Stenogramă plen

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor cu titlul – Un nou SEC pentru cercetare și inovare – COM 628/2020

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru știință și tehnologie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învățământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informației și comunicații, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Europene, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susținut abordarea propusă privind un nou spațiu european de cercetare și va spori performanța Uniunii Europene în domeniul cercetării și inovării, a subliniat necesitatea susținerii publicării rezultatelor cercetării științifice în regim de acces deschis, a subliniat că mobilitatea cercetătorilor ar trebui îmbunătățită, astfel încât talentele și abilitățile acestora să poată fi desfășurate și valorificate mai bine, a recomandat îmbunătățirea accesului publicului și al cercetătorilor la datele colectate de sateliții europeni, a atras atenția asupra necesității de a se asigura un impact rapid al rezultatelor cercetării și inovării în economie.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 13 aprilie 2021 și a fost aprobată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Domnul Mușoiu.

Sau la dezbateri generale doriți să interveniți? Atunci, la dezbateri generale, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Spațiul european pentru cercetare și inovare are în vedere crearea unei piețe unice, caracterizate prin promovarea liberei circulații a cercetătorilor și a cunoștințelor științifice și a inovării, având ca scop încurajarea unei industrii europene mai competitive.

Acesta va contribui la stimularea redresării Europei, la sprijinirea tranziției ecologice și digitale, prin faptul că va sprijini competitivitatea și va încuraja suveranitatea tehnologică, în conformitate cu modelul de autonomie strategică deschisă.

În acest sens, la 18 martie 2021 Comisia Europeană a prezentat o inițiativă europeană de sprijinire a inovațiilor revoluționare, numită Consiliul European pentru Inovare, care se bucură de un buget de peste 10 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027.

Această inițiativă s-a inspirat dintr-un program-pilot de succes, derulat în cadrul Programului „Orizont 2020”, dar se prezintă ca fiind o noutate la nivel global, prin faptul că ea combină cercetarea în domeniul tehnologiilor emergente cu un program de accelerare și cu un fond de investiții special, Fondul Consiliului European pentru Inovare.

Aproximativ 3 miliarde de euro din bugetul inițiativei vor fi transferați în Fondul Consiliului European pentru Inovare.

Ca urmare a acestui fapt, la 9 aprilie 2021 Comisia Europeană a lansat primele cereri de propuneri în cadrul instrumentului accelerator al Consiliului European pentru Inovare. Peste un miliard de euro va contribui la accelerarea dezvoltării întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor mici și mijlocii care au potențialul de a obține rezultate importante, iar 495 de milioane de euro vor fi alocate pentru inovațiile care sprijină Pactul verde european, precum și tehnologiile digitale și medicale. Sunt vizate descoperirile științifice, realizarea unor progrese tehnologice, eliminarea dificultăților în atragerea de finanțare sau atragerea și a altor investitori necesari pentru amplificarea dimensiunii inovațiilor. Acest model de finanțare unic le oferă întreprinderilor nou înființate și IMM-urilor granturi în valoare de până la 2,5 milioane de euro, combinate cu investiții de capital prin intermediul Fondului Consiliului European pentru Inovare, care variază între 500.000 de euro și 15 milioane de euro.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții, așa că trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu sunt obiecții.

Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecții? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

3. Continuăm cu Raportul privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2020 și Proiectul de hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2020; PHCD 49/2021.

Îi dau cuvântul unui coleg chestor, pentru prezentarea raportului.

Am fost informată că proiectul de hotărâre a fost deja distribuit, așa că vă întreb doar dacă sunt obiecții. Nu.

La titlu dacă sunt observații? Nu. La preambul? Nu.

La articolul unic? Nu.

Dacă la anexa nr. 1 sunt observații? Nu sunt.

La anexa nr. 2?

Nu sunt.

Am încheiat dezbaterile.

Și acest proiect de hotărâre rămâne la votul final. Continuăm cu un alt proiect de hotărâre.

4. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 47/2021.

Proiectul de hotărâre a fost, de asemenea, distribuit.

Vă întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general.

Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu sunt.

Adoptat. La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat. La articolul unic dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, și acest proiect de hotărâre rămâne la votul final.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Rețeaua Europeană a Consiliilor Europene de Mediu și Dezvoltare Durabilă și aprobarea plății cotizației anuale de participare a Secretariatului General al Guvernului, precum și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Rețeaua Europeană a Consiliilor Europene de Mediu și Dezvoltare Durabilă și aprobarea plății cotizației anuale de participare a Secretariatului General al

Guvernului, precum și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, transmis cu adresa PL-x 107/2021 din 17 februarie 2021.

Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 15 februarie 2021.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea Secretariatului General al Guvernului la Rețeaua Europeană a Consiliilor Europene de Mediu și Dezvoltare Durabilă, prin Departamentul pentru dezvoltare durabilă, care coordonează implementarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 la nivel național și își desfășoară activitatea în finanțarea Secretariatului General al Guvernului.

Sumele necesare plății cotizației anuale se vor asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Departamentul pentru dezvoltare durabilă.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Rețeaua Europeană a Consiliilor Europene de Mediu și Dezvoltare Durabilă (EEAC) și aprobarea plății cotizației anuale de participare a Secretariatului General al Guvernului, precum și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, în forma adoptată de Senat _._

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Nu.

Atunci, potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulțumesc și eu.

În continuare, îi dau cuvântul unui reprezentant al Comisiei pentru muncă, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamnă Mara Calista, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 179/2020, prin care se reglementează menținerea în activitate a personalului angajat fără concurs pe perioada stării de urgență în instituțiile din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, din Ministerul Sănătății și unitățile subordonate, din unitățile sanitare și din serviciile de asistență socială pentru o perioadă corespunzătoare celei prevăzute la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, respectiv pentru o perioadă determinată ce nu poate depăși 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 28 decembrie 2020.

Acesta face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu foarte mult.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Da. Doamna Mirela-Elena Adomnicăi.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Mirela-Elena Adomnicăi:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Pentru început aș vrea să abordez o chestiune de formă, în sensul în care, atât în raportul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, cât și la comisiile sesizate pentru avizare, respectiv Comisia pentru drepturile omului, proiectul de lege supus acum dezbaterii este încadrat ca fiind o lege ordinară.

În schimb, în raportul Comisiei juridice acest proiect de lege este calificat ca fiind lege organică.

Pentru viitor, având în vedere respectul pe care îl datorăm acestei instituții, mai multă rigoare și să corectăm și să corelăm rapoartele comisiilor sesizate.

În ceea ce privește fondul problemei, la Comisia pentru muncă și protecție socială parlamentarii PSD au votat împotriva acestui proiect de lege, motivați de faptul că reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, același domn secretar de stat care a prezentat astăzi din partea inițiatorului, nu a fost capabil să ne răspundă la întrebarea: „Câte persoane au fost angajate fără concurs?”

De altfel, ce să ne mai mirăm, dacă însuși premierul României a scăpat de sub control cheltuielile salariale, astfel încât, pentru o informație corectă, consultând site-ul Ministerului Finanțelor Publice, am constatat că de anul trecut, din noiembrie, practic, din noiembrie 2019, de când guvernarea PNL a preluat conducerea, și până în martie 2021 s-au angajat, prin înființare de noi posturi, nu mai puțin de 17.665 de persoane?

Având în vedere că persoanele angajate fără concurs, pe aceste posturi vacantate temporar sau definitiv, au fost angajate în domenii-cheie, practic, pentru gestionarea pandemiei – și ne referim la apărare, ordine publică, dar mai ales la sănătate și asistență socială –, sperăm ca, odată votat acest proiect de lege, pentru că parlamentarii PSD vor vota pentru, eventualele disponibilizări avute în vedere în acest context de austeritate, tot invocat, să nu înceapă cu cei asupra cărora reglementăm prin proiect de lege și prin vot astăzi, respectiv cei angajați în domeniile-cheie, ci să înceapă cu cei 17.665 angajați în mai puțin de un an de zile.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Nefiind amendamente la acest proiect de lege, el rămâne la votul final.

PL-x 129/2020.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare este crearea unei infrastructuri care să permită monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, cu ajutorul unor dispozitive mobile sau fixe, precum și stabilirea responsabilităților autorităților implicate în proces.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și ai Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa nr. 1.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

O să vă rog să propuneți și un timp alocat dezbaterilor proiectului de lege.

