Stenogramă plen

Domnul Mocioalcă, până vine domnul Pîrvulescu.

## Stimați colegi,

Știu că sunteți nerăbdători, dar mai durează 3-4 minute, până ne vin ultimele modificări legate de buget.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Înainte de a intra în ordinea de zi, haideți să salutăm un grup de copii de la Casa... de la Palatul Copiilor din Alba, prezenți astăzi în Senat la invitația domnului senator Matieș.

Ne-au încântat puțin mai devreme cu câteva colinde minunate, în foaierul Senatului.

PAUZĂ ## Stimați colegi,

Ordinea de zi pentru plenul de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent și Comitetul liderilor, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

Vă reamintesc, stimați colegi, potrivit dispozițiilor art. 111 și art. 136 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată.

Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în partea a doua a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final.

Comitetul liderilor a hotărât ca votul să se exercite prin intermediul sistemului electronic hibrid, tableta STS plus card de vot electronic, iar senatorii care nu vor putea să-și exprime votul în această modalitate vor fi apelați din sala de plen, la numerele de telefon puse la dispoziție la solicitarea liderilor de grup.

Rezultatul votului se obține prin însumarea voturilor exprimate prin sistemul de vot electronic hibrid, cardul de vot și tabletă, și prin apel nominal telefonic.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că asupra punctelor 1–5 ale ordinii de zi urmează să ne pronunțăm prin vot în sesiunea de vot final, conform programului stabilit, atunci când vom exercita votul asupra inițiativelor legislative pe care le vom dezbate în ședința de astăzi.

Primele cinci puncte au fost dezbătute în ședința trecută. La punctul 6 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre privind bugetul Senatului României pe anul 2022.

Dau cuvântul domnului senator, chestor, László Attila, pentru a prezenta plenului Proiectul de buget al Senatului pe anul 2022.

Mulțumesc, domnule președinte.

Informare privind Proiectul de buget al Senatului României pe anul 2022

Senatul României a fundamentat pentru anul 2022 un proiect de buget finanțat din resurse de la bugetul de stat în sumă de 228.019 mii lei – credite de angajament și 217.719 mii lei – credite bugetare, detaliat pe titluri de cheltuieli, astfel:

– „Cheltuieli curente”: 199.400 mii lei – credite de angajament și bugetare; și

– „Cheltuieli de capital”: 28.619 mii lei – credite de angajament și 18.319 mii lei – credite bugetare.

La fundamentarea bugetului propus de Senatul României pentru anul 2022 s-au avut în vedere următoarele:

– la titlul „Cheltuieli de personal”: creditele de angajament și creditele bugetare, în sumă de 167.000 mii lei, sunt necesare pentru acordarea drepturilor de personal la nivelul anului 2021 și a voucherelor de vacanță;

– la titlul „Bunuri și servicii”: creditele de angajament și creditele bugetare, în sumă de 24.000 mii lei, sunt necesare, în principal, pentru plata cheltuielilor de funcționare și întreținere a sediului Senatului, achiziția de carburanți, reparații curente, cheltuieli privind deplasările în țară și străinătate ale senatorilor și personalului, cheltuieli de protocol și reprezentare, cheltuieli generate de angajamentele asumate de România de a organiza anual acțiuni obligatorii ce decurg din calitatea Parlamentului sau a Senatului de membru al unor organizații parlamentare și alte cheltuieli cu bunuri și servicii;

– la titlul „Transferuri între unități ale administrației publice”: creditele de angajament și creditele bugetare, în sumă de 4.500 mii lei, sunt necesare pentru finanțarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 – 2.000 mii lei și a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului – 2.500 mii lei;

– la titlul „Alte transferuri”: creditele de angajament și creditele bugetare, în sumă de 2.400 mii lei, sunt necesare pentru plata de către Senatul României a cotizațiilor datorate de Parlamentul României la organismele internaționale din care acesta face parte (potrivit înțelegerii celor două Camere ale Parlamentului de a plăti alternativ aceste cotizații, pe anul 2022 plata va fi efectuată de către Senatul României);

– la titlul „Alte cheltuieli”: creditele de angajament și creditele bugetare, în sumă de 1.300 mii lei, sunt prevăzute în principal pentru plata către bugetul de stat a contribuției instituției la Fondul persoanelor cu handicap și pentru finanțarea programelor de internship ce se vor desfășura în anul 2022 la Senatul României, cu respectarea prevederilor legale;

– la titlul „Asistență socială”: creditele de angajament și creditele bugetare, în sumă de 200 mii lei, sunt necesare pentru acordarea indemnizației cuvenite soțului, soției sau copilului, în cazul decesului funcționarului public parlamentar aflat în activitate, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar, cu modificările și completările ulterioare;

– la titlul „Cheltuieli de capital”: creditele de angajament, în sumă de 28.619 mii lei, și creditele bugetare, în sumă de 18.319 mii lei, sunt necesare, în principal, pentru efectuarea de reparații capitale la partea din imobilul Palatul Parlamentului aflată în administrarea Senatului, precum și pentru achiziții de echipamente informatice, de multiplicare, autoturisme, pachete de programe informatice etcetera.

Proiectul de buget pentru anul 2022 – sume alocate pentru activități finanțate integral din venituri proprii cuprinde: la venituri – suma de 849 mii lei și la cheltuieli – suma de 849 de mii de lei.

Potrivit prevederilor art. 64 din Constituția României, resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.

Ca urmare, propunem spre aprobare plenului Senatului Hotărârea privind bugetul Senatului României pe anul 2022, finanțat integral de la bugetul de stat, în sumă de 228.019 mii lei – credite de angajament și 217.719 mii lei – credite bugetare, precum și bugetul pentru activități finanțate integral din venituri proprii pe anul 2022, în sumă de 849 mii lei. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule senator László Attila. Stimați colegi, începem dezbaterile.

Dacă sunt intervenții asupra bugetului din partea grupurilor parlamentare?

Nu sunt. Înseamnă că bugetul este generos și acoperitor. Am încheiat dezbaterile.

Votul, în sesiunea de vot final.

Mergem mai departe, la punctele 7–10 ale ordinii de zi avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative.

Potrivit art. 93 din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărâre a plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent. Astfel, Biroul permanent al Senatului, în ședința din 13 decembrie, a analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a acestora, pentru următoarele inițiative:

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L476/2021);

– Propunerea legislativă pentru modificarea art. 215 alin. (1) și completarea art. 522 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L477/2021);

– Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 4 din Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România” (L479/2021);

– Propunerea legislativă privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării și la cesiunea de creanțe (L474/2021).

Stimați colegi,

Vom supune aceste prelungiri în sesiunea de vot final.

La punctul 11, Propunerea legislativă privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării și la cesiunea de creanțe (L474/2021).

Retrimitere la comisie.

