Stenogramă plen

Bună seara, doamnelor și domnilor deputați!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 178.

În conformitate cu prevederile art. 93 din regulament, vă informez că au fost distribuie electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei Deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni și miercuri; programul de lucru pentru perioada 22–27 februarie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 16–22 februarie 2021 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisii.

De asemenea, vă prezint o informare scrisă din partea domnului deputat Francisc Tobă, care ne aduce la cunoștință că va activa ca deputat neafiliat.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, în cadrul orei prim-ministrului, avem organizate dezbateri politice cu participarea prim-ministrului, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, cu tema „Bugetul tăierilor: moartea economică a României!”, iar de la ora 18.00 vom continua lucrările Camerei Deputaților cu primirea răspunsurilor la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmată de prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi?

Rog liderii grupurilor parlamentare, dacă au intervenții, să le facă.

Vă rog frumos, domnule Rodeanu Bogdan, liderul Grupului USR PLUS.

Mulțumesc, domnule președinte. Viceliderul grupului, cu permisiunea dumneavoastră.

Voiam să vă anunț că, în urma consultărilor cu toți liderii grupurilor parlamentare prezenți aici în sală, suntem de acord să mutăm punctul 34 de pe ordinea de zi, respectiv PL-x 88/2021 – Proiectul de lege pentru realizarea „Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață” –, pe poziția 10.

Vă mulțumesc. Așa cum ați spus, există, înțeleg, consens. Atunci înseamnă că punctul 34 devine punctul 10. Dacă mai sunt alte intervenții, vă rog? Domnule deputat Toma, vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vreau să fac un apel clar și răspicat ca în acest moment să uităm de coloratura politică, să uităm de ambițiile personale și de populism și vreau să atrag atenția, în numele meu, subsemnatul, deputat Ilie Toma, din Hunedoara, și al colegilor mei, deputat Natalia Intotero, deputat Salan Viorel, senator Cristian Resmeriță, asupra situației grave în care se află Valea Jiului. În acest moment, de câteva zile, în „rânza pământului”, așa cum se spune la noi, se află 70 de ortaci care n-au mai ieșit de șase zile și, pe bună dreptate, ei nu cer salarii mai mari, nu cer alte drepturi decât să le fie plătite drepturile care le sunt restante în acest moment.

Nu este doar situația lor gravă, ci situația întregului județ Hunedoara, din punct de vedere economic și social, este gravă, cu atât mai mult cu cât se urmărește, se pare, să se închidă anumite mine, se urmărește a se închide producția de energie electrică pe bază de cărbune, termocentrala de la Mintia și termocentrala de la Paroșeni; și nici siderurgiștii de la Hunedoara nu stau mai bine.

Ca atare, aș vrea să vă spun că acești ortaci, care reprezintă drepturile colegilor lor, nu și-au mai primit drepturile salariale, care reprezintă 8 milioane de lei, drepturile salariale pentru luna ianuarie 2021.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog frumos să-mi permiteți două minute!

Doresc să vă informez că miercuri, de la 8.30, au loc declarațiile politice...

Da, dar mai sunt restanțele...

Domnule președinte, vă rog mult, cu tot respectul, un minut!

Atât cer, un minut!

Deja membrii Guvernului s-au întâlnit cu prim-ministrul și cu ministrul energiei la sfârșitul săptămânii trecute, iar astăzi cu ministrul muncii.

Există deja determinarea de a soluționa problema. Vă mulțumesc.

OK! Vă rog mult, aveți mai mare aplecare pentru tot ceea ce înseamnă industria extractivă în România, industria energetică în România pe bază de cărbune!

Vă mulțumesc frumos.

Deci, așa cum v-am spus, restul datelor miercuri dimineață le puteți prezenta!

Haideți să ne respectăm și intrăm...

Vă anunț că intrăm în ordinea de zi.

## Nu le putem închide!

Noi reprezentăm exact cetățenii care ne-au trimis în Parlamentul României și pentru care vom lupta până la capăt.

Începem dezbaterea inițiativelor legislative. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ilie Toma:**

Acei ortaci nu trebuie să rămână în mină! Trebuie să iasă afară și să-și primească drepturile salariale!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Apelul dumneavoastră ar fi fost oarecum îndreptățit dacă nu se făcea acea prostie din 2019 de către Guvernul PSD, când au fost deturnate fondurile pentru ajutorul care s-a produs acolo.

Vă mulțumesc.

Domnul lider Gabriel Andronache.

Imediat! A ridicat mâna? Sigur!

## **Domnul Gabriel Andronache:**

## Domnule președinte,

Am mai făcut apel de la acest microfon; voi repeta apelul. Am marea rugăminte către toți colegii să respecte Codul de conduită al Parlamentului...

Imediat! De ce nu aveți răbdare să închei ceea ce vreau să spun? Este vorba de dispoziția care se referă la a ne prezenta într-o ținută decentă în plenul Camerei Deputaților. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule lider Simonis, vă rog.

## OK! Bun! Vom vedea!

8 milioane de lei pentru plata tichetelor de masă din martie 2021, 3 milioane de lei pentru plata transportului! Nu sunt niște sume extraordinare!

V-am spus că aceste probleme s-au discutat deja și există în activitate și pe ordinea de zi a Guvernului.

Două chestiuni foarte scurte.

În primul rând, cred că ne puteam găsi – Parlamentul României, Camera Deputaților – două minute pentru situația din Valea Jiului; puteați acorda două minute.

Au fost acordate trei minute!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Pe de altă parte, domnule președinte, am rugămintea, pe regulament, când comunicați cu sala, când îi răspundeți unui coleg sau când aveți ceva de adresat, s-o faceți de la tribuna de aici, de jos!

Vă mulțumesc. Așa va fi!

Mă bucur doar că nu m-ați contrazis. Înseamnă că sunteți de acord cu ce am zis mai devreme.

Mulțumesc frumos.

1. Proiectul de hotărâre privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Camerei Deputaților la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei; PHCD 21/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. Articolul unic, obiecții? Nu. Adoptat.

La anexa privind componența nominală și conducerea, obiecții?

Nu sunt.

Adoptată.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 22/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic, obiecții? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Mulțumesc, domnule președinte. Din partea inițiatorilor voi vorbi.

O să vă cer sprijinul tuturor. Este o lege organică, este o intervenție absolut necesară. Gândiți-vă că în acest moment persoanele vătămate, deci cele care suferă prejudicii de natură fizică sau psihică, ca urmare a unor accidente, ca urmare a faptului că sunt vătămate cu intenție de către alte persoane, dacă doresc să-și repare acest prejudiciu și să îi adreseze instanței de judecată o cerere având drept obiect tocmai repararea acestui prejudiciu, sunt nevoite să plătească la valoare.

Este inadmisibil ceea ce se întâmpla până în prezent. Prin această inițiativă legislativă vor plăti o taxă de 100 de lei și în felul acesta dreptul la integritate fizică, mai precis, până la urmă, exercitarea acestui drept, punerea lui în valoare va putea să fie dusă la bun sfârșit.

Încă o dată, taxele de timbru în legătură cu prejudiciile, în legătură cu cererile care au drept obiect repararea prejudiciilor de natură civilă, constând în prejudicii de natură fizică sau morală, vor fi timbrate, dacă veți binevoi să votați acest proiect de lege, doar cu 100 de lei începând cu data intrării în vigoare a acestui proiect de lege. Este o bună reparație, e un moment potrivit. Gândiți-vă că, în prezent, dacă cel care este vinovat de producerea prejudiciului este condamnat penal și acestei acțiuni penale i se poate alătura și acțiunea civilă, nu se plătește nicio taxă de timbru.

Dacă însă numărul de zile de îngrijiri medicale este sub 90 nu va răspunde penal, acțiunea penală rămâne fără obiect și, drept urmare, aceeași persoană – cu număr de zile de îngrijiri medicale, să spunem, de 89 – va trebui să timbreze la valoare, indiferent cât de mare este prejudiciul, va trebui, la rândul ei, să plătească pentru a-și exercita un drept constituțional: dreptul de a sesiza instanțele de judecată.

Vă rog să sprijiniți acest proiect, vă rog să-l votați. Cum vă spuneam, este o lege organică, avem nevoie de majoritatea membrilor Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai există intervenții din partea inițiatorilor? Nu.

Atunci, Comisia juridică, de disciplină și imunități, raportorul, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

PL-x 473/2020.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru completarea art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul a transmis un punct de vedere favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 prin introducerea taxării cu suma de 100 lei a acțiunilor și cererilor având ca obiect despăgubiri civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din vătămări ale integrității fizice și/sau psihice.

În urma dezbaterilor, a examinării inițiativei legislative și a documentelor anexate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenții? Dacă nu sunt, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

## Vă mulțumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administrație, raportorul.

Vă rog, doamnă președinte Bucura.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative

În conformitate cu art. 94 și 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea și examinarea pe fond, în procedură de urgență, a proiectului de lege PL-x 1 din 1 februarie 2021.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru transporturi și infrastructură a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia a examinat proiectul de lege în ședința din 9 februarie 2021.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – două voturi împotrivă și o abținere –, adoptarea Proiectului de lege

pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2020.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva? Nu.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

Mircea Ursuța, secretar de stat la Ministerul Justiției.

Proiectul de lege, așa cum a fost aprobat de Guvern, avea ca obiect de reglementare instituirea, prin derogare de la dispozițiile art. 27 alin. (3) din Legea nr. 55/2020, a posibilității desfășurării strict pe durata stării de alertă a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al celorlalte instanțe judecătorești, al parchetelor și din sistemul de probațiune.

În urma dezbaterilor din Camera Deputaților, s-au adoptat o serie de amendamente care extind această derogare la întreg sistemul bugetar.

De aceea, din perspectiva Ministerului Justiției, urmează ca plenul să stabilească dacă este respectat principiul bicameralismului.

Dintr-o altă perspectivă, ministerul consideră că termenul de șase luni este insuficient pentru ocuparea posturilor strict în sistemul judiciar, iar celelalte aspecte legate de extindere excedează competenței Ministerului Justiției, fiind competente Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Rog reprezentantul Comisiei pentru muncă și protecție socială, comisia sesizată în fond, pentru prezentarea raportului.

În același timp, după prezentarea raportului, am să vă rog să propuneți și timpul afectat dezbaterii proiectului de lege din partea biroului comisiei.

- Vă mulțumesc. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 183/2020 privind desfășurarea pe perioada stării de alertă a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul unor instituții din sistemul justiției, precum și din cadrul Curții de Conturi În temeiul art. 94 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată prin adresa PL-x 23/2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea, prin derogare de la dispozițiile art. 27 alin. (3) din Legea nr. 55/2020, a posibilității desfășurării pe durata stării de alertă a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al celorlalte instanțe judecătorești, al parchetelor și din sistemul de probațiune, precum și pentru ocuparea posturilor vacante de specialitate din cadrul Curții de Conturi a României.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 28 decembrie 2020.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii.

La dezbaterile comisiei din 11 februarie 2021, cei 21 de deputați au adoptat, cu unanimitate de voturi, o serie de amendamente care extind deschiderea concursurilor pentru autoritățile publice pentru o durată de șase luni de zile de la adoptarea prezentei legi.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente.

Vă mulțumesc și eu. Propunerea pentru timpul alocat?

Trei minute. Mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Trei minute.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vass Levente** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Stimați parlamentari,

Prin acest act normativ se reglementează menținerea în anul 2019 a valorii bugetului aprobat trimestrial la valoarea stabilită pentru trimestrul IV al anului 2018, respectiv o valoare de 1.595 milioane de lei.

Neadoptarea de măsuri imediate, prin ordonanța aceasta de urgență, ar fi avut impact direct asupra stării de sănătate a populației, în special a pacienților cu afecțiuni grave. Propun adoptarea. Mulțumim.

## Vă mulțumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru buget și Comisia pentru sănătate.

Rog raportorul să prezinte raportul comun, vă rog.

Domnul președinte Bogdan Huțucă, prezentarea raportului comun.

Vă rog.

## Bună ziua!

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2019 pentru modificarea art. 3[4] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății

În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2019.

Proiectul de lege supus dezbaterilor are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2019 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății în sensul menținerii în anul 2019 a valorii bugetului aprobat trimestrial la valoarea stabilită pentru trimestrul IV al anului 2018.

În urma examinării online a proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2019 pentru modificarea art. 3[4] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

## Vă mulțumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului.

Domnule președinte Bogdan Huțucă, vă rog.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică

Proiectul de lege supus dezbaterii online are ca obiect de reglementare alinierea prevederilor legislației naționale la noile evoluții legate de instrumentele financiare promovate de Uniunea Europeană în contextul pandemiei de COVID-19. Instrumentul presupune acordarea de asistență financiară sub formă de împrumuturi statelor membre solicitante din resursele financiare atrase de Comisia Europeană pe piața financiară, în baza garanțiilor tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, în forma adoptată de Senat. Vă mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva? Nu.

Nefiind amendamente...

Domnule deputat Pavel Popescu, vă rog.

## **Domnul Pavel Popescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu privire la acest proiect pot să spun că, din punctul de vedere al modului în care acest mecanism a fost

implementat, nu putem decât să dăm credit unui guvern care într-o perioadă de criză a reușit să facă ceea ce de obicei nu fac guvernele, și anume să pună într-un timp record la punct un sistem național care să implementeze acest mecanism SURE. De multe ori suferim noi, ca țară, de lipsă de atenție atunci când e vorba de implementarea a tot ceea ce înseamnă legislație europeană.

În cazul anului trecut, când unii colegi de aici, din Parlament, țipau cu privire la datorii sau cu privire la modul în care este administrată o situație de criză, în Guvern, în Ministerul Finanțelor, atât ministrul finanțelor, care acum este prim-ministru, cât și fostul prim-ministru Ludovic Orban lucrau la astfel de mecanisme și informau cetățenii cu privire la cum s-a trecut prin criză din punct de vedere financiar.

Nu vă provoc, domnule...

E bine să vă uitați și la lucrurile bune care s-au făcut într-o situație de criză, tocmai pentru că cetățenii trebuie să știe, românii trebuie să știe ce s-a întâmplat în 2020 și cum a trecut România prin criză. Așa cum trebuie să știe și ce s-a întâmplat înainte cu trei ani și jumătate.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții? Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 5/2020 se transpune Directiva Europeană nr. 822/2018 și, de asemenea, se prorogă niște termene legate de raportările în interiorul Uniunii Europene, prin care intermediarii și contribuabilii relevanți trebuiau să-și ducă la îndeplinire anumite raportări privind tranzacțiile transfrontaliere.

Guvernul României susține aprobarea PL-x-ului, în forma stabilită în Comisia pentru buget, finanțe.

## Vă mulțumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe. Prezentarea raportului, vă rog.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2020 privind modificarea art. II din Ordonanța Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea și completarea Codului de procedură fiscală și pentru prorogarea unor termene

Proiectul de lege supus dezbaterii conține prevederi care să reglementeze faptul că instituțiile de credit vor efectua viramentele aferente popririlor bancare în contul special deschis la Trezoreria Operativă Centrală, cu indicarea numărului de evidență a plății, reglementări referitoare la faptul că, din momentul transmiterii de către instituțiile de credit a informațiilor privind suma disponibilă de plată, băncile nu vor mai proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, și nu vor mai accepta alte plăți din conturile acestora până la realizarea plății efective.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a acestui proiect, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

## Vă mulțumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Domnul președinte Constantin Șovăială, prezentarea raportului.

Vă rog.

Și ulterior prezentării raportului am să vă rog să faceți și propuneri pentru timpul afectat dezbaterii proiectului de lege din partea biroului comisiei.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege pentru realizarea „Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață”, aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachetă antinavă”

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost

sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru realizarea „Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață”, aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachetă antinavă”.

Proiectul are ca obiect de reglementare aprobarea realizării „Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață”, aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă”, prin atribuirea de către Guvernul României Guvernului Statelor Unite ale Americii a contractelor de tip LOA, cu respectarea prevederilor art. 22 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2011.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă legislativă.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat favorabil acest proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul a adoptat această inițiativă legislativă pe data de 3 februarie 2021.

Comisia a dezbătut acest proiect de lege în ședința din data de 17 februarie 2021.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamente de tehnică legislativă, cuprinse în anexa care face parte din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Propunem trei minute.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Da.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Proiectul de lege pentru realizarea „Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață”, aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă”, reprezintă încă un pas important pe care țara noastră îl face în direcția asigurării securității naționale.

Parteneriatul strategic al României cu Statele Unite ale Americii are rezultate concrete, care oferă securitate țării noastre, precum și flancului estic al NATO.

Țara noastră a intrat în posesia primului sistem de rachete Patriot, folosit în prezent și de armata Statelor Unite, iar săptămâna trecută am primit și primul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare – HIMARS. Astfel, facem un nou pas prin achiziționarea sistemului de instalații mobile de lansare de rachetă antinavă.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține adoptarea prezentului raport, având în vedere importanța pe care o are acest proiect pentru securitatea națională. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Rodeanu Bogdan dorește să intervină. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Cum spunea și predecesorul vorbitor, sâmbăta aceasta a intrat în țară primul sistem HIMARS. Aceasta înseamnă capacități tehnice sol–sol de 300 de km.

Astăzi avem în dezbatere un proiect care vizează o altă capabilitate militară, sistemul SIML. Asta înseamnă sol–navă, cu o distanță maximă de 300 de km sau orientativ.

Putem spune, da, că într-adevăr România începe să-și asume și să concretizeze rolul pe care deja și l-a consacrat în ceea ce privește parteneriatul NATO sau sprijinul către Uniunea Europeană. Dar ce este de remarcat este că, pentru prima oară după episodul Crimeea, România poate să contracareze toate amenințările strategice, geostrategice sau de concept militar care pot proveni din cel mai mare portavion de la Marea Neagră. Și vorbesc de aceeași peninsulă.

Pentru prima oară în istorie, România devine garantul stabilității regionale, prin asumarea unui astfel de program de înzestrare a armatei, și aici nu este vorba doar de țara noastră, ci este vorba de protecția unui întreg continent, protecția Uniunii Europene și consolidarea flancului estic al Europei și al NATO.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva? Domnul deputat Rusu Daniel, din partea Grupului AUR. Vă rog.

## **Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:**

## Domnule președinte,

Dragi colegi,

Grupul AUR nu va vota acest proiect de lege, pentru că avem ortaci închiși în mină, avem spitale care ard, ne plafonăm pensiile, dar dăm banii pe rachete de parcă am fi în stare de război.

În primul rând, trebuie să vedem care sunt prioritățile României, în al doilea rând, ar trebui să întrebăm cetățenii acestei țări în ce parte ar dori să o ia bugetul acestei țări și apoi să ne asigurăm că ne cumpărăm rachete, mitraliere și tancuri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale mai sunt intervenții?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Discutăm despre un proiect pe care l-am inițiat în 2017–2018, în mandatul meu de ministru al apărării naționale, în guvernarea noastră. Este vorba de proiectul de apărare la Marea Neagră prin bateriile de coastă, cum sunt îndeobște cunoscute în programul SIML, un proiect care face parte din înzestrarea armatei române și care a fost aprobat în CSAT fără niciun fel de reținere, un proiect asumat de România în parteneriatul din care face parte în Alianța Nord-Atlantică.

E adevărat că sunt probleme multiple în această țară, dar e la fel de adevărat că România trebuie să-și îndeplinească obligațiile asumate în calitate de țară membră NATO și acest program pe care astăzi îl votăm – și Partidul Social Democrat va vota acest proiect –, programul acesta face parte din obligațiile asumate de România.

Discutăm de încadrarea în 2% pentru apărare, pe care România, de asemenea, și-a asumat-o, un proiect absolut necesar pentru ca această țară să poată să arate în continuare că este un partener credibil în Alianța Nord-Atlantică și în parteneriatul strategic pe care îl avem cu Statele Unite ale Americii.

Eu cred că prin acest proiect România va continua să-și întărească poziția la Marea Neagră și lucrul acesta este extrem de important pentru țara noastră.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Sunt 11 amendamente admise. La marginal 1, titlul legii? Nu.

Adoptat. Marginal 2, articolul 1? Nu. Adoptat. Marginal 3, articolul 2? Nu. Adoptat. Marginal 4, articolul 3? Nu. Adoptat. Marginal 5, articolul 4? Nu. Adoptat. Marginal 6, articolul 5? Nu. Adoptat. Marginal 7, articolul 6? Nu. Adoptat. Marginal 8, articolul 7? Nu. Adoptat. Marginal 9, articolul 8? Nu. Adoptat. Marginal 10, articolul 9? Nu. Adoptat. Marginal 11, articolul 10? Nu. Adoptat. Proiectul de lege rămâne la votul final.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe, prezentarea raportului. Domnule președinte Huțucă, vă rog.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea de membru a României în cadrul Forumului Internațional al Transporturilor al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare actualizarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte. Acestea se referă la cuantumul și moneda în care este exprimată cotizația datorată de către România la bugetul ITF–OCDE, precum și la denumirea actuală a organizației, în scopul înlăturării blocajelor existente în derularea procedurii de plată a contribuției anuale datorate de către România.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Domnul Burduja Sebastian-Ioan, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Este evident că România are o prioritate strategică, prin aderarea la OCDE, dar problema mai pregnantă de la acest punct este faptul că de multe ori nu reușim să ne plătim cotizațiile anuale la timp, deși sunt sume foarte mici, și aceasta trebuie să o reglăm de fiecare dată la nivel de act normativ.

Or, este un proiect de lege bun. Partidul Național Liberal îl susține, împreună cu obiectivul general de aderare la OCDE.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Rămâne la votul final.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2020 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc „Prodromu”, de la Muntele Athos, Grecia

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 în sensul acordării unui sprijin financiar în sumă de 960.000 euro, echivalentul în lei, Schitului românesc „Prodromu”, de la Muntele Athos, Grecia. Suma se acordă prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Vă rog.

Domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Partidul Național Liberal susține deplin acordarea acestei finanțări către Schitul „Prodromu”, de la Muntele Athos.

Vă vorbesc și în calitate de coinițiator al actului normativ – care a trecut acum aproape un an, fix un an, pe aici, prin Camera Deputaților, fiind adoptat – cu privire la susținerea financiară a Schitului „Prodromu”, de la Sfântul Munte Athos.

Schitul „Prodromu” este cea mai importantă ambasadă spirituală pe care o deține România. Ortodoxia este parte fundamentală a identității noastre, a istoriei noastre și, sincer să fiu, ortodoxia este cea care ne-a dat la timpul potrivit școli, spitale, așezăminte sociale și, nu în ultimul rând, o limbă unitară, pe care o datorăm bisericii.

Schitul „Prodromu” a fost ctitorit de mitropolitul Moldovei Veniamin Costache, iar acolo și-au mai pus semnătura domnitorul Alexandru Ghica și regele Carol I.

La Muntele Athos prezența românească este una multiseculară. Domnitori precum Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu, Mircea cel Bătrân și-au pus amprenta asupra acestui loc esențial pentru umanitate și pentru creștinătatea europeană.

Cred că, în acest moment, în care se joacă tot felul de cărți geopolitice și în care Rusia încearcă să deturneze ortodoxia în interes politic, prezența românească la Muntele Athos este esențială, fundamentală, iar statul român trebuie să fie alături de monarhii noștri de acolo și alături de toți cei care se roagă lui Hristos de la Sfântul Munte Athos.

Drept urmare – dovadă și faptul că atunci când mergi pe Sfântul Munte Athos a doua limbă cea mai vorbită după greacă este româna –, mi se pare de importanță strategică atât din punct de vedere cultural, din punct de vedere ortodox și creștinesc, evident, cât și din punctul de vedere al geopoliticii spirituale, pe care România are datoria să nu o ignore.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt intervenții? Dacă nu, rămâne la votul final. Vă mulțumesc. Declar închisă ședința de plen pe dezbateri. Urmează, la ora 17.00, programul pe ora prim-ministrului.

## PAUZĂ

## **Domnul Ludovic Orban:**

Doamnelor și domnilor deputați, Vă propun să începem ședința.

În temeiul art. 207 din regulament, în ședința de astăzi, în cadrul orei prim-ministrului, avem organizate dezbateri politice la solicitarea Grupului parlamentar al PSD.

Procedura prevede ca grupul inițiator să prezinte în cinci minute tema dezbaterii politice; domnul prim-ministru are la dispoziție cinci minute pentru a prezenta punctul de vedere

pe tema propusă, urmând ca grupurile parlamentare, cu excepția majorității parlamentare, care are 15 minute pentru intervenții... Aici, evident, trebuie găsită soluția. Și reprezentantul deputaților neafiliați va avea două minute; iar la finalul dezbaterii domnul prim-ministru are încă cinci minute, pentru a putea da un răspuns la intervențiile din partea grupurilor parlamentare.

Din câte am înțeles, liderul Grupului parlamentar al PSD a considerat că nu este necesară prezentarea temei propuse pentru dezbatere și renunță la cele cinci minute care fuseseră alocate pentru prezentarea temei, urmând să intervină la dezbaterile din partea grupurilor parlamentare.

Ca atare, îl invit pe domnul prim-ministru Florin Cîțu să prezinte poziția Domniei Sale în cadrul temei care a fost stabilită de Grupul parlamentar al PSD.

Cum doriți, domnule prim-ministru!

Domnule prim-ministru, lăsați-i în pace, nu...!

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**

## Bună ziua!

## Bună ziua!

De fiecare dată când sunt invitat în Parlamentul României și este respectată procedura vin și răspund.

În același timp, românii ar trebui să știe că această invitație din partea Grupului PSD nu are nicio legătură cu bugetul României. Ei m-au invitat aici să vadă cât rezist eu la înjurăturile lor.

Eu vă spun că acest prim-ministru rezistă!

Așa, domnule prim-ministru!

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

În același timp...

, să vedem cine mă contestă pe mine. Cine sunt cei care mă contestă? Conducerea PSD – Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Paul Stănescu, Mihai Tudose. Aceștia sunt cei care mă contestă pe mine.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

...de la minele din Valea Jiului.

Domnule președinte...

Am rugămintea...

**Domnul Florin-Vasile Cîțu:** Îmi spuneți când pot să continui.

...să păstrați ordinea în sală...

Îmi spuneți când pot să continui.

## **Domnul Ludovic Orban:**

...și să respectați... ## **Domnul Ilie Toma**

**:**

...ca să le tăiați salariile...

## **Domnul Ludovic Orban:**

...regulamentul și un comportament decent.

Și nu întrerupeți vorbitorul în timpul intervenției!

Hai, vă rog, lăsați această circotecă ieftină!

Deci putem...?

Domnule prim-ministru, vă rog.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Repetăm numele celor care mă contestă, să-i știe toți românii: Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Paul Stănescu.

Toți, slugile lui Liviu Dragnea și Darius Vâlcov!

Toți încă fac...

tot ce le-au spus acești oameni...

Au făcut și fac același lucru.

Rămân și au fost slugile celor doi.

Să-i luăm pe rând.

Sorin Grindeanu, premierul Ordonanței nr. 13...

, cel care, la câteva zile după învestire, a scos zeci de mii de români în stradă.

Cel care tremura de frică când Președintele României s-a dus lângă el, încercând să-l convingă să nu facă această nenorocire pentru români. Și nu l-a ascultat. L-a ascultat pe Liviu Dragnea.

Același premier care a făcut, în România, un lucru inedit în politica din România. A fost primul premier dat jos de propriul partid – Sorin Grindeanu.

Și nu s-a dus acasă...

când i-au spus oamenii că nu e bun, că este incapabil și incompetent. Nu, s-a ținut de scaun și a vrut să rămână acolo, împotriva propriului partid.

Iar PSD s-a obișnuit cu asta. Și-a mai dat jos un premier – pe Mihai Tudose.

Mihai Tudose, premierul care-și lua salariul în plic.

Pentru că așa era el obișnuit, să-și ia banii în plic...

, din diferitele funcții pe care le avusese până atunci.

Bineînțeles, „marii gânditori economici”: Marcel Ciolacu și Paul Stănescu!

Ei vin cu amendamente la bugetul României!

Ei își permit să vină cu amendamente la bugetul României!

Și ce amendamente!

Amendamente care însumate...

Da, v-am făcut eu calculul, pentru că nu-l aveați acolo... Însumate fac 6% din PIB.

Dar cel mai tragic – și cred că este la limita trădării naționale – este faptul că propun să nu mai plătim la Comisia Europeană contribuția.

De-acolo vor să ia ei banii pentru aceste amendamente. Din contribuția la Comisia Europeană.

Nu voi permite așa ceva, domnilor!

România are un parcurs european bine stabilit și nu voi permite PSD să interfereze!

## În același timp...

În același timp...

, anul acesta – și românii trebuie să știe acest lucru – avem un buget echilibrat...

, un buget credibil, primul buget după

30 de ani. Recunoscut acest lucru și de Consiliul Fiscal, și de instituțiile internaționale.

Să vă fie rușine!

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Un buget construit în jurul investițiilor.

Și anul trecut aceiași oameni...

ne spuneau că vom distruge România.

Ei, nu! Am reușit, în cea mai mare criză economică din ultima sută de ani, să avem cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. Împotriva a tot ceea ce ați făcut...

în Parlamentul României.

V-am demonstrat cum se face...

V-am demonstrat cum se face economie!

Bine, văd că vă place să decupați...

Vă promit...

Vă promit...

## **Domnul Ludovic Orban:**

Domnule prim-ministru,

Dați-mi voie să le mai atrag atenția o dată colegilor noștri că suntem în Parlamentul României, că în Parlamentul României pentru exprimare există microfon...

și cei care vor să se comporte ca într-o galerie, imediat ce se vor redeschide stadioanele, dacă vor să se comporte ca în galerie, să se ducă pe stadion, nu în Parlamentul României!

Respectați regulamentul și procedurile!

Domnule prim-ministru, vă rog.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Mergeți în Valea Jiului!

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Un buget construit în jurul investițiilor – pentru că am arătat clar că doar investițiile sunt cele care vor duce la dezvoltarea României, dar un buget care forțează reforma. Și de asta vă e frică, nu-i așa?

Vă e frică...

că sinecuriștii pe care îi aveți în funcții nu vor mai fi acolo, nu vor mai avea aceleași salarii!

Vă spun eu că vom face reformă în acest an. Mulțumesc.

## **Domnul Ludovic Orban:**

Mulțumim, domnule prim-ministru.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Du-te în Valea Jiului!

## **Domnul Ludovic Orban:**

Păstrați aceeași atmosferă și în timpul vorbitorului din partea PSD sau...? Sau atunci treceți la alte...?

Deci urmează la cuvânt reprezentanții grupurilor parlamentare.

Îi dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte al Camerei Deputaților.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule prim-ministru,

V-am ascultat cu mare atenție intervenția. Ați vorbit vreo 10 minute, cred.

În tot acest timp, ați împrumutat România cu 600.000 de euro.

1.000 de euro pe secundă...

furați din buzunarul fiecărui român, pe care îi vor plăti copiii și nepoții noștri.

Dar, domnule Cîțu, nu aveți bani să le plătiți salariile restante minerilor din Valea Jiului...

care stau de șapte zile blocați în subteran!

Deși în campanie ați găsit două miliarde doar pentru primarii PNL – mită electorală! Pe aceștia ați avut de unde!

Culmea! Nu v-a folosit la nimic, pentru că ați pierdut alegerile.

Domnule Cîțu, dați-le banii oamenilor urgent! Nu vă mai bateți joc de ei! Sunt banii munciți de ei și meritați de mineri!

Măcar atât să faceți, dacă în rest nu aveți nicio viziune! De aceea veniți astăzi în fața Parlamentului cu un buget de austeritate. Un buget al sărăciei. Un buget care nu oferă nicio perspectivă de dezvoltare României.

PSD – ca să începem să închidem din minciunile dumneavoastră – i-a lăsat lui Orban un deficit de 2,8% și o datorie publică de 34% din PIB.

Orban și Cîțu, fiți atenți, domnilor liberali, au lăsat

– Cîțu din 2020 –, i-au lăsat lui Cîțu din 2021 un deficit de 10% și o datorie publică de peste 47% din PIB.

Acesta este adevărul, domnule Cîțu!

V-am auzit astăzi – și-n plenul Parlamentului – cum că PSD scoate România din Uniunea Europeană.

Vreau să vă reamintesc – și uitați-vă în manualele de istorie: Partidul Social Democrat a dus România în Uniunea Europeană.

## **Voci de la PSD:**

Bravo! Bravo!

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

România...

de astăzi...

Dați-vă masca jos, să v-aud mai bine!

România este astăzi în derivă, pentru că ați alocat cel mai mic pachet din Uniunea Europeană pentru redresarea economiei și pentru lupta împotriva pandemiei. Acest lucru l-a spus Comisia Europeană, nu PSD. Pentru că ați dat afară oameni competenți și v-ați angajat toate pilele de partid. Pentru că una ziceți, alta faceți.

Așa nu se poate scoate țara din criză, domnule Cîțu! Iată, acum, în loc să veniți cu un buget care să repare, dumneavoastră ați luat coasa în mâini și v-ați apucat să secerați veniturile românilor.

Nu vă pasă că energia e mai scumpă, că mâncarea este mai scumpă, că medicamentele sunt mai scumpe. V-ați prezentat deja filosofia de viață – că pe lumea asta nimic nu e gratis.

Din păcate, ați dovedit că nici să mori nu e gratis. Ați tăiat până și de la ajutorul de înmormântare.

Domnule Cîțu, știe tot poporul că la dumneavoastră totul se reduce la bani, pe care fie îi furați, fie îi împrumutați la dobânzi uriașe.

Dar pe lumea aceasta sunt și lucruri care, pur și simplu, nu se măsoară în bani. Și aici mă refer la iubirea pentru copiii noștri, pentru viitorul României.

Copii pe care i-ați mințit și nu le-ați mărit alocațiile.

Și tot aici mă refer la grija față de părinții noștri, de care v-ați bătut joc, promițându-le repetat că veți respecta legea și le veți mări pensiile.

Dar dumneavoastră nu puteți înțelege astfel de lucruri, pentru că dumneavoastră sunteți campionul absolut al urii. Sunteți plin de ură față de bugetari, pe care-i amenințați acum cu tăieri de venituri și cu concedieri. Sunteți plin de ură și la adresa mediului privat, pe care l-ați mințit un an întreg...

Domnule deputat...

...că îl veți ajuta.

...să vă apropiați de final.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Și mințiți în continuare cu nerușinare pe toată lumea, doar ca să învrăjbiți români cu români.

Spuneți-le românilor că i-ați mințit! Recunoașteți că nici n-ați citit Legea salarizării, atunci când mințiți românii că există sporuri de 85%, când ele sunt plafonate la 30%!

Ați mințit când ați spus că există spor de calculator! Nu mai există de 20 de ani, doamnă Turcan, acest spor! Singurul spor pe care l-ați scos...

a fost cel din prefecturi. Culmea, pe care tot dumneavoastră l-ați băgat anul trecut!

Vă rog...

V-ați încurcat în propriile minciuni... Imediat închei, domnule președinte.

Vă rog să terminați, domnule deputat.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

În campania electorală vorbeați de 80 de miliarde de euro. Acum vorbiți de 30 de miliarde, din care, de fapt, 17 sunt împrumuturi.

Sau era vorba tot de programul electoral, și nu de programul de guvernare?

Domnule Cîțu, trebuie să prezentați Europei un plan național de redresare și reziliență. Un plan național, un plan pentru România.

De aceea, domnule Cîțu, acest plan național trebuie dezbătut aici, în Parlamentul României.

Este planul românilor, pentru români.

Nu este un plan al celor care au pierdut alegerile.

Ați spus că vreți reformă în administrare.

Dar reforma nu se face cu minciună, cu ură, cu învrăjbire. Reforma înseamnă un parteneriat corect între stat și privat. Reforma înseamnă ca toți românii să o ducă mai bine, și nu mai rău.

Dar dumneavoastră, domnule Cîțu, nu vreți, de fapt, nicio reformă. Pentru că nu aveți nicio viziune, nici curaj și nici nu vă doriți.

Și, pentru că astăzi, 22 februarie, nu ați fost nici măcar în stare să trimiteți Parlamentului proiectul de buget, duceți-vă acasă, domnule Cîțu! Treaba unui prim-ministru este să poată, iar dumneavoastră este clar că nu puteți nimic!

Mulțumesc.

Am rugămintea către reprezentanții grupurilor parlamentare să respecte timpul alocat.

Îi dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul lider Gabriel Andronache.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule prim-ministru,

Tema supusă astăzi dezbaterii, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, ar fi fost acceptabilă dacă ar fi venit din partea unui partid care nu ar fi guvernat România mai bine de două decenii și care nu ar fi contribuit prin măsurile prociclice la dezechilibrele economice majore...

pe care le înregistrează țara noastră.

Din păcate, solicitarea vine de la PSD. Iar în această situație devine aplicabil ceea ce spunea în trecut Mihai Eminescu:

„Alte măști, aceeași piesă, Alte guri, aceeași gamă, Amăgit atât de-adese

Nu spera și nu ai teamă.”

Închid citatul din „Glossă”.

Personal, susțin dezbaterile în jurul celei mai importante legi anuale: Legea bugetului de stat. Însă, din respect pentru oamenii care ne-au mandatat, cred că dezbaterea trebuie să fie purtată cu argumente serioase, cu responsabilitate și onestitate, nu cu minciuni sau cu lozinci politice.

Inițiatorii acestei dezbateri vorbesc despre – nici nu au mai prezentat, de altfel, titlul dezbaterii –, despre „moartea economică a României”, în condițiile în care niciun indicator economic nu le susține afirmația. Dimpotrivă! Evoluțiile economice din anul 2020 și începutul anului 2021 ne arată că România a adoptat unele dintre cele mai bune măsuri la nivel european pentru atenuarea crizei economice.

Acest lucru este reflectat în faptul că țara noastră a înregistrat în anul 2020 o contracție economică de numai 3,9%, mult mai mică decât media Uniunii Europene, de 4,8%, sau media statelor din zona euro, de 5,1%.

Mai mult decât atât, revenirea economică este una fără precedent, în condițiile în care în ultimele două trimestre din anul 2020 s-au înregistrat creșteri economice puternice: de +5,6% în trimestrul III și +5,3% în trimestrul IV.

Nu voi insista însă asupra cifrelor, pentru că acestea v-au fost oferite și vă vor fi oferite mult mai amplu de domnul prim-ministru.

Stimați colegi,

Sau la majorarea salariului minim și a unor drepturi de protecție socială.

Doamnelor și domnilor colegi din PSD,

Ați avut pretenția ca majorarea să o facă Guvernul PNL în plină criză economică.

Și uite că a făcut-o, cu 14%, în limita resurselor pe care le-a avut la dispoziție.

De asemenea, în anul 2019 unii dintre dumneavoastră vă roteați în jurul președintelui dumneavoastră de atunci manifestându-vă indignarea și opoziția față de majorarea alocațiilor de stat – se întâmpla aici, în Parlament –, deși deficitul bugetar era mic, gestionabil, iar economia creștea.

De aceea, este de subliniat următorul aspect: ori de câte ori ați guvernat țara, dumneavoastră ați fost cei care au făcut comanda, prin legi aberante, iar nota de plată a fost achitată de fiecare dată de guvernele de dreapta; ori de câte ori guvernele de dreapta au însănătoșit economia, au stabilizat finanțele publice ale țării, au stopat risipa și au impulsionat investițiile...

, au urmat apoi guverne socialiste care au promovat irosirea fondurilor publice, renașterea pensiilor speciale, a indemnizațiilor și privilegiilor pentru unele categorii.

Apropiați-vă de final, domnule deputat.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Așa voi face.

Stimați colegi,

Bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale vor reprezenta tema principală de dezbatere a Parlamentului în următoarele zile.

Vom avea suficiente ocazii să contribuim la adoptarea acestora.

Ca un punct de vedere general asupra proiectului de buget, aș spune că acest buget este unul construit în vreme de criză, este realist și, în pofida contextului economic și sanitar, asigură toate resursele necesare pentru plata salariilor, plata pensiilor majorate, a alocațiilor majorate, a cheltuielilor sanitare legate de gestiunea crizei sanitare și de campania de vaccinare, asigură resurse financiare consistente pentru comunitățile locale, pentru protejarea locurilor de muncă și își propune să realizeze cea mai mare valoare absolută a investițiilor publice din ultimele decenii.

Mai mult decât atât, bugetul pentru 2021 nu introduce nici impozite și nici taxe noi și nici nu le majorează pe cele existente.

Domnule prim-ministru, vă urez succes în aplicarea măsurilor de relansare economică prevăzute în programul de guvernare...

, în efortul de combatere a pandemiei, în realizarea campaniei de vaccinare și în demararea reformelor structurale pe care le-ați anunțat! Vă mulțumesc, dragi colegi, pentru că m-ați ascultat. Mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

În urmă cu patru ani, când sute de mii de oameni înghețau în Piața Victoriei pentru a protesta împotriva Ordonanței nr. 13, dată de domnul Grindeanu, aici, în fața noastră...

Aveți și voi un fix...

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

...puțini își imaginau că vom ajunge să mai avem o șansă la reformă. Puțini își imaginau că vom ajunge să dăm la o parte caracatița care controla toate instituțiile statului și mituia baronii locali cu miliarde de lei.

După ce ați avut grijă aproape 30 de ani să ne spuneți că politica nu poate fi făcută de oameni cu cariere solide, veniți din mediul privat și din societatea civilă, de profesioniști în domeniile lor, puțini își mai imaginau că în 2021 vom ajunge să avem o nouă generație de politicieni la guvernare. Însă iată că românii au spus clar la ultimele alegeri că vor ca România să se schimbe.

Și se schimbă, doamnelor și domnilor!

Guvernul PNL–USR PLUS–UDMR este Guvernul care reprezintă acum oamenii care nu-și mai doresc să vadă penali în funcții publice și baroni care-și tratează...

și baroni care-și tratează județele ca pe propria moșie.

Nu mai vor să vadă funcționari numiți politic și incompetenți în instituții.

Nu mai vor să se trateze în spitale în paragină, în timp ce politicienii de la dumneavoastră, domnilor de la PSD, vin și promit spitale regionale, dar ajung să realizeze într-un mandat de patru ani doar niște amărâte de machete 3D.

Copii de turnători!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Doamnelor și domnilor de la PSD,

V-ați arătat limitele competenței după ce n-ați reușit să faceți mai nimic între 2012 și 2019, cât ați avut guvernarea și majoritatea în Parlament.

Sub bagheta lui Ponta, Dragnea, Dăncilă, ați ratat toate oportunitățile de dezvoltare pentru România.

După opt ani, ați plecat de la guvernare lăsând bugetul pe deficit și economia gâfâind, în prag de pandemie.

După ani de zile în care singura politică a fost să aruncați cu bani în stânga și-n dreapta.

Nu puteți voi să veniți să îi dați lecții de economie lui Claudiu Năsui, când l-ați pus...

Vă reamintesc, acum patru ani de zile...

Mulțumesc. Nota 10 la lucru manual, ați decupat frumos.

Acum patru ani de zile l-ați avut ministru al economiei pe Dănuț Andrușcă, domnilor!

Dănuț Andrușcă! Căutați pe internet!

Nu puteți să-l învățați pe Florin Cîțu să construiască bugete și să conducă un guvern când voi ați așteptat doi ani soluții de la Viorica Dăncilă!

Bravo!

Astăzi avem o nouă generație, care duce România într-o nouă direcție, într-o direcție bună.

Bugetul anului 2021 e unul al responsabilității, al solidarității și al repornirii economiei.

Bugetul acesta e construit pe dezvoltare și investiții.

Avem cel mai mare buget pentru investiții din istorie, doamnelor și domnilor!

Bravo!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Și vă aduc aminte că în 2017, acum patru ani de zile, PSD venea cu un buget de investiții de doar 26 de miliarde de lei. Apoi în 2018 Viorica Dăncilă ne prezenta aici, în Parlament, un buget de investiții de doar 32 de miliarde de lei.

Astăzi, Guvernul PNL–USR PLUS–UDMR, condus de Florin Cîțu, prezintă un buget de investiții de 61,4 miliarde de lei, cel mai mare din istorie!

## **Voci din sală:**

Bravo! Bravo!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

În 2017 ați reușit să investiți în transporturi doar 9 miliarde de lei. Astăzi, Cătălin Drulă, ministrul transporturilor, ne prezintă un buget de 14,1 miliarde de lei, din care 8 miliarde vor fi fonduri europene.

În sfârșit România va construi autostrăzi, nu doar planuri pe hârtie!

Guvernul PNL–USR PLUS–UDMR a început munca de reconstruire a statului român. Și să știți că nu ne vom opri, indiferent de presiuni și indiferent de câți politruci se vor agăța de scaune.

Avem o șansă reală să schimbăm România.

Vom duce această luptă cu rețelele voastre de interese și cu clientela voastră și vom reuși.

Vom face o revoluție a bunei guvernări!

## **Domnul Ludovic Orban:**

Din partea Grupului parlamentar al AUR, am înțeles că sunt mai mulți vorbitori, domnul Simion.

Sunt mai mulți vorbitori.

Rugămintea mea e să încercați să vă împărțiți timpul, ca să vă încadrați în...

A, numai dumneavoastră!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vin, din păcate, din județul Hunedoara, unde am fost chemați și de lucrătorii de la Termocentrala Mintia, și de minerii din Valea Jiului. Am fost chemați și în Gorj, de minerii din Gorj, de la Complexul Energetic Oltenia.

Pentru că bătaia de joc a atins cote maxime, Grupul parlamentar al AUR va părăsi sala de ședințe, în semn de solidaritate cu minerii din Valea Jiului și cu toți lucrătorii din domeniul energetic.

Pentru că, din păcate, domnule Cîțu, acest guvern nu are o strategie, nu are o viziune, nu are un plan pentru România. Și pentru că, din păcate, în afară de lozinci, în afară de minciuni, pentru că la conducerea complexelor energetice s-a tot perindat clasa noastră politică, când de stânga, când de dreapta, nu aveam cu ce să îi bucurăm pe acești oameni. Și, în spirit de solidaritate cu ei, domnule Cîțu, pentru că ei nu cred minciunile doamnei Turcan și pentru că ei încă sunt la ora aceasta în mină, din păcate, pentru că este forma lor de protest extrem, prin care își pun viața în pericol, noi, cei de la AUR, vom părăsi aceste dezbateri.

Poate vă veți trezi, domnule Cîțu, și veți înțelege că românii au nevoie de soluții. Și ce le oferiți dumneavoastră? Închiderea minelor, locuri de muncă încă trei luni. Ce predictibilitate?

Vreți să le dați cursuri de reconversie socială. Am tot auzit de 20 de ani această placă.

Nu există. Nu există aceste cursuri.

Minerii de astăzi, care mai au încă forță de muncă, vor ajunge culegători de sparanghel în Germania.

Acesta este finalul de piesă, dacă vreți, al unei clase politice epuizate. Nu aveți soluții.

Domnule Cîțu, vorbesc în numele românilor!

Este timpul să-i ascultați! Nu să faceți analogii din astea elucubrante cu Mineriada!

Ce treabă are, dacă oamenii aceia veneau sau vin la București să-și apere drepturile, ce treabă are asta cu un episod negru din istoria recentă a României?

Domnule Cîțu, dumneavoastră v-ați luat salariul! Minerii din Valea Jiului nu și-au luat nici până astăzi salariul! Și nici nu mai cred în minciuni!

Treziți-vă, domnule Cîțu, și veniți cu soluții!

Fie că transformăm termocentralele să funcționeze pe cărbune desulfurat, fie că le transformăm să funcționeze cu gaze. Dar nu transformați Turceniul, Ișalnița, Termocentrala Mintia în panouri fotovoltaice, că nu e funcțional. Este sistemul energetic național, domnule Cîțu!

Trebuie să dăm soluții românilor! Nu circ, nu lozinci...

, nu demagogie! ( _Râsete. Vociferări. Aplauze.)_

Mă bucur, domnule Orban, că râdeți! V-am auzit râsetul, așa, ruginit. Dar, din păcate, ne conduceți de zeci de ani și este timpul să ne lăsați!

Astăzi o să vă lăsăm noi pe voi! ( _Aplauze.)_

Până una-alta, vă las eu pe dumneavoastră să vă terminați discursul.

## **Voci de la PNL:**

Nu pleca! Nu pleca! Nu pleca! Nu ne lăsa!

În continuare, din partea Grupului parlamentar al UDMR, va lua cuvântul domnul Miklós Zoltán.

## **Domnul Miklós Zoltán:**

Domnule prim-ministru, Domnule președinte, Dragi colegi,

Bugetul pe anul 2021 este unul cu totul și cu totul deosebit, întrucât este un buget de post-criză. Prima criză de acest fel pe care am traversat-o.

Nu există precedent pentru astfel de situații. Nu avem, așadar, scenarii din care să ne fi inspirat. Nu avem învățăminte pe care, eventual, să le fi uitat.

Fiind un buget post-criză, înseamnă că de acum începem să reconstruim bugetul.

Avem, din păcate, un deficit bugetar al cărui nivel maxim – de 3% – l-am depășit încă din 2019 și care, în condițiile anului 2020, s-a adâncit.

Din păcate, tot despre anul 2020 putem afirma că nu a putut fi anul reformelor în marile domenii care constituie marii consumatori ai resurselor bugetului public – administrația publică, sistemul public de pensii –, atunci când se impuneau măsuri urgente de salvare a locurilor de muncă, de protecție socială și sanitară, a categoriilor sociale vulnerabile, atunci când posibilele sincope ale sistemului sanitar ar fi însemnat colapsul întregii societăți.

Anul 2021 trebuie să marcheze începutul reformelor.

Bugetul însă încă nu poate oglindi eforturile de transformare a sistemelor sociale.

În schimb, avem certitudinea majorării substanțiale a investițiilor în anul 2021. Investiții care se vor traduce în dezvoltare. Probabil acesta este unul din marile merite ale acestui Guvern: a ne oferi o viziune de dezvoltare a societății, în condițiile însănătoșirii finanțelor publice.

La atingerea acestor obiective avem nevoie și de majorarea veniturilor, printr-o mai bună colectare, printr-o legislație fiscală mult mai clară, mai echitabilă în stabilirea bazei impozabile, prin digitalizare. Iar banii europeni vor sprijini inițiativele în această direcție.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale mi s-a comunicat că nu există o înscriere la cuvânt.

Ca atare, domnule prim-ministru Florin Cîțu, vă invit pentru a răspunde la intervențiile colegilor deputați din partea grupurilor parlamentare.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Da.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Și stimați români,

Așa cum v-am spus, n-a fost vorba despre buget astăzi, aici, ați văzut foarte bine.

Cei care au discutat despre buget nu l-au înțeles.

Promit că o să-mi iau eu din timp, iarăși, să vă educ.

Mă gândeam să vă înscriu la școală, domnule Ciolacu, și pe dumneavoastră, și pe Paul Stănescu...

, la o facultate cu plată, să vă ajut.

Dar, în același timp...

în același timp

în același timp, vă spun ce am tot spus în acești patru ani de când ne tot vedem în Parlamentul României. Dragi PSD-iști, puneți mâna pe carte!

Cititul nu a omorât pe nimeni!

## **Voci din sală:**

Bravo! Bravo!

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ludovic Orban:**

Având în vedere că domnul prim-ministru a dat răspuns la intervențiile grupurilor, declar închisă această ședință a Camerei Deputaților.

Trebuia să mergi la profesională!

## **Domnul Ludovic Orban:**

Mai... mai lucrați un pic la butaforie, așa, mai... mai exersați!

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să continuăm cu partea a treia a ședinței noastre de astăzi, 22 februarie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Ministerul Energiei, întrebare adresată de domnul deputat Toma Ilie, Grupul PSD. Este?

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Este. Este.

Este.

Întrebarea nr. 269A – Eliminarea tarifelor reglementate de ANRE pentru furnizarea energiei electrice.

Răspunde domnul Niculae Havrileț, secretar de stat. Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Niculae Havrileț** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului_ **:**

## Domnilor deputați,

La întrebarea privind eliminarea tarifelor reglementate de ANRE pentru furnizarea energiei electrice: „Câți bani a alocat Ministerul Energiei pentru informarea cetățenilor României referitor la eliminarea tarifelor reglementate de ANRE pentru furnizarea energiei electrice?”

Răspuns: în lipsa unui temei legal care să permită Ministerului Energiei angajarea cheltuielilor din bugetul propriu necesare desfășurării de campanii de informare cu privire la furnizarea energiei electrice în regim concurențial și la dreptul consumatorilor de a încheia contract de furnizare cu orice furnizor licențiat, nu se pot aloca fonduri pentru informarea cetățenilor României referitor la eliminarea tarifelor reglementate de ANRE.

ANRE, conform cadrului legal în vigoare, asigură creșterea gradului de informare și conștientizare a drepturilor clienților finali de energie electrică în relația cu operatorii economici participanți la piața de energie electrică și întreprinde toate măsurile necesare.

Exemplificăm în acest sens menționând prevederile Legii nr. 160/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea și completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007.

Obiectivele generale ale ANRE în sectorul energiei electrice și gazelor naturale sunt următoarele:

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Domnule secretar de stat, vă mulțumesc.

Cred că trebuie să mergem un pic la esență. Nici nu trebuie să...

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Am înțeles.

Nu, am înțeles.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/4.III.2021

E... înțeles? OK! Domnul deputat spune că...

Doamna deputat Cătăniciu Steluța-Gustica, PSD, dacă este prezentă în sală?

Nu.

Da.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

...a înțeles despre ce este vorba.

Vă rog să-i răspundeți la întrebarea nr. 267A, privind avaria majoră la nivelul rețelei de transport al energiei electrice.

Corect, domnule deputat?

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Corect.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Ce s-a întâmplat, de fapt, în data de 8 ianuarie, când mai multe zone din România nu au avut curent electric, și care sunt cauzele acestui incident grav?

Rețeaua electrică a României funcționează interconectat cu sistemele electrice europene, făcând parte din interconexiunea extinsă denumită „Europa continentală”.

În data de 8 ianuarie 2021, la ora 15.05, ora României, rețeaua europeană interconectată de transport al energiei electrice s-a separat în două zone, din cauza declanșării unor elemente de rețea survenite într-un timp foarte scurt și la variații ale parametrilor energiei electrice.

Acest incident este în plin proces de analiză la nivelul experților Asociației Operatorilor de Transport și Sistem din Europa – ENTSO-E, din care face parte și Compania Națională Transelectrica.

Analiza incidentului se realizează în conformitate cu regulamentele și normele europene.

În baza investigațiilor preliminare efectuate până la acest moment, secvența evenimentelor a condus la concluzia că evenimentul inițial a fost declanșarea întrerupătorului cuplei de 400 kV din stația electrică Ernestinovo, din Croația, care a condus la întreruperea simultană a două axe de transport care făceau legătura între zona de sud-est a Europei și zona de nord-vest.

Separarea fluxurilor de putere în stația electrică Ernestinovo a condus la supraîncărcarea liniilor electrice vecine, ceea ce a provocat declanșarea LEA 400 kV Subotica–Novi Sad, Serbia, astfel întrerupându-se cea de-a treia axă de transport dintre zonele menționate.

Aceste declanșări au fost urmate de pierderea stabilității în funcționarea interconexiunii și de declanșarea altor linii de transport.

## Vă mulțumim.

Înțeleg că domnul deputat este mulțumit de răspuns. Vă mulțumim frumos.

Mulțumesc și eu. La revedere!

Domnul deputat Toma Ilie, PSD.

Domnul Vass Levente, secretar de stat?

Dorim să-i răspundă la întrebarea nr. 273A – Ordin declarare spital COVID – Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu”, din municipiul Hunedoara.

Vă rog.

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind ordinul de declarare spital COVID – Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu”, din municipiul Hunedoara, vă reiterăm răspunsul, după cum urmează:

Potrivit prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, rețeaua de spitale de faza a II-a este stabilită și se aplică atunci când spitalele de boli infecțioase sunt depășite din punctul de vedere al numărului de pacienți internați.

Se bazează pe sistemul pavilionar disponibil în majoritatea spitalelor de boli infecțioase sau pneumoftiziologie.

Vor interna pacienți cu COVID-19 cu forme ușoare, medii, severe și critice, dacă dețin compartimente/secții ATI cu capacitate de ventilație mecanică.

Da.

Vă mulțumim.

Scopul...

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Am înțeles că, între timp, spune domnul deputat că lucrurile au și intrat într-o...

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Da.

Domnule doctor...

Cunosc foarte bine problema. Nu erați atunci...

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Da.

**Domnul Ilie Toma**

**:**

...secretar de stat.

E în regulă.

Dacă îmi permiteți totuși, vă citesc ultima propoziție, care vă răspunde deplin.

Vă rog, vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Vass Levente:**

## Domnule deputat,

Întrebarea dumneavoastră are relevanță, în contextul în care, datorită ritmului de vaccinare a populației, mărimea populației cu risc de îmbolnăvire gravă scade și astfel decidenții la nivel local și național ar putea propune transformarea tuturor spitalelor în entități ce vor avea obligația de a asigura circuite separate bolnavilor de COVID-19 și non-COVID, cu zone comune de așteptare până la sosirea rezultatului rapid de tip antigen.

Problemele specifice ce se vor ivi în momentul respectiv, incapacitatea spitalelor de a asigura aceste circuite separate pe fiecare secție medicală și chirurgicală vor explica din plin deciziile luate la începutul pandemiei.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Îmi dați voie 20 de secunde?

Da, vă rog, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu tot respectul pentru domnul secretar de stat, domnul doctor Vass Levente, dar acea decizie care a fost luată în legătură cu spitalul din Hunedoara a fost o decizie greșită.

Și nu vreau s-o dau politic, vă spun adevărul. Pentru că un spital mare, performant, cel mai performant, alături de Spitalul Județean din Deva, la acea vreme, în loc să trateze bolnavii – și COVID, și non-COVID –, să fie lăsat spital-suport COVID, trei luni de zile a fost doar spital COVID, tratând undeva în jur de 80-100 de bolnavi pe lună, în loc de câteva sute de paturi folosite, cum erau înainte.

Vă mulțumesc.

Să nu se mai întâmple așa ceva! Pentru că în nicio țară europeană nu există spitale COVID și spitale-suport COVID separate.

Vă mulțumesc mult.

Aici eu cred că specialiștii sunt totuși cei mai în măsură... vizavi de contaminare.

Domnul secretar de stat vrea să răspundă, conform regulamentului.

Cred că e vorba de gradul de infectare. Vă rog, domnule secretar de stat.

La începutul pandemiei nimeni nu a crezut că o să avem atâtea probleme medicale și economice și așa mai departe.

În prima fază – cum în mod corect s-au închis școlile, ca lumea să înțeleagă importanța și problemele majore care se ivesc –, credeți-ne, trebuiau să se facă aceste împărțiri: în spitale COVID, spitale de suport și așa mai departe.

Pentru că, dacă nu, am fi ajuns în situația spitalului din Suceava, în care chiar asistentele nu înțelegeau în prima fază, până când nu au fost probleme majore, importanța pandemiei, importanța problemei cu infectarea cu SARS-CoV-2.

Și eu m-am numărat printre parlamentarii care au avut dubii legate de această problemă și de aceea am scris – de la mine către dumneavoastră – în răspunsul respectiv,

personal, că trebuie să ne gândim întotdeauna dacă nu numai noi, ci și alții au înțeles problema aceasta. Pentru că numai în urmă cu 100 de ani am avut o astfel de pandemie.

Eu sper din tot sufletul că începe o perioadă în care fiecare spital – și abordarea dumneavoastră a fost corectă – va fi în stare să-și pregătească, măcar pe secțiile medicale și apoi și în secțiile chirurgicale, circuite separate pentru COVID și pentru non-COVID.

Și cu testele specifice de antigen, în 15 minute, orice pacient care vine în spital, chiar dacă este într-o stare critică, poate fi diagnosticat pozitiv sau negativ cu COVID-19 și poate fi tratat ca atare, pe circuitul pe care trebuie să pornească în cadrul spitalului.

Eu sper din tot sufletul că în Hunedoara o să fie un spital..., pentru că are capacitatea necesară – știu și cunosc spitalul – să se pregătească și să deservească pacienții cronici de-acum încolo.

Vă mulțumesc și eu.

De asemenea, domnul deputat Toma Ilie, Grupul PSD, așteaptă răspuns la întrebarea nr. 268A – Perdele forestiere de protecție din partea domnului secretar de stat Iulian Octavian Stana.

Am discutat cu domnul secretar de stat între timp. Mi-a expus. Ca să nu mai pierdem...

OK!

...timpul.

Rugămintea este: vă rog mult, cât mai repede acele perdele forestiere, pentru că drumurile din România au nevoie de ele.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Da.

Înțeleg că domnul secretar de stat vă va trimite răspunsul și în scris.

Deci înțeleg că e în regulă, da? Bine. Bine.

Se solicită amânare pentru răspunsurile ce se cuvin întrebărilor depuse de: Dunava Costel Neculai – Grupul PSD; Toma Ilie – Grupul PSD; Neaga Florian-Claudiu – Grupul PSD; Cîtea Vasile – Grupul PSD; Toma Ilie – Grupul PSD; Ghiță Daniel-Florin – Grupul PSD; Toma Ilie – Grupul PSD; Burduja Sebastian-Ioan – PNL și Toma Ilie – PSD.

Am încheiat prima parte.

Și trecem la prezentarea interpelărilor.

Le voi da cuvântul colegilor deputați înscriși pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse. Reamintim că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăși trei minute.

Domnul Bîrcă Constantin, Grupul PSD, dacă este în sală? Nu este.

Domnul Toma Ilie, Grupul PSD, o interpelare. Vă rog.

Domnule președinte,

Țin să vă mulțumesc pentru că astăzi am dialogat foarte mult și mi-ați dat cuvântul.

Cu tot respectul, dar, în contextul actual din Valea Jiului, aș prefera să prezint o altă interpelare. Dacă îmi permiteți?

Care nu e...

Legată de... Care nu este înscrisă.

Și e foarte importantă pentru ceea ce se întâmplă în Valea Jiului.

Vă rog, doar să ne încadrăm în timp, atât e rugămintea.

Ne încadrăm în timp fără probleme.

Vă mulțumesc.

Și încă o dată mă adresez Ministerului Energiei, domnului Virgil Popescu, colegul și prietenul nostru de la Comisia pentru industrii și servicii, să facă tot posibilul să încerce să salveze tot ceea ce înseamnă minerit în Valea Jiului, producție de energie electrică pe bază de cărbune pentru termocentralele de la Mintia și de la Paroșeni, dar în principal pentru cea de la Mintia.

Și când vă spun acest lucru vreau să vi-l justific clar și răspicat.

Termocentralele care produc energie electrică pe bază de cărbune sunt cele care salvează sistemul energetic național în vârf de sarcină, în vârf de iarnă sau în ceea ce s-a întâmplat, cum ați văzut din expunerea domnului președinte Havrileț, cu o cădere de tensiune în nu știu ce țară.

România trebuie să rămână independentă energetic.

A fost și este păcat să stricăm aceste capacități de producție.

Dar ați văzut că există necazuri, există restanțe pentru minerii din Valea Jiului, pentru energeticienii de la Hunedoara și din Paroșeni.

Este păcat să lăsăm acest sistem, pentru că este vorba doar de niște bani – 8 milioane de lei, restanțe care am înțeles că se vor plăti. Și sper din tot sufletul ca în următoarele zile ortacii să iasă din mine.

Este vorba de niște restanțe, iarăși, la tichetele de masă, de – tot la fel –, undeva, de 8,2 milioane de lei, și restanțe la tichetele de transport – 2,3 milioane de lei.

Asta înseamnă că prin niște plăți rapide putem salva o situație, dar salvăm o situație de moment.

Apelul meu este pentru a atrage atenția și a-l ruga pe domnul ministru al energiei să-și creioneze o proprie strategie și să încerce să vină să ne-o prezinte, s-o putem vota în comisie, s-o putem duce mai departe.

Vă mulțumesc. Doamna Berescu Monica, Grupul USR PLUS? Nu este. Domnul Floroiu Ionel, Grupul PSD. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează ministrului investițiilor și fondurilor europene, domnului Cristian Ghinea, obiectul interpelării fiind „Finanțarea din Planul național de redresare și reziliență a investițiilor rețelei de apă, canalizare și alimentare cu gaze naturale în localitățile cu mai puțin de 2.000 de gospodării”.

Domnule ministru,

Ați moștenit un plan de redresare și reziliență superficial, nerealist și cu un uriaș deficit de viziune și o flagrantă necunoaștere a nevoilor reale din teritoriu, pe care trebuie să îl transformați într-un instrument de modernizare accelerată a României.

De aceea, vă solicit, în calitate de ministru al investițiilor și fondurilor europene, să includeți pe lista finanțărilor din PNRR rețelele de apă, canalizare și alimentare cu gaze naturale în localitățile cu sub 2.000 de locuitori.

Acestea reprezintă nu doar o prioritate națională pentru dezvoltarea României, ci și un mod inteligent, european de a cheltui aceste fonduri.

Vă solicit, de asemenea, abrogarea Ordonanței de urgență nr. 155/2020 – un document, după părerea mea, superficial, care limitează la 3% posibilitatea de cofinanțări la proiectele de infrastructură la nivel local.

De asemenea, solicit abrogarea Ordonanței de urgență nr. 172/2020 – un alt document redactat fără cunoașterea realităților și nevoilor comunităților locale, care induce confuzie prin formulările confuze și redundante.

Avem nevoie de elaborarea unor acte normative clare și ușor aplicabile de către administrațiile locale interesate să implementeze proiecte de alimentare cu apă, canalizare și rețele de gaze naturale în localitățile mici.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Petrețchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităților. Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată domnului Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Obiectul interpelării: „Situația nerezolvată a animalelor sălbatice din Delta Dunării”.

Stimate domnule ministru,

Delta Dunării este cea mai puțin populată zonă din țara noastră, conviețuind alături de români, în cele 28 de localități, etnici ucraineni, lipoveni, tătari, turci, greci, macedoneni, maghiari, armeni etc. Motiv pentru care, în unele cazuri, găsirea unor soluții pentru problemele stringente semnalate de cetățeni întârzie să apară.

Astfel, s-a ajuns la situația ca anumite probleme să se acutizeze, iar autoritățile locale să fie nevoite să apeleze la sprijinul celor centrale.

În ultimii ani, am semnalat membrilor guvernelor numeroase probleme cu care se confruntă locuitorii acestei zone, însă până în acest moment soluțiile prezentate nu au fost aplicate sau nu au avut efectul scontat.

Una dintre problemele majore, prezentată încă din anul 2018, este legată de creșterea numărului de șacali, care, din cauza lipsei de hrană, dar și a numărului mare de exemplare, după ce au terminat de dezgropat morminte din zonă, au început să atace gospodăriile oamenilor.

Mai grav este faptul că, deși aceste animale sunt nocturne, au putut fi sesizate activități crescute ale acestora și în timpul zilei, lucru care dovedește o schimbare drastică a comportamentului acestor sălbăticiuni.

Un alt aspect îngrijorător a apărut în anul 2019, când s-a constatat faptul că această specie contribuie inclusiv la răspândirea pestei porcine.

Vă mulțumesc. Domnul Ivan Bogdan, PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată ministrului economiei, Claudiu Năsui. Stimați colegi, Stimate domnule ministru,

Programul Start-up Nation a fost înființat în 2017 și a finanțat 17.000 de companii și a creat peste 60.000 de noi locuri de muncă.

În ultimul an, pe fondul pandemiei, 1.400.000 de români și-au pierdut locul de muncă și au rămas în șomaj tehnic.

În anul 2020, Guvernul Orban și ministrul de finanțe de atunci, Florin Cîțu, au împrumutat România cu 33 de miliarde de euro, cu 1.000 de euro pe secundă, în timp ce doar 1% din PIB a fost investit pentru protejarea economiei și a locurilor de muncă, cel mai puțin din toată Uniunea Europeană și mai puțin decât în Congo sau în Burkina Faso.

Astăzi, în toată România sunt 4.250 de antreprenori care și-au îndeplinit condițiile contractuale cu statul român în Programul Start-up Nation, au ținut angajate minimum patru persoane, au făcut achizițiile în termen și, astăzi, ei așteaptă, încă din luna august, să primească banii pe care îi merită pe drept din partea statului român, în urma contractului de finanțare.

Până astăzi însă nu li s-au rambursat nici măcar un leu la 4.250 de tineri antreprenori din România.

În proiectul de buget pe anul 2021 apare Programul Start-up Nation, cu o alocare de 642 de milioane de lei credite bugetare.

Chiar și dacă, prin minune, această sumă ajunge la antreprenori, 1.000 de companii rămân fără finanțare.

Vreau să vă întreb, domnule ministru, dacă în Planul național de redresare și reziliență, care trebuie depus până în 30 aprilie, ați cuprins relansarea Programului Start-up Nation.

Vă rog să încercați să încheiați.

...într-o criză economică fără precedent.

Aici nu este vorba despre PSD, USR sau PNL. Este vorba despre oameni. Despre sute de mii de oameni care și-au pierdut locul de muncă și care trebuie să știe că au ce pune copiilor pe masă, că au bani să-și plătească creditele, că au bani să-și plătească ratele la bănci și că au bani de medicamente în acest moment greu.

Sper că tinerețea dumneavoastră dă dovadă de maturitate și veți ține cont de idei la care eu și colegii mei din PSD am lucrat și vrem să venim cu ele pe masă, pentru a salva ce se mai poate din economia românească.

Vă mulțumesc.

Start...

Vă mulțumesc.

Două secunde, vă rog.

Vă rog.

Start-up pentru tinerii fermieri, pentru studenți și pentru tinerii din diasporă plus program național de consiliere pentru tinerii care vor să acceseze fonduri europene. Domnule ministru, arătați că vă pasă, că veți ține cont de ceea ce noi vă propunem și că veți lupta cu colegii dumneavoastră din Guvern pentru a salva România.

Dacă nu, veți arăta că partidele de dreapta – PNL, USR PLUS – au declarat război românilor din clasa de mijloc. Vă mulțumesc.

Bogdan-Gruia Ivan, PSD, Bistrița-Năsăud.

Domnul deputat Focșa Dumitru, Grupul AUR? Nu este.

Domnul deputat Badiu Georgel, Grupul AUR? Nu este.

Doamna deputat Enachi Raisa, Grupul AUR? Nu este.

Domnul deputat Balabașciuc Călin-Constantin, Grupul AUR?

Nu este.

Domnul Dămureanu Ringo, Grupul AUR? Nu este.

Domnul deputat Coleșa Ilie-Alin, Grupul AUR? Nu este.

Doamna deputat Adomnicăi Mirela, Grupul PSD? Nu este.

Doamna deputat Predescu Ana-Loredana, Grupul PSD? Este.

Vă rog.

Rugămintea este, pentru toți colegii, să încercăm să ne încadrăm în timpul alocat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este în atenția domnului ministru al educației, Sorin Mihai Cîmpeanu.

Obiectul interpelării: „Problema privind acordarea gratuității transportului elevilor care nu pot fi școlarizați în localitățile de domiciliu”.

În temeiul art. 32 din Constituția României, ce prevede dreptul la învățătură, și al Legii nr. 226/2020, care modifică și completează Legea educației naționale, vă supun atenției situația generată de lipsa normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 226/2020 în privința mecanismului decontării cheltuielilor pentru transportul elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu.

Dincolo de inconvenientele create, de absența acestor norme, intervine o problemă majoră în cazul elevilor care sunt obligați să-și achiziționeze abonamentele de transport din surse materiale proprii, acest lucru fiind extrem de dificil mai ales pentru copiii ce provin din familii defavorizate.

Domnule ministru, am convingerea deplină că vă este cunoscut faptul că acești elevi defavorizați, ce provin din familii cu venituri mici, fac parte dintr-o categorie socială vulnerabilă și orice intervenție neinspirată sau mai ales lipsa unor acțiuni de sprijin și a unor politici publice clare și coerente poate genera creșterea reală a pericolului abandonului școlar. Și mă prevalez de această oportunitate pentru a-mi exprima îngrijorarea cu privire la abandonul școlar din România, o problemă reală cu care se confruntă sistemul educațional românesc, și voi susține afirmația cu date statistice, potrivit cărora rata abandonului școlar din România în anul 2019 a fost de 15,3%, în timp ce, în același timp, în Europa rata de părăsire timpurie a școlii a scăzut, în medie, de la 13,4% la 10,2% în 2019.

Vă rog să vă apropiați de sfârșit.

„...din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, 50% din valoarea acestora se suportă din bugetele județelor pe raza cărora se află unitatea de învățământ preuniversitar la care sunt înscriși elevii.”

Vă înaintez rugămintea de a susține punctul de vedere cu privire la elaborarea normelor de aplicare a Legii nr. 226/2020 și pentru identificarea și alocarea sumelor necesare din bugetul Ministerului Educației pentru a asigura deconturile necesare transportului pentru acești elevi.

Totodată, domnule ministru, vă rog să exprimați punctul de vedere al ministerului pe care-l conduceți cu privire la modalitatea cea mai eficientă de a simplifica mecanismul decontării, astfel încât elevii din categorii defavorizate care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu să beneficieze cât mai rapid de abonamente de transport gratuit acordate direct, fără a mai exista necesitatea de a le achita din surse proprii, urmând ca ulterior să deconteze aceste sume de la unitatea de învățământ de care aparțin.

În speranța unui dialog instituțional constructiv, care să genereze măsuri concrete și imediate, menite să soluționeze situația prezentată mai sus, domnule ministru, vă asigur de expresia înaltei mele considerații.

Deputat Ana-Loredana Predescu. Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Ghiță Daniel, Grupul AUR? Domnul deputat Șlincu Dan-Constantin, Grupul PSD. Cu aceeași rugăminte, domnule deputat, de a încerca să ne încadrăm în timp. Sunt foarte mulți colegi care așteaptă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Claudiu Năsui, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului. Stimate domnule ministru,

Cum explicați pierderea celor 45.000 de locuri de muncă care au fost create în ultimii doi ani prin introducerea voucherelor de vacanță?

Datele prezentate public săptămâna trecută de Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România arată că voucherele de vacanță emise în perioada 2019–2020 au creat peste 45.000 de locuri de muncă, care vor fi pierdute în acest an, prin eliminarea acestor stimuli financiari care aduceau încasări directe și indirecte la bugetul de stat. De ce ați ascuns adevărul și ați mințit în legătură cu valoarea voucherelor de vacanță rămase neconsumate din 2019 și 2020, care, în realitate, este de patru ori mai mică decât valoarea anunțată de premierul Cîțu?

De ce nu luați exemplele de bune practici ale tuturor celorlalte state din Uniunea Europeană de reducere de taxe și impozite pentru antreprenorii și IMM-urile de la nivel local și de stimulare a consumului de pe plan intern sub diferite forme?

De ce preferați să puneți capăt supraviețuirii și dezvoltării turismului și domeniului HoReCa de la nivel local prin promovarea altor cheltuieli pe care vreți să le suportați din banii mediului de afaceri?

Domnule ministru,

Este o măsură cu totul inexplicabilă scoaterea acestor stimulente, pentru că toți banii din aceste vouchere intrau în economie și aduceau venituri suplimentare la bugetul de stat. Practic, nu era o cheltuială, ci un stimulent care punea în mișcare un întreg sector economic.

Vă mulțumesc, domnule deputat, și pentru încadrarea în timp.

Doamna deputat Huțu Alexandra, deputat al PSD.

## Bună seara!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi se adresează domnului ministru Attila-Zoltan Cseke, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

Obiectul interpelării se referă la cum explică domnul ministru reducerea fondurilor pentru lucrările publice derulate în toate județele din România prin programele de dezvoltare locală inițiate și aprobate de guvernările PSD.

## Stimate domnule ministru,

Având în vedere cifrele din bugetul de stat pentru anul 2021, publicate de Ministerul Finanțelor Publice, prin care se taie sume importante de la programele de dezvoltare ale autorităților publice locale, respectiv 2,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 37% din sume comparativ cu anul 2020, vă rog să-mi precizați cum vor reuși unitățile administrativ-teritoriale să ducă la capăt investițiile începute în perioada 2018–2020 pentru modernizarea fiecărei localități din țară.

Domnule ministru, după ce Guvernul Orban a tăiat aproape un miliard de euro de la bugetul alocat Programului național de dezvoltare locală, acum Guvernul Cîțu, reprezentat de dumneavoastră, vine și mai taie o dată fondurile pentru lucrările publice de dezvoltare și administrație locală.

În această situație, ministerul pe care-l conduceți își pierde principalul obiect de activitate, iar consecința este una singură: proiectele comunităților locale vor îngheța.

În acest fel, comunitățile locale sunt condamnate la subdezvoltare, iar bugetul de dezvoltare locală este tăiat în

prezent cu 14%. Banii însă sunt mutați în pușculița electorală a prim-ministrului, Fondul pentru situații de urgență, de unde vor putea fi dați discreționar.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Roman Nicolae, Grupul AUR? Nu este.

Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR? Nu este.

Doamna deputat Gliga Dumitrița, Grupul PSD? Nu este.

Doamna deputat Oteșanu Daniela, Grupul PSD? Nu este.

- Doamna deputat Hangan Pollyanna-Hanellore,

USR PLUS?

Nu este.

- Doamna deputat Neagu Denisa-Elena,

- Grupul USR PLUS? Nu este.

Domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează ministrului transporturilor și infrastructurii, iar obiectul interpelării îl reprezintă demararea plăților către persoanele expropriate în zona Aeroportului Internațional Otopeni.

## Domnule ministru,

În urma întrebării cu numărul 136A/2.02.2021, pe care am adresat-o cu privire la stadiul construirii terminalului II al Aeroportului „Henri Coandă” din Otopeni, revin cu o problemă care mi-a fost semnalată de către cetățenii ale căror terenuri au fost expropriate pentru construirea acestui terminal.

Deși aceste terenuri au fost deja expropriate, proprietarii nu și-au primit încă banii. Din cei 969 de proprietari expropriați, doar o parte din dosarele acestora au fost clarificate în cursul acestui an. Întrucât se așteaptă completarea comisiilor de expropriere cu noii membri, în urma alegerilor locale din 2020, consider că este necesară urgentarea acestei situații și pornirea plăților către proprietari.

Totalul banilor necesari despăgubirilor este în valoare de 236.037 milioane de lei pentru cele două localități vizate, și anume Tunari și Otopeni.

Deși procedura de expropriere a fost realizată, numeroși cetățeni s-au confruntat cu o altă problemă. Pe lângă lipsa plăților pentru aceste terenuri, aceștia au fost contactați de către birourile de taxe și impozite ale primăriilor de care aparțin pentru plătirea impozitelor pe terenurile respective pentru anul 2021. Astfel, vă rog să urgentați rezolvarea acestei situații, prin demararea urgentă a plătirii proprietarilor din localitățile Tunari și Otopeni expropriați pentru investițiile care au loc la Aeroportul „Henri Coandă”.

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Și înțeleg că a revenit în sală domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR, pentru o interpelare depusă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Interpelarea este adresată domnului Cătălin Drulă, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Lucrările la podurile de pe drumul național 55 Craiova–Bechet”.

Stimate domnule ministru,

Lucrările de reabilitare a drumului național DN 55 Craiova–Bechet, cu podurile și podețele aferente, vor împlini în curând o nedorită vârstă – șase ani.

În acest timp s-a lucrat doar la partea carosabilă, însă podurile reprezintă marea problemă pentru trafic. Podul de la Malu Mare, de pe DN 55, deschis circulației pe ruta UE România–Bulgaria–Grecia–Turcia, așadar, cu trafic internațional, este construit pe o râpă de dimensiuni considerabile, având circulația restricționată, cu semafor pe un singur sens. Acest pod reprezintă un pericol major de prăbușire, prin dezechilibru, cauzat de circulația pe termen lung a autovehiculelor de mare tonaj pe o singură parte a podului, cea de vest. Presa locală a relatat, în acest context, că acest contract, de aproape 80 de milioane de lei, a fost semnat în noiembrie 2013 de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova cu firma italiană

SECOL: pentru consolidare și amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – km 71 + 100.

Lucrările au demarat în iulie 2015 și încă nu s-au finalizat, iar podul de la km 11 al drumului, de pe raza comunei Malu Mare, s-a dovedit marele eșec al firmei italiene.

Întrebările pe care vi le adresăm sunt legate exclusiv de podul de la Malu Mare:

a) Când a fost construit podul de la Malu Mare și de câte ori a făcut obiectul reparațiilor curente și capitale?

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă mai sunt colege, colegi deputați în sală pentru a depune interpelări?

Nu.

Dacă nu mai există, atunci declar ședința închisă. Vă mulțumesc.

- O seară bună tuturor!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|336662]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 22/4.III.2021 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei