datorii? Datorii! Deci, în 2012, Guvernul de la acea vreme a șters toate datoriile, a înființat o nouă companie care astăzi, în 2019... 3 miliarde. Ei știu cel mai bine ce e acolo, la Hunedoara, ce s-a întâmplat.

La Crucea este procedură de închidere, nu pot să foreze după noul zăcământ. Deci Crucea nu mai are zăcământ, este în procedură de închidere. Nu avem de ce să vorbim. Nu mai există zăcământ, deschidem alta. Orice mină are o viață, dar va trebui să avem grijă ca acea mină să nu rămână în paragină, pentru că acolo este material radioactiv; intră într-o procedură de închidere, de ecologizare, unde vor lucra tot oamenii de acolo, pentru că ei știu cel mai bine galeriile. Este logic!

Cum și la minele de huilă, la închiderea minelor din Valea Jiului, au lucrat tot oamenii de acolo! Asta se va întâmpla.

Ce se întâmplă cu centralele electrice virtuale? Știu că vă pasionează să dăm drumul la... și avem în PNRR și în fondul de modernizare direct finanțări pentru capacități de stocare, și mici, și mari; pe cele mici să le unim în rețele, în așa fel încât să avem o centrală virtuală. Asta înseamnă o centrală virtuală.

Știu că mă testați, dar, credeți-mă, n-are niciun rost. Haideți să discutăm lucruri care să fie de interes, nu dacă știm ce e o centrală virtuală sau nu.

Exxon Mobile. Da, Exxon Mobile, în 2008, mi se pare, a preluat 50% din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră. Îl exploatează încă cu OMV Petrom. Operator este Exxon Mobile. Romgaz negociază achiziționarea pachetului de 50% din Neptun Deep în acest moment. Și ați văzut, vinerea trecută, neobservată o știre, un raport pe bursă al Romgazului, că Exxon a acordat deja exclusivitate în negociere, până pe 15 octombrie, pentru finalizarea acestei tranzacții.

Deci gazul natural din Marea Neagră va fi scos, probabil, la sfârșitul lui 2025–2026, exact când vrem ca centralele pe care le punem, înlocuind cărbunele cu gazul, le punem în funcțiune, să fie gata, tocmai pentru a avea unde consuma acel gaz, surplus pe care-l scoatem din Marea Neagră.

Și haideți, totuși, că am înțeles marota cu „suntem importatori de energie”, v-am arătat că în 2020 și, evident, că nu pe loc...

Marius-Constantin Budăi

H=0V=0L=2

## Bună ziua, dragi colegi!

Continuăm ședința cu partea a doua, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării răspunde domnului deputat Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule ministru Ciprian-Sergiu Teleman, vă rog.

## – **Domnul Ciprian-Sergiu Teleman** _ministrul cercetării,_

_inovării și digitalizării_ **:**

Bună ziua!

Doamnelor, domnilor parlamentari,

În privința interpelării înregistrate la Camera Deputaților, sunt în măsură să răspund următoarele.

În primul rând, titlul ar fi putut fi formulat la modul indicativ prezent – în loc de „ar fi permis”, „permite” crearea celui mai puternic laser.

Intrând în detalii,

Numărul 1. Construcțiile civile care găzduiesc infrastructura ELI-NP au fost finalizate și date în folosință în 2016.

Numărul 2. Implementarea sistemului laser de mare putere a fost completată în 2019, iar a sistemului de transport al laserului de 10 PW până la faza experimentală, în 2020. Sunt operaționale și funcționează la parametrii normali din proiect.

Numărul 3. Componenta gamma, cea despre care au fost foarte multe articole și intervenții de presă, este în curs de

implementare. Prima parte a componentei a fost livrată și instalată în luna aprilie 2020. La începutul acestui an au fost demarate livrările celorlalte componente din al doilea stadiu de implementare; există și finanțarea aferentă pentru această fază.

Deadline-ul pentru punerea în funcțiune a sistemului complet – două linii laser și componenta gamma – va fi luna mai 2023.

Proiectul inițial nu a prevăzut niciun moment finanțarea operării infrastructurii, dar există din partea celor trei state membre – Ungaria, Cehia și România – angajamentul că vor susține o parte din operarea acestei infrastructuri.

România s-a angajat din 2011 că va acoperi 30% din cheltuielile de operare.

Consorțiul despre care s-a vorbit în presă nu dispune la acest moment de resurse financiare pentru acoperirea cheltuielilor de operare. La fel și celelalte țări, Cehia și Ungaria, își acoperă propriile cheltuieli de funcționare.

Aș încheia mulțumindu-vă pentru întrebările adresate ministerului.

Și, oricând aveți alte întrebări, vă stăm cu plăcere la dispoziție. Mulțumesc frumos.

Marius-Constantin Budăi

H=0V=0L=2

Bun.

Mulțumesc ambilor, pentru răspuns.

Pentru domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul parlamentar al PNL, de la Ministerul Culturii.

Numărul interpelării – 344B.

Domnul secretar de stat András István Demeter.

## **Domnul Demeter András István** – _secretar de stat în_

## _Ministerul Culturii_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră cu tema „Obiectivele culturale din România”, vă comunicăm următoarele.

Protejarea și reabilitarea monumentelor istorice este una din atribuțiile fundamentale ale Ministerului Culturii.

Astfel, ministerul contribuie cu sume alocate de la bugetul de stat, prin Programul național de restaurare, la efectuarea unor intervenții de conservare-restaurare asupra monumentelor istorice, program gestionat de Institutul Național al Patrimoniului.

Aceste fonduri sunt însă limitate, din cauza constrângerilor bugetare, și cuprind intervenții și cercetări asupra unui număr restrâns de imobile monumente istorice.

În ceea ce privește proiectele de reabilitare a monumentelor istorice aflate pe teritoriul țării, în perioada 2015–2020, vă transmitem anexa nr. 3 – Lista obiectivelor monumente istorice prevăzute în PNR pe anii 2015, 2016, 2017, 2018, 2019 și 2020, cu lucrări realizate de consolidare-restaurare și conservare-restaurare componente artistice.

De asemenea, Ministerul Culturii, prin INP – Institutul Național al Patrimoniului –, gestionează timbrul monumentelor istorice, care reprezintă o taxă extrabugetară, destinată finanțării lucrărilor de protejare a monumentelor istorice.

Astfel, obiectivele culturale – case memoriale, monumente istorice etc. – propuse pentru a fi recondiționate în anul 2021 sunt regăsite în conținutul anexei nr. 4 și anexei nr. 5, care cuprind proiectele de restaurare pentru monumentele istorice ce vor fi finanțate și sumele alocate în acest sens – anexa nr. 4 – PNR 2021 și anexa nr. 5 – Finanțări prin timbrul monumentelor istorice.

Finanțările nerambursabile se acordă în urma unei sesiuni de selecție de proiecte depuse de persoane fizice sau juridice de drept public sau privat la apelurile lansate.

Totodată, menționăm că protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural al României reprezintă una dintre preocupările constante ale Ministerului Culturii, ce se manifestă prin acordarea de sprijin atât financiar, cât și logistic, în scopul restaurării și revitalizării unui număr cât mai mare de monumente istorice la nivel național. În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră referitoare la „Sumele alocate Institutului Cultural Român pentru filiale din străinătate pe anul 2020”, Ministerul Culturii nu deține informații în acest sens.

Tot documentul, cu fiecare anexă pe care am menționat-o, urmează să vă fie transmis, astfel încât să aveți timp pentru a le studia și a continua acest dialog.

Vă mulțumesc foarte mult.