Biroul permanent, în ședința de astăzi, a analizat solicitarea de retrimitere la comisia de specialitate a acestei propuneri.

De asemenea, votul – în sesiunea de vot final.

La punctul 12 avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (L196/2021).

Este vorba de o reexaminare ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, nr. 514/2021.

Raportul comun al Comisiei juridice este de admitere, cu amendamente admise, a legii.

Legea este organică.

Senatul este Camera decizională.

Din partea Comisiei juridice, doamna președinte Iulia Scântei.

Vă rog.

## **Doamna Laura-Iuliana Scântei:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Un proiect deosebit de important, care reprezintă, de altfel, un obiectiv inclus în programul de guvernare pe justiție al actualei coaliții majoritare.

Cu părere de rău, reamintesc faptul că a fost un obiectiv și în programul de guvernare al coaliției PNL–USR–UDMR, dar, din păcate, fie nepriceperea juridică, fie nepriceperea politică a unor colegi de-ai noștri din cadrul USR – e vorba de fostul ministru al justiției, Stelian Ion – a dus la întârzierea votării acestui proiect, care are ca menire să stabilească o procedură clară, în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 454 din iulie 2020 pentru realizarea transferurilor judecătorilor și procurorilor de la instanțe și parchete, precum și condiții clare pentru trecerea din funcția de judecător în cea de procuror și invers, din funcția de procuror în cea de judecător.

Am vorbit de întârziere, îi felicit pe colegii noștri, între care și pe doamna senator Simona Spătaru, care este coinițiator al acestui proiect.

Este benefic, așa cum spuneam, întrucât procedura de transfer este blocată din luna iulie 2020, procedura de

transfer a magistraților. Dar iată că a fost nevoie să mai primim o lecție de drept constituțional de la Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 514/2021, pe o soluție legislativă eronată, propusă și susținută de colegul nostru deputat Stelian Ion, atunci în calitate de ministru. Deși personal, în calitate de președintă a Comisiei juridice, am evaluat cu Domnia Sa viabilitatea acestei soluții, iată, a fost nevoie să trecem printr-o decizie a Curții Constituționale ca să înțelegem că nu tot ceea ce ne dorim politic se poate realiza.

Vom remedia și problema deficitului de procurori din cadrul parchetelor specializate, dar cu o soluție, sper, unitară și conformă cu Constituția.

Mai vreau să mai punctez doar atât: cu sprijinul colegilor deputați liberali din Camera Deputaților, am reușit să deblocăm și de acolo proiectul întors încă din 1 septembrie. Sub președinția tot a unui coleg de la USR, acest proiect a stat la Camera Deputaților în cerere de reexaminare din 1 septembrie, stimați colegi. Abia în 16 noiembrie Comisia juridică, de specialitate, de la Camera Deputaților a adoptat raportul.

La noi, proiectul a ajuns marțea trecută, după votul în Camera Deputaților. În mai puțin de 24 de ore, împreună cu colegii din toate grupurile parlamentare, ne-am mobilizat și am adoptat acest raport, pe care vi-l înaintăm, cu solicitarea de a vota toți această inițiativă a colegilor noștri de la USR.

Repet, deblocăm o procedură care nu mai este folosită din luna iulie 2020.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, o să iau cuvântul din partea Grupului PSD.

Stimați colegi,

Cred că au fost cel puțin trei decizii ale Curții Constituționale care au spus, în principiu: nu poți, prin ordin de ministru sau regulament intern, aprobat de CSM, în acest caz, să stabilești condițiile de admitere într-o profesie și de evoluție în carieră. Suntem într-una din aceste trei situații.

Acum, cea mai bună formulă de avansare în carieră nu este transferul, ci urcarea ierarhică prin concurs. Eu sper ca această inițiativă să fie una doar temporară, așa cum spunea și doamna Scântei, într-un fel sau altul, și să găsim în celebrul pachet de legi ale justiției o formulă clară, transparentă, bazată pe meritocrație privind admiterea și evoluția în cariera de magistrat.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, punctul 12 rămâne la sesiunea de vot final.

La punctul 13 avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 13 alin. (3) din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor (L463/2021).

Raportul Comisiei pentru administrație este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Dacă sunt intervenții, stimați colegi? Domnul senator Trifan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Avem o datorie față de istoria arhitecturală a orașelor românești – să nu o abandonăm, să nu o ștergem cu buretele, ci să o prezervăm pentru ca următoarele generații să se bucure și ele de ea.

L463 este un proiect care va da primăriilor unelte cu care să-și drămuiască mai bine bugetul alocat pentru restaurarea clădirilor istorice din localitățile României. Până acum, la acest tip de lucrări, autoritatea publică locală putea să participe printr-un cuantum fix de 50%. Dar, date fiind costurile mari pentru genul acesta de șantiere, bugetele disponibile erau, bineînțeles, prea mici mai tot timpul.

Prin acest proiect legislativ dăm voie ca, prin hotărâre de consiliu local, să se stabilească un cuantum variabil al cofinanțării, în funcție de importanța imobilului pentru comunitate și alte criterii obiective, stabilite tot de consiliul local. Scopul final al acestei modificări legislative este o capacitate crescută a autorităților locale de a-și gestiona cât mai eficient bugetele și de a restaura cât mai multe clădiri istorice.

Acest lucru va avea, evident, un impact major asupra calității vieții românilor și asupra atractivității localităților din punct de vedere turistic.

Sper ca în anii următori să vedem cât mai multe astfel de lucrări de reabilitare începute și finalizate, cu efecte pozitive pe termen lung pentru patrimoniul local și național.

Grupul USR va vota, bineînțeles, pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,

Mai sunt intervenții asupra acestui proiect? Nu mai sunt.

Cred că toate grupurile vor vota această inițiativă. Să nu fiți pesimiști, inițiatorii, aveți o inițiativă bună, care va primi astăzi, sper, un vot cât mai larg.

Dacă nu mai sunt intervenții, stimați colegi, mergem mai departe, la punctul 14.

Pentru punctul 13 rămânem la vot final.

La punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și pentru abrogarea art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (L499/2021).

Raportul Comisiei pentru buget este de respingere, cu un amendament respins, a propunerii legislative.

Legea este ordinară.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Țâgârlaș. Vă rog.

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Am luat act de această propunere legislativă. Ea poate să fie interesantă și discutabilă, dar avem niște criterii și niște principii pe care trebuie să le respectăm – și aici trebuie să fim foarte atenți, în sensul în care orice proiect de lege trebuie să respecte principiile și alte legi corelative. În speță,

proiectul de lege încalcă în mod flagrant două dispoziții legale imperative din Legea nr. 24/2000, legea care reglementează tehnica legislativă.