Propun 5 minute pentru dezbateri.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Din partea Grupului PSD, doamna deputat Simona-Maya Teodoroiu.

Vă rog. Aveți două minute.

Parlamentarii Partidului Social Democrat vor vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Este încă o dovadă că noi nu facem o opoziție oarbă, nediferențiată în funcție de importanța socială a proiectului respectiv. Or, introducerea acestei monitorizări electronice în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, pe

lângă faptul că a fost fundamentată legal cu mai bine de 10 ani în urmă, iar primele studii au fost realizate la Ministerul Justiției încă din anii 2013–2014, preia acum bune practici europene în materie.

Având în vedere domeniile de aplicare relativ vaste ale brățării electronice în state europene cu solide tradiții democratice, observăm că aspectele avute în vedere, cu prioritate, de acest proiect de lege – de exemplu, pentru a proteja victimele violenței domestice și aplicarea ordinului de protecție – pot fi extinse și la alte domenii, dacă legea va dovedi eficiență și viabilitate în aplicarea sa, iar în acest sens atragem atenția că este esențială asigurarea de către Guvern a finanțării corespunzătoare implementării acestui sistem de brățări electronice.

Observăm astfel că doar faza proiectului-pilot necesită peste 3 milioane și jumătate de euro; astfel, este evident că, fără asigurarea durabilă a resurselor financiare și umane necesare, acest proiect benefic pentru sistemul judiciar și pentru cetățenii români riscă să rămână literă moartă.

Observăm, de asemenea, că în anul 2016 Guvernul de atunci, sub coordonarea pe domeniu a ministrului Pîslaru, USR PLUS, a întrerupt finanțarea implementării cu fonduri europene a unui proiect important care începuse a fi derulat de guvernele PSD, 2014–2015, un proiect de peste 32 de milioane de euro, în cadrul căruia au fost obținute rezultate durabile, dintre care faptul că 12.000 de persoane aflate în dificultate, ca victimele violenței domestice, au fost ajutate...

Vă rog să concluzionați!

...a fost un program informatic integrat și, de asemenea, s-a creat un număr unic pentru protecția victimelor violenței în familie.

Deci încă o dată spunem că fără finanțare acest proiect va rămâne doar o bună intenție. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Oana Murariu, din partea Grupului USR PLUS. Vă rog.

## Stimați colegi,

În urmă cu mulți ani, când am auzit pentru prima dată de conceptul de „ordin de protecție” mi s-a părut absolut normal să avem și noi prevăzută în legislație o asemenea procedură. Însă nu la fel de firesc mi s-a părut ca, în afară de temerea agresorului de a răspunde penal, în situația în care încalcă ordinul de protecție, să nu existe niciun alt impediment în încălcarea acestuia și, practic, prima persoană care să afle despre încălcarea ordinului de protecție să fie victima aflată față în față cu agresorul.

În anul 2020 a crescut cu 19% procentul incidentelor de violență domestică față de anul 2019 și aproximativ o treime din numărul ordinelor de protecție sunt încălcate.

Tocmai de aceea mă bucur că avem, în această săptămână, ocazia să dezbatem și să votăm acest proiect de lege privind sistemul de monitorizare cu brățări electronice – atenție, se amplasează pe gleznă, și nu la mână! –, astfel încât atunci când agresorul se apropie de victimă să fie alertate și aceasta din urmă și organele de poliție și să se poată lua măsuri în timp util, în mod real. Avem nevoie de așa ceva.

De aceea, decizia înțeleaptă este să votăm pentru adoptarea acestui proiect de lege. Și Grupul USR PLUS va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Aș vrea doar să vă reamintesc că acest proiect de lege este în procedură de urgență, ca atare vom avea un singur vorbitor de grup parlamentar.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Ioan Cupșa, din partea Grupului PNL. Vă rog.

Vă rog să concluzionați!

## **Domnul Ioan Cupșa:**

Voi concluziona.

## Doamnă președinte,

Un antevorbitor, o doamnă, spunea că este nevoie să asigurăm tot sprijinul financiar pentru a deveni funcțional acest sistem. Guvernul s-a obligat să facă acest lucru.

Modificările pe care le-am făcut, prin amendamentele adoptate în cursul săptămânii anterioare, acestei inițiative legislative asigură finanțarea necesară acestui proiect.

Primele cheltuieli vor fi în jur de 3,5 milioane de euro, cele pentru faza-pilot, urmând ca ulterior să fie asigurate din bugetul de stat, respectiv, dacă este cazul, din Fondul de rezervă aflat la dispoziția prim-ministrului toate sumele necesare pentru a fi funcțional acest sistem.

Vă mulțumesc tuturor pentru sprijin.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor,

După mai bine de 18 ani, din momentul în care în România am reglementat ceea ce se numește ordin de protecție, respectiv ordinul provizoriu de protecție, efectiv, îl vom pune și în aplicare, vom asigura mijloacele tehnice ca ordinul de protecție să fie mult mai bine respectat.

Legea nr. 217/2003 este legea fundamentală pentru existența acestor ordine de protecție.

Acum vreo 11 ani, când am adoptat legea privitoare la noul Cod de procedură penală, de asemenea, vorbeam acolo despre sisteme electronice de supraveghere, care, până în prezent, n-au putut fi folosite.

În anul 2016 am adoptat o lege prin care transpuneam o directivă europeană, acea lege se numea Legea ordinului european de protecție.

În 2013, prin legile nr. 253 și nr. 254, legi privind executarea pedepselor, a măsurilor preventive, vorbeam, de asemenea, despre necesitatea de a implementa astfel de sisteme electronice de supraveghere.

Astăzi, cu ajutorul dumneavoastră, al fiecăruia dintre dumneavoastră, acest lucru va fi posibil.

Țin să le mulțumesc colegilor mei din Partidul Național Liberal care au fost inițiatori – doamna senator Alina Gorghiu, domnul Predoiu, domnul Vela și, nu în ultimul rând, domnul Florin Cîțu; sunt cei care au fost primii semnatari ai aceste inițiative legislative.

Partidul Național Liberal a sprijinit acest PL-x de la bun început, așa cum l-am sprijinit și astăzi și cum îl vom vota în consecință.

Vom face astăzi „cadou” – vedeți ghilimelele de rigoare – brățări electronice inculpaților, condamnaților și, respectiv, persoanelor violente.

Facem acest lucru nu pentru a încălca dreptul la viață privată. Vom afecta dreptul la viață privată doar atât cât este necesar, vom aplica principiul proporționalității. Vom proteja însă, folosind aceste sisteme electronice de supraveghere, vom proteja viața, integritatea fizică a celor care ne sunt nouă apropiați.

Mulțumesc și eu.

Continuăm cu domnul deputat Hajdu Gábor.

## Doamnă președinte, Stimați colegi deputați,

Parlamentarii UDMR vor vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, un proiect de lege care, într-adevăr, a intrat destul de târziu în Parlament. Și este foarte important să și treacă. Este foarte important, totodată, ca aplicarea legii să nu rămână doar un deziderat, ci să fie pus în aplicare sistemul pe care îl adoptăm acum în Parlament și să fie alocate de Guvern sumele necesare funcționării.

Legea va proteja victimele violenței domestice, dar, totodată, aduce și noi măsuri de aplicare a Legii penale la nivelul secolului XXI.

Vă solicităm, în consecință, să sprijiniți și dumneavoastră, cu voturile dumneavoastră, adoptarea legii. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat Hajdu.

Continuăm cu doamna deputat Șerban Gianina, din partea Grupului AUR.

Așa cum spuneam, Grupul PSD a avut deja un vorbitor și proiectul de lege se află în procedură de urgență. Deci avem un vorbitor per grup.

Bună ziua, doamnă președinte!

Vreau să vă spun că AUR susține acest proiect de lege. Este un proiect de lege benefic, care, într-adevăr, a ajuns destul de târziu, dar este un proiect de lege foarte important în protecția vieții și în protejarea vieții, de fapt, a victimelor violenței domestice.

Violența domestică este un fenomen foarte întâlnit și femeile abuzate au nevoie de protecție.

Acest proiect de lege nu trebuie să rămână doar pe hârtie, așa cum sunt și ordinele de protecție, pentru că simpla hârtie nu oferă protecție victimei. Și îi solicit Guvernului să aloce fondurile necesare în vederea implementării acestui proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind intervenții, trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

La amendamentele admise, de la 1 la 50, dacă sunt intervenții?

Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau acum cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru apărare și Comisia pentru sănătate, domnul deputat Nelu Tătaru, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Nu.

De la 50 la 100? Nu. De la 100 la 200? Nu. De la 200 la 283? Nu.

Dacă se susțin amendamentele respinse de la 1 la 12? Nu.

Atunci, proiectul de lege, cu amendamente admise, rămâne la votul final.

## Vă mulțumesc.

Mă numesc Gabriel Marius Mureșan, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne.

Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 219/2020 se instituie posibilitatea de achiziționare a serviciilor de mentenanță, cu sprijinul Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate, pentru buna funcționare a echipamentelor medicale achiziționate sau care se vor achiziționa, destinate acțiunilor pentru protecția populației în situații de urgență, generate de tipul de risc de epidemii și alte evenimente generatoare de victime multiple.

De asemenea, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 219/2020, stabilirea anexei de noi categorii de produse, materiale și obiecte sanitare, inclusiv majorarea cantităților de produse, se realizează prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, la propunerea șefului Departamentului pentru Situații de Urgență.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, transmis cu adresa PL-x 94 din 10 februarie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 8 februarie 2021.

Consiliul Legislativ, prin adresa nr. 1.298/30.12.2020, a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților raportul comun de adoptare a proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Intrăm în dezbateri generale și îi dau cuvântul domnului deputat Gabriel-Valer Zetea, de la Grupul PSD.

Vă rog.

## Stimați colegi,

Parlamentul României este chemat din nou în ședință pentru a discuta, pentru a nu știu câta oară, un proiect de lege care prevede adoptarea unei ordonanțe de urgență și care vorbește despre proceduri urgente de achiziții, fie de echipamente medicale, fie de materiale de protecție, fie de servicii de mentenanță, așa cum este în cazul de față. Deci este chemat tot timpul Parlamentul ca să salveze onoarea și obrazul Guvernului și boacănele Guvernului, pentru că, de mai mult de un an de zile, de când este criză sanitară în România, n-am avut un plan. Nici anul trecut, sub guvernarea PNL și Ministerul Sănătății condus de Nelu Tătaru, nici în ultimele luni de zile, sub guvernarea aceasta de tip CDR și sub conducerea USR-istului Vlad Voiculescu, n-am avut un plan. De fiecare dată lucrurile s-au făcut pe picior, de fiecare dată s-au identificat nevoile de către Ministerul Sănătății după ce nevoia oamenilor a trecut și tocmai de aceea am ajuns să vorbim despre achiziții urgente.

Și știm la ce ne duce gândul în momentul în care vorbim despre achiziții urgente sau la ce se gândește PNL. Se gândește la UNIFARM și la milioanele de măști care au fost sifonate în timp de pandemie, și la sutele de mii de materiale de protecție pentru medici, și la sutele de ventilatoare care și în acest moment sunt în depozitele UNIFARM, bani care s-au sifonat către firmele de casă.

Minte!

## **Domnul Gabriel-Valer Zetea:**

PSD este un partid responsabil, care înțelege situația în care ne aflăm și care va vota pentru acest proiect de lege, pentru că românii nu trebuie să fie pedepsiți din cauza incompetenței dumneavoastră, și cea de anul trecut, a PNL, și cea actuală, din acest an, a USR.

Dragi colegi, vă recomand un lucru: lăsați deoparte gâlceava politică! Apucați-vă de treabă! Și am aprecia cu toții să fie o treabă cinstită.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Mai avem o intervenție, din partea Grupului AUR. Vă rog, domnule deputat George Simion.

Deci avem așa: izolete – 17.000 de euro bucata. Au fost folosite 3 luni; nu mai știm nimic despre acele izolete.

E minciună, domnule Andronache, PNL, faptul că Vlad Voiculescu, fostul ministru al sănătății, a spus despre un tun de peste un miliard, prin operațiunea UNIFARM – domnul Adrian Ionel? Asta este o minciună? Era în zona de ministeriat al PNL.

După aceea, mai avem sute de milioane de euro pentru spitale modulare COVID, spitale modulare care nu au fost folosite niciodată. În Iași, la Lețcani, în Bacău, în București, Pipera, avem un centru medical în Grivița. La fel. Probabil și asta este, la fel, o minciună.

După aceea, avem teste medicale rapide, teste rapide de COVID care n-au fost niciodată folosite pentru școli. Au fost achiziționate, n-au fost niciodată folosite.

După aceea, mai avem măști...

Care aceea?!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Aceea! Cum care aceea?! Aceea, n-o știți?! Aceea!

Aia!

Mai avem măști neconforme, pe care populația este obligată, teoretic, să le poarte, dar măști neconforme pe care Guvernul României, anul trecut, în guvernarea PNL monocoloră, a dat sute de milioane de euro.

Despre asta vorbim, cu aceste achiziții, și pentru asta ar trebui noi să fim responsabili în fața pandemiei?!

De acord, dar cea mai mare pandemie și cel mai mare virus este virusul corupției.

Așa că, dragi colegi...

Vă rog să concluzionați!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

## Concluzionăm!

Fără corupți în funcții publice!

Fără corupți în timpul pandemiei!

Asta este ce doare cel mai mult, iar, dacă domnii de la USR PLUS își susțin fostul ministru, ar trebui să vină aici, la tribună, și să relateze despre tunul de peste un miliard de la UNIFARM, despre izolete, despre spitale modulare, despre măști, teste rapide și câte și mai câte, pentru că voi nu vă gândiți la sănătatea populației, voi vă gândiți la buzunarele unor grupuri de interese.

Am concluzionat.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Nemaifiind intervenții și nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Comisiei pentru transporturi și infrastructură, pentru prezentarea raportului.

Este în sală un reprezentant al Comisiei pentru transporturi?

O să-l citească domnul secretar Ganț sau...?

Vă rog.

Mulțumesc frumos.

## PL-x 104/2021.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 222/2020 privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea actului normativ, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc mult, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Benedek Zacharie, din partea Grupului UDMR. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Legea nr. 352/2015 care reglementează funcționarea ISCTR... Deci, repet, Legea nr. 352/2015. Deci din 2015 tot prorogăm termenul ca să se decidă ca angajații ISCTR să devină funcționari publici sau nu.

De atunci tot prorogăm termenul ca acest ISCTR să fie finanțat integral din bugetul de stat sau să aibă venituri proprii.

Vom fi de acord cu această prorogare de termen, dar aș atrage atenția că dacă se uită cineva în bugetul de venituri și cheltuieli al ISCTR sunt foarte multe neconcordanțe.

Dacă ne gândim că din 2018, 2019, respectiv 2020 au aceleași sume alocate din amenzile date, deși în această lege, Legea nr. 352, scrie că ei se autofinanțează cu 30% din valoarea totală a amenzilor... Aici vorbim de 9 milioane de lei, pe când în raportul de activitate sunt 103 milioane. Ar trebui să aibă 31 de milioane din amenzi, nu 9 milioane.

Și sunt și foarte multe alte probleme. Deci ar trebui ca cineva să se ocupe de această instituție și, până la urma urmei, până pe 31 decembrie 2021 să se decidă dacă avem nevoie de ISCTR sau nu avem nevoie.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu.

Mai avem o intervenție online, domnul deputat Toma Vasilică.

Aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Vasilică Toma**

**:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Discutăm de o instituție fundamentală în domeniul transporturilor rutiere, instituție care, realmente, face diferența între bine și rău, în cazul de față între transporturile ilegale și transporturile legale.

Sigur că va trebui să votăm această prorogare de termen, pentru că nici până acum Ministerul Transporturilor nu a venit cu proiectul de act normativ care să coreleze Legea nr. 352, înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transporturile Rutiere, cu legislația generală.

Sper ca totuși pe 30 decembrie anul acesta să nu vină din nou Ministerul Transporturilor cu o solicitare de o nouă amânare.

Cele două principale modificări la care se referă reorganizarea ISCTR înseamnă finanțare de la bugetul de stat integral și transformarea inspectorilor ISCTR din angajați pe bază contractuală în funcționari publici.

De asemenea, vreau să precizez că acum, în mare măsură, ISCTR este finanțat de o altă instituție de stat din cadrul Ministerului Transporturilor, respectiv ARR.

Precizez, în context, că noii guvernanți se pare că au dat drumul la cheltuieli inutile, cheltuieli foarte mari în aceste instituții. Deși suntem în situație de pandemie, se pare că se fac achiziții de autoturisme de lux, de diverse alte obiecte cu care se umplu birourile și, mai nou, se pare că vin spre ISCTR..., a venit o solicitare către ARR pentru a crește taxele pentru activitățile specifice, fiindcă – ce să vedem? –, din cauza acestor achiziții de nestăvilit, se pare, și necesitățile au crescut foarte mult.

## Stimate colege,

Stimați colegi,

Discutăm de o instituție, cum am spus, foarte importantă și spun așa: reorganizarea ISCTR trebuie văzută ca o acțiune strategică, prin care să se încurajeze operatorii autorizați, operatorii serioși, cei care plătesc taxe la bugetul de stat, nu prin aplicarea de amenzi, bineînțeles, fiindcă acesta nu poate să fie un scop în sine, ci prin aducerea în zona taxabilă, în zona autorizată, a transportatorilor ilegali.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă rog să concluzionați!

## **Domnul Vasilică Toma**

**:**

Voi concluziona în câteva secunde.

De aceea, ISCTR reorganizat va aduce, cu siguranță, resursele necesare finanțării de la bugetul de stat.

Din păcate, în ultimele 10-15 luni au explodat efectiv transporturile ilegale rutiere în România. Avem sute de autovehicule în fiecare județ care fac transport național și de bunuri, și de persoane, avem mii de autovehicule care fac transport internațional de persoane. Mă așteptam ca actualul ministru al transporturilor să aibă o colaborare foarte strânsă cu fostul ministru al transporturilor, fiindcă sunt în același Guvern, actualul ministru de interne, și să controleze acest fenomen, fiindcă se pierd zeci de milioane de euro pe lună numai din neînregistrarea și neplata TVA la aceste transporturi ilegale.

De aceea, un ISCTR operaționalizat, organizat va aduce venituri la bugetul de stat și bineînțeles că va sprijini și operatorii serioși.

Este un domeniu foarte afectat, poate la fel de afectat ca domeniul HoReCa, iar, din păcate, actualul Guvern nu a venit cu nicio măsură specifică pentru ajutorul acestor întreprinzători.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasilică Toma**

**:**

De aceea, rog Ministerul Transporturilor, pe de o parte, să reorganizeze urgent ISCTR și să controleze împreună cu Ministerul de Interne transporturile ilegale.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Nemaifiind intervenții și nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Timpul dedicat dezbaterilor de astăzi a fost epuizat, așa că încheiem aici această sesiune și continuăm cu răspunsurile orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice și prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Vă mulțumesc și vă doresc o seară plăcută tuturor.

## PAUZĂ

Bună ziua, stimați colegi!

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 19 aprilie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate.

Domnul deputat Dămureanu Ringo. Este?

Este aici.

Ministerul Afacerilor Externe, doamna secretar de stat Daniela Grigore Gîtman, vă rog.

**Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule deputat Ringo Dămureanu,

Cu privire la întrebarea dumneavoastră referitoare la semnificația „vlahilor” din Serbia, pentru Ministerul Afacerilor Externe, vă aducem la cunoștință următoarele aspecte:

Relațiile României cu etnicii români au la bază repere juridice fundamentale – Constituția României, al cărei art. 7 atestă explicit preocuparea statului român pentru românii din străinătate; Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare; precum și normele și documentele programatice internaționale privind protecția drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanelor aparținând minorităților naționale.

România are calitatea de stat înrudit în raport cu persoanele din zona Balcanilor de Vest care își asumă apartenența la spiritualitatea românească, indiferent de etnonimul sub care aceștia sunt cunoscuți.

Ca urmare, Ministerul Afacerilor Externe monitorizează, atât în plan multilateral, cât și bilateral, nivelul de protecție a drepturilor identitare ale persoanelor aparținând minorității înrudite.

Partea română a solicitat constant și insistent Serbiei ca toți cetățenii sârbi care își asumă identitatea română, indiferent de regiunea în care locuiesc sau de etnonimul sub care sunt identificați, să se poată bucura de drepturile la educație în limba română, să beneficieze de serviciul religios în limba maternă, să aibă acces la mass-media în limba română, să beneficieze de reprezentare în forurile politice locale și naționale.

Acestea sunt drepturi firești, care se circumscriu ansamblului de valori europene comune și constituie criterii politice de bază pentru orice stat care dorește să intre în familia europeană.

România își menține interesul crescut de a contribui la conservarea identității lingvistice, culturale și religioase a persoanelor aparținând minorității române din Serbia și de a elimina, prin demersuri diplomatice susținute, standardele diferite de protecție, promovate de autoritățile sârbe, între etnicii români din Valea Timocului și cei din Voivodina.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul parlamentar al PNL – tot pentru Ministerul Afacerilor Externe. Doamna secretar de stat Daniela Grigore Gîtman. Vă rog, doamnă secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat Daniel Gheorghe,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, întrebarea nr. 633A din 11 martie, având ca obiect „Situația demografică și viitorul populației României”, vă comunic următoarele:

Informații actualizate cu privire la situația cetățenilor români care și-au stabilit domiciliul în străinătate, ca urmare a eliberării unui pașaport electronic cu menționarea țării de domiciliu, sunt disponibile pe pagina de internet a Direcției Generale de Pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În ceea ce privește cetățenii români rezidenți pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene, precizez că, din datele disponibile la nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României, rezultă un total de 5.126.293 de cetățeni rezidenți.

În acest context, menționez că Ministerul Afacerilor Externe nu are competențe în materie de monitorizare a dinamicii mobilității cetățenilor români.

Precizez faptul că art. 5 lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români din străinătate prevede obligația acestora ca, în cazul stabilirii reședinței sau a domiciliului în străinătate, să informeze cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României.

Legea nu prevede însă nicio sancțiune pentru nerespectarea de către cetățenii români a obligației de înregistrare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

În ceea ce privește comunitățile istorice din Republica Moldova, Ucraina, Serbia și Bulgaria, datele statistice pe care le deține Ministerul Afacerilor Externe sunt următoarele:

În Republica Moldova, potrivit rezultatelor recensământului populației și al locuințelor din anul 2014, a reieșit o populație totală de 2.804.801 locuitori, având următoarea structură de autoidentificare etnică: moldoveni – 73,7%, respectiv 2.068.058 persoane; români – 6,9%, 199.800 de persoane; ucraineni – 65%; găgăuzi – 4,5%; ruși – 4% și bulgari – 1,8%.

După cum cunoașteți, România respinge diferențierea între noțiunile „român” și „moldovean”.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat. Înțeleg că domnul deputat are un comentariu.

Până vorbește domnul deputat, am un apel la doamnele și domnii secretari de stat.

Deoarece sunt multe, relativ multe răspunsuri astăzi și mulți colegi care așteaptă să-și citească interpelările, vă rugăm frumos, pe cei de la ministere, să vă încadrați în termenul de 3 minute, astfel încât să poată tot mai mulți colegi să primească răspunsurile și tot mai mulți colegi să-și citească interpelările.

Și vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc doamnei secretar de stat pentru răspunsul adresat.

După cum se vede, avem în afara hotarelor României încă o Românie, să spunem așa.

Și este evident că atât Ministerul Afacerilor Externe, cât și Guvernul României ar trebui să prioritizeze tot ceea ce înseamnă viața și felul în care aceste comunități românești din diasporă și din jurul României, din comunitățile istorice, reușesc să-și păstreze identitatea și reușesc să fie, să spunem așa, cuplate la ceea ce înseamnă dinamica economico-socială a României.

Vorbim de peste 5 milioane de români care trăiesc în țările membre ale Uniunii Europene. Deci avem mai mult de 5 milioane de români care au părăsit România și care sunt parte din națiunea noastră, pe care suntem datori să-i susținem, să-i ajutăm și, de ce nu?, să-i motivăm să se întoarcă acasă. Pentru că România este patria eternă a tuturor românilor.

De asemenea, un alt aspect important îl reprezintă acea împărțire abuzivă, imorală și mincinoasă a românilor din Ucraina și Basarabia între români și moldoveni și a celor din Serbia între români și vlahi.

Cred că aici Ministerul Afacerilor Externe joacă un rol foarte important pe relația bilaterală și este esențial ca vecinii noștri să înțeleagă că acest tip de împărțire abuzivă, aberantă, chiar cu trecut în totalitarism, nu mai poate continua și nu poate fi tolerată la nesfârșit. Există doar români, și nu români și moldoveni, nu români și vlahi. Acest lucru ar trebui să se audă peste tot.

A fi moldovean înseamnă a fi...

Concluzionați, vă rog.

...a fi român. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Același apel și la colegii deputați, să nu depășească două minute, exact, pentru a se încadra cât mai mulți colegi în timpul alocat ședinței noastre de astăzi.

Domnul deputat Tuhuț Radu-Marcel, Grupul parlamentar al PSD – doamna secretar de stat Maria Ștefania Manea, Ministerul Educației.

Vă rog frumos, doamnă ministru.

## **Doamna Maria Ștefania Manea** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Educației_ **:**

Bună ziua!

Vă mulțumesc. Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Situația vaccinării cadrelor didactice și testării elevilor”, vă comunic următoarele.

Interesul profesorilor pentru vaccinarea anti-COVID a crescut, astfel că procentul cadrelor didactice care s-au vaccinat depășește 50%.

Pentru testarea rapidă a copiilor și a profesorilor au fost alocate peste 1.000.000 de teste antigen rapide.

În 8 săptămâni de școală, începând din 8 februarie, au fost folosite mai puțin de 2% din numărul total de teste antigen rapide puse la dispoziție pentru testarea în școli.

Cauzele acestui insucces major au fost lipsa de personal medical sau indisponibilitatea acestuia pentru administrarea

testelor antigen rapide, precum și faptul că sunt considerate de foarte mulți părinți ca fiind invazive sau traumatizante pentru copii. Drept urmare, nu-și dau acordul pentru testarea în acest fel, mai ales pentru cei de vârstă mică.

Soluția este utilizarea unor teste noninvazive, care înlătură cele două neajunsuri.

4. Prin HG nr. 370/2020 privind aprobarea Programului național „Școala de acasă”, în vederea achiziționării de dispozitive...

Doamnă secretar de stat, o secundă, vă rog. Domnul Tuhuț este în sală?

A!

Vă rog.

Așadar, HG nr. 370 – achiziționarea de dispozitive electronice cu conexiune la internet necesare dotării unităților de învățământ preuniversitar de stat pentru facilitarea activităților didactice la distanță pentru elevii din medii defavorizate înmatriculați în unitățile de învățământ preuniversitar de stat: au fost distribuite 250.000 de tablete, în 42 de județe și municipiul București.

De asemenea, prin HG nr. 756/2020 privind aprobarea Programului național „Educația în siguranță”, în vederea achiziționării de materiale de protecție sanitară și dispozitive electronice necesare asigurării activităților didactice, au fost distribuite 37.497 de tablete, 4.375 de laptopuri și 3.144 de camere web; în cadrul Proiectului ROSE – Romania Secondary Education, finanțat prin Banca Mondială, au fost livrate 41.966 de laptopuri și mai sunt de livrat 17.106.

5. Indicatorii privind abandonul școlar utilizează informații culese la final de an școlar, indicatori de ieșire, iar datele statistice nu sunt încă raportate pentru 2020 de către Institutul Național de Statistică.

Reducerea părăsirii timpurii a sistemului de educație și formare a stat în permanență în atenția Ministerului Educației.

Menționăm că, în vederea aplicării prevederilor art. 58 alin. (3) din Legea educației naționale, precum și a Ordonanței de urgență nr. 6/2021 privind modificarea și completarea unor acte normative, a fost emis OME nr. 3.300/2021 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului național „Școala după școală”, pentru elevii până la clasa a VIII-a inclusiv.

Potrivit art. 2 din OME nr. 3.300, sunt eligibili pentru a participa la Programul-pilot național „Școala după școală” elevii până la clasa a VIII-a inclusiv aflați în risc de părăsire timpurie a școlii și/sau în risc ori în situație de eșec școlar, în special elevii care nu au avut acces sau au avut acces deficitar la activitățile educaționale desfășurate prin intermediul tehnologiei și al internetului, precum și elevii aparținând mediilor și grupurilor vulnerabile.

6. Hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență instituie activitățile ce impun prezența fizică a preșcolarilor și a elevilor în unitățile de învățământ și stabilirea unor măsuri necesare a fi aplicate în contextul pandemiei de COVID-19. 7. Ordinul comun al ministrului educației și ministrului sănătății nr. 3.235/2021 din 4 februarie 2021, cu modificările și completările ulterioare, reglementează procedura și măsurile obligatorii privind prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2 care se vor aplica în unitățile de învățământ preuniversitar/conexe/instituțiile de învățământ, în scopul asigurării dreptului la învățătură și a dreptului la sănătate.

## Mulțumesc frumos.

În continuare, domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe. Este în sală?

Dacă nu este în sală, atunci, Ministerul Afacerilor Interne, îi veți trimite în scris.

Doamna deputat Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina, Grupul parlamentar al PSD, a primit în scris de la Ministerul Afacerilor Interne.

Domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul parlamentar al PNL – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, domnul secretar de stat Ionel Scrioșteanu.

Cu rugămintea, în continuare, să ne încadrăm totuși în cele 3 minute.

## Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Podurile pietonale de pe centura municipiului București, tronsonul dintre Otopeni și Mogoșoaia, în zona Odăile”, vă comunicăm următoarele.

CNAIR – SA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, are în elaborare documentația de atribuire în vederea demarării achiziției aferente obiectivului pasarelei pietonale pe centura municipiului București între DN 1A și DN 1. După obținerea aprobării finanțării, procedura de atribuire va fi finalizată în maximum 80 de zile, iar execuția lucrărilor se va face în 12 luni.

Vă mulțumim pentru interesul exprimat și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Aveți intervenție? Vă rog.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Tot ce pot să fac este să vă rog să urgentați procedura privind finalizarea acestor lucrări pentru pasarelele pietonale de pe centura Bucureștiului, zona Odăile, între Otopeni și Mogoșoaia.

Situația de acolo este foarte gravă, în special din pricina accidentelor rutiere care se produc, accidente rutiere soldate inclusiv cu răniri de persoane și chiar cu victime.

Este o zonă extrem de circulată, o zonă foarte aglomerată.

Și cred că pentru Ministerul Transporturilor ar trebui să prezinte o prioritate tot ceea ce se întâmplă pe axul drumului național centura Bucureștiului, iar realizarea acestor pasarele pietonale ar trebui să fie începută în cel mai scurt timp și finalizată în cursul acestui an.

Pentru că, trebuie să recunoaștem, și în anii trecuți am făcut interpelări pe același subiect și, parcă, de la un an la altul lucrurile au fost amânate și răsamânate.

Atunci când este vorba de viețile oamenilor, când este vorba de siguranța traficului rutier într-una dintre cele mai aglomerate zone din România, nu doar din regiunea București–Ilfov, cred că fiecare zi pe care o pierdem poate să ducă la riscuri nebănuite pentru oameni și pentru toți cei care participă la trafic.

Aștept realizarea acestor pasarele în cel mai scurt timp. Vă mulțumesc.

## Mulțumim frumos.

Doamna deputat Presură Alexandra, Grupul parlamentar al PSD, a primit în scris de la Ministerul Transporturilor.

Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR, nu este. Atunci, am să-l rog pe domnul secretar Cătălin Boboc, secretar de stat din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, să-i trimită în scris.

Tot domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul parlamentar al AUR – de la Ministerul Finanțelor.

Domnule secretar de stat Lucian Ovidiu Heiuș, vă rog să-i trimiteți în scris.

Domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul parlamentar al PNL – Ministerul Finanțelor, domnul secretar de stat Lucian Ovidiu Heiuș.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Lucian Ovidiu Heiuș** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor_ **:**

Stimate domnule deputat Andrei-Daniel Gheorghe,

Ca urmare a adresei dumneavoastră referitoare la întrebarea privind „Situația remitențelor și impactul COVID-19 asupra acestora”, potrivit sferei de competență a Ministerului Finanțelor, vă comunicăm următoarele.

Conform structurii balanței de plăți formate din transferul lucrărilor înregistrate în venituri secundare și remunerarea netă a salariaților înregistrată în categoria veniturilor primare, potrivit Raportului anual pentru anul 2019 privind balanța de plăți și poziția investițională internațională netă, publicat de Banca Națională a României, valoarea netă a remitențelor personale în anul 2019 a fost de aproximativ 4,9 miliarde de euro. Potrivit datelor disponibile în baza de date a Băncii Naționale a României, valoarea salarială în anul 2019 a fost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, iar în anul 2020 de aproximativ 2,8 miliarde de euro.

Datele privind transferurile lucrătorilor nu se regăsesc prezentate distinct în baza de date a BNR, aceasta cuprinzând doar datele agregate privind veniturile secundare.

Vă prezentăm în tabelul de mai jos valoarea remunerărilor salariale în anul 2019 și 2020, potrivit datelor disponibile în baza de date a BNR, astfel�

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Aveți intervenție?

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Ghiță Daniel-Florin, Grupul parlamentar al PSD.

Deoarece nu este prezent în sală, Ministerul Finanțelor, domnul secretar de stat Lucian Ovidiu Heiuș, vă rog să depuneți răspunsul în scris.

Domnul deputat Benga Tudor-Vlad, Grupul parlamentar al USR PLUS, am înțeles că a primit de la Ministerul Finanțelor în scris.

Tot domnului deputat Benga Tudor-Vlad, Grupul parlamentar al USR, am înțeles că tot în scris i-ați înaintat.

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena, Grupul parlamentar al PSD, nefiind în sală, Ministerul Finanțelor, vă rog să depuneți...

Este în sală?

Unde ești, Nati? A!

Da, este un răspuns mai vast, pe care l-am trimis doamnei deputat. Are vreo șapte pagini. O să încerc să sintetizez, ca să nu...

Vă rog, să ne încadrăm...

...ocupăm timpul celorlalți...

...în cele 3 minute.

## Da.

## Stimată doamnă deputat,

La întrebarea nr. 1 – care este suma totală accesată de Ministerul Finanțelor de la băncile comerciale românești de la învestirea noului guvern?

Și la întrebarea – care este suma totală a împrumuturilor externe contractate de Guvern prin Ministerul Finanțelor?

Situația împrumuturilor contractate de Ministerul Finanțelor de pe piața internă și externă în perioada 1 ianuarie 2021 – 9 aprilie 2021 se prezintă astfel:

– emisiuni de titluri de stat pe piața internă interbancară prin certificate de trezorerie cu discount și obligații de tip benchmark în valoare totală de 19,33 miliarde de lei și respectiv 1,47 miliarde de euro;

– emisiuni de euroobligațiuni pe piețele externe în valoare echivalentă a 3,5 miliarde de euro;

– trageri în cadrul împrumuturilor de la instituțiile financiare internaționale, respectiv BEI, BIRD, în valoare totală de aproximativ 18 milioane de euro.

Întrebarea nr. 2: care este destinația explicită a sumei totale împrumutate – împrumuturi externe și interne? Cu rugămintea defalcării acesteia pe domenii de investiție.

Și la întrebarea nr. 3 – care este destinația ultimului împrumut făcut de Ministerul Finanțelor, în valoare de 300 de milioane de lei?

Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64 privind datoria publică, cu modificări și completări ulterioare, Ministerul Finanțelor este autorizat să angajeze în numele și în contul statului obligațiuni de natura datoriei publice guvernamentale, în principal pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat prin lege, de Parlamentul României, pentru refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale, în linie cu obiectivele stabilite prin Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu pentru perioada 2019–2021.

Astfel, în mod similar cu anii precedenți, în anul 2021 împrumuturile statului sunt contractate pentru finanțarea deficitului bugetar aferent anului curent, aprobat prin Legea nr. 15/2021 privind bugetul de stat pe anul 2021.

Precizăm că, potrivit cadrului legal privind datoria publică, în cursul unui an, Ministerul Finanțelor contractează împrumuturi guvernamentale independent de evoluția și disponibilitățile existente în contul curent general al Trezoreriei și de evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat în decursul acestui an.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. Aveți comentarii, doamnă deputat?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero**

**:**

Nu.

## Mulțumesc frumos.

Domnul deputat Tuhuț Radu-Marcel, Grupul parlamentar al PSD. Ministerul Energiei, domnul deputat... domnul secretar de stat – scuzați-mă, am emoții, că nu vreau să greșesc numele – Ákos Derzsi.

Am spus bine? **Domnul Derzsi Ákos** _– secretar de stat în Ministerul Energiei (din sală)_ **:**

Derzsi.

Derzsi.

Scuze!

Vă rog, cu scuzele de rigoare!

Da.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, adresată Ministerului Energiei, având ca obiect „Extinderea rețelei de gaze naturale în Munții Apuseni”, vă comunicăm următoarele.

Au fost o serie de cinci întrebări. Încerc să răspund la fiecare.

În prezent, cel mai avansat proiect de exploatare a gazelor naturale offshore este proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia.

Avantajul extragerii din Marea Neagră constă în evitarea semnificativă a dependenței de importul de gaz.

Deci este normal și pentru minister ca acest sistem să participe în mixul energetic din România.

Deci ministerul se străduiește în această direcție.

Conform discuțiilor purtate cu reprezentanții Black Sea Oil & Gas – SRL, termenul de finalizare a lucrărilor ar fi noiembrie 2021.

În ceea ce privește proiectele de extindere a rețelei de gaze naturale la nivel național, aducem la cunoștință că operatorii de distribuție de gaze naturale extind sau racordează solicitanții la sistemul actual de distribuție, dar recunoaștem că sunt întârzieri cu îndeplinirea solicitărilor, din cauza lipsei fondurilor, precum și a personalului de execuție, ca urmare a numărului mare de cereri.

În consecință, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a emis un ordin prin care aprobă Regulamentul privind racordarea la sistemul de distribuție a gazelor naturale, care dă posibilitatea solicitantului să finanțeze lucrarea, cu recuperarea finanțării în termen de 5 ani de zile.

În același timp, s-au încheiat acte adiționale de extindere a zonelor concesionate, în sensul includerii localităților aparținătoare unității administrativ-teritoriale din cadrul căreia pentru cel puțin o localitate serviciul de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale a fost deja concesionat, conform prevederilor legale menționate anterior.

Iar la întrebarea nr. 5, în ceea ce privește evoluția prețului gazelor naturale ulterior exploatării din Marea Neagră, noi evaluăm că va fi o scădere a prețului gazului pentru consumatorii finali.

Mulțumim frumos, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Zetea Gabriel-Valer – tot Ministerul Energiei, domnul secretar de stat Ákos Derzsi.

Sper că n-am mai greșit.

Nu. Mulțumesc. Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, adresată Ministerului Energiei, având ca obiect „Cozile interminabile pentru încheierea noilor contracte la energia electrică”, vă comunicăm că, în contextul liberalizării de la 1 ianuarie 2021 a pieței de electricitate și eliminării tarifelor reglementate la energia electrică, termenul în care se pot încheia noile contracte de furnizare în piața concurențială a fost prelungit până în 30 iunie 2021.

Considerăm că, pe lângă ofertele de furnizare puse la dispoziție consumatorilor, facilitățile oferite în contextul procesului de încheiere a noilor contracte de furnizare ar trebui să reprezinte un element de concurență între operatorii de furnizare, iar interesul și disponibilitatea acestora de a pune la dispoziția clienților instrumente noi și rapide ar trebui să conteze în alegerile pe care le fac potențialii clienți.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei este un organism independent, aflat în coordonarea Parlamentului. Prin legislația secundară în domeniu, trebuie să asigure creșterea gradului de informare și conștientizare a drepturilor clienților finali de energie electrică în relația cu operatorii economici participanți la piața de energie electrică și trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru punerea la dispoziția acestora de informații practice.

De asemenea, conform Legii nr. 123 a energiei electrice și gazelor naturale, se menționează că Agenția Națională de Reglementare asigură creșterea gradului de informare și conștientizare a drepturilor clienților finali de energie electrică în relația cu operatorii economici participanți la piața de energie electrică și întreprinde toate măsurile necesare pentru punerea la dispoziția acestora de informații practice. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc frumos.

Pentru scurte comentarii, vă rog frumos, domnule deputat.

Domnule secretar de stat,

Răspunsul ministerului evident că mă nemulțumește și vă garantez că o să mă întărâte, astfel încât să continui cu această serie de întrebări până când o să înțelegeți sensul întrebărilor pe care vi le-am dat.

Nu am contestat strategia actualei guvernări, de liberalizare a prețului la energie, chiar dacă acestui lucru sigur că, în contextul pandemiei și al scăderii veniturilor populației, nu... nu îi înțeleg rostul, până la urmă, pentru că este o măsură care pune o povară în plus pe bugetul fiecărei familii, ci am vorbit despre un caz concret. Am vorbit despre o agenție a Electrica, din Baia Mare, unde la 8.00 dimineața, în 24 martie, zeci de persoane stăteau la coadă, în frig, pentru a merge să-și schimbe contractele de furnizare a energiei.

Trebuie să înțelegeți că n-ați făcut suficient. Nici voi, cei de la Ministerul Energiei, nici cei de la ANRE n-ați făcut suficient pentru a le explica oamenilor, pentru a le oferi soluții oamenilor. Soluții facile, prin care nu să-i puneți pe drumuri, nu să-i puneți să stea la cozi, ci să veniți în întâmpinarea lor cu soluții. N-ați făcut acest lucru.

Mă bazez pe dumneavoastră, domnule secretar de stat, că vă văd de bun-simț, să le explicați celor care au condus și anul trecut Ministerul Energiei că lucrurile pot să fie făcute și altfel. Pot să fie făcute cu empatie și cu grija față de cetățean.

Explicați-i domnului ministru că oamenii care stau în frig în continuare, la cozi, pentru a satisface dorințele PNL de liberalizare, nu au greșit cu nimic. Voi ați greșit, că n-ați făcut încă suficient pentru ei.

Voi continua cu astfel de întrebări până la momentul în care vom primi cu toții, noi, românii, răspunsurile corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena – pentru Ministerul Culturii.

Din partea Ministerului Culturii, domnul secretar de stat András István Demeter, vă rog.

## **Domnul Demeter András István** _– secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnă deputat,

Pentru a mă înscrie în limita de timp stabilită, o să dau citire doar acelor pasaje din răspunsul nostru referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Situația personalului angajat pentru gestionarea cetăților dacice” care sunt foarte, foarte apropiate de obiectul întrebării.

Cetatea Sarmizegetusa Regia a fost preluată în administrarea Consiliului Județean Hunedoara, prin efectele Hotărârii Guvernului nr. 1.237/2012, iar Cetatea Căpâlna se află în cea a comunei Săsciori.

Institutul Național al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii, a finanțat, în ultimii ani, prin Programul național de restaurare, intervenții la cetățile Sarmizegetusa Regia și Căpâlna, în contextul în care acestea au un regim de proprietate clar, spre deosebire de celelalte patru cetăți din județul Hunedoara. Pentru acestea se vor putea prevedea investiții similare odată ce vor fi preluate în administrare de către Consiliul Județean Hunedoara.

Ministerul Culturii sprijină Consiliul Județean Hunedoara în procesul de preluare în domeniul public și dare în administrare a cetăților dacice din Munții Orăștiei, însă suplimentarea resurselor financiare necesare lucrărilor de conservare și punere în valoare, administrarea cetăților sunt condiționate de existența resurselor umane adecvate. În acest sens, conform prevederilor art. 6 din Legea nr. 23/2020 pentru protejarea cetăților dacice din Munții Orăștiei și pentru respectarea prevederilor legale în acest domeniu, consiliile județene au între atribuții înființarea, în structura aparatului propriu sau în afara acestuia, de compartimente specializate sau posturi ori, după caz, înființarea și organizarea de instituții sau servicii publice specializate.

În acest context, dat fiind că administrarea cetăților Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Luncani, Piatra Roșie și Ibănița constituie o activitate nouă, specializată și complexă, opinăm că demersurile Consiliului Județean Hunedoara

Mulțumesc frumos, domnule secretar de stat.

O invit la microfon pe doamna deputat Intotero NataliaElena, cu scurte precizări asupra răspunsului dumneavoastră.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule secretar de stat,

Interpelarea mea era în legătură cu statutul celorlalte cetăți dacice. Știam de Cetatea Sarmizegetusa Regia, a fost un demers încă din anul 2012 pentru ca aceasta să fie trecută în administrarea Consiliului Județean Hunedoara.

Având în vedere exemplele de bune practici pentru administrarea acestei cetăți de când a fost dată Consiliului Județean Hunedoara, începând din anul 2014, am început să lucrăm la acel proiect de lege, pe care am reușit să-l trecem după, atenție!, 6 ani, ca celelalte cetăți dacice din județul Hunedoara și cetatea la care dumneavoastră făceați referire – Căpâlna, din județul Alba – să fie date în subordinea celor două consilii județene, respectiv Consiliul Județean Hunedoara și Consiliul Județean Alba.

Întrebarea mea se referea la acest aspect, având în vedere că a trecut un an de când acest proiect de lege a trecut, de când aceste cetăți dacice sunt în administrarea Consiliului Județean Hunedoara – în speță, la acest județ fac referire – și din acel moment am fost doar duși de nas. Acele 35 de posturi propuse de Guvernul României spre a fi alocate pentru buna gestionare a cetăților nu s-au primit nici până în momentul de față. De asemenea, se întâmpină dificultăți în reglementarea statutului juridic al unor suprafețe de teren de pe lângă o parte a cetăților dacice, astfel încât Consiliul Județean Hunedoara, chiar dacă a înființat o direcție specifică pentru dezvoltarea, punerea în valoare a acestor cetăți, încearcă să acceseze fonduri europene. Sunt blocați din cauza a ceea ce se întâmplă, activitatea guvernamentală în momentul de față, atât la Ministerul Culturii, cât și la următorul minister la care dumneavoastră ați făcut referire, Ministerul Dezvoltării.

Trag un semnal de alarmă pe această cale. Cetățile dacice, dacă au fost trecute în administrarea consiliului județean, așa cum s-a dorit de întreg plenul Parlamentului, în urmă cu un an, și promulgat de Președintele României... Vă rog din tot sufletul să faceți toate demersurile necesare pentru ca aceste cetăți să fie puse în valoare, având în vedere că, de la an la an, numărul turiștilor care doresc să le viziteze este tot mai mare.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Vă mulțumesc frumos.

Domnul deputat Benga Tudor-Vlad, Grupul parlamentar al USR PLUS, nefiind în sală, îl rog pe domnul secretar de stat Vass Levente să depună răspunsul în scris.

- Domnul deputat Brian Cristian?

Nu este în sală.

Este? Unde?

Vino mai în față!

Vă rog, Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Educației, cine răspunde?

Cîrstea Adrian-Ștefan, secretar de stat. Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Adrian-Ștefan Cîrstea** – _secretar de stat în_

## _Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Răspunsul este destul de scurt.

Cu privire la întrebarea formulată de domnul deputat Brian Cristian, întrebarea nr. 908A, care are ca obiect „Abordări diferite între cluburi sportive și licee cu program sportiv”, vă comunicăm următoarele.

Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (1) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Tineretului și Sportului este organul administrației publice centrale de specialitate care coordonează activitatea din domeniul educației fizice și sportului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta lege.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din același act normativ, fac excepție de la prevederile alineatului precedent:

a) activitatea de educație fizică și sport din unitățile și instituțiile de învățământ, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 4–6 și a celorlalte prevederi legale în vigoare.

Potrivit art. 4 din același act normativ, Ministerul Educației Naționale organizează activitatea de educație fizică și practicarea sportului în învățământul preuniversitar și universitar.

Iar, conform art. 6 alin. (7), pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, în condițiile legii, clase, școli și licee cu program sportiv, precum și cluburi sportive școlare.

Având în vedere prevederile legale mai sus menționate, întrebările formulate de dumneavoastră sunt de competența Ministerului Educației.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. Domnule deputat, aveți comentarii? Nu.

Tot domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR PLUS – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, domnul secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci, vă rog.

## **Domnul Claudiu-Vasile Răcuci** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**

## Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Ca urmare a întrebării dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, având ca obiect „Înrolarea primăriilor în sistemul național electronic de plată online”, vă comunicăm punctual următoarele.

La întrebarea nr. 1 – care sunt măsurile luate pentru ca toate primăriile din România să ofere opțiunea plății online a taxelor și impozitelor locale?

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile administrației publice locale își desfășoară activitatea potrivit principiului autonomiei locale, având dreptul și capacitatea efectivă de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale la nivelul cărora sunt alese, treburile publice, în condițiile legii.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 84 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.

Totuși, în contextul actualei situații epidemiologice, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, care afectează desfășurarea în parametri normali a activităților economice, plata taxelor și impozitelor prin mijloace electronice online de plată reprezintă unul dintre serviciile de bază puse la dispoziția cetățeanului și a mediului de afaceri. În acest sens, în unele localități, cetățenii și persoanele juridice aflate pe teritoriul țării sau în afara acesteia sunt privați de posibilitatea de a efectua plăți electronice online, care oferă posibilitatea acestora de a elimina deplasarea la ghișeele autorităților de stat pentru plata diferitelor taxe și impozite, minimizând timpul necesar interacțiunii cu instituțiile de stat.

Vă rugăm să concluzionați.

La această întrebare vă rugăm să vă adresați Autorității pentru Digitalizarea României și Ministerului Finanțelor. Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos și eu, domnule secretar de stat. Domnul deputat Brian Cristian are o precizare. Vă rog, domnule deputat.

## Stimate domnule secretar de stat,

După cum menționam și în intervenția mea din 10 martie, sistemul național electronic de plată online a devenit indispensabil pentru cetățenii din mediul urban, chiar și pentru multe dintre primăriile care îl utilizează și se bucură de beneficiile oferite de tehnologia modernă pentru încasarea impozitelor și taxelor locale la distanță.

Ghișeul.ro a beneficiat de o evoluție excepțională în ultimul an, iar un aport important l-a avut pandemia prin care trecem și în acest moment.

Observ că, din punct de vedere financiar, considerați implementarea acestui mijloc de plată un cost suplimentar, dar, din informațiile obținute de la bănci, costurile de implementare au scăzut treptat, iar din analiza instituțiilor care utilizează acest sistem este evident că soluția plăților online generează economii.

Vă mulțumesc pentru informațiile furnizate până în prezent, dar vă rog să-mi răspundeți și la următoarele întrebări:

1. Care sunt rezultatele obținute în urma radiogramei

nr. 148.482 din data de 3.11.2020?

2. Și considerați oportun să reluați recomandarea de a se înrola în ghișeul.ro printr-o nouă radiogramă în acest an, prezentând și oportunitatea optimizării costurilor la nivelul fiecărei UAT?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos și eu, domnule deputat. Mai avem pe ordinea de zi...

N-aveți de răspuns acum, ați preluat întrebările, pur și simplu, da?

Mai aveți ceva comentarii dumneavoastră?

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena și domnul deputat Dămureanu Ringo, din partea... Vă informez, din partea Departamentului pentru relația cu Parlamentul, că la întrebările dumneavoastră către Ministerul Economiei,

Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor se solicită amânare din partea Secretariatului General al Guvernului.

Acestea fiind spuse, continuăm cu sesiunea din partea ședinței noastre consacrată prezentării interpelărilor.

De la Grupul parlamentar al UDMR, domnul Kolcsár Anquetil-Károly?

## Domnule președinte,

Interpelare având ca obiect „Aplicarea Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1.819/2020 de către unitățile sanitare”.

Ordinul nr. 1.819 din 27 octombrie 2020 a modificat Ordinul ministrului sănătății nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, de către Institutul Național de Sănătate Publică, de către unitățile sanitare, precum și de către serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București–Ilfov și de medicii de familie a măsurilor domeniului sănătății publice în situații de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2, prin introducerea unui punct nou, 8, care prevede:

Pacientul pozitiv nu mai trebuie testat/retestat Real-Time PCR timp de 90 de zile de la vindecare, cu excepția persoanelor cu imunodepresii severe sau a celor care dezvoltă simptomatologie clar sugestivă.

Dacă retestarea totuși se petrece, un rezultat pozitiv în perioada de 90 de zile de la vindecare nu poate fi considerat o nouă infecție, cu excepția persoanelor cu imunodepresii severe sau a celor care dezvoltă simptomatologie clar sugestivă.

În aceste condiții, este total de neînțeles procedura aplicată de personalul medical de la UPU Târgu Mureș, de întrerupere a investigațiilor și a tratamentului adecvat în cazul pacienților care se prezintă pentru alte probleme decât infecția cu SARS-CoV-2 și pe care, deși demonstrează că au trecut prin boală și s-au vindecat în perioada celor 90 de zile prevăzute de ordin, totuși personalul medical îi transferă în secția de bolnavi de COVID la orice bănuială de infecție cu SARS-CoV-2.

Prin internarea în mod nejustificat a pacienților în secția de boli infecțioase – COVID și oprirea procedurilor medicale de diagnosticare a altor afecțiuni până la confirmarea rezultatului de infecție cu SARS CoV-2, moralul pacientului este afectat și, mai mult decât atât, pot exista repercusiuni grave în cazul bolilor nediagnosticate la timp care nu au legătură cu COVID-19.

De asemenea, nu lipsită de interes este remarca supraîncărcării inutile, nejustificate a facturilor decontate de spitale cu teste nerelevante.

Mulțumim frumos, domnule deputat.

Știu că aveți două interpelări. Regulamentul spune să prezentăm doar una. Și, dacă n-ar fi fost alți colegi în sală, v-aș fi dat cuvântul.

Dar rugămintea este... Dacă vreți să mai stați în sală, întrucât văd că sunt colegi foarte puțini, la sfârșitul ședinței vă mai dau o dată cuvântul.

Și îmi cer scuze, dar trebuie să respectăm...

Doamna deputat Stoica Elena, Grupul parlamentar al PSD?

Nu este.

Domnul deputat Georgescu Nicolae? Nu este.

Domnul deputat Muraru Alexandru, Grupul PNL? Nu este.

Doamna deputat Natalia Intotero, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am depus și eu două interpelări. Am să citesc textul uneia dintre acestea.

Interpelarea se adresează domnului ministru, respectiv Barna Tánczos, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Până la sfârșitul lunii aprilie 2021, România trebuie să trimită la Bruxelles Planul național de redresare și reziliență – PNRR – în forma finală. Având în vedere că acest plan urmărește, printre altele, și protejarea mediului, prin adoptarea unor reforme și investiții potrivit pilonului I – Tranziția verde, inclus în Planul Național de redresare și reziliență, vă adresez următoarele întrebări:

1. Câte propuneri a formulat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor spre a fi introduse în documentul final al PNRR și care sunt acestea?

2. Câte dintre propunerile făcute de dumneavoastră devin investiții înaintate prin ministerul dumneavoastră și care dintre acestea deja fac parte din documentul final?

Și 3. Care sunt țintele concrete pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor dorește să le atingă prin acest PNRR?

Vă rog să-mi comunicați răspunsul în scris și oral. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos, doamnă deputat. Domnul deputat Tudorache Daniel – nu. Trif Bogdan – nu. Domnul deputat Năcuță Sorin? Nu.

Domnul deputat Tuhuț? Nu.

Domnul deputat Muraru Alexandru – nu. Domnul deputat Popescu Vlad – nu.

Doamna deputat Gliga Dumitrița, Grupul parlamentar al PSD, vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Interpelarea mea este adresată domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării – „Incidentele apărute în interacțiunea cadrelor MAI cu populația civilă”.

Domnule ministru,

În ultimele luni au devenit deja un element al realității cotidiene relatări ale mass-mediei referitoare la cazuri de abuz de autoritate sau de intervenții în forță, atunci când este, dar și când nu este cazul, din partea unor cadre ale Ministerului Afacerilor Interne, polițiști și jandarmi, soldate uneori, din păcate, cu vătămări ale integrității fizice și/sau pierderi de vieți omenești.

Cu atât mai mult, în actualul context social, apreciem că se impun o atenție sporită și măsuri suplimentare din partea conducerii Ministerului Afacerilor Interne în ceea ce privește buna pregătire și instruire profesională, inclusiv pe dimensiunea interacțiunii și comunicării cu cetățenii, a cadrelor MAI însărcinate cu asigurarea și menținerea liniștii și ordinii publice în acord deplin cu respectarea strictă a demnității umane, a drepturilor și libertăților cetățenilor.

Față de cele de mai sus, venim și vă întrebăm, domnule ministru, dacă la nivelul conducerii MAI sunt pregătite o strategie specială de criză și un pachet adecvat de măsuri aferente, care să fie, prin urmare, adaptate circumstanțelor sociale particulare pe care le traversează societatea românească în momentul de față.

Ne interesează în mod deosebit dacă sunt avute în vedere măsuri suplimentare concrete pe linia unei mai bune instruