Stenogramă plen

Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

## Stimați colegi,

La secțiunea I a ordinii de zi avem numirea unor membri ai Consiliului de conducere al Institutului Cultural Român.

Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru politică externă au elaborat un aviz comun.

Îl invit pe reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea avizului.

Prezintă cineva avizul pentru...?

Îl invit pe domnul senator Titus Corlățean să dea citire avizului.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Aș vrea să prezint avizul comun al celor două comisii, Comisia de cultură și media, respectiv Comisia pentru politică externă, la finalul audierii candidaților pentru diferitele poziții de responsabilitate în cadrul ICR.

Aviz comun privind numirea unor membri ai Consiliului de conducere al Institutului Cultural Român:

În temeiul prevederilor Legii nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ca urmare a sesizării Biroului permanent al Senatului, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru politică externă s-au întrunit în data de 15 noiembrie 2021, în ședință comună, pentru audierea candidaților propuși pentru funcțiile de membru al Consiliului de conducere al Institutului Cultural Român.

Pentru funcția de președinte al ICR au fost înregistrate următoarele candidaturi:

- Liviu Sebastian Jicman – la propunerea Grupului

- parlamentar al PNL;

- Andrei Novac – la propunerea Uniunii Scriitorilor din

- România;

- George Pleșu – la propunerea Grupului parlamentar al

- USR.

Pentru cele două funcții de vicepreședinte al ICR au fost înregistrate următoarele candidaturi:

- Radu Baltasiu – autopropunere;

- Mirel Taloș – la propunerea Grupului parlamentar al

- PSD;

- Weinberger Attila Iuliu – la propunerea Grupului

- parlamentar al UDMR.

Din partea grupurilor parlamentare, pentru șapte locuri, au fost propuși următorii candidați:

- Gabriela Alexandrescu – la propunerea Grupului

- parlamentar al PNL;

- Demeter András István – la propunerea Grupului

- parlamentar al UDMR;

- Andrei Emil Dîrlău – la propunerea Grupului

- parlamentar al AUR;

- Dragoș Eduard Neamu – la propunerea Grupului

- parlamentar al USR;

- Emil Pantelimon – la propunerea Grupului parlamentar

- al PNL;

- Dumitru Preda – la propunerea Grupului parlamentar al

- PSD;

- Valeriu Șușnea – la propunerea Grupului parlamentar al

- PSD;

– Maria-Luiza Zamora – la propunerea Grupului parlamentar al USR.

Din partea asociațiilor și uniunilor de creatori, pentru șapte locuri, au fost propuși următorii candidați:

– Benoni Ioan Cărmăzan – la propunerea Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România;

- Aurelia Corbeanu – la propunerea Uniunii Teatrale din

- România;

- Damian Laurențiu Dumitru – la propunerea Uniunii

- Cineaștilor din România;

– Ștefan Gheorghiu – la propunerea Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România;

- Petru Lucaci – la propunerea Uniunii Artiștilor Plastici

- din România;

- Ileana Tureanu (Murgescu) – la propunerea Uniunii

- Arhitecților din România;

- Ulpiu Vlad – la propunerea Uniunii Compozitorilor și

- Muzicologilor din România;

- Răzvan-Mihai Voncu – la propunerea Uniunii Scriitorilor

- din România.

Ședința comună s-a desfășurat atât în format fizic, cât și online. Au fost prezenți fizic 17 parlamentari membri ai celor două comisii, iar cinci au fost prezenți online.

În debutul ședinței, reprezentanții Grupului parlamentar al USR au anunțat retragerea candidaturii doamnei Maria-Luiza Zamora.

Fiecare dintre candidați și-a expus, pe scurt, propria activitate și a oferit propria viziune asupra evoluției viitoare a activității Institutului Cultural Român. Candidații au răspuns întrebărilor și observațiilor formulate de membrii celor două comisii.

După încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au procedat la vot secret cu buletine. Pentru funcția de președinte al ICR, din totalul de 22 de voturi, un vot a fost anulat. Din totalul de 21 de voturi valabil exprimate, candidații au întrunit următoarele numere de voturi:

- Liviu Sebastian Jicman – 15 voturi;

- Andrei Novac – două voturi;

- George Pleșu – 4 voturi.

Pentru cele două funcții de vicepreședinte al ICR, din totalul de 22 de voturi, 4 voturi au fost anulate. Din totalul de 18 voturi valabil exprimate, candidații au întrunit următoarele numere de voturi:

- Radu Baltasiu – două voturi;

- Mirel Taloș – 16 voturi;

- Weinberger Attila Iuliu – 16 voturi.

Pentru cele șapte locuri de membru în Consiliul de conducere al ICR la propunerea asociațiilor și uniunilor de creatori, din totalul de 22 de voturi, un vot a fost anulat. Din totalul de 21 de voturi valabil exprimate, candidații au întrunit următoarele numere de voturi:

- Benoni Ioan Cărmăzan – 19 voturi;

- Aurelia Corbeanu – 21 de voturi;

- Damian Laurențiu Dumitru – 19 voturi;

- Ștefan Gheorghiu – 8 voturi;

- Petru Lucaci – 21 de voturi;

- Ileana Tureanu – 20 de voturi;

- Ulpiu Vlad – 21 de voturi;

- Răzvan-Mihai Voncu – 15 voturi.

Pentru cele șapte locuri de membru în Consiliul de conducere al ICR la propunerea grupurilor parlamentare din Senat, din totalul de 22 de voturi, un vot a fost anulat. Din totalul de 21 de voturi valabil exprimate, candidații au întrunit următoarele numere de voturi:

- Gabriela Alexandrescu – 21 de voturi;

- Demeter András István – 20 de voturi;

- Andrei Emil Dîrlău – 21 de voturi;

- Dragoș Eduard Neamu – 20 de voturi;

- Emil Pantelimon – 21 de voturi;

- Dumitru Preda – 21 de voturi;

- Valeriu Șușnea – 21 de voturi.

În urma voturilor exprimate, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru politică externă avizează favorabil următoarele candidaturi pentru funcția de membru în Consiliul de conducere al ICR:

A. Pentru funcția de președinte al ICR – Liviu Sebastian Jicman.

B. Pentru funcțiile de vicepreședinte al ICR:

- Mirel Taloș;

- Weinberger Attila Iuliu.

C. Pentru funcția de membru la propunerea grupurilor parlamentare, următoarea listă:

- Gabriela Alexandrescu;

- Demeter András István;

- Andrei Emil Dîrlău;

- Dragoș Eduard Neamu;

- Emil Pantelimon;

- Dumitru Preda;

- Valeriu Șușnea.

D. Pentru funcția de membru la propunerea asociațiilor și uniunilor de creatori, următoarea listă:

- Benoni Ioan Cărmăzan;

- Aurelia Corneanu;

- Damian Laurențiu Dumitru;

- Petru Lucaci;

- Ileana Tureanu;

- Ulpiu Vlad;

– Răzvan-Mihai Voncu.

Candidaturile domnilor Andrei Novac și George Pleșu (pentru funcția de președinte), a domnului Radu Baltasiu (pentru funcția de vicepreședinte) și a domnului Ștefan Gheorghiu (pentru funcția de membru la propunerea asociațiilor și uniunilor de creatori) au fost avizate negativ. Semnează președinții comisiilor menționate. Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

## Stimați colegi,

Potrivit art. 12 din Legea nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, republicată, conducerea operativă a institutului este asigurată de un președinte și de doi vicepreședinți, numiți în funcție de plenul Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți.

De asemenea, Senatul numește 14 membri în cadrul Consiliului de conducere al ICR, dintre care șapte membri la propunerea asociațiilor și uniunilor de creatori legal constituite și declarate de utilitate publică și șapte membri la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configurației politice și ponderii în Senat.

În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5) din lege, listele de candidați propuși de grupurile parlamentare și, respectiv, de asociațiile și uniunile de creatori pentru posturile de membru în Consiliul de conducere al ICR se

Rog să se completeze buletinele de vot. Stimați colegi,

Constatarea rezultatului votului și întocmirea proceselorverbale se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, conform art. 143 din Regulamentul Senatului.

Dau cuvântul liderilor grupurilor parlamentare pentru nominalizarea reprezentantului propus pentru comisia de numărare a voturilor.

Grupul parlamentar al PSD.

Bună ziua!

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat are onoarea și plăcerea de a-l desemna în această importantă comisie pe domnul senator Liviu Mazilu.

Mulțumim.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, vă rog.

Mulțumesc, doamna președintă.

Grupul parlamentar al PNL îl desemnează pe domnul senator Iulian-Mihai Bîca.

Mulțumesc.

Mulțumim. Grupul parlamentar al USR.

Bună ziua!

Grupul parlamentar al USR îl desemnează pe domnul senator Vicol Costel.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Grupul parlamentar al AUR.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul Ionuț Neagu.

Mulțumesc. Grupul parlamentar al UDMR.

Bună ziua!

Grupul parlamentar al UDMR îl desemnează pe domnul senator Császár Károly Zsolt.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumesc. Stimați colegi,

Comisia de numărare a voturilor a fost aprobată.

Potrivit prevederilor art. 140 alin. (4) din Regulamentul Senatului, votul secret cu buletine de vot se desfășoară astfel: se votează „pentru” lăsând neatinse pe buletinele de vot numele și prenumele persoanei dorite, se votează

„contra” ștergând – se taie cu o linie – numele și prenumele persoanei propuse. Buletinele de vot se introduc în urnele aflate în fața dumneavoastră. Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartă ștampila de control și cele pe care au fost lăsate neatinse numele și prenumele unor candidați care, în acest mod, depășesc numărul funcțiilor pentru care se face alegerea sau numirea.

Invit doi chestori să vină pentru înmânarea buletinelor de vot.

De asemenea, îl invit pe domnul secretar Eugen Pîrvulescu să dea citire listei senatorilor în ordine alfabetică. Vă rog, domnule secretar. Începem votul.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Suntem gata, chestorii? Stimați colegi, începem votul. V-aș ruga să... Să mai stau?!

Începem cu cei doi miniștri care sunt în sală, domnul Cseke Attila și domnul Tánczos Barna. Să vă lăsăm timp să mergeți la Guvern pentru...

Și domnul ministru Ciucă, viitorul premier. Vă rog, haideți, poftiți, domnule ministru! Ciucă, Cseke și Tánczos. Vă rog, domnule ministru. Poftiți, poftiți, domnule ministru! Și Tánczos. Imediat. Gata. Achiței Vasile-Cristian – absent Aelenei Evdochia Aelenei nu este? Anastase Roberta-Alma – prezentă Anisie Monica – prezentă Antal István-Loránt – prezent Azamfirei Leonard – nu este domnul Azamfirei, absent. Badea Viorel-Riceard – prezent Banu Claudia – prezentă Berea Cristinel-Gabriel – prezent Bica Dănuț – prezent Bîca Iulian-Mihail – prezent Boancă Rodica – prezentă Bodea Marius – prezent Bodog – prezent Bordei Cristian Bordei? Nu este, absent. Bourceanu Septimiu – absent Breahnă-Pravăț Ionela-Cristina – prezentă Bumb Sorin – prezent

A sosit Aelenei? Unde este doamna?

În tura a doua, haideți! Doamna Aelenei, da? Perfect, atunci. Vă trecem la apelul doi, ca să nu ne mai întoarcem.

Busuioc Andrei – prezent Cadariu – absent Carp Gheorghe – prezent, domnul doctor Cazanciuc Robert – prezent Cătană Gheorghe-Adrian – prezent Cernic Sebastian – prezent Chirteș Ioan-Cristian – prezent Cionoiu Nicușor – prezent Cioromelea Valentin-Rică – prezent Cîmpeanu Sorin – absent Cîțu Florin-Vasile – absent Corlățean Titus – prezent Cosma Dorinel – prezent Costea Adrian – este, uite-l aici. Crețu Gabriela – prezentă Cristescu Dănuț, senator de Teleorman, te rog. Cristina Ioan – absent Császár Károly Zsolt – prezent Cuc Alexandru-Răzvan – prezent Darău Ambrozie – prezent Dăneasă Mircea – prezent, este. Deneș Ioan – domnule ministru, poftiți! Dinică Silvia – prezentă Dîncu Vasile – e la negocieri. Dogariu Eugen...

Da, imediat...! Stai, stai, stai, stai, stai, stai puțin, stai puțin, că te trec acum – Pistru! Să nu mă certe colegii. Pistru – prezent și votat Mulțumesc. Dogariu Eugen – prezent Dragu Anca – prezentă Dunca Marius – prezent Fejér László-Ödön – prezent Fenechiu Daniel – prezent Firea Gabriela – prezentă Firu Stela Nu este doamna Firu Stela? N-o văd eu... Este, este, prezentă. Florean Ovidiu-Iosif – absent Fulgeanu-Moagher Laura-Mihaela – prezentă Genoiu Mihail – îl văd eu, prezent. Georgescu Laura – prezentă Ghica Cristian – e aici, prezent. Gorghiu Alina-Ștefania – prezentă Și Mocioalcă – prezent, colegul meu Mocioalcă, prieten cu Marcel Vela – prezent Guran Virgil – prezent Hangan Andrei – prezent Hatos Adrian – prezent Humelnicu Marius – prezent Ioan Raluca-Gabriela – prezentă Iordache Ion – absent Iovanovici-Șoșoacă Diana – prezentă Ivan Dan – prezent Kovács Irina Elisabeta – prezentă Lavric Sorin – prezent László Attila – prezent Mateescu Sorin-Cristian – prezent Matei Constantin-Bogdan Matei, da? Prezent. Matieș Călin-Gheorghe – prezent Mazilu Liviu-Lucian – prezent Mihai Alfred-Laurențiu-Antonio – prezent Mihail Radu-Mihai Nu e, nu? Liderul, liderul de la USR nu este? E absent. Mircescu Ion-Narcis...

Unde e? Prezent. Mirea Siminica – prezentă Mîndruță Gheorghiță – prezent Mocioalcă a votat. Muntean Lucica Dina...

Este, da, prezentă. Mureșan Claudiu-Marinel – prezent Mutu Gabriel – prezent, domnul primar

Nazare Alexandru – prezent Neagu Ionuț – fugi și votează! Neagu Nicolae – prezent Negoi Eugen-Remus – prezent Niculescu-Țâgârlaș – prezent Novák Csaba-Zoltán – prezent Firu? Eu cred că v-am trecut prezentă. Firu – eu zic că v-am trecut prezentă. Prezentă, v-am observat. Oprea Ștefan-Radu Oprea Ștefan-Radu? Absent, da? Oprinoiu Aurel...

Da, domnule lider. Oprinoiu Aurel – prezent Oros Nechita – absent Pandea Ciprian – prezent Pauliuc Nicoleta – prezentă Pălărie Ștefan – prezent Petcu Toma, senator de Giurgiu, vă rog. Pîrvulescu e prezent, dar votez imediat. Popa Maricel – prezent O mică pauză, câteva secunde, să...

Vă rog. Sigur.

Gata, și Stroe, și Tîlvăr, da? Gata, trecem mai departe. Popescu Ion-Dragoș – prezent

Gata. Nu, e OK, v-am observat eu. Postică Andrei – prezent Potecă Vasilică Domnule Potecă, unde ești? Nu te văd. Gata, prezent. Poteraș Cosmin – prezent Prioteasa Ion – prezent Pufu Vlad-Mircea Pufu? Erai în sală...

Da, da. Prezent. A votat și Oprea, da? Pufu – prezent Puiu Ovidiu – prezent Purcărin Bianca – prezentă Răducanu Sebastian – prezent Resmeriță Cornel – prezent Romașcanu Lucian – a votat Rotaru Ion – prezent Rujan Ion-Cristinel – prezent Sbîrnea Liliana – prezentă Scarlat George – prezent, haideți la vot! Scântei Laura-Iuliana – prezentă Spătaru Elena-Simona – prezentă Stan Ioan – prezent Stănescu Paul – prezent Stocheci Cristina-Mariana – prezentă Streinu Cercel, domnul doctor – prezent Târziu Claudiu – prezent, domnul lider Toanchină Marius-Gheorghe – prezent Trifan Raoul-Adrian Trifan? Nu e, nu? Este? Prezent. Scuze! Trufin Lucian – prezent Turos Lóránd – prezent Țapu Nazare Eugen Țapu Nazare nu este.

Unde e? Țapu? E acolo, prezent. E chestor. Vela Ion-Marcel Poftiți, domnule ministru! Veștea Mihail Brașovul! Veștea? Eu nu vă văd. Absent, deocamdată. Prezent, Veștea? Te rog. Hai! Viașu Cosmin-Cristian Viașu! Absent. Vicol Costel Vicol – prezent Vlad Sergiu Cosmin – prezent Vlașin Sorin Prezent, Vlașin. Voiculescu Liviu-Dumitru – prezent Zamfir Daniel-Cătălin Cătălin Zamfir – absent Zob Alexandru-Robert – prezent Câteva absențe. Încercăm la apelul doi. Achiței Vasile-Cristian – absent Bordei Cristian – absent Bourceanu Septimiu – absent Azamfirei Leonard – absent Cadariu Constantin – absent Cîmpeanu Sorin – absent Cristina Ioan – absent Dîncu Vasile – absent Florean Ovidiu-Iosif – absent Iordache Ion – absent Mihail Radu-Mihai – absent Viașu Cosmin-Cristian Viașu e absent. Veștea a votat. Și cam atât.

Luăm o scurtă pauză pentru numărarea voturilor. Invit comisia de numărare a voturilor în sala „Constantin Stere”, pentru a-și exercita atribuțiile.

Doamna președintă, Dragi colegi,

Eu aș propune să continuăm ordinea de zi până în momentul când se numără voturile. Nu are rost să pierdem vremea. Aș propune să mergem mai departe cu ordinea de zi a proiectelor supuse dezbaterii și votului.

Și, fiindcă mă aflu la pupitru, ca să nu mai revin, aș avea propunerea – agreată cu liderii de grup – ca să retrimitem la comisie poziția 15, respectiv Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 și a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L461/2021). Să o retrimitem la comisie o săptămână.

Discutăm despre Comisia de muncă, familie și protecție socială.

În ipoteza în care mâine ar dezbate-o, am putea să o aducem mai repede, eventual, miercuri. Mulțumesc frumos.

Vă rog, domnule lider Târziu.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Pe procedură.

Doamna președinte a anunțat pauză, văd că deja s-a golit sala. Nu știu dacă putem continua dezbaterile în formatul ăsta, dacă și dumneavoastră sunteți de acord. Mie mi se pare că ce urmează să fie dezbătut este foarte important și ar trebui să fim cât mai mulți în sală, așa cum am fost când a trebuit să împărțim locurile în conducerea ICR.

Mulțumesc.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Vom supune la vot propunerea de continuare a dezbaterii în această scurtă pauză.

Vă rog să reintroduceți cartelele de vot în console.

Stimați colegi,

Vom continua...

Da. 74 de voturi pentru.

Vom continua cu dezbateri pe ordinea de zi.

Punctul 15 merge la comisie.

Continuăm lucrările cu secțiunea a II-a a ordinii de zi – inițiative legislative.

Vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 111 și art. 136 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea se vor face într-o procedură simplificată.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului (L483/2021).

Raportul comun al Comisiei pentru învățământ, tineret și sport și Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități este de admitere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile.

Dau cuvântul domnului senator Titus Corlățean. Vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Câteva cuvinte doar, din partea Grupului senatorial al PSD. Grupul PSD va vota în favoarea proiectului de lege și există niște argumente de fond și care țin de memoria istorică a lucrurilor care s-au întâmplat dramatic în arealul european, inclusiv pe teritoriul României, și asta și într-un context în care – și o spun acum într-o calitate europeană, de această dată, și având acces la o serie de rapoarte ale Comisiei Europene împotriva rasismului și intoleranței, cu monitorizarea pe toate statele – tendințele, din păcate, apropo de antisemitism în Europa, sunt îngrijorătoare. Și, dacă spun „îngrijorătoare”, aș spune că sunt ponderat. Din acest punct de vedere, este nevoie să putem face un transfer de cunoaștere, sensibilitate către tânăra generație. Și, din acest punct de vedere, proiectul de lege conține câteva elemente importante.

Un ultim comentariu. Pentru cei care și-aduc aminte, a existat o Comisie internațională pentru studierea Holocaustului în România, așa-numita Comisie „Elie Wiesel”, sub patronaj prezidențial, 2003–2004. Acel raport – care a stat la baza unor evoluții legislative și instituționale în România – conține și acest aspect al sistemului educațional și al unor materii care să fie studiate în școală.

Cred că e bine să fim consecvenți și să facem tot ceea ce ține de noi să ajungem în situația de a spune să nu se mai repete ceea ce atât de dramatic s-a întâmplat în istoria omenirii și inclusiv cu privire la noi, la România.

Deci Grupul senatorial al PSD va vota în favoarea acestei legi.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Târziu, liderul Grupului parlamentar al AUR.

Vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Întâi, o chestiune oarecum de procedură. Acest proiect legislativ a fost trecut urgent prin comisii și prin..., se vede, și prin plen. V-aș întreba: unde ne grăbim și de ce cu această lege?

Conform art. 94 din Regulamentul Senatului, termenul pentru avize, rapoarte, amendamente nu poate fi mai scurt de 3 zile pentru procedura de urgență. Lunea trecută, Biroul permanent a trimis către comisii acest proiect de lege, iar marți era deja dezbătut și votat în comisiile de raport. Foarte rapid. Zici că pierdeam trenul.

E de menționat că proiectul n-a suferit niciun fel de modificare în comisii, amendamentele de bun-simț depuse de Grupul parlamentar al AUR au fost respinse pe rând, iar, mai mult, astăzi, în Biroul permanent, s-a schimbat numărul de ordine al proiectului de la 11 la 1, ca să fim siguri că nu cumva mai așteptăm până miercuri să votăm această lege.

S-a vorbit aici despre necesitatea menținerii memoriei. Și vă voi da câteva argumente să vedeți că ea este menținută, memoria Holocaustului. Există două rezoluții, una a Parlamentului European din 1 iunie 2017 și una a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 2016, care, pe scurt, îndeamnă la cultivarea memoriei privind Holocaustul, fără istoria evreilor. Nu cred că e cazul să dau citire acestor rezoluții, dar..., ca să nu consum din timpul cuvântului, dar vă

întreb din nou: unde este urgența? Începe școala acum? Sau nu avem voie să discutăm acest proiect de lege? Unde ne grăbim?

Rezoluțiile despre care vorbeam se referă la Holocaust, nu la istoria evreilor. Proiectul de față se referă și la istoria evreilor. Ne-am conformat acestor rezoluții încă din 2005, iar în programa școlară pentru clasele VII–VIII și X–XII la disciplina „Istorie” se studiază Holocaustul în mod obligatoriu. De asemenea, această disciplină – Holocaustul – este și separat studiată... Ba nu, iertați-mă, istoria evreilor și Holocaustul se studiază și separat încă din 2005, în mod opțional, la nivel național, pentru elevii de liceu. Este vorba despre o oră pe săptămână dedicată acestei materii.

Care este noutatea pe care o aduce proiectul de față? Introduce obligativitatea pentru studierea istoriei evreilor, pentru că, așa cum am arătat, Holocaustul este deja studiat în mod obligatoriu în școlile românești de 16 ani. Și aici apar două probleme. Una – știți bine, cei care aveți copii, că elevii de liceu au 6-7 ore pe zi și fac greu față volumului de informații, temelor pe care le au de făcut și, în general, acestei avalanșe educaționale. Îi putem încărca suplimentar cu istoria evreilor? Vă întreb. Și, dacă da, în ce fel? Mărim numărul de ore sau tăiem din numărul de ore? Și de unde tăiem atunci? De la matematică, de la fizică, de la chimie, de la limba română, de unde putem să tăiem? Din istoria românilor s-a tot tăiat și a ajuns, așa, un ciot, care este și tratat destul de superficial, după cum ați văzut, în manualele respective.

Și mai există o problemă...

Dacă puteți să vă apropiați de concluzii. Mulțumesc.

Da, o să mă apropii de sfârșit imediat.

Mai există o problemă pe care o aduce acest proiect de lege, o discriminare între minoritatea evreiască și celelalte minorități – 18 la număr – recunoscute oficial în România și care sunt și reprezentate în Parlament. Dacă se studiază istoria evreilor, de ce să nu studiem istoria tuturor celorlalte minorități (fiecare în parte, în mod obligatoriu) și să vedem dacă mai rămâne ceva din programa asta. De ce să-i tratăm discriminatoriu pe, bunăoară, armeni sau pe maghiari, sau pe germani, sau pe alții care sunt mai vechi pe aceste teritorii decât concetățenii noștri evrei?

Gândiți-vă că ar putea să apară reacții din partea părinților și a elevilor în fața acestei noi provocări și gândiți-vă că efectele ar putea să fie contrare a ceea ce urmărește legiuitorul.

Aș încheia în felul următor: am observat, de la intrarea noastră în Parlament, că au trecut – deci în 10 luni – foarte multe proiecte de legi și alte măsuri care se referă la evrei. Este minunat, numai că tabloul este..., tabloul general după acest an de Parlament, care rezultă din aceste măsuri, este că România este o țară antisemită, pentru că altminteri nu se justifică atâtea măsuri în apărarea evreilor, dacă nu ar fi puși în pericol. Deci cele câteva mii de evrei din România sunt puși în pericol de majoritatea românească antisemită, asta se înțelege din toate măsurile pe care noi le luăm în Parlament, în condițiile în care nu există niciun caz serios de antisemitism în România nu doar în ultimul an, ci în ultimii 20-30 de ani și în condițiile în care între minoritatea evreiască, care numără câteva mii de persoane, și majoritatea românească nu există conflicte de niciun fel, nici economice, nici sociale, nici politice.

Mulțumim, domnule lider. Dacă puteți finaliza, vă rog.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Și atunci...

întrebarea: cui ajută un astfel de proiect care este în răspăr și cu prevederile europene, și cu legislația noastră românească, națională, privind educația, și cu bunul-simț comun, dacă vreți, referindu-mă la felul în care îi tratăm pe ceilalți concetățeni ai noștri aparținând altor minorități decât cea evreiască?

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Novák. Vă rog.

Doamna președinte, Dragi colegi,

Știm cu toții faptul că secolul 20 a fost unul foarte zbuciumat, plin de războaie, dictaturi și suferințe. De câteva decenii, trăim într-o relativă liniște, fără războaie. Acest lucru, această normalitate se datorează într-o bună măsură și normelor europene de a fi sensibili față de problemele umanității, față de suferințele altora, față de greșelile trecutului.

Această disciplină despre care discutăm astăzi ne va ajuta să dezvoltăm acest mod de abordare, de a gândi, de a vedea lumea, de a trăi într-o societate normală, echilibrată. Evoluția noastră..., evoluția atitudinii față de comunitățile evreiești este mai mult, în opinia mea, decât o simplă disciplină, decât o simplă istorie, este istoria evoluției noastre morale, este istoria conștiinței noastre. Trăim niște momente de criză, criza pandemiei, criza umanitară la frontierele Poloniei, și aceste crize aduc la suprafață tot ce este neplăcut într-o societate. O societate care nu este educată, informată reacționează mai isteric, mai cu frică. Prin acest „da”, votând pentru inițiativa legislativă, spunem nu ideilor care se hrănesc din frică, din necunoștință, din manipularea acestor sentimente, spunem nu tuturor ideilor care la un moment dat, așa cum s-a întâmplat de atâtea ori în trecut, pot genera evenimente tragice.

Sper că acest pas va fi doar unul către sensibilizarea noastră asupra tuturor suferințelor, sensibilităților, fie ale minorităților naționale sau ale majorității, ale celor asupriți în lagărele naziste sau comuniste.

UDMR-ul va vota „da”.

Mulțumesc domnului senator. Dau cuvântul domnului senator Irineu Darău. Vă rog.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, doamna președinte.

Înainte să intru puțin pe fond, aș da două, trei lămuriri tehnice, fiindcă s-au făcut niște referiri la Comisia de învățământ. A fost dezbătut _in extenso_ acest proiect în Comisia de învățământ marțea trecută, cred că s-a discutat aproximativ jumătate de oră.

Această materie, așa cum este ea denumită, există deja definită ca „opțional”, prin ordin de ministru. Acum, această inițiativă legislativă nu face decât să consfințească faptul că va intra în trunchiul comun, atenție, din 2023–2024.

Amendamentele AUR veneau doar ca să o lase drept materie opțională, caz în care această inițiativă și-ar fi pierdut sensul.

Și nu există nicio grabă nenaturală. În primul rând, planurile-cadru pentru licee sunt în dezbateri și în lucru la Ministerul Educației; așadar, e bine să treacă repede aceste inițiative, pentru a se ține cont de noua materie. Și, în al doilea rând, privind unele aspecte, poate suntem deja în întârziere de vreo 15 ani, de când, așa cum ați spus, avem niște obligații inclusiv privind educația.

Ministerul Educației va avea responsabilitatea să adapteze planurile-cadru, programa și manualul în funcție de profilul absolventului de la ciclurile de învățământ respective, inclusiv printr-o abordare modulară și printr-o abordare adaptată fiecărui profil de liceu, fiindcă se spune că va intra într-un trunchi comun, dar nu se specifică nimic privind numărul de ore necesar la fiecare profil, acesta fiind atributul exclusiv al Ministerului Educației.

Ana Blandiana spunea că: „Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate să fie o formă de justiție.” Niciodată, orice am face, nu vor fi compensate morțile din timpul Holocaustului, nici de la noi, nici din alte părți. Astfel de inițiative, care vin să conștientizeze... să ne ajute să conștientizăm crimele care s-au întâmplat și în statul român, și în anumite regimuri ale statului român nu fac decât să asigure această formă de justiție de la o generație la alta.

Am văzut de curând și un interviu cu o supraviețuitoare a Holocaustului din România, doamna Susana Diamantstein, din Reghin, care a fost întrebată dacă dânsa crede că se mai poate repeta ceea ce s-a întâmplat. Și a spus, cu mare tristețe: „Mi-e teamă că da, fiindcă oamenii nu sunt mai buni.” Aceasta este o realitate: natura umană nu se schimbă neapărat de la o generație la alta, de aceea avem nevoie de educație.

Grupul USR PLUS va susține această inițiativă legislativă, fiindcă e nevoie de o conștientizare a trecutului și de asumare a responsabilității statului, respectiv a culpei unora dintre regimurile sale, și să recunoaștem realitatea actuală – istoria Holocaustului, precum și alte episoade dificile din istoria statului român ocupă un loc precar în manuale, de multe ori este eludată de la predare de către profesorii de istorie. Ne putem întreba, apropo de opțional, poate aveți curiozitatea să faceți o inițiativă... o interpelare: în câte școli se predă efectiv acest opțional? Poate veți fi surprinși de răspuns. Și vedem în spațiul public din ce în ce mai multe atitudini, declarații sau manifestări antisemite, rasiste, xenofobe sau negaționiste.

Așadar, este necesară o astfel de materie nu doar pentru elevii de liceu, ci și pentru profesorii de istorie care vor fi formați prin introducerea acestei materii, fiindcă noi nu pregătim doar oameni pentru piața muncii, ci vrem să pregătim viitori buni cetățeni într-o democrație care să facă imposibilă în viitor repetarea acestei istorii regretabile. Educația este singurul antidot la ignoranță, antisemitism și xenofobie, iar noi, în calitate de politicieni ai statului român democratic, avem datoria morală să promovăm politici de conștientizare în acest sens.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul doamnei senatoare Iovanovici-Șoșoacă. Vă rog.

## Mulțumesc.

Cred că nu înțelegeți că se încalcă principiul reciprocității. În Israel nu se învață istoria României, în schimb, în România impunem obligativitatea istoriei evreilor. Nu am nimic cu minoritatea evreiască din România. Una era să învățați... să dispuneți o lecție despre Holocaust, și alta este materia „Istoria evreilor. Holocaustul”. Despre Holocaust se învață la istoria universală. Ajungeți să impuneți materia „Istoria evreilor. Holocaustul” la liceu – obligativitate, în condițiile în care istoria României nu se mai învață. Am ajuns să scriem cinci rânduri despre Mihai Viteazul sau Ștefan cel Mare. În schimb, acum învățăm despre istoria altor etnii.

Cu tot respectul, despre Holocaust trebuie să se învețe și se învață la istorie universală, dar istoria unei alte etnii se face la ora de religie, unde se învață despre Biblie, despre tot ce s-a scris despre istoria evreilor.

Mai mult decât atât, se dă posibilitatea în acest moment să avem istoria maghiarilor – obligativitate, istoria lipovenilor – obligativitate, istoria tătarilor, istoria turcilor și așa mai departe. Nu cred că este normal. Despre istoria evreilor trebuie să fie o materie opțională pentru cei etnici evrei. Despre Holocaust se învață obligatoriu, oricum, în istoria universală.

Ați respins legea împotriva antiromânismului, dar văd că vă preocupă mai mult istoria altor state, în condițiile în care pentru români nu există nicio inițiativă de obligativitate a învățării istoriei României. Mai mult, comasați istoria cu geografia. Unde vreți să ajungeți? Despre ce este vorba? PSD-ul votează pentru? Ați discutat cu alegătorii dumneavoastră să vedeți ce spun? De aceea vă și filmez, să vadă lumea – live pe Facebook – cum votați dumneavoastră în Parlament, poate data viitoare nu mai ajungeți!

Despre Holocaust, încă o dată repet, se învață la istoria universală!

Puteți concluziona, vă rog, doamna senator.

Imediat concluzionez.

Și, dacă vă e frică de Holocaust, vă întreb: de ce l-ați instituit acum? Când veți discuta despre Holocaustul împotriva românilor? La acest moment se reinstaurează nazismul în România. Poate asta ar fi trebuit să vă preocupe, domnilor de la PNL, USR și UDMR, și PSD, că voi ați votat Legea nr. 55/2020, nu noi. Este reinstaurarea nazismului în România și de aceea spunea, așa cum spunea domnul de la USR...

Mulțumesc.

...probabil că de aceea doamna respectivă a spus aceste lucruri, că există pericolul reinstaurării Holocaustului.

Mulțumim, doamna senator.

Da, l-ați reinstaurat voi!

Dau cuvântul inițiatorului, domnul deputat Silviu Vexler. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Silviu Vexler** – _deputat_ **:**

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Am construit acest proiect considerând că trecutul trebuie să fie un fundament pentru viitor, în primul rând, considerând că educația este absolut necesară pentru construirea unei societăți democratice, așa cum este cunoașterea în sine.

Nu aș vrea să răpesc mai mult timp decât este necesar, dar aș sublinia faptul că prin același proiect, mai departe de componenta strict tehnică, educațională, se onorează memoria celui care a fost Constantin Caragea, un diplomat român care în perioada Holocaustului, prin acțiunile pe care le-a întreprins, a reușit să salveze peste 30.000 de evrei, fiind recunoscut ca atare drept „Drept între popoare”, o distincție cu totul deosebită și cu o semnificație simbolică.

Aș completa, de asemenea, faptul că în documentele Uniunii Europene la care s-a făcut referire în discuțiile de mai devreme, absolut toate recomandă – și în expunerea de motive veți găsi citatele exacte – această formulă de componență care..., de altfel, denumirea „Istoria evreilor. Holocaustul” a fost stabilită de Ministerul Educației Naționale în 2004, când materia a fost înființată prin ordin de ministru. Este cel mai bun instrument pentru a lupta, pentru a combate și pentru a preveni ura în primul rând, ura de orice fel. Și acesta a fost scopul principal, ca un gest de demnitate, o privire spre viitor.

În încheiere, știți, e tare ușor să arunci cuvinte în aer, de orice fel, și poate că cea mai bună dovadă asupra necesității unui astfel de proiect sunt afirmațiile care au fost făcute un pic mai devreme la microfonul Senatului. Cum ar putea cineva să arunce – cum, de altfel, se întâmplă destul de des în ultima perioadă – afirmații de comparație a situației actuale cu regimul nazist sau cu instaurarea regimului nazist? O astfel de aberație, care nu poate fi comparată, măsurată sau măcar acceptată...

, rostită în mod obsesiv în public, și mai ales în cel mai înalt for al țării, demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, cât de absente sunt cunoașterea și înțelegerea și de ce sunt necesare.

Vreau să mulțumesc, în primul rând, Ministerului Educației Naționale pentru colaborarea impecabilă pe care am avut-o și să-mi exprim recunoștința față de toate grupurile parlamentare care au susținut acest proiect în Parlamentul României, și în mod special pentru președintele Comisiei de învățământ și președintele Comisiei pentru drepturile omului, alături de care, de asemenea, am avut o colaborare impecabilă. Tuturor, și colegilor care au fost de acord și au acceptat să fie coinițiatori ai acestui proiect de lege alături de mine, le mulțumesc și le sunt recunoscător.

Vă mulțumesc din suflet.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mai avem o intervenție.

Domnule senator Lavric, v-aș ruga, dacă putem păstra o intervenție de două minute.

Mulțumesc.

Două minute, doamna președintă. Domnule deputat Silviu Vexler,

Cred că este a treia oară în acest an în care veniți aici, în Senat, în calitate de inițiator și n-ați pierdut niciodată prilejul ca să-i incriminați pe câțiva dintre senatori. Înainte – pe mine, pe Claudiu Târziu, acum – pe Diana Iovanovici-Șoșoacă. Vorbiți de combaterea urii, dar dumneavoastră ați venit aici, în plenul Senatului, și v-ați permis să spuneți despre Mircea Vulcănescu că este un criminal de război. Cine răspândește ură? Cine invocă cultura dialogului și în același timp înlătură diversitatea?

În privința acestei legi, dacă ați citit, există un punct unde se prevede că materialul didactic, informația de care este nevoie în acest curs, va fi oferit... de cine? De Institutul „Elie Wiesel”, condus de Alexandru Florian. Păi, acest institut este recunoscut pentru zelul demolator cu care epurează din cultura publică intelectualii de dreapta din perioada aceea. Cum credeți că acest curs va fi obiectiv? Cum credeți că acest curs va înfățișa într-o formă nepărtinitoare istoria noastră alături de cea a evreilor? Va fi ceea ce bănuiți cu toții că va fi: o culpabilizare foarte subtilă a noastră și, în același timp, o victimizare necontenită a celor congeneri cu Alexandru Florian și cu Silviu Vexler.

Asta voiam să vă spun. Nu știu cine răspândește ura: noi sau dumneavoastră?

Și apoi, dacă chiar veți face o istorie a evreilor în România, vă rog să aveți acolo un capitol foarte consistent despre rolul covârșitor pe care evreii l-au jucat în inventarea, în răspândirea și-n maturarea comunismului nu doar în România, ci în toată Europa.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumesc.

Înainte de a-i da cuvântul domnului Vexler pentru reacție, aș vrea să vă anunț că avem alături de noi un grup de studenți din toată țara, la invitația doamnei senatoare Monica Anisie. Și în mod special aș vrea să îi urăm „Bun venit!” lui Ștefan, un student cu o voință de fier. El se deplasează într-un scaun rulant și acest lucru nu-l împiedică să fie un tânăr activ și să-și urmărească idealurile.

Domnule deputat, o scurtă intervenție, vă rog.

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Doar pentru clarificare și exactitate, pentru că moda prezentării informațiilor trunchiate insistă să tot apară.

În proiect se menționează foarte clar că toate materialele educaționale vor fi realizate de Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România, instituția de specialitate a statului român, și cu următoarele instituții: Administrația Prezidențială, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Departamentul pentru Relații Interetnice, Secretariatul de Stat pentru Culte și lista curge. Cred că este suficient de clar că nu o face nici Vexler, care a devenit o pasiune pentru domnul senator Lavric, nici Alexandru Florian pe persoană fizică și nici nimeni altcineva. Ministerul Educației, în colaborare cu principalele instituții sau, mai bine zis, instituțiile de prim rang ale statului român, respectiv instituțiile internaționale pe acest domeniu.

Închei mulțumindu-le încă o dată doamnei senator Anisie și domnului senator Matei pentru sfaturile pe care le-au oferit și liderilor de grup pentru înțelegerea pe care au arătat-o și, nu în ultimul rând, dumneavoastră tuturor.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Vă mulțumesc.

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct.

Nu se poate, îmi pare foarte rău.

Ați avut o intervenție și nu vă pot acorda încă o dată cuvântul în această ședință.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Nu există niciun drept la replică, nu există...

Bun, trecem mai departe.

Vă puteți exprima, stimată doamnă.

V-ați exprimat mai devreme de la tribuna principală a Senatului.

Dezbaterile asupra acestui punct s-au încheiat, după cum spuneam.

Avem alături de noi studenți, care s-ar putea să se uite foarte mirați la ceea ce se întâmplă acum în sală. De aceea, vă mulțumesc pentru intervenție.

Trecem mai departe – la punctul 2 al ordinii de zi de astăzi avem aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 15 noiembrie 2021, a analizat solicitarea, formulată în numele inițiatorilor, de retragere din procesul legislativ a Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 211 din 2011 privind regimul deșeurilor (L432/2021).

Urmează să

OK, n-a venit rezultatul votului.

Finalizăm punctul acesta și apoi luăm votul și mergem la sesiunea de plen reunit.

Vă rog, două intervenții scurte. Domnul senator Maricel Popa. Trei intervenții. Mulțumesc. Domnule Maricel Popa, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Spitalul Regional de la Iași este unul din obiectivele asumate de Partidul Social Democrat pentru Iași și pentru Moldova. Grupul PSD va vota pentru.

Cunosc foarte bine proiectul, pentru că am pus umărul din 2017 până în 2019, cât am fost președinte la consiliul județean. În mai puțin de doi ani am luat absolut toate avizele necesare proiectului.

Din păcate, nu știu de ce, dar a durat – e de neînțeles –, a durat doi ani pentru un astfel de obiectiv, prioritar pentru români, și a avansat foarte greu. De ce a durat doi ani doar pentru a spune cine este câștigătorul proiectului? Încă nu s-a semnat proiectul pentru construcție. Oare cât va mai dura? Oare își va îndeplini... construcția, așa cum a spus Banca Europeană, în 5 ani, dacă doi ani a durat numai să cunoaștem proiectantul?

Trăim vremuri care ne demonstrează zilnic că avem nevoie de investiții masive în sănătate, că românii au nevoie de spitale moderne, de spitale în care să vină cu încrederea că vor beneficia de cele mai bune condiții, condiții europene, așa cum vreți să spuneți și cum ne dorim cu toții. Este nevoie de o altă viteză de implementare a proiectului și sper ca noul ministru care va fi desemnat la Ministerul Sănătății să implementeze spitalul într-un ritm mai accelerat, deoarece Moldova are nevoie de acest spital. A fost unul din cele mai înaintate proiecte din țară, față de cel de la Craiova și cel de la Cluj. Totuși, timp de doi ani de zile a stat undeva la dospit. Să reamintim: doi ani de zile a fost ministru de la PNL. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Ion Prioteasa. Vă rog.

Mulțumesc, doamna președintă.

Sigur că vorbim de 6 ani despre spitalele regionale de urgență de la Iași, de la Cluj, de la Craiova. În acest moment, după ce l-am auzit și pe domnul senator Popa Maricel, cu care m-am întâlnit de foarte multe ori înainte de a fi în Parlament și eram președinte de consiliu județean, alături de președintele Consiliului Județean Cluj. Ca autorități publice locale, am făcut tot ce a depins de noi să găsim amplasamentele, să discutăm cu toate firmele care să aducă utilitățile până la poarta spitalului.

Și, ca să vă faceți o idee, într-un moment în care a trebuit să găsim 10 hectare în intravilanul unui mare municipiu cum e Craiova, s-a spus că nu este de ajuns, să mai găsim altele. Am găsit în altă parte 12. N-au fost nici 12 de ajuns, că ar fi bine să fie 14. Am găsit 14. Ar fi bine să găsim 17. Am găsit 17. Până la urmă, a fost nevoie de 27 de hectare,

plus 10 pe care le dădusem înainte – 37 de hectare sunt în patrimoniul Ministerului Sănătății. De aici încolo nu mai știe nimeni ce s-a mai întâmplat și am serioase dubii că totuși spitalul de la Craiova, ca și spitalul de la Cluj, poate va începe vreodată. Dacă nu vorbim în această perioadă de pandemie despre spitale, despre spații noi, despre ATI-uri noi, despre fabrici de oxigen noi, când să vorbim?

Așa că aș dori, din tot sufletul, să transmit acest mesaj către cei care se ocupă de fondurile europene din Ministerul Sănătății. Și, poate ca sugestie, având în vedere că pe plan local, în mod special la consiliile județene, există foarte mulți specialiști care s-au rodat în această perioadă, ar trebui transferate unele lucruri care pot să fie făcute pe plan local într-o asociație de dezvoltare intercomunitară pe regiunea de dezvoltare a celor trei spitale, în așa fel încât să se poată grăbi realizarea acestor noi investiții.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Și o scurtă intervenție din partea domnului senator Berea. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Asta este una dintre puținele ocazii în care pot spune că Iașiul nu a fost lăsat la urmă. Primul spital regional se va construi la Iași. Avem noi, moldovenii, și în special cei din Iași, câteva obsesii cu faptul că totul se construiește în București sau în partea de vest, în Timișoara.

Este nevoie de un spital regional la Iași? Da, este nevoie. La fel cum este nevoie și de Institutul de Cardiologie, cu proiectul pe care l-am susținut cu toții aici, în Senat. Acum, toate urgențele din zona Moldovei se tratează la Spitalul „Sfântul Spiridon”. Ca să vă dați seama în ce stadiu este Spitalul „Sfântul Spiridon”, pot să vă spun doar că este fondat în anul 1757. Nu arată exact ca în momentul lansării, dar cu siguranță spitalul, în momentul ăsta, nu permite o medicină de calitate.

Haideți să facem un exercițiu scurt de imaginație. Știm cu toții acum cât de important este Spitalul Regional din Iași. Amintiți-vă... sau imaginați-vă cum ar fi fost ca în momentul ăsta să fi avut opt spitale regionale. Cum ar fi fost să fi avut doar patru spitale regionale? Dar așa este când unii politicieni promit doar ca să obțină voturi.

Grupul USR PLUS susține inițiativa și vă invităm și pe dumneavoastră să votați pentru Spitalul Regional din Iași. Mulțumesc.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumim.

Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Stimați colegi,

Vom trece la partea a doua a sesiunii, respectiv sesiunea de vot asupra celor patru puncte dezbătute astăzi. Votul se va desfășura în sistem hibrid, prin cardurile de vot, prin tabletă STS, iar senatorii care nu sunt prezenți în sala de vot își pot exercita acest drept prin apel telefonic.

Stimați colegi, vom desfășura un vot-test.

Vă rog să introduceți cartelele de vot în console sau să deschideți programele de vot de pe tabletele STS. Stimați colegi,

La punctul 2 urmează să ne pronunțăm prin vot asupra solicitării de retragere din procesul legislativ a Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 211 din 2011 privind regimul deșeurilor (L432/2021).

La punctul 3 avem Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de nașteri pe teritoriul României (L407/2021).

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Stimați colegi,

La punctul 4 avem Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare (Spitalul Regional de Urgență Iași – COVID-19) dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București și la Luxemburg la 20 aprilie 2021 (L456/2021).

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege.

Acesta face parte din categoria legilor ordinare.

Stimați colegi,

Îl rog pe domnul secretar Eugen Pîrvulescu să efectueze apelul telefonic, pentru a permite senatorilor care nu se află prezenți în sală și n-au votat pe tablete STS să poată să voteze prin intermediul apelului telefonic.

Voi da citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 47 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România – procedură de urgență;