În primul rând, nu avem un impact financiar care să fie explicitat, care să fie prezentat la mapa proiectului respectiv – și aici nu este un element formal pe care trebuie să-l avem, ci reprezintă esența unui vot real și corect. Dacă nu știi impactul pe care-l are un proiect de lege după ce devine lege, înseamnă că votezi în necunoștință de cauză. Această situație financiară pe care trebuie să o soliciți Guvernului este un imperativ, nu este un element facultativ, de care ții sau nu cont.

Un alt aspect extrem de important – și nu vreau să critic inițiatorii, chiar dacă au, să zicem, studii mai mult în domeniul fiscal, și nu cel juridic, dar necunoașterea legii nu scuză: vreau să vă spun că este interzis să reglementezi prin aceeași modalitate, prin articole sau alineate diferite, același subiect. De altfel, există și principiul consacrat constituțional al unicității reglementărilor. Nu poți aceeași situație conceptuală, factuală s-o reglementezi prin mai multe acte juridice, încălcându-se astfel – pe lângă un principiu eminamente constituțional și dispoziții legale imperative – și conținutul unei decizii a CCR, nr. 141/2010, care consacră, plecând de la art. 1 alin. (5) din Constituție, principiul securității actelor juridice.

De asemenea, prin această decizie se face o trimitere foarte clară la separația puterilor în stat: Parlamentul poate legifera, dar nu poate încălca atribuțiile specifice constituționale ale Executivului.

Acest raport a primit... această lege a primit raport negativ pentru că încălca toate aceste elemente, motiv pentru care Grupul liberal va susține, prin vot, raportul negativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Țâgârlaș. Doamna președinte Anca Dragu, vă rog.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Vorbim adesea în spațiul public despre politizarea instituțiilor publice, despre politizare excesivă în educație, în sănătate, despre politizarea care dăunează societății, dar nu vorbim despre politizarea banului public. Politizarea banului public aduce aceleași deservicii ca cele în domeniul educației și sănătății.

Astăzi vreau să vă spun câteva cuvinte despre Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. Este o pușculiță foarte mare, în care sunt puși bani publici, pe care unii oameni politici decid să-i folosească în mod discreționar. Inițial, Fondul de rezervă a fost gândit, în Legea finanțelor publice, pentru a plăti din acești bani cheltuieli neprevăzute în buget, pentru că nu s-a putut ține cont de asemenea cheltuieli – de exemplu, cheltuieli legate de pandemie, la începutul anului 2020 –, dar, în timp, lucrurile s-au deteriorat. Și pot să vă spun câteva cifre. Potrivit Consiliului Fiscal, doar în ultimii 3 ani au fost alocate aproape 16 miliarde de lei din Fondul de rezervă, respectiv: 2,63 de miliarde în 2018 (cel mai mare din ultimii ani, la acea vreme), 5,18 miliarde în 2019 (și mai mult) și în 2020 o sumă record, de aproape 8 miliarde. O parte dintre acești bani este adevărat că s-au alocat pentru combaterea pandemiei. Pentru a realiza magnitudinea acestor cifre, trebuie să spunem, de exemplu, că în 2020 cele aproape 8 miliarde de lei reprezentau aproape 2% din totalul cheltuielilor publice și aproape 16% din investițiile totale prevăzute în bugetul pentru 2020. În ultimul raport publicat de Curtea de Conturi, cel referitor la anul 2019, la anul bugetar, este specificat faptul că suma inițială prevăzută de Fondul de rezervă a fost depășită de aproape 60 de ori până la sfârșitul anului. Oare au crescut de 60 de ori urgențele în această perioadă?!

Cât privește repartizarea acestor fonduri, aproape trei sferturi dintre acestea au fost alocate prin derogare de la Legea finanțelor publice, Legea nr. 500/2002. Această pondere ridicată a alocărilor prin derogare înseamnă, practic, că este ignorată esența modului de funcționare a Fondului de rezervă și sunt ignorate principiile de bază ale finanțelor publice.

În vederea normalizării acestei stări de fapt, proiectul de lege propune câteva modificări pentru transparentizarea acestor operațiuni, de asemenea, o limitare a alocărilor la 0,5% din totalul cheltuielilor – care ar fi circa 2,3 miliarde de lei pentru 2021, de exemplu –, condiționarea alocării fondurilor prin justificarea urgenței, de asemenea, o justificare temeinică a criteriilor de alocare a acestor bani, precum și indicarea naturii și valorii cheltuielilor ordonatorilor de credite pentru care vor fi alocate aceste sume. În plus față de acestea, propun să introducem obligativitatea ca, până pe data de 15 ianuarie a anului următor, Guvernul să prezinte în fața Parlamentului, a noastră, a dumneavoastră, un raport privind modul de utilizare a acestor bani din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Aceste modificări urmăresc principii fundamentale pentru sănătatea oricărui stat, urmăresc predictibilitate, transparență, eliminarea alocării discreționare, pe criterii politice, a sumelor bugetare, dar și o cheltuire judicioasă a banului public.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil acest proiect de lege.

Spunea colegul senator mai înainte că nu există un impact bugetar. Nu există pentru că este zero – am spus asta în proiectul de lege –, pentru că e vorba nu despre cheltuieli suplimentare, ci despre o mai bună administrare a banului public.

Și vă rog din suflet, stimați colegi senatori, să votați pentru respingerea acestui proiect... acestui raport, să susțineți legea, pentru că este o lege care aduce transparență în finanțele publice.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, mai sunt alte intervenții la acest punct? Dacă nu, mergem mai departe. Rămâne la vot final.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (L495/2021).

Raportul Comisiei juridice este de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Din partea Grupului AUR, domnul senator Târziu. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Înainte de a intra pe fondul acestui punct, aș vrea să observ că este pentru a cincea oară când ședința noastră este condusă de un vicepreședinte, fără ca acest lucru să fie stabilit printr-o hotărâre a Biroului permanent, și mă întreb dacă domnului Cîțu îi place noua postură, aceea de președinte al Camerei superioare a Parlamentului, sau îl incomodează în activitatea Domniei Sale de șef al Partidului Național Liberal.

Domnule senator...

Da.

Astăzi chiar a fost în Biroul permanent. Mulțumesc.

Da, voiam să observ lucrul ăsta și să îmi manifest speranța că nu se va permanentiza.

Acum, revenind la subiect, prin această inițiativă noi am propus abrogarea unei legi infame, a unui act normativ care a reglementat abuzuri fără precedent în epoca democrației postcomuniste.

Ce a făcut Legea nr. 55? A încălcat principiul separației puterilor în stat și a creat o imensă confuzie privind măsurile excepționale, constituind sursa unui abuz în formă continuată din partea Executivului.

Pentru gestionarea situațiilor excepționale, art. 93 din Constituție deja prevede două instituții prin care statul poate adopta măsuri excepționale, prin care să facă față situațiilor de criză de orice natură, inclusiv în situații de epidemie sau pandemie. Întrucât statul putea interveni prin utilizarea fie a stării de urgență, fie a stării de asediu, reglementând o a treia stare, starea de alertă, prin care, de fapt, ați reluat starea de urgență la infinit, ați eludat cadrul constituțional.

Această lege a creat Guvernului cadrul pentru a emite hotărâri prin care au fost limitate – pe alocuri aberant, lipsit de logică și noimă – drepturile și libertățile fundamentale stipulate de Constituție. A fost delegat, efectiv, către Executiv atributul de a legifera într-un domeniu extrem de sensibil, prevăzut de art. 53 din Constituție, care prevede că „exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns doar prin lege”. Dacă legiuitorul a considerat că Guvernul nu poate legifera în materia restricționării drepturilor și libertăților, această Lege nr. 55 tocmai asta face: îi conferă o prerogativă pe care nu trebuia să o dețină și nu putea să o dețină. Nu doar atât, s-a ajuns la situația în care, prin măsurile pe care le-a instituit, a anulat _de facto_ drepturile și libertățile cetățenilor.

Starea de alertă nu este o stare excepțională în sens constituțional, însă a fost ridicată la rang constituțional. Starea de alertă vizată de această lege este o stare de urgență deghizată. Legea nr. 55 a instituit o altfel de stare de alertă față de cea prevăzută de legislația în vigoare. Nu vă mai citesc din decizia Curții Constituționale, dar vă anunț că ea reia aceste argumente într-o formă sintetică.

De aceea, AUR își susține inițiativa legislativă și va vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului PNL, doamna senator Iulia Scântei, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi luat cuvântul, dar chiar mă bucur că vorbesc după liderul AUR din Senat.

Domnule senator, să știți că Senatul României nu e piață publică, în care să clamăm discurs populist, prin care nu vrem altceva să facem decât să lăsăm România fără cadru legal în baza căruia se iau măsuri pentru combaterea, prevenirea pandemiei de COVID-19. Dar mă bucur că vorbesc după dumneavoastră. De ce? Că am văzut ce fractură de logică poate avea un lider AUR atunci când solicită abrogarea Legii nr. 55/2020, exact legea care permite autorităților din România să lupte cu pandemia, să protejeze dreptul la viață și dreptul la sănătate al cetățenilor noștri.

Vorbeați de deciziile Curții Constituționale, clamând în mod mincinos că onorata Curte ar fi declarat neconstituțională această lege. Nu, domnule senator, legea este în vigoare, este constituțională, iar în luna iulie a anului acestuia Curtea Constituțională a respins nu mai puțin de cinci sesizări, ca inadmisibile și neîntemeiate. Un singur articol, e drept, a fost găsit ca fiind neconstituțional: e vorba de o normă tranzitorie a legii care prevedea că aceasta se completează și cu dispozițiile în materia dreptului comun în ceea ce privește contestațiile în instanță.

Nu putem să clamăm de la tribuna Senatului că o lege este neconstituțională atunci când știm foarte bine care sunt deciziile Curții Constituționale, pentru că sunt publicate în Monitorul Oficial, doar dacă vă doriți să aveți un discurs populist, repet, și mincinos, fie la adresa Legislativului, fie la adresa Curții Constituționale, în privința deciziilor lor.

Într-adevăr, am adoptat un raport de respingere în Comisia juridică cu privire la această inițiativă, pentru considerentele pe care le-am explicat cu privire la constituționalitatea ei, dar și pe oportunitate. Pentru că, da, restrângerea drepturilor, potrivit Constituției, potrivit art. 53, pe care și dumneavoastră l-ați invocat, permite Parlamentului să adopte prin lege cazurile exprese și limitative în care poate opera această restrângere. Or, acest lucru îl face Legea nr. 55.

Mulțumesc.

O precizare scurtă, nu v-a pronunțat numele. Vă rog.

Stimata doamnă senator obișnuiește să mă facă mincinos cel puțin o dată pe lună de la această tribună și de fiecare dată trebuie eu să justific că nu sunt mincinos, deși e evident că minte dânsa.

N-am spus niciun moment că Curtea Constituțională a declarat neconstituțională această lege. Am spus doar că într-o decizie a Curții Constituționale se scrie în felul următor – și trebuie să vă citesc, că atunci m-am grăbit, că nu mai aveam timp: „A construi prin lege o instituție nouă, numită starea de alertă, cu un regim evident mai puțin restrictiv decât starea de urgență reglementată, dar care să permită eludarea cadrului constituțional, care guvernează legalitatea,

separația puterilor în stat, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, contravine exigențelor statului de drept” – stimată doamnă – „astfel cum sunt consacrate de Constituția României.”

Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Insist să vă fac mincinos, domnule lider, pentru că constat că nu știți să citiți nici deciziile Curții Constituționale. Într-adevăr, în considerente sunt avute în vedere situații în care o lege ar contraveni cadrului constituțional. Dar vă invit, domnule lider, împreună cu specialiștii dumneavoastră în drept din cadrul Grupului parlamentar AUR, să citiți dispozitivul și să vedeți, la dispozitivul deciziei menționate de dumneavoastră, dacă Curtea a găsit acel text pe care l-ați invocat mai devreme ca fiind neconstituțional. Citiți și dispozitivul! Este partea finală a hotărârii.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, stimați colegi,

Legea nr. 55 este o lege importantă, rugămintea este să ne păstrăm dialogul la nivelul așteptărilor din partea Senatului.

Doamna senator Spătaru, vă rog.

Stimați colegi de la AUR, vă rog să observați că această Lege nr. 55 se aplică doar pe perioada stării de alertă, pentru a combate efectele pandemiei. Dacă dumneavoastră vă îndreptați toate aceste eforturi pe care le faceți astăzi pentru a stopa pandemia, respectând regulile acestei legi, îndemnând oamenii să se vaccineze, cu siguranță, ajungeți la un rezultat mai rapid și mai bun pentru toți.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Avem o intervenție telefonică din partea doamnei senator Șoșoacă.

Vă rog.

Mă auziți?

Vă auzim foarte bine. Aveți un minut.

Da. Sunt senator Diana Iovanovici-Șoșoacă, Circumscripția nr. 24 Iași.

Am solicitat cuvântul pe punctele 12, 15 și 17.

Am înțeles că acesta este numărul 15, cu privire la abrogarea Legii nr. 55.

Este inadmisibil să existe un raport de respingere când este vorba despre legea care a dat naștere la cele mai abuzive și restrictive măsuri, astfel cum a menționat și Avocatul Poporului în raportul pe 2020. Există legislație, pe care România o are de 30 de ani, cu privire la aplicarea măsurilor în timpuri de pandemii, astfel că este inadmisibil ca Legea nr. 55, în care acum, datorită... din cauza acesteia avem inclusiv oameni arestați pentru o contravenție – nepurtatul măștii, pentru faptul că pe stare de alertă avem situații mai dure decât în starea de urgență, iar instanțele anulează, pe rând, toate hotărârile de stare de alertă și anulează toate măsurile pe care dumneavoastră le-ați dispus. Legea nr. 55 este una dintre cele mai abuzive legi pe care le are România, care ne-a întors în perioada nazismului.

Este rușinos pentru Parlamentul României că a votat această lege și este și mai rușinos și vă face complici la crimele din starea de alertă și starea de urgență, având în vedere că aveți un raport de respingere la această lege.

Rușine tuturor parlamentarilor români care pot să susțină o asemenea lege nazistă!

Vă mulțumesc.

Îmi pare rău, nu pot să vă mulțumesc pentru asemenea afirmații făcute în fața colegilor senatori, dar de la tribuna Parlamentului mai sunt și excese. Uneori trebuie să ne obișnuim. Nu putem decât să facem apel, stimați colegi, cum spuneam, să păstrăm ținuta la care oamenii se așteaptă din partea Senatului.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, rămâne la vot final.

Mergem mai departe, punctul 16, Propunerea legislativă pentru protejarea românilor și întreprinderilor românești de creșterile de prețuri la energie electrică și gaze naturale (L503/2021).

Raportul Comisiei pentru buget este de respingere a propunerii legislative.

Legea este ordinară.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor?

Vă rog, domnule senator Maricel Popa.

## Stimați colegi,

Citind titlul, pare un titlu deosebit. Dar să nu uităm, stimați colegi: noi, cei de la Partidul Social Democrat, am demarat, încă din luna septembrie, un proiect privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze; am fost primul partid care a discutat în spațiul public despre sprijinul care trebuie acordat românilor în această perioadă în care prețurile la energie au explodat, am fost primii care am discutat despre plafonarea prețurilor și am cerut sprijinul românilor, pentru că această inițiativă trebuie să treacă. În mai puțin de o lună s-au strâns 175.000 de semnături în favoarea inițiativei legislative. Pentru noi a fost clar că românii au nevoie de ajutor și am făcut tot posibilul pentru ca românii să fie protejați în fața scumpirilor. Ca urmare, acum avem în vigoare prevederi legale în acest sens.

Concret, de la 1 noiembrie 2021 românii beneficiază de această facilitate de plafonare a facturilor: pe lângă consumatorii casnici, și spitalele, școlile, grădinițele, cabinetele medicilor de familie, organizațiile neguvernamentale, bisericile și întreprinderile mici și mijlocii. Deja au fost emise facturi conform noilor prevederi și așa se va întâmpla și în următoarele luni de iarnă. Schema de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale va funcționa până la data de 31 martie 2021.

Inițiativa legislativă la care ne referim astăzi, despre care discutăm, este doar un exercițiu de imagine, doar atât, stimați colegi de la USR. Și stau și mă întreb: atunci când s-au liberalizat prețurile erați la guvernare; oare în afară de imagine mai știți să mai faceți ceva?

Noi, Partidul Social Democrat, vom vota pentru un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Bumb, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și PNL-ul va vota un raport de respingere, pentru că este dublă reglementare, iar Legea nr. 423/2021, care a aprobat Ordonanța de urgență nr. 118/2021 privind schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze, a prevăzut toate facilitățile acordate atât consumatorilor casnici, cât și IMM-urilor.

Iar pentru IMM-uri sunt foarte clare cele trei facilități, și anume exceptarea de la plata contravalorii certificatelor verzi – până la 200 MW, exceptarea de la plata contravalorii accizei – până la 500 MW și reducerea cotei de TVA cu 5% – până la 500 MW. Cred că, de comun acord, toate partidele au fost de acord că trebuie... sau cel puțin să găsim o soluție. Și prin această lege s-a găsit soluția astfel încât să fie mai ușor de suportat, atât pentru clienții casnici, cât și pentru IMM-uri, creșterea de prețuri, care în acel moment și chiar și în acest moment mi se pare nejustificată.

De aceea cred că o nouă reglementare este... o dată, contravine legii care este deja în vigoare, dar nu este decât un joc de imagine.

Mulțumesc.

Mulțumesc domnului Bumb.

Domnule senator Cristian Bordei, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

După cum știm, acest subiect al creșterii prețurilor la energie, la curent electric și gaz a fost unul mult dezbătut, este o situație extrem de critică. Dezbaterile s-au finalizat, într-adevăr, cu Legea nr. 259, care este legea de aprobare a Ordonanței nr. 118 a Guvernului, prin această lege introducându-se măsurile suplimentare pe care le cunoaștem.

Practic, legea despre care discutăm astăzi nu are nicio legătură cu exercițiile de imagine. Oricum, n-avem nicio șansă să batem PSD și PNL la astfel de exerciții. Legea a fost propusă în aceeași perioadă în care începuseră discuțiile pe amendamentele de adăugat la Ordonanța nr. 118 și reprezintă filozofia pe care a mers USR. Adică a mers, în general, pe soluții fiscale, în speță reducerea TVA la 5% și deducerea din impozitul pe venit, respectiv pe profit a unei părți din cheltuielile suplimentare înregistrate de companii cu noile prețuri la energie. Nouă ni se pare că astfel de măsuri sunt mult mai predictibile, mult mai clare, mult mai ușor de aplicat, fără birocrație suplimentară și mult mai predictibile din punctul de vedere al efortului bugetar și am sperat că în Legea nr. 259 se vor regăsi mai multe dintre aceste propuneri ale noastre. Din păcate, nu s-a întâmplat așa. Am votat și noi acea lege, pentru că într-adevăr trebuiau luate niște măsuri, dar toți specialiștii au atras atenția asupra vulnerabilităților acestei Legi nr. 259, și anume faptul că este destul de dificil de aplicat și există un mare risc ca statul să nu plătească la timp ceea ce are de plătit și să bage furnizorii de energie în faliment, cu problemele de rigoare care vor urma de aici.

În concluzie, noi ne menținem părerea că această cale a stimulentelor fiscale ar fi fost mai bună și mai ușor de aplicat și vom vota împotriva raportului de respingere, vom vota pentru această lege.

Mulțumesc.

Stimați colegi, mergem mai departe.

Din partea Grupului AUR, domnule Dăneasă, vă rog, scurt.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Ultrascurt.

Stimați colegi,

Cred că ar fi nevoie ca Senatul României să aibă și o comisie de lingvistică.

Aici este folosită sintagma „întreprinderi românești”. Cine sunt întreprinderile românești? La ce trebuie să mă gândesc eu când citesc această sintagmă: întreprinderi românești cu capital românesc, întreprinderi românești cu capital străin, întreprinderi românești cu capital de stat? În sintagma aceasta intră tot ce înseamnă companie înregistrată în România, inclusiv companiile statului. Și companiile statului sunt întreprinderi românești. Atunci, trebuia să spună: „toate întreprinderile”, „toate companiile din România”.

Vă rog să formulați clar legile și atunci o să votăm pentru. AUR se va abține, și nu doar datorită acestei imprecizii de exprimare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Dăneasă. Stimați colegi, mergem... nu am avut intervenții.

Au fost intervenții din partea fiecărui grup.

Mergem mai departe, mai avem foarte puțin din ordinea de zi de astăzi.

Punctul 17, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2021 privind înființarea Directoratului Național de Securitate Cibernetică (L471/2021).

Raportul comun suplimentar al Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației și Comisiei pentru apărare este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Legea este organică.

Senatul este Camera decizională.

Din partea Guvernului, domnul secretar general adjunct Bogdan Ghelbere.

Vă rog, o scurtă intervenție.

**Domnul Bogdan Cătălin Ghelbere** _– secretar general adjunct al Guvernului_ **:**

## Bună ziua!

Creșterea frecvenței și a complexității atacurilor cibernetice împotriva infrastructurilor ce susțin servicii esențiale pentru societatea și economia românească a condus la incidente majore și chiar la blocarea unor infrastructuri vitale ale economiei și societății. Ținând seama de dinamica evoluțiilor în domeniul societății digitale și a concretizării pieței unice digitale la nivel european, ce impun o sporire a măsurilor de securitate cibernetică în rețele, pentru a asigura încrederea, funcționalitatea, reziliența și eficiența acestora, se impune crearea unei noi instituții, mai capabile, proactive, flexibile, care să poată face față în mod dinamic provocărilor și să poziționeze ferm România la nivelul celor mai performante state ale Uniunii Europene.

Prin adoptarea proiectului de lege se urmărește recunoașterea unei instituții de excelență noi, respectiv Directoratul Național de Securitate Cibernetică, care să asigure capabilitățile și performanțele necesare în domeniul securității cibernetice la nivel național.

Directoratul e conceput ca o instituție civilă de anvergură, capabilă să devină în scurt timp un centru de excelență recunoscut pe plan internațional și național. În plus, va sprijini și stimula în mod direct inovarea, noile tehnologii, produse și servicii, precum și mediul concurențial în domeniul securității cibernetice din România.

Fiind un proiect strategic, directoratul va acoperi un vid instituțional în domeniul securității cibernetice în România, fiind un liant între administrația publică, mediul de afaceri și cel academic, pentru crearea unei arhitecturi coerente și reziliente de securitate cibernetică la nivel național, ceea ce va contribui în mod direct la creșterea accelerată a pieței digitale în România.

El va avea un rol-cheie în implementarea noii Strategii naționale de securitate cibernetică și în asigurarea respectării de către România a angajamentelor asumate la nivel internațional, inclusiv a celor legate de implementarea Strategiei de securitate cibernetică a Uniunii Europene, a Directivei NIS și NIS 2.0, precum și de Centrul european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică.

E nevoie stringentă...

Mulțumesc, domnule secretar general adjunct. Stimați colegi, dacă sunt intervenții la acest punct? Raoul Trifan, vă rog. Domnul senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Înființarea Directoratului Național de Securitate Cibernetică este un proiect strategic pentru România, la care și-au adus contribuția un număr de 20 de instituții-cheie. Proiectul a primit un sprijin puternic din partea tuturor actorilor implicați, ceea ce atestă importanța Directoratului pentru arhitectura de apărare a României.

Securitatea cibernetică a căpătat o importanță deosebită în contextul unei Europe de Est tot mai supuse amenințărilor militare. Conform rapoartelor independente, frecvența atacurilor cibernetice este în creștere. Sunt state care folosesc din ce în ce mai mult și vor folosi în continuare atacuri cibernetice pentru orice obiective politice ar avea, indiferent că este vorba despre spionaj, perturbarea activității sau chiar și distrugere. Se anticipează că mai multe țări se vor alătura listei celor care se angajează în operațiuni cibernetice ofensive și că acestea vor deveni mai îndrăznețe, mai persistente și mai dăunătoare.

21% dintre atacurile observate provin de la actori statali și au vizat consumatori, iar 79% au vizat instituții ale statelor. Cele mai vânate sectoare sunt guvernele, cu aproape jumătate dintre atacuri îndreptate înspre acestea, iar pe locul doi sunt ONG-urile sau grupurile de tip think tank, care au fost atacate în proporție de 31%. În ultimul an, aproape două treimi dintre toate atacurile cibernetice ale actorilor statali au provenit din Rusia, iar acestea sunt din ce în ce mai eficiente, rata compromiterii cu succes a sistemelor-țintă crescând de la 1 din 5, anul trecut, la 1 din 3, anul acesta. După Rusia, cel mai mare volum de atacuri a venit din Coreea de Nord, Iran și China.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică se naște și trebuie să producă rezultate concrete în acest context european și global extrem de complex.

Nu pot decât să le urez succes celor care vor lucra în cadrul directoratului și să-i asigur de toată cooperarea și ajutorul pe care noi, ca parlamentari, le putem oferi. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Nu mai sunt intervenții. Inițiativa rămâne la vot final.

Stimați colegi, mai avem patru puncte pe ordinea de zi. Vă propun prelungirea dezbaterilor din această parte până la epuizarea acestor patru puncte.

Dacă sunteți de acord, vă propun vot prin ridicare de mână.

Mulțumesc.

Voturi împotrivă sunt?

Nu sunt, mulțumesc.

Mergem mai departe, punctul 18, Propunerea legislativă privind crearea registrului lucrătorilor Securității și legăturilor de rudenie ale persoanelor care ocupă demnități sau funcții publice cu aceștia, prin completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (L487/2021).

Raportul Comisiei juridice este de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică.

Senatul este Camera decizională.

Dacă sunt intervenții?

Doamna senator Iulia Scântei, vă rog, microfonul 2.

Pe scurt, într-adevăr, Comisia juridică a votat un raport de respingere, motivat de faptul că inițiativa parlamentară creează, de fapt, o prezumție de imoralitate pentru rudele până la gradul al III-lea ale foștilor colaboratori ai Securității. Or, lucrul acesta contravine unor exigențe constituționale – e vorba de egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor: art. 4 și art. 16 din Constituție –, generând, practic, inițiativa, în forma în care a fost scrisă, o discriminare între cetățeni.

Pentru aceste motive, Comisia juridică a adoptat un raport de respingere, pe care-l supunem plenului, cu rugămintea de a fi votat.

Mulțumesc.

Mulțumesc doamnei senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul Radu Mihail? Domnule Claudiu Târziu, vă rog. Era o dispută despre mărimea grupului, bănuiesc.

Probabil că colegul lider vrea să aibă ultimul cuvânt.

De la bun început trebuie să vă spun că AUR și-a afirmat răspicat poziția împotriva tuturor elementelor comunismului, din care face parte și Securitatea.

Am năzuit 32 de ani că se va face o deconspirare reală a lucrătorilor Securității, nu doar a unor informatori, și că se va face, în baza acestei deconspirări, și o jumătate de lustrație, pentru că cealaltă jumătate ar fi trebuit să vizeze oameni de partid. Nu s-a întâmplat asta.

Suntem în continuare pentru lustrație și pentru deconspirarea celor care au făcut atâta rău poporului vreme de 45 de ani. Însă inițiativa colegului deputat Năsui suferă din multe pricini în articulațiile sale: suferă din punct de vedere constituțional, suferă și ca motivare. Inițiativa, pe scurt, discriminează, în sensul în care nu se referă la toate funcțiile și demnitățile publice vizate acum de deconspirare. Ar urma să fie deconspirați parlamentarii și primarii. De ce nu și președinții de consilii județene? De ce nu și consilierii locali și județeni? De ce nu directorii din ministere și așa mai departe? Dacă ar fi promulgată, această inițiativă oricum nu ar putea fi aplicată, pentru că prin malaxorul unei noi instituții – pentru că ar trebui să se creeze o nouă instituție, nimeni nu poate gestiona așa ceva – ar trebui să treacă foarte multe persoane, prea multe persoane.

De aceea, Grupul AUR va susține, din punct de vedere moral, inițiativa și-și va da votul pentru ea, dar își manifestă această rezervă: că ea nu este una bine alcătuită și care să vizeze o reală deconspirare a Securității. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Târziu.

Din partea Grupului senatorial USR, domnul senator Radu Mihail.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În România, punctul 8 de la Timișoara – lustrația, nu s-a aplicat niciodată, drept care foștii securiști, direct sau prin intermediari, au rămas în mare parte la conducerea țării, au făcut legi strâmbe pentru pile, cunoștințe și relații, au devalizat țara, au demontat-o și au vândut-o la fier vechi, banii i-au mutat în paradisuri fiscale sau și-au trecut averile pe nume de mătuși Tamara, copii sau alți interpuși.

Nu trebuie să uităm niciodată teroarea pe care fosta Securitate a impus-o asupra românilor. Poți ierta, dar nu poți uita, nu trebuie să uiți! Noi, românii, nu am avut parte de un proces al comunismului.

Securiștii și-au făcut televiziuni pe unde alți securiști au purtat adevărate cruciade împotriva statului de drept și au tăvălit prin noroi oameni cinstiți. Securiștii sunt printre beneficiarii pensiilor speciale și de aici vedem acea sfioșenie în a elimina pensiile speciale din partea legiuitorilor. Motivul principal pentru care prezenta propunere are raport de respingere – și a fost menționat acest lucru deja – este că poate vor fi expuse rude ale securiștilor care s-ar putea să nu aibă vreo vină.

O dezbatere adevărată și o voință adevărată de a face ca lucrurile să progreseze nu au avut loc, nimeni nu a propus amendamente care să corecteze această greșeală, pe care se pare că ați perceput-o, dar, de fapt, nu acesta este punctul care vă pune probleme. Registrul public, chiar și doar al lucrătorilor Securității din decembrie 1989, ne-ar arăta cine a ajuns să ocupe funcții înalte în stat. Ar fi, dacă vreți, ocazia să aflăm adevărul ascuns de securiști timp de 32 de ani. Nu este îngrădirea vreunui drept, ci este o șansă să aflăm cine sunt cei care au menținut un sistem monstruos, cum a fost regimul comunist, și dacă sunt și printre cei care ne conduc astăzi.

Haideți să vedem cum votați! Mulțumesc.

Da, se pare că în decembrie suntem toți de acord cu principiile.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, stimați colegi, mergem mai departe.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru completarea art. 249 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L492/2021).

Raportul Comisiei pentru învățământ este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Legea este organică.

Senatul este Camera decizională.

Din partea Grupului PNL, doamna senator Anisie. Vă rog, doamna ministru.

## **Doamna Monica-Cristina Anisie:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună ziua, stimați colegi!

Vreau să vă spun că astăzi noi, aici, în plenul Senatului României, reparăm o mare nedreptate.

Prin această propunere legislativă, de fapt, reușim să stopăm diferențele salariale nejustificate, ba chiar aberante, aș spune, pentru personalul nedidactic din cadrul inspectoratelor școlare și personalul didactic auxiliar din cadrul unităților de învățământ.

Personalul nedidactic din cadrul inspectoratelor școlare județene și al municipiului București este un personal cu studii superioare de specialitate, care asigură, alături de inspectorii școlari, buna funcționare a sistemului de educație din județ sau din municipiul București.

Ca fost inspector școlar general, pot să vă asigur, stimați colegi, că acest personal nedidactic muncește foarte mult și merită ca noi astăzi să stopăm această nedreptate de care vorbeam mai devreme. Oare poate cineva să spună care este diferența dintre personalul didactic auxiliar din cadrul unităților de învățământ și personalul nedidactic din cadrul inspectoratelor școlare județene sau al municipiului București? Vă spun eu. Nu există nicio diferență. Ba chiar, de multe ori, cei care sunt în inspectoratele școlare (fie consilier juridic, fie secretar sau informatician sau contabil) vă pot asigura că muncesc mult mai mult decât cei care sunt în unitățile de învățământ.

Avem nevoie de profesioniști, avem nevoie de acești oameni, care muncesc alături de noi și care, de cele mai multe ori, sunt nevoiți să plece pentru un salariu mai bun. Vreau să vă asigur că propunerea legislativă nu creează avantaje nejustificate, ci rezolvă problemele din sistem.

Dorim să reparăm nedreptățile cât mai curând, astfel încât aplicarea viitoarei legi să fie posibilă încă de la începutul anului 2022.

În Comisia pentru învățământ, tineret și sport din Senatul României, propunerea a fost sprijinită de către toți senatorii și propunem astăzi plenului adoptarea proiectului de lege prin care funcțiile de auditor, consilier juridic, consilier, expert și referent din cadrul inspectoratelor școlare județene sau al municipiului București vor fi incluse în categoria personalului didactic auxiliar. Astfel, aceste categorii de profesioniști vor avea motivația să rămână în posturile din inspectoratele școlare în aceleași condiții de salarizare ca pentru postul echivalent din unitățile de învățământ.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține această propunere legislativă și va vota pentru.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, doamna senator Georgescu. Vă rog.

## **Doamna Laura Georgescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La fel ca doamna președinte Anisie, am lucrat în inspectoratul școlar. Am făcut-o timp de 14 ani. În toată această perioadă am văzut, de la an la an, cum volumul de muncă crește, crește, crește, personalul rămânând același – și mă refer aici și la personalul nedidactic, și la inspectori –, ba chiar au fost situații în care personalul a fost diminuat.

Între timp, personalul nedidactic a pierdut dreptul de a beneficia de drepturile pe care le au cei din unitățile școlare. Toți cei care au lucrat într-un inspectorat școlar știu că cei de pe posturile nedidactice stau de foarte multe ori peste program, nu reușesc aproape în niciun an să-și facă concediul de odihnă.

Prin urmare, vreau să felicit inițiatorii, pentru că acest proiect de lege vine să repare niște nedreptăți care, după părerea mea, n-ar fi trebuit să existe.

Vă invit să fiți alături de cei din inspectoratele școlare, de sistemul de învățământ în general și să votați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator Georgescu. Din partea Grupului USR, domnul senator Pălărie.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Pentru că avem colegi care nu ratează nicio ocazie să mai înțepe Grupul USR, o să încep intervenția prin a-i saluta pe senatorii Turos, Antal, Oprea, Bodog, Nazare, Fenechiu și doamna senator Gorghiu, care nu sunt în plenul Senatului, pentru că se află în Dubai, într-o delegație extrem de importantă, plătită din banii românilor.

Domnule senator, declarații politice, la o altă oră! Vă rog.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Revenind la subiectul nostru, sigur că da, susținem inițiativa legislativă L492/2021, prin care se adaugă, așa cum spunea și doamna președinte al Comisiei pentru învățământ, în categoria personalului auxiliar în învățământ: auditor, consilier juridic, consilier, expert și referent din inspectoratele școlare, cu această corecție bine-venită de a rezolva diferențele de salarizare din cadrul aceluiași sistem profesional.

Aș mai adăuga doar faptul că salutăm și deschiderea membrilor comisiei, care au votat în favoarea amendamentului formulat de USR, în sensul intrării în vigoare a acestei legi colective de la data de 1 ianuarie 2022, și nu de la 1 septembrie, așa cum prevedea în mod normal Legea educației naționale.

În acest sens, Grupul USR va vota pentru această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Robert-Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții, mergem mai departe.

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2000 privind învățământul universitar și postuniversitar cu taxă, peste locurile finanțate de la bugetul de stat, cu modificările și completările ulterioare (L493/2021).

Retrimitere la comisie.

Biroul permanent din 13 decembrie a analizat solicitarea privind această retrimitere la comisia de specialitate.

Votul, la final.

La punctul 21, ultimul punct, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu completările și modificările ulterioare – L627/2020, de această dată.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii. Legea este organică.

Senatul este Camera decizională.

Dacă nu sunt intervenții, stimați colegi... Nu. E în regulă. Închidem aici prima parte a lucrărilor.

Continuăm cu cea de a doua parte a ședinței, respectiv exprimarea votului asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi.

Potrivit art. 111 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul, în întregime, și inițiativa legislativă.

De asemenea, stimați colegi, vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid. În timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. În situația în care, din eroare, senatorul prezent în sala de plen își exercită votul prin intermediul cartelei de vot, precum și on-line, prin intermediul tabletei STS sau prin apel telefonic, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen, și anume cardul de vot.

Având în vedere cele arătate anterior, urmează să derulăm, stimați colegi, un vot-test.

Vă rog să introduceți cartelele în console și să accesați aplicația de vot.

Vă rog, vot.

78 prezenți: pentru – 33, împotrivă – 5, abțineri – 32, „nu votez” – 8.

Dacă sunt intervenții față de această derulare a votului test?

Nu sunt. Toată lumea e OK.

Stimați colegi,

Mergem mai departe, la punctul 1 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 65 alin. (6[2] ) și art. 68 lit. e) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L223/2021).

Ne vom pronunța prin vot, un singur vot, asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum a fost modificată prin amendamentele din raport.

Vă reamintesc că legea este organică. Stimați colegi,

La punctul 2 avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 284 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale – de această dată L593/2016.

Ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerii propunerii legislative. Legea este organică.

Probabil că, stimați colegi, prea multe modificări la Legea educației strică.

Mergem mai departe, punctul 3, ne vom pronunța prin vot asupra aprobării prelungirii la 60 de zile a termenului de adoptare...

a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Codului penal, având numărul L494/2021.

Mergem mai departe, punctul 4, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/53/UE privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio – COM(2021) 547 final.

Stimați colegi,

Mergem mai departe, punctul 5, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind siguranța generală a produselor, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 87/357/CEE a Consiliului și a Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului – COM(2021) 346 final.

Stimați colegi,

Stimați colegi,

Mergem mai departe, punctul 7, ne vom pronunța prin vot asupra aprobării prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L476/2021).

La punctul 8 avem, de asemenea, o propunere pentru aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea art. 215 alin. (1) și completarea art. 522 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L477/2021).

Mergem mai departe, punctul 9, de asemenea, o aprobare de prelungire a termenului la 60 de zile pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind modificarea și completarea art. 4 din Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România” (L479/2021).

A fost prelungire, acum este retrimitere la comisie. Stimați colegi,

Punctul 12, stimați colegi, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (L196/2021).

E vorba de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 514/2021.

Ne vom pronunța prin vot, un singur vot, asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, a legii, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Vă reamintesc, legea este organică.

- Stimați colegi,

Mergem mai departe, punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 13 alin. (3) din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor (L463/2021).

Ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative.

Legea este ordinară.

Stimați colegi,

Mergem mai departe, punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și pentru abrogarea art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (L499/2021).

Ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerii propunerii legislative.

- Legea este ordinară.

Stimați colegi,

Mergem mai departe, punctul 15, Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (L495/2021).

- Ne vom pronunța, printr-un singur vot, asupra raportului

- de respingere, respectiv respingerii propunerii legislative. Stimați colegi,

Mergem mai departe, punctul 16, Propunerea legislativă pentru protejarea românilor și întreprinderilor românești de creșterile de prețuri la energie electrică și gaze naturale (L503/2021).

- Ne vom pronunța, printr-un singur vot, asupra raportului

- de respingere, respectiv respingerii propunerii legislative.

Mergem mai departe, punctul 17, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2021 privind înființarea Directoratului Național de Securitate Cibernetică (L471/2021).

Ne vom pronunța, printr-un singur vot, asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Legea este organică.

Stimați colegi,

privind crearea registrului lucrătorilor Securității și legăturilor de rudenie ale persoanelor care ocupă demnități sau funcții publice cu aceștia, prin completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (L487/2021).

- Ne vom pronunța, printr-un singur vot, asupra raportului

- de respingere, respectiv respingerii propunerii legislative.

Punctul 20 – ne vom pronunța printr-un vot asupra solicitării de retrimitere la comisia de specialitate a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2000 privind învățământul universitar și postuniversitar cu taxă, peste locurile finanțate de la bugetul de stat, cu modificările și completările ulterioare (L493/2021).

Stimați colegi,

Și ultimul punct pe ordinea de zi, punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu completările și modificările ulterioare (L627/2020).

Ne vom pronunța prin vot, un singur vot, asupra raportului de respingere, respectiv respingerii propunerii legislative. Stimați colegi,