Stenogramă plen

## Stimați colegi,

O să vă rog să luați loc în bănci, ca să putem începe. Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 181.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei Deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 11 octombrie, marți, 12 octombrie, și miercuri, 13 octombrie 2021; programul de lucru pentru perioada 11–16 octombrie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 4–11 octombrie 2021 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă mai reamintesc, stimați colegi, că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările Camerei cu primirea răspunsurilor la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Întreb colegii lideri de grup dacă sunt observații la ordinea de zi.

Domnule Andronache, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Există o eroare în ordinea de zi. În urma discuțiilor avute în Comitetul liderilor – și cred că e important, pentru corectitudine, să menționez lucrul acesta –, înțelegerea în Comitetul liderilor a fost că punctul 31 de pe ordinea de zi

va intra pe ordinea de zi, dacă vom avea consens cu privire la acest aspect, în ziua de miercuri, și nu astăzi.

Deci, din punctul de vedere al Comitetului liderilor, punctul 31, deocamdată, nu există pe ordinea de zi. Mulțumesc mult.

Așa este, aveți dreptate. Aceasta a fost decizia și în Biroul permanent și, ca urmare a discuțiilor cu dumneavoastră, o să fie retras de pe ordinea de zi, urmând ca el să fie rediscutat miercuri doar dacă se ajunge la un consens.

Și o să-i rog pe colegii de la secretariatul tehnic să facă rectificarea necesară.

Dacă mai sunt alte intervenții, vă rog? Dacă nu, stimați colegi, începem dezbaterea inițiativelor legislative și intrăm pe ordinea de zi.

Punctul 1 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului” – COM(2021) 400; PHCD 72/2021.

Vă rog, reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să...

Vă rog, domnule președinte, prezentați proiectul de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului” – COM(2021) 400

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru transporturi și infrastructură, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe și fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut planul de acțiune al Uniunii Europene, care urmărește reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului, aceasta fiind calea către o planetă sănătoasă pentru toți;

– a propus extinderea inițiativelor Uniunii Europene de tipul „Anul orașelor mai verzi” și la localitățile rurale; și

– a recomandat o abordare mai ambițioasă a măsurilor de reducere a zgomotului în orașe, care să cuprindă strategii de amenajare a teritoriului și de proiectare a clădirilor.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 21 septembrie 2021 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Doamnă deputat Cătăuță Ana-Maria, Grupul PSD, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Poluarea amenință supraviețuirea a peste un milion din cele 8 milioane de specii de plante și animale estimate ale planetei și se preconizează că situația se va înrăutăți.

De aceea, realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă este amenințată de riscurile de mediu.

Argumentele economice pentru luarea de măsuri împotriva poluării sunt clare, iar beneficiile pentru societate depășesc cu mult costurile, la fel cum costurile inacțiunii depășesc cu mult costurile măsurilor.

Obiectivul planului de acțiune este de a oferi un punct de reper pentru includerea prevenirii poluării în toate politicile relevante ale UE.

Totodată, planul stabilește obiective-cheie pentru 2030 în vederea accelerării reducerii poluării.

Susținem adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea 400/2021, în forma prezentată de comisie.

Mulțumesc și eu, doamnă deputat. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Alin Coleșa, Grupul AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Deci avem un proiect de hotărâre, pe care noi ar trebui să-l adoptăm, prin care s-ar urmări reducerea poluării aerului către zero.

Acest proiect de hotărâre conține lucruri bune, dar amestecate cu lucruri utopice, care nu au legătură cu realitatea, care duc, în final, la dezechilibre economice și la suferință umană.

Ni se propune ca poluarea aerului să fie zero. Bineînțeles, este o utopie, în condițiile în care ne interesează bunăstarea omului și creșterea industrială, lucruri contradictorii. Asta în condițiile în care emisiile de dioxid de carbon în Europa sunt la 7% din nivelul mondial. Deja emitem foarte puțin dioxid de carbon. Care ar fi consecințele asupra industriei? Le vedem. Industria românească pe combustibili fosili, industria energetică, se închide.

Ni se propun alte măsuri, cum ar fi transportul electric, în condițiile în care industria producătoare de automobile electrice este cel puțin la fel de poluantă ca cea tradițională, iar oamenii nu-și pot permite astfel de automobile.

Mai mult, ni se propun niște măsuri urbanistice prin care zgomotul și poluarea urbană să fie reduse. Aceasta în condițiile în care dezvoltarea urbană în marile orașe s-a făcut după principiul incompetenței, al corupției, având în centru banul. S-a creat o rețea stradală de tip fundătură, care generează tocmai poluare, prin ambuteiajele create.

Ni se propun clădiri verzi, cu spații verzi foarte reduse, în condițiile în care vedem că dezvoltarea urbană nu conține astfel de elemente, nu conține spații verzi.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Leoreanu Laurențiu-Dan, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur că această comunicare a Comisiei către Parlamentul European vine și conferă o viziune pentru 2050, deci pe un timp destul de întins, și, sigur, anumite ținte pentru 2030, deja stabilite, și fixează aceste ținte: reducerea deceselor premature cu 55% sau eliminarea obiectelor, ambalajelor din plastic până la 50%; sunt niște ținte pe care, sigur, cu toții trebuie să ni le propunem.

De asemenea, și Organizația Mondială a Sănătății a sesizat faptul că au apărut diferite boli din cauza acestei poluări. Și faptul că țintele duc către 2050 și se dorește eliminarea – sigur, ca un obiectiv general, un obiectiv ideal – din aer, din sol, din apă nu poate decât să ne stimuleze în a fi parte a acestui proces.

Eu cred că toate aceste obiective – care, sigur, sunt destul de departe – vor crea proceduri, mecanisme care să ducă spre acest traseu, care nu trebuie să-l privim nici din afară, nici cu ignoranță, ci cu foarte multă răspundere, privind atât, sigur, generația prezentă, cât și generația viitoare.

Atunci când întâlnim cazuri sesizate de reprezentanții sistemului de sănătate și care arată drept cauze poluarea, grija noastră trebuie să fie una prioritară față de sănătatea și viața oamenilor.

Iar tot felul de măsuri, de mecanisme care se propun... Sigur, pe parcurs, până în 2050 unele își vor dovedi eficiența, altele nu, altele vor fi, într-adevăr, foarte pragmatice, altele vor fi modificate pe drum, dar important este că trebuie să fim parte a acestui proces.

Iar, din acest punct de vedere, Partidul Național Liberal, prin Grupul parlamentar al deputaților liberali, va vota acest proiect de hotărâre.

Mulțumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt intervenții? Domnul Focșa Dumitru, Grupul AUR.

## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem cu toții conștienți că populația planetei a crescut și avem nevoie, în primul rând, de o educație asupra felului în care ne raportăm la mediul înconjurător.

Grupul parlamentar al AUR, să fie bine înțeles, nu se opune măsurilor raționale pentru protecția mediului, însă, stimați colegi, să ne uităm bine, acolo, pe ecran, spune PHCD – proiect de hotărâre.

Stau și mă întreb: când o să avem în Parlamentul României un proiect pe care parlamentarii români – un proiect care vine de la Bruxelles –, prin care parlamentarii români să vină și să își exprime punctul de vedere, astfel încât să personalizăm acel proiect pentru situația României?

S-a menționat aici despre păduri. Toate partidele care au fost la guvernare au încurajat defrișările, pe munții noștri, pe dealurile noastre, pentru bani.

Domnilor,

Stimați colegi, Stimate colege, de fapt, Stimați colegi,

Vă rog, suntem tați și avem și mame printre noi, dacă nu plecăm de la educație, nu putem face nimic, însă să nu cădem în scenariul acelui film – „Utopia”. Pentru că asasinii economici se folosesc de aceste prerogative ale Agendei 30 și, mai nou, ale Agendei 50 și noi, ca stat, suntem aproape distruși economic.

Vă rog, haideți să adăugăm particularitatea care este pentru România și vreau să-i văd pe colegii de la liberali că votează Memorandumul pădurilor, că nu mai tăiem 10 ani decât pentru folos național, în care să dezvoltăm segmentul industriei de mobilă – și doar pentru consumul național.

Nu venim și votăm așa, cu ochii închiși. Vă mulțumesc.

## **Voci de la AUR:**

Bravo!

Mulțumesc, domnule deputat. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Bulai, Grupul USR.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi parlamentari,

Este bine că discutăm acest proiect de hotărâre al Camerei Deputaților referitor la această comunicare.

O să fiu foarte franc, stimate doamne, stimați domni.

Este bine că adoptăm acest act, dar problema nu este în Parlamentul României, problema este la Guvern. Și o să vă spun de ce: pentru că noi, de 30 de ani sau de 20 de ani, de 15 ani, de când Europa reciclează PET-uri, nu am fost în stare să avem un sistem de garanție la primire, la predare a PET-urilor. Ne sufocăm în PET-uri în ape, râuri, parcuri, străzi, șanțuri, păduri, peste tot.

Mai mult decât de a vorbi despre aceste ținte legitime, dar îndepărtate, fac un apel direct la stimații dragi colegi de la UDMR să vorbească cu domnul Tánczos Barna și să ne spună ce calendar concret avem pentru sistemul de garanție pentru PET-uri sau alte tipuri de ambalaje care pot fi returnate și pentru care se pot primi bani, pot intra în circuitul microeconomiei fiecărei gospodării din România.

Haideți, dragi colegi, să gândim constructiv, să avem un calendar agreat, să vină ministrul să ne spună concret cât se dă pentru fiecare PET returnat, să fim de acord toți cu ce dorește Uniunea Europeană de la noi și nu are nimic de-a face cu o măsură potrivnică economiei. Dar să fim ancorați că, înainte de a discuta chestiuni foarte concrete despre următorii 20-30 de ani, trebuie ca Guvernul – indiferent cum se va chema el, că va fi de la USR, PSD, PNL, UDMR, minorități, tehnocrați – să rezolve neapărat această problemă urgentă a României, pentru că ne sufocăm în plastic, ne sufocăm în PET-uri, și trebuie să adoptăm sistemul de garanție pentru ambalaje de orice fel.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte comentarii, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt.

Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Mergem mai departe, stimați colegi.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o nouă abordare pentru o economie albastră durabilă în UE – Transformarea economiei albastre a UE pentru un viitor durabil – COM(2021) 240; PHCD 74/2021. Comisia pentru afaceri europene.

Domnule președinte Mușoiu, vă rog să prezentați punctul de vedere.

## **Domnul Ștefan Mușoiu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Opinie privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o nouă abordare pentru o economie albastră durabilă în UE – Transformarea economiei albastre a UE pentru un viitor durabil – COM(2021) 240

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru transporturi și infrastructură și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, precum și nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe și fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, punctul de vedere al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Comisia pentru afaceri europene:

– susține noua abordare a economiei albastre în Uniunea Europeană, în vederea creșterii contribuției sale la dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană;

– recomandă punerea la dispoziția grupurilor locale, a organizațiilor care desfășoară activități educative și a întreprinderilor mici locale a rezultatelor cercetării și inovării sprijinite de Uniune, într-o formă accesibilă și direct utilizabilă;

– propune încurajarea transportului maritim într-un mod sustenabil în Marea Neagră, pe distanțe scurte;

– consideră că sunt necesare măsuri coordonate la nivelul Uniunii pentru a spori reziliența și diversificarea economică a micilor orașe-port, pentru a facilita cooperarea dintre acestea și pentru a menține un mediu social local favorabil tinerilor;

– consideră de interes aspectele legate de dezvoltarea potențialului de resurse regenerabile din zone din afara Mării Negre, creșterea rezilienței regiunii și apreciază oportunitatea de dezvoltare a economiei albastre de o manieră durabilă și în concordanță cu situațiile sociale și de mediu;

## **Voci de la PSD:**

Bravo! Bravo!

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dezbateri generale.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat George Șișcu, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o nouă abordare pentru o economie albastră durabilă în UE – Transformarea economiei albastre a UE pentru un viitor durabil.

Noua abordare pentru o economie albastră durabilă în Uniunea Europeană face parte din angajamentul asumat de către Comisia Europeană prin intermediul Pactului ecologic european.

Această nouă viziune oferă o coerență aparte între sectoarele economiei albastre, facilitează coexistența acestora și trage un semnal de alarmă cu privire la necesitatea investițiilor în cercetare, competențe și inovare.

Din acest considerent, economia albastră va utiliza resursele oceanelor pentru a contribui la realizarea obiectivelor cuprinse în Pactul ecologic european, și anume:

– reducerea cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim, care reprezintă peste 80% din volumul comerțului mondial;

– reducerea la minimum a impactului pescuitului asupra habitatelor marine, prin măsuri precum specificațiile privind uneltele de pescuit;

– asigurarea aspectului circular al sectoarelor economiei albastre;

– creșterea surselor de energie din surse regenerabile offshore, care ar putea genera un sfert din energia electrică a Uniunii Europene în 2050;

– contribuția la tranziția către un sistem alimentar durabil cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv prin dezvoltarea și promovarea acvaculturii cu impact scăzut asupra mediului;

– dezvoltarea de soluții bazate pe natură pentru a se adapta la creșterea nivelului mării, pentru a depolua zonele sau pentru a combate eutrofizarea.

Mulțumesc, domnule deputat. Doamna deputat Cătăuță, Grupul PSD.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

În primul rând, aș vrea să-i asigur pe toți colegii noștri că în cadrul Comisiei pentru afaceri europene chiar dezbatem aceste puncte de vedere și că ceea ce transmitem mai departe reprezintă interesul României.

Iar dacă nu sunt convinși de acest lucru îi invităm ca la următoarele ședințe să participe.

Acum legat de această comunicare.

O economie albastră durabilă va crea oportunități concrete pentru noi locuri de muncă și întreprinderi. Acestea vor fi create prin activități menite să atenueze impactul asupra oceanelor și zonelor de coastă și pentru a constitui un model economic rezilient bazat pe inovare, pe o economie circulară și pe o atitudine respectuoasă față de mări și oceane.

Asta înseamnă că întreprinderile care utilizează sau generează resurse regenerabile, conservă ecosistemele marine, reduc poluarea și sporesc reziliența la schimbările climatice vor fi stimulate, în timp ce altele vor trebui, într-adevăr, să-și reducă amprenta asupra mediului.

De aceea, noi susținem adoptarea opiniei, în forma propusă de comisie.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre. Întreb dacă sunt obiecții la titlu. Nu sunt. Adoptat. La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat. La articolul unic dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 privind educația națională; Pl-x 228/2021. Întreb dacă dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru învățământ sau reprezentantul Comisiei pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului comun.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 privind educația națională; Pl-x 228/2021

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, prin adresa Pl-x 228/2021 din 28 iunie 2021, cu dezbaterea pe fond a propunerii legislative menționate.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în scopul promovării încadrării în câmpul muncii a persoanelor cu handicap și în sistemul de învățământ, urmărindu-se asigurarea autonomiei adecvate, a accesului la locul de muncă, precum și menținerea în viața activă a acestor persoane.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, comisiile sesizate în fond au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate.

În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaților a prezentului raport comun de adoptare a propunerii legislative, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din raportul comun.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Dacă nu sunt intervenții, trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Da, este un coleg din online care e înscris. Domnul deputat Atanasiu. Vă rog.

## **Domnul Onuț Valeriu Atanasiu**

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, stimați colegi!

Există o largă categorie de oameni cu care viața a fost nedreaptă, fie din naștere, fie pe parcursul ei – și aici mă

refer la persoanele cu dizabilități. Nu sunt deloc puține, pentru că la nivelul Uniunii Europene o persoană din șase are o astfel de problemă, de la o formă ușoară până la o formă mai gravă.

Pe lângă nedreptățile vieții, acești oameni au parte de multiple nedreptăți legislative. Deși se vorbește în România de faptul că au prioritate la angajare, în realitate, mulți factori îngreunează acest proces.

Mai multe instituții de învățământ ne-au semnalat că au posturi vacante cu jumătate de normă și cadre calificate care să le ocupe, dar acestea nu se pot titulariza pentru că legea nu permite angajarea persoanelor cu dizabilități cu jumătate de normă.

Actuala propunere legislativă stipulează că li se oferă și lor posibilitatea de a se titulariza sau de a schimba contractul individual de muncă și pe o fracțiune de normă, așa cum se întâmplă și în cazul celorlalți angajați.

În acest sens, vă invit să votați propunerea legislativă și să corectăm această nedreptate.

Vă mulțumesc.

Și parlamentarii Partidului Național Liberal vor susține acest proiect de lege.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Rodeanu, Grupul USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Un moment.

Da... L-am ascultat pe colegul meu, care a povestit despre un proiect similar, inițiat aici, în Parlament.

Proiectul acesta se referă la altceva însă. Este vorba tot de nedreptate. Este vorba de nedreptățile pe care familiile și acei copii care vor să se mențină și vor să învețe le suportă din cauza unui sistem educațional care nu le oferă toate posibilitățile.

Este un semnal de alarmă și o problemă reală a României pe care astăzi o reparăm prin acest proiect de lege.

Acolo unde statul român nu a găsit o soluție în ceea ce privește o educație specială pentru condiții de sănătate speciale și continuarea unui proces educațional care să-i ajute pe acești tineri, acolo elementul privat și de multe ori ONG-urile și părinții au preluat inițiativa.

Astăzi ne ocupăm, prin acest proiect de lege, să dăm posibilitatea statului român să aloce o finanțare specială pentru un context special, astfel încât copiii care își doresc o educație și au probleme de sănătate speciale să poată beneficia de ea.

Este o inițiativă a Grupului USR PLUS și pentru care noi vă mulțumim tuturor pentru susținere, atât în comisii, cât și pentru votul de miercuri, de la plen.

Vă mulțumesc.

Domnule coleg, cred că... confuzia dumneavoastră ați făcut-o. Discutăm Pl-x 228/2021, iar domnul deputat Atanasiu Onuț Valeriu, deputat care a luat cuvântul înaintea dumneavoastră, este unul dintre inițiatori.

Dacă mai sunt alte intervenții, stimați colegi? Dacă nu, vă întreb dacă la titlu sunt observații. Nu.

La amendamente admise, de la 1 la 6, dacă sunt comentarii, observații?

Nu. Propunerea legislativă, stimați colegi, rămâne la votul final.

Vă rog, domnule Rodeanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu permisiunea dumneavoastră, îmi asum confuzia și îmi ofer scuzele de rigoare pentru că am încurcat acest proiect de lege.

Cu toată sinceritatea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Mai apar astfel de probleme când nu avem rapoarte la toate punctele de pe ordinea de zi.

Mergem la punctul 10 de pe ordinea de zi.

10. Discutăm despre Proiectul de lege pentru înființarea Autorității Vamale Române, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 462/2019.

Repet, poziția 10 de pe ordinea de zi.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, pentru prezentarea raportului.

Haideți, domnule Burduja!

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru înființarea Autorității Vamale Române, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu acest proiect de lege.

Are ca obiect de reglementare înființarea Autorității Vamale Române, ca organ de specialitate al administrației publice centrale în domeniul vamal, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale, domnul deputat Avrămescu Gabriel, Grupul PNL.

Vă rog.

## Bună ziua!

Noi susținem adoptarea acestui act normativ, în primul rând, pentru că există posibilitatea creșterii gradului de colectare a veniturilor statului.

Pe de altă parte, vorbim aici despre o eficientizare a activității fiscului, dar vorbim, de asemenea, și despre eficientizarea activității vămii, care, dacă ne aducem aminte, în 2013 a fost unită cu ANAF-ul și, practic, și-a pierdut personalitatea juridică.

Aici un aspect extrem de important cred că este legat de posibilitatea ca vama să acceseze mult mai ușor tot ce înseamnă partea de fonduri europene pentru modernizarea

infrastructurii vamale – și vorbim de sistemul informatic integrat vamal, precum și de posibilitatea de scanare pe frontiera de est a Uniunii Europene. Dar un aspect pe care consider că va trebui să-l rezolve viitoarea autoritate vamală este cel legat de scanerele de la frontieră, acele roboscanere care au fost achiziționate de statul român și care au zăcut nefolosite o perioadă extrem de lungă de timp.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Doamna deputat Sandu, Grupul PSD. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

În ciuda faptului că România gestionează o mare parte a frontierei externe a Uniunii Europene, țara noastră nu are, în prezent, o autoritate care să gestioneze integrat activitatea vamală. Din acest motiv, a fost gândită Autoritatea Vamală Română, ca un organism care să majoreze capacitatea țării noastre de a absorbi fondurile europene destinate modernizării vămilor, în sensul echipării acestora cu mijloace tehnice moderne, pentru creșterea performanțelor, controalelor, astfel încât devierea fluxurilor de mărfuri să fie evitată.

Prin acest proiect se propune înființarea unei autorități cu personalitate juridică, subordonată și finanțată de stat. Această autoritate va avea competență să atragă finanțări pentru modernizarea birourilor vamale prin fondul de gestionare integrată a frontierelor.

Partidul Social Democrat consideră că acest proiect este unul de importanță strategică pentru România și cerem tuturor parlamentarilor să susțină această inițiativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Dacă nu mai sunt intervenții la dezbateri generale, vă propun să începem cu titlul.

Și dacă nu sunt observații trecem la articole. Avem 22 de amendamente admise.

Vă întreb dacă de la 1 la 10 sunt observații, comentarii. Nu.

Adoptate.

De la 10 la 20 dacă sunt observații, comentarii? Nu.

Adoptate.

Dacă de la 20 la 22 sunt observații, comentarii? Nu.

Adoptate.

Încheiem dezbaterea pe articole.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe, stimați colegi.

Poziția 13 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 642/2020.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnule Andrușceac, nu sunteți inițiator, nu?! La dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Cupșa.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am constatat nevoia de a interveni asupra Legii nr. 7/1996 și a Legii nr. 18/1991. Noi, parlamentarii PNL, am inițiat această propunere legislativă, propunere care, subliniez, a fost sprijinită de către colegii noștri din întreg Parlamentul.

Vă mulțumesc tuturor.

## Doamnelor și domnilor,

Ați făcut un lucru absolut normal și necesar.

A fost nevoie să intervenim asupra legii privitoare la felul în care se face cadastrarea, cadastrarea sistematică, în mod special, din România, pentru că tot ceea ce înseamnă program major de dezvoltare a României, tot ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură locală și națională au nevoie de o justă și corectă identificare a suprafețelor de teren pe care vom ridica, vom construi respectivele proiecte.

Avem nevoie de o intervenție asupra Legii nr. 7/1996, de asemenea, pentru a le permite tuturor cetățenilor să se bucure deplin de proprietatea imobiliară pe care o au, identificând corect și întru totul suprafețele de teren, imobilele pe care le au la dispoziție. Și am făcut acest lucru.

Cadastrarea sistematică este absolut necesară, cadastrarea sistematică a început încă din anul 2005. Am constatat că există probleme în desfășurarea acestui program național de cadastrare sistematică și am intervenit, asigurând, în egală măsură, plata corectă a serviciilor celor care identifică aceste terenuri, fac acele lucrări tehnice, și am simplificat felul în care se desfășoară întreaga procedură, astfel încât, cu ajutorul lui Dumnezeu, în câțiva ani de zile întreaga suprafață a României va fi cadastrată sistematic și, drept urmare, subliniez acest lucru, ne vom putea bucura cu toții, deplin, de proprietatea imobiliară, vom putea dispune de această proprietate imobiliară, așa cum ne vom putea bucura și de dezmembrămintele ei.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule Magyar, inițiator sau la dezbateri generale? O să rog reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru administrație, Comisia juridică și Comisia pentru agricultură, un coleg să prezinte raportul comun.

Vă rog.

## **Domnul Romeo-Daniel Lungu:**

## Mulțumesc.

## Comisia pentru administrație.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate cu dezbaterea în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 14 octombrie 2020.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru

agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul partajat al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Guvernul susține adoptarea proiectului de lege, cu propuneri și observații.

Potrivit prevederilor art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au examinat proiectul de lege atât în ședințe separate, cât și în ședința comună din data de 27 septembrie 2021.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise și respinse, cuprinse în anexele nr. 1 și nr. 2, care fac parte integrantă din raportul comun.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul deputat Loránd, Grupul UDMR. Și se pregătește domnul Andrușceac.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și grupul nostru, prin doi colegi, a fost inițiator la această lege și considerăm că prin aceste modificări aduse rezolvăm unele probleme legate de intabulare, respectiv cadastrare sistematică.

În consecință, grupul nostru va vota această lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Andrușceac, Grupul AUR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dumneavoastră sunteți unul dintre inițiatorii acestei legi, pe care AUR nu ar fi votat-o în forma ei inițială.

Mă bucur că în momentul în care domnul Simonis, de la PSD, a introdus pe ordinea suplimentară proiectul dumneavoastră a fost receptiv la ceea ce l-am rugat să se uite. Într-o lege care este bună – și pe care, probabil, o vom vota în acest moment – era introdusă o creștere a salariilor tuturor angajaților din ANCPI la nivelul anului 2022, lucru care contravine tuturor lucrurilor pe care le spunem aici – plafonarea salariilor și a pensiilor – și cu care n-am putut fi de acord.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Din online, doamna deputat Ciofu Cătălina, Grupul parlamentar al PNL.

Ne auziți, doamnă deputat? E în regulă.

Mulțumesc.

Întreb colegii dacă mai sunt alte intervenții.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, o să rog președintele Comisiei pentru administrație, colegul care ne-a citit raportul, să ne spună dacă e de acord cu un timp de dezbatere de 3 minute. Sau doriți să mai reveniți la microfon, că nu ne-ați spus?

Nu.

Dacă nu, stimați colegi, trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul.

Avem 25 de amendamente admise.

Dacă de la 1 la 10 sunt comentarii, observații? Nu.

Mulțumesc.

Dacă de la 10 la 20 sunt comentarii, observații?

Nu sunt.

Mulțumesc.

Dacă de la 20 la 25 sunt observații, comentarii? Nu.

Mulțumesc.

Și vreau să întreb dacă din cele patru amendamente respinse, de la 1 la 4, din anexă dorește cineva să susțină. Nu se susțin.

Prin urmare, proiectul de lege rămâne la votul final. Vă mulțumesc.

Punctul 14 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 27 decembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 262/2021.

Termenul de dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Punctul 15 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2014 privind operaționalizarea Registrului electoral și pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014; PL-x 183/2014; procedură de urgență.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Autoritatea Electorală Permanentă susține adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2014 privind operaționalizarea Registrului electoral și pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

## Vă mulțumesc și eu.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, prezentarea raportului suplimentar.

Dacă colegii de la Comisia juridică sunt în sală? Aveți raportul?

## **Doamna Oana Murariu**

**:**

Nu.

Dacă nu, haideți că vi-l dau eu!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2014 privind operaționalizarea Registrului electoral și pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014.

Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere, în anii 2017 și 2020, prin care susține adoptarea inițiativei legislative.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil. Comisia pentru apărare a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea legilor electorale, respectiv a Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat _._

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc și eu.

O să vă rog să returnați raportul.

Dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, nu sunt amendamente depuse, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 16 de pe ordinea de zi, proiectul de lege 310/2021

. Din partea Guvernului, doamnă secretar de stat, doriți să prezentați ratificarea acordului semnat la Bruxelles la 27 ianuarie 2021?

Vă rog.

Vorbim de primul PL-x – PL-x 310/2021.

**Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman** – _secretar_

_de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acordul pentru încetarea tratatelor bilaterale de investiții dintre statele membre ale Uniunii Europene a fost semnat la 5 mai 2020 la Bruxelles de reprezentanții a 23 de state membre, printre care și România.

Prin intermediul acestui acord, este asigurată ieșirea din vigoare a tratatelor privind promovarea și protecția reciprocă a investițiilor încheiate între statele membre ale Uniunii Europene și stingerea clauzelor de supraviețuire, așa-zisa „sunset close”, desemnând clauzele care prelungesc pentru o perioadă de timp, de regulă decenii, protecția conferită de tratat.

Poziția României, în materia acestor tratate, a fost în sensul identificării unei soluții la nivelul Uniunii Europene pentru scoaterea din vigoare de o manieră coordonată a acestora.

România a încheiat 23 de tratate de investiții cu alte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Marea Britanie, dintre care: patru au ieșit din vigoare prin acordul părților, respectiv cele cu Danemarca, Finlanda, Polonia, Suedia, un tratat a fost denunțat de partener, respectiv Italia.

Procedura pentru scoaterea din vigoare prin acordul părților a tratatului cu Austria este în curs de derulare, iar acordul cu Marea Britanie a ieșit, de asemenea, din vigoare prin acordul părților, în contextul Brexit.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru buget, finanțe, pentru prezentarea raportului?

Pe scurt, doamnă deputat, că mai avem un protocol.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului, semnat la Bruxelles la 27 ianuarie 2021 și 8 februarie 2021

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 310/2021 din 1 septembrie 2021, spre dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului, semnat la Bruxelles la 27 ianuarie 2021 și 8 februarie 2021.

Proiectul de lege supus dezbaterii introduce în ordinea juridică internă a României unele prevederi referitoare la introducerea timpurie a mecanismului de sprijin comun, începând cu ianuarie 2022, ca urmare a înregistrării de progrese suficiente în Uniunea Bancară în ceea ce privește reducerea riscurilor bancare. Acordul introduce modificări tehnice limitate, care privesc strict procesul de mutualizare a

contribuțiilor naționale către Fondul unic de rezoluție. Modificările tehnice prevăd ca procesul de mutualizare a contribuțiilor ex-post extraordinare către fond să se realizeze în mod similar procesului de mutualizare a contribuțiilor ex-ante.

În urma dezbaterii proiectului de lege, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc, doamnă deputat.

Dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la votul final.

17. Și ultimul punct de pe ordinea de zi de astăzi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Ierusalim la 3 noiembrie 2020, de modificare a Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Ierusalim la 15 iunie 1997; PL-x 311/2021.

Dacă din partea Guvernului se dorește o intervenție? Nu.

Comisia pentru buget, finanțe, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule Burduja.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Ierusalim la 3 noiembrie 2020

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Vizează ratificarea Protocolului, semnat la Ierusalim, de modificare a Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. Modificările se referă la actualizarea tipurilor de impozite, precum și la amendarea articolului din convenție referitor la schimbul de informații în domeniul fiscal, în sensul includerii unor prevederi prin care se creează posibilitatea efectuării unui schimb extins de informații, inclusiv în domeniul bancar.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc și eu, domnule Burduja. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Nu sunt amendamente admise sau respinse. Proiectul merge la votul final. Încheiem prima parte a ședinței de astăzi.

Urmează partea de interpelări, răspunsuri și întrebări adresate membrilor Guvernului.

Îl invit pe domnul vicepreședinte Rafila să conducă cea de-a doua parte a ședinței de azi. Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

## PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

educator-puericultor, care nu se regăsește în categoria funcțiilor didactice din anexa nr. 1 la Legea-cadru nr. 153.

Bună seara, stimați colegi!

Încercăm să fim operativi în a doua parte a ședinței. A doua parte, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice centrale.

Și o să începem cu Ministerul Afacerilor Externe – „Situația din Afganistan”.

Doamna deputat Intotero Natalia este?

Doamna secretar de stat Daniela Grigore Gîtman trebuie să răspundă.

Dar, dacă doamna Intotero nu e prezentă, o să vă rog să depuneți în scris răspunsul.

Pentru Ministerul Educației și Ministerul Finanțelor, domnul deputat Șlincu...

Este, cred. Da, da, este.

...Dan-Constantin – „De ce nu ați respectat cadrul legal privind majorarea salariilor angajaților din învățământ, care au devenit una din cele mai slab plătite categorii de bugetari?”.

Răspunde... nu știu, aici sunt doi secretari de stat – Maria Ștefania Manea sau Lucian Ovidiu Heiuș.

Este?

Vă rog.

Păi, răspundeți unul singur. Răspundeți împreună? Vă rog, doamna secretar de stat.

## **Doamna Maria Ștefania Manea** _– secretar de stat în Ministerul Educației_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule deputat,

În data de 6 octombrie, Ministerul Educației și Ministerul Muncii și Protecției Sociale au avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții sindicatelor din învățământul preuniversitar pentru a discuta o serie de subiecte, care fac, de altfel, și obiectul întrebării dumneavoastră.

Una dintre aceste teme a vizat faptul că personalul didactic din învățământ ar fi trebuit să primească, începând cu 1 septembrie 2020, salariile prevăzute de lege pentru 2022, prevedere care a fost prorogată. Reprezentanții federațiilor sindicale au solicitat ca, începând cu 1 ianuarie 2022, să se acorde cele două tranșe de majorări salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, astfel încât să se atingă nivelul maxim de salarizare prevăzut în această lege pentru personalul didactic.

Aș vrea să vă rog să încheiați.

Al patrulea aspect și cu asta închei.

Guvernul are obligația de a conduce politica fiscalbugetară în mod prudent, pentru a gestiona resursele, obligațiile bugetare și riscurile fiscale care pot influența negativ ținta de deficit financiar asumată în anul 2021, stabilitatea macroeconomică și ratingul de țară în relația cu organismele financiare internaționale.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Și eu vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

30 de secunde, vă rog, că nu... nu avem timp, sunt foarte multe lucruri de rezolvat în seara aceasta.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă mulțumesc pentru răspuns, doamnă secretar de stat. Dar cert este faptul că ultima creștere salarială de care au beneficiat cadrele didactice din România a fost în anul 2019, atunci când la guvernare era Partidul Social Democrat.

Nu au fost acordate nici cele două tranșe, precum bine ați spus, cele două tranșe care trebuiau acordate în anul 2020 și în anul 2021.

Trebuie să creștem salariile cadrelor didactice din România dacă vrem să avem un învățământ de calitate. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

O interpelare adresată Ministerului Culturii de domnul deputat Ghiță Daniel-Florin.

Este? Nu este.

Așa că o să-l rog pe domnul secretar de stat András István Demeter să îl depună în scris.

Ea se referea la „Clarificarea condițiilor în care a fost amplasată statuia baronului Samuel von Brukenthal în Piața Mare din Sibiu”.

Interpelare adresată Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de domnul deputat Chirilă Virgil Alin.

Este? Este, da? OK.

Referitor la „Asumarea angajamentelor economice în numele țării și în numele poporului, fără nicio consultare prealabilă cu Parlamentul, singurul în măsură să exercite suveranitatea statului, ca organ reprezentantiv suprem al României”.

Răspunde domnul... sau doamna secretar de stat Csilla Hegedüs.

## **Doamna Hegedüs Csilla** _– secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

## Bună ziua!

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – MIPE – a avut rolul de coordonator național al procesului de elaborare și negociere a Planului național de redresare și reziliență cu Comisia Europeană și a colaborat cu ministerele de linie în domeniul cărora sunt prevăzute investiții și reforme în cadrul PNRR.

De asemenea, în elaborarea PNRR au fost implicate și Administrația Prezidențială, Guvernul și vicepremierul coordonator, Secretariatul General al Guvernului și Departamentul pentru dezvoltare durabilă din cadrul Guvernului.

Pentru a desfășura procedurile de negociere cu Comisia Europeană în vederea aprobării PNRR, MIPE a fost mandatat, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Și eu vă mulțumesc, doamnă secretar de stat. Interpelare adresată Ministerului Afacerilor Interne de domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe. Este?

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

A plecat.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

A plecat.

Atunci, această interpelare, care se referă la măsurile luate la evenimentul cu jurnaliștii bătuți într-o pădure din județul Suceava, la care ar trebui să răspundă domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureșan, și o altă interpelare, tot...

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Să răspundă, că vreau eu să aud!

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Păi, acum nu putem. Dacă dânsul nu este în sală, îl depunem în scris.

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Vine, vine domnul Acatrinei!

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Păi, să vină. În momentul când vine, o citim. Ce anume?

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Vine acum!

Am înțeles. Când vine, o să-i...

Trecem mai departe.

Ministerul Sănătății – doamna deputat Vicol-Ciorbă Laura s-a adresat Ministerului Sănătății referitor la „Accesul bolnavilor cronic la serviciile de sănătate să nu mai fie îngrădit”.

O să-l rog pe domnul secretar de stat Vass Levente să răspundă la această interpelare.

Vă rog.

Mulțumesc.

**Domnul Vass Levente** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

Sărut mâna!

Bună ziua!

Doamnă Vicol,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind „Accesul bolnavilor cronic la serviciile de sănătate”, vă comunicăm următoarele:

Măsurile de prevenție față de valul 4 al pandemiei de COVID-19 sunt luate în urma consultărilor la nivelul Grupului tehnico-științific și sunt adoptate prin hotărâre a Guvernului.

Alocarea paturilor ATI pentru îngrijirea pacienților cu COVID se face progresiv, în funcție de numărul pacienților admiși în Serviciul de terapie intensivă.

Numărul paturilor pe secții pentru pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2 se alocă conform Ordinului ministrului sănătății nr. 434/2021 și modificărilor respective și respectând Planul de reziliență față de recrudescența COVID, întocmit de managerii unităților sanitare.

Trebuie ținut cont de faptul că alocarea unui număr mai mare de paturi destinate îngrijirii pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2 va conduce la scăderea numărului de paturi alocate pacienților non-COVID.

Mai continuă răspunsul.

O să vi-l înmânez.

Permiteți-mi să mai adaug.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc.

Numai o secundă, aș vrea să-l rog pe domnul secretar de stat, ca să nu mai schimbăm locurile, să răspundă și la interpelarea domnului Scripnic Lilian.

Este?

Referitor la „Stadiul corelării platformelor Corona-forms și Alerte.ms.ro”.

După care o să vă invit, da?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Referitor la întrebarea domnului Lilian Scripnic „Stadiul corelării platformelor Corona-forms și Alerte.ms.ro”, vă comunicăm următoarele:

Conform dispozițiilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1.829/2020 pentru aprobarea fluxului informațional utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2, unitățile sanitare au obligația raportării deceselor de COVID-19, în baza definiției de caz, către direcția de sănătate publică de domiciliu sau către direcția de sănătate publică unde a avut loc infectarea, dacă aceasta diferă de cea de domiciliu, în termen de maximum 24 de ore de la eliberarea certificatului constatator al decesului, document ce va fi transmis prin fax sau email.

La fiecare 14 zile, direcțiile de sănătate publică județene și Direcția de Sănătate Publică a municipiului București au obligația să comunice numărul de decese din cauza COVID-19 introduse în ultimele 14 zile în Corona-forms, din numărul total de decese raportat de către unitățile sanitare.

În situația constatării unor diferențe între raportări, unitățile sanitare sesizează, în termen de 3 zile lucrătoare, Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, iar, în termen de 5 zile lucrătoare, INSP verifică sesizarea și comunică concluziile direcțiilor de sănătate publică competente. Raportarea deceselor din cauza COVID-19 se face în aplicația Corona-forms de către direcțiile de sănătate publică județene și Direcția de Sănătate Publică a municipiului București.

Pot să vă continui.

O să vă înmânez răspunsul nostru în format scris.

Adaug că la nivelul Ministerului Sănătății și la nivelul DSU, de o lună, avem un singur centru de comandă. Toate aceste informații intră acolo. Nu mai sunt, cum au fost în primăvară, două centre, două statistici, două date.

Mulțumesc.

Doamna deputat Vicol, vă rog, 30 de secunde.

Mă bucur să văd că, după dezastrul lăsat de USR, domnul ministru Cseke chiar încearcă să facă ceva.

M-aș bucura să avem aceeași promptitudine și cu privire la întrebarea pe care i-am adresat-o privitoare la cei bolnavi cu boli autoimune, care nu se pot încadra în acest certificat verde, pe care eu, oricum, îl consider neconstituțional.

Însă aș dori să știu cât mai repede posibil, pentru că sunt foarte mulți oameni care îmi pun această întrebare: ce se întâmplă cu bolnavii, cei care suferă de boli autoimune, unde îi încadrați? Ei nu pot face acest vaccin, sunt persoane care au contradicție, medical vorbind, nu au voie să-l facă. Îmi cer scuze, nu stăpânesc foarte bine termenii medicali. Din această cauză, vă întreb extrem de simplu: ce se întâmplă cu oamenii care nu pot face vaccinul? Mulțumesc.

Vreți să răspundeți acum?

## **Domnul Vass Levente:**

Întrebarea, interpelarea dumneavoastră nu se referea la acest punct, însă...

## **Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă**

**:**

O alta...

## **Domnul Vass Levente:**

...este aceeași problemă. Bolnavii cu boli autoimune, în principiu, se pot trata la nivelul spitalului, dar gândiți-vă ce se întâmplă dacă un bolnav se internează în spital, într-o secție și...

## **Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă**

**:**

Nu vorbesc de boală, vorbesc de vaccin. Ei nu-și pot face vaccinul.

Se referă la faptul că nu are acces la certificat pentru că nu se poate vaccina.

## **Domnul Vass Levente:**

Da. Rămân la întrebarea și interpelarea dumneavoastră. Dacă un bolnav cu boală autoimună se internează în spital și i se face un test, devine COVID pozitiv. Întrebarea se pune: cum va fi tratat în salonul respectiv, în circuitul respectiv?

## **Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă**

**:**

Eu nu am întrebat asta.

## **Domnul Vass Levente:**

Știu, dar eu încerc să rămân la esența întrebării, interpelării dumneavoastră.

Dacă îmi adresați...

## **Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă**

**:**

Am adresat întrebarea.

## **Domnul Vass Levente:**

Dacă îmi adresați o întrebare cu pacienții, legat de obligativitatea vaccinării, o să vă răspund.

## **Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă**

**:**

Am făcut-o deja...

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Deci e clar că trebuie o nouă interpelare.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. A venit domnul Acatrinei Dorel?

## **Domnul Vass Levente:**

Stați puțin, eu pot să răspund la această întrebare, dar întrebarea și interpelarea dumneavoastră au ținut de cum rezolvăm valul 4 al pandemiei.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Dar mai are doamna una, la care n-ați răspuns.

Mulțumesc.

Domnul Acatrinei Dorel a venit? A venit. Perfect! Vă rog.

Deci, de la Ministerul Afacerilor Interne, domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureșan.

**Domnul Gabriel Marius Mureșan** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați domni deputați Dorel-Gheorghe Acatrinei și Lucian-Florin Pușcașu,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Ce măsuri ați luat ca evenimentul cu jurnaliștii bătuți într-o pădure din județul Suceava să nu se mai repete?”, vă comunicăm următoarele:

Referitor la evenimentul la care faceți referire în întrebare, din informațiile puse la dispoziție de către Inspectoratul General al Poliției Române reiese faptul că, la nivelul Secției nr. 15 de Poliție Rurală Vatra Dornei, se efectuează cercetări într-un dosar penal, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, amenințare, distrugere și purtare abuzivă.

De asemenea, precizăm faptul că, potrivit Codului de procedură penală, activitatea de urmărire penală a poliției judiciare este condusă de către procuror, aceasta nefiind publică.

În context, menționăm faptul că prevenirea și combaterea faptelor ilegale din domeniul silvic reprezintă o prioritate permanentă a Ministerului Afacerilor Interne, care, prin structurile cu atribuții în domeniu, a căutat să identifice și să pună în aplicare cele mai eficiente forme și modalități ale acestor obiective.

Astfel, structurile Ministerului Afacerilor Interne acționează pentru prevenirea și combaterea fenomenului contravențional sau infracțional în domeniul silvic, prin desfășurarea de acțiuni și misiuni specifice, respectiv prin crearea unor mecanisme apte să răspundă nevoilor de contracarare a acestui fenomen.

Aș vrea să vă rog să încheiați. Mulțumesc.

## Da.

Având în vedere situația existentă la nivelul județului Suceava, generată de starea conflictuală dintre activiștii de mediu și operatorii economici cu domeniul de activitate în exploatarea forestieră, Poliția Română a efectuat pe raza acestui județ două acțiuni operative, cu efective mărite, privind respectarea prevederilor legale din domeniul silvic de către administratorii fondului forestier național și operatorii economici cu obiect de activitate în domeniul exploatării fondului forestier, precum și în domeniul depozitării, prelucrării și comercializării materialului lemnos, context în care au fost verificați 27 de operatori economici cu obiect de activitate în domeniul exploatării forestiere și al depozitării, prelucrării și comercializării materialului lemnos și au fost obținute următoarele rezultate...

Mulțumesc frumos, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc.

Restul vă rog să depuneți în scris. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Tot domnul deputat Acatrinei Dorel a făcut o interpelare către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației referitoare la alocarea de fonduri din bugetul pe anul 2021 pentru reabilitarea monumentului istoric Palatul Administrativ din Suceava și dacă există un proiect aprobat.

Răspunde domnul secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci.

**Domnul Claudiu-Vasile Răcuci** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**

## Mulțumesc.

## Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, „Consolidare, restaurare, reabilitare și dotare Palatul Administrativ din județul Suceava”, pot să vă spun că această investiție se află pe lista-sinteză din cadrul Programului național de construcții de interes public sau social.

În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră referitoare la alocarea fondurilor din bugetul pe anul 2021 pentru acest obiectiv de investiții, precizăm faptul că bugetul de investiții al Companiei Naționale de Investiții destinat Programului național de construcții de interes public sau social este repartizat în concordanță cu prevederile legale în vigoare și nu este defalcat pe subprograme, obiective de investiții sau pe județe.

De asemenea, în baza informațiilor comunicate de Compania Națională de Investiții, vă facem cunoscut faptul că, pentru obiectivul de investiții mai sus menționat, Ministerul Culturii a emis un aviz favorabil, doar că, până în prezent, nu a ajuns la Ministerul Dezvoltării.

Totodată, menționăm că finanțarea unui obiectiv de investiții în cadrul Programului național de construcții de interes public sau social este asigurată numai după aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții și numai în corelare cu alocările bugetare destinate acestui program derulat de Compania Națională de Investiții.

Da, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Mulțumesc frumos.

Referitor la întrebarea cu pădurile din Suceava. Dumneavoastră ne-ați prezentat un raport de activitate aici, după câte am observat.

Ar fi interesant să aflăm dacă cei implicați în protejarea pădurilor, în speță, Boșutar și ceilalți care au participat, din media, poate au cerut de la Ministerul Afacerilor Interne o protecție înainte să pătrundă în pădure și poate nu li s-a pus la dispoziție.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc. Aveți vreun răspuns?

Aveți vreun răspuns dacă au solicitat protecție înainte de...?

## **Domnul Gabriel Marius Mureșan**

**:**

Acum nu. O să completăm răspunsul.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Nu. ## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Păi, la ce mai veniți aici, dacă nu aveți?

## **Domnul Alexandru Rafila:**

## Mulțumesc frumos.

Mai sunt două interpelări, către Ministerul Sănătății și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, făcute de doamna deputat Natalia Intotero, care nu este prezentă.

Prima – referitoare la analizele decontate de casele de asigurări de sănătate.

Cea de-a doua – referitoare la scumpirile alimentelor de bază. Pentru aceasta se solicită amânare.

Iar pentru cealaltă, pentru Ministerul Sănătății, răspunsul va fi depus în scris.

Mulțumesc frumos.

Trecem la partea a doua. E vorba de deputații înscriși pentru a prezenta interpelări.

Domnul deputat Daniel Ghiță? Nu este. Se depune în scris. Adomnicăi Mirela? Nu este. Aceeași situație. Mang Ioan nu este. Toma Ilie? Mulțumesc frumos. Rusu Daniel-Gheorghe? Este? Nu.

Acatrinei Dorel? Aveți o interpelare? Depusă? Vreți să o citiți sau o depuneți în scris?

## **Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei**

**:**

E depusă în scris.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

E depusă în scris. Mulțumesc. Miruță Radu? Aceeași situație. Focșa Dumitru-Viorel? Lungoci Dumitru-Lucian? Stancu Ionel, de la minorități? Nu.

Popescu Dan-Cristian? Nu este. Zetea Gabriel? Nu este. Salan Viorel? Nu, nu este. Șlincu Dan – o interpelare.

Imediat vă dau cuvântul să citiți una dintre cele patru interpelări.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Florin Cîțu, premier interimar.

Stimate domnule prim-ministru interimar,

Partidul Social Democrat, ca de fiecare dată, elaborează legi care vin în sprijinul oamenilor, care îndreaptă anumite nedreptăți și care pun capăt unor birocrații excesive. Acesta este și cazul Legii nr. 185/2021, care prevede că pentru toți copiii cu dizabilități care suferă de boli degenerative, certificate de medicul de specialitate, comisia pentru protecția copilului stabilește un termen de valabilitate a certificatului până la vârsta de 18 ani.

Astfel, după ce sunt eliberate, consecutiv, două certificate de încadrare în grad de handicap grav, cu termen de doi ani, pe baza criteriilor biopsihosociale specifice, certificatul va fi valabil până la 18 ani. În prezent, certificatele de încadrare în grad de handicap au o valabilitate limitată între 6 luni și doi ani.

Domnule Cîțu,

De ce nu ați elaborat normele, așa cum prevede legea, respectând termenul de 3 septembrie 2021?

Părinții acestor copii cu boli degenerative sunt puși permanent pe drumuri între diferite autorități ale statului, contractul lor de muncă este pe o perioadă determinată, generată de valabilitatea certificatului de încadrare în grad de handicap. Aceștia nu se pot angaja în altă parte pentru că trebuie să îngrijească permanent copiii, iar în această perioadă nu pot beneficia de alte drepturi pe care le presupune un contract de muncă.

Având în vedere toate aceste aspecte, este urgent să transmiteți ministerelor de resort – Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii – să redacteze ordinul comun și să-l publice în Monitorul Oficial. Cu siguranță că, în momentul aprobării acestui act normativ, care conține criteriile biopsihosociale, trebuie realizată o analiză riguroasă a fiecărei afecțiuni, având în vedere că starea de sănătate a acestor copii nu se mai poate remedia, ci doar ameliora sau menține la un anumit nivel.

Mulțumim, domnule deputat. Revenim la domnul deputat Toma.

Vă rog, una dintre cele patru interpelări sau cele patru interpelări, în 3 minute. Cum vreți!

Sau toate trei din patru. Merge? Nu merge. Glumeam. Mulțumesc, domnule președinte.

Da, într-adevăr, din cele patru interpelări, trei sunt comune pe energie și, atunci, am să le concentrez în una singură, deși sunt subiecte foarte interesante, iar situația COVID a mai fost discutată de către colegi, deci nu are niciun rost.

Am să fac referire directă la ideea de a nu mai avea căldură pe lemne de foc în România. Ceea ce este foarte grav. Am auzit foarte multe zvonuri. Și în următorii 3 ani se spune că România nu va mai avea voie să ardă lemnele de foc, să-și facă căldură românii. O mare prostie, din punctul meu de vedere, sper că nu se va îndeplini așa ceva, asemenea idei.

Am să citesc interpelarea referitoare la rămânerea municipiului Deva, municipiul capitală de județ al județului Hunedoara, fără căldură încă o iarnă la rând. Și această iarnă se spune că va fi o iarnă grea.

Peste 4.000 de apartamente, instituții publice, școli, grădinițe și creșe din municipiul Deva, care beneficiau de apă caldă și căldură în regim centralizat, sunt lăsate de izbeliște de actuala guvernare, preocupată de orice altceva decât de problemele reale.

Mii de deveni, la acest moment, suportă consecințele închiderii Termocentralei Mintia, aflată în subordinea Complexului Energetic Hunedoara. Lipsa apei calde și a căldurii din clădirile de locuit, cele destinate învățământului și din cele în care își desfășoară activitatea angajații la stat sau din privat crește riscul de îmbolnăvire, mai ales pe perioada de iarnă și mai ales că ne confruntăm cu o perioadă pandemică. Valul 4 al pandemiei de SARS-CoV-2 este unul mult mai agresiv și respectarea regulilor de igienă, mai ales în școli, grădinițe și creșe, trebuie sporită.

Mulțumesc frumos. Domnul deputat Neaga Florian. Nu este.

Doamna Predescu Ana-Loredana? Vă rog.

Vă mulțumesc.

Domnului Lucian Bode, ministrul afacerilor interne. Stimate domnule ministru,

Incendiile cu urmări tragice produse în ultimele 11 luni în spitalele din România reprezintă un semnal de alarmă serios pentru opinia publică, întrucât nu au fost comunicate cu promptitudine cauzele acestor incendii, care s-au soldat cu decesele a zeci de români, și nici nu au fost asumate de către autorități garanții că astfel de incendii nu se vor mai repeta.

Începând cu data de 14 noiembrie 2020, când s-a produs incendiul de la Secția ATI COVID de la Spitalul Județean din Piatra-Neamț, și până pe data de 1 octombrie 2021, când s-a produs incendiul de la Secția ATI COVID de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, în spitalele din România s-au produs 14 incendii, care au provocat decesele a 42 de pacienți.

În acest context și având în vedere prevederile Legii nr. 307/2006, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi răspunde în scris la următoarele întrebări:

Pentru clădirile în care funcționau, la data producerii incendiilor, secțiile ATI COVID de la Spitalul Județean Piatra-Neamț, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București și Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța au fost emise autorizații de securitate la incendiu sau avize de securitate la incendiu?

În ce condiții și în baza căror documente sau constatări au fost emise aceste documente de autorizare sau avizare pentru clădirile în care funcționau secțiile ATI COVID de la spitalele menționate mai sus?

Spațiile în care funcționau secțiile ATI din spitalele menționate anterior erau dotate cu: instalații de monitorizare a concentrației de oxigen în aerul ambiental, instalații de ventilare, instalații de detectare a incendiului?

După incendiul produs la Spitalul Județean din Piatra-Neamț, inspectoratele județene pentru situații de urgență au efectuat ample acțiuni de control la secțiile ATI din toate spitalele din România. Care au fost principalele deficiențe care au fost constatate în urma controalelor efectuate și câte dintre aceste deficiențe au fost rezolvate până în prezent?

Ce măsuri au fost adoptate, la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul MAI, pentru rezolvarea deficiențelor constatate la aceste acțiuni de control și care nu au fost rezolvate în cadrul termenului de conformare stabilit de echipa care a efectuat controlul?

Vă rog să îmi transmiteți răspunsul în scris.

Cu considerație, deputat Ana-Loredana Predescu. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Domnul Adrian Wiener nu este. Domnul Petrețchi Nicolae-Miroslav.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată domnului Florin Cîțu, prim-ministrul interimar.

Obiectul interpelării: „Motivele care au stat la baza nealocării fondurilor către comuna Remeți în urma rectificării bugetare din 6 octombrie 2021”.

Domnule prim-ministru interimar,

Deși nu credeam că voi fi nevoit să mă adresez prim-ministrului interimar, prin intermediul unei asemenea interpelări, modul în care au fost repartizate UAT-urilor fondurile alocate în urma rectificării bugetare de săptămâna trecută mă împinge să recurg la această măsură.

Cu siguranță, cunoașteți faptul că edililor din întreaga țară, indiferent de culoarea politică, li s-a solicitat să transmită sumele de care au nevoie pentru funcționare până la finalul anului, centralizarea efectuându-se la nivelul prefecturilor, iar de acolo datele au fost transmise la Guvern.

Sumele ar fi trebuit să suplinească deficitul unor localități care nu mai au surse de finanțare, au probleme cu fondurile pentru asistența socială și cu asigurarea veniturilor pentru energia termică.

La data de 8 octombrie am fost informat de către primarul comunei Remeți despre faptul că printre comunitățile dezavantajate la această rectificare bugetară se numără și comuna Remeți din județul Maramureș, comună poziționată la granița României cu Ucraina, precum și la granița județului Maramureș cu județul Satu Mare, cu aproape 4.000 de locuitori, peste 80% dintre aceștia fiind etnici ucraineni, al cărei primar nu are coloratură politică, acesta candidând și câștigând alegerile din partea Uniunii Ucrainenilor din România, organizație reprezentativă a minorității ucrainene din țara noastră.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Paladi George-Adrian? Nu este.

Domnul deputat Cristian Brian, de la Uniunea Salvați România? Cred că este, nu?

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul interpelării de azi este „Fondul de rezervă al Guvernului”, iar interpelarea este adresată domnului prim-ministru interimar Florin-Vasile Cîțu și domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

Domnilor miniștri,

Alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2021 pentru unele UAT-uri, a creat în ultimii ani foarte multe nemulțumiri și suspiciuni că ar reprezenta un instrument politic.

Cu toții am fost aleși de către cetățeni pentru a rezolva problemele într-un mod responsabil. Suntem aici, la conducerea acestei țări, pentru cetățeni, reprezentăm oamenii și problemele lor, iar guvernarea trebuie făcută după reguli clare. Normele de implementare, luarea deciziilor și repartizarea banilor publici sunt acțiuni care trebuie făcute în funcție de adevăratele nevoi ale cetățeanului.

Unul dintre motivele de tensiune în coaliție au fost, în numeroase cazuri, lipsa de transparență și decizii luate unilateral.

Din discuțiile purtate cu mai mulți primari din circumscripție, știm că evaluarea nevoilor de fonduri suplimentare la nivel de UAT s-a făcut pe principalele două componente: cofinanțare pentru proiecte în curs și cheltuieli

curente ce nu pot fi acoperite și ar putea provoca blocaje în respectiva administrație publică locală.

Suntem conștienți de configurația coloraturii politice, dar nu putem permite ca, la repartizarea acestor fonduri, unele comunități să fie văduvite din cauza opțiunii lor politice.

O evaluare mai atentă a solicitărilor venite din partea UAT-urilor și necesitatea unor reguli și proceduri transparente cu privire la utilizarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară sunt măsuri minime ce trebuie luate pentru a evita ca, pe viitor, împărțirea banilor să fie una pe criterii politice.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Chirilă Virgil Alin? Nu este.

Doamna Intotero nu este.

Domnul Ilișanu Augustin-Claudiu?

**Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu**

**:** Da.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Păi, poftiți la microfon!

**Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu**

**:**

Dar nu pot să vorbesc de aici?

Orice se poate!

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării se referă la lipsa de responsabilitate a Guvernului României în tot acest an și este adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul interimar.

Stimate domnule prim-ministru,

Conform art. 34 din Constituția României, „românii au dreptul la ocrotirea sănătății, iar statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice”.

La 28 iunie 2021 ați declarat că a fost eliminată pandemia în România. Citez: „Știți că ieri în București nu a fost niciun caz în 24 de ore? Ținta era să eliminăm pandemia și ținta a fost atinsă.”

Prin mesajele pe care le-ați transmis în vară, în spațiul public, în timpul campaniei PNL, dezonorantă pentru români, și prin lipsa de măsuri pentru pregătirea valului 4 nu ați luat măsuri pentru asigurarea sănătății publice.

În acest sens, vă rog să îmi precizați:

1. A fost congresul PNL din 25 septembrie 2021 mai important pentru viața românilor decât asigurarea unei bune funcționări a sistemului de sănătate, sprijinirea secțiilor ATI cu echipamente și înființarea de noi secții, respectiv creșterea numărului de paturi la ATI pentru perioada de toamnă, pe care, conform atribuțiilor de șef al Executivului, trebuia să o sprijiniți pentru asigurarea sănătății publice?

În acest peisaj apocaliptic, care se pare că a cuprins România în guvernarea pe care o conduceți, nu ați luat măsuri pentru a stopa creșterea galopantă a prețurilor la energie, gaze naturale, dar și la alte produse.

2. Vă rog să îmi precizați, clar și la obiect, de ce nu ați propus plafonarea prețurilor la energie și gaze naturale, fiind totuși informat din primăvară despre ceea ce va urma la nivel european în domeniul energiei.

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Huțu Alexandra și se pregătește domnul deputat Flucuș. Ultima interpelare.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Florin Cîțu, prim-ministru interimar.

Stimate domnule prim-ministru,

În data de 6 octombrie, fără a ține cont măcar de minime criterii, Guvernul pe care îl conduceți a adoptat o hotărâre a Guvernului menită cică să sprijine unitățile administrativteritoriale care se confruntă cu diferite probleme. Nu abordez acum situația pe care ați creat-o la nivel național și discrepanțele pe care le-ați făcut între primării, între oameni, în definitiv, ci mă voi rezuma doar la județul Botoșani.

Considerând că Domnia Voastră nu cunoaște acest județ, vă aduc la cunoștință că la alegerile locale din anul 2020 candidații propuși de Partidul Social Democrat au câștigat funcția de primar în 43 de localități, iar candidații PNL au câștigat în 28 de localități.

În cele 43 de localități conduse de primari ai PSD locuiesc peste 300.000 de botoșăneni, ceea ce reprezintă peste două treimi din populația județului, iar, din cei 300.000 de botoșăneni, peste 140.000 au domiciliul în municipiile Botoșani și Dorohoi, ambele cu primari de la Partidul Social Democrat. În cele 28 de localități conduse de primari ai PNL locuiesc aproximativ 135.000 de cetățeni.

Nu vreau să evidențiez nimic altceva decât că, prin alocarea de fonduri pe care ați realizat-o, ați avut grijă doar de o treime din populația județului Botoșani, iar celelalte două treimi au fost ignorate.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog să-mi furnizați următoarele informații cu privire la alocarea fondurilor pentru județul Botoșani:

Câte unități administrativ-teritoriale au adresat Guvernului, prin intermediul instituției prefectului, solicitări în vederea acestei alocări de fonduri și care a fost suma solicitată de fiecare dintre ele?

Mulțumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Flucuș Dumitru, PNL. Ultima interpelare din această seară.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Florin Cîțu, domnului ministru al finanțelor Dan Vîlceanu și domnului Attila Cseke, ministrul dezvoltării.

Obiectul întrebării este referitor la nealocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2021 pentru 11 localități din județul Brașov.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați miniștri,

Primarii din județul Brașov sunt oameni gospodari și serioși, la fel ca majoritatea primarilor din țara aceasta.

Prin ultima hotărâre a Guvernului, câteva dintre primăriile județului Brașov au primit un ajutor pentru a-și putea desfășura activitatea. Acestea vor putea să continue o serie de proiecte începute în localități. Este un lucru bun și vă mulțumesc pentru atenția pe care ați acordat-o județului nostru. Însă vreau să vă semnalez că în județul Brașov există 11 localități care n-au primit niciun leu prin această hotărâre a Guvernului și au nevoie de suplimentarea bugetului pentru a-și putea continua activitatea, până la finalul anului, în condiții decente. Comunele Apața, Beclean, Cața, Cincu, Hărman, Jibert, Ormeniș, Recea, Șinca, Ungra și Viștea sunt comune care riscă să rămână fără fondurile necesare în următoarele luni.

Vă solicit respectuos să îmi expuneți motivele pentru care aceste comune nu au fost prinse în tabelul hotărârii Guvernului și să revizuiți acest act normativ ori să găsiți alte soluții pentru a oferi sprijin financiar și pentru cele 11 comune brașovene la care m-am referit anterior.

Vă stau la dispoziție pentru orice alte informații sau consultări și vă rog să mă primiți într-o audiență, alături de primarii celor 11 comune din Brașov enumerate, pentru a putea veni cu documente și explicații care să ne susțină cauza pentru care vă înaintez prezenta interpelare.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc foarte mult. Declar închisă ședința din această seară. Ne vedem mâine.

Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|337942]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 150/21.X.2021 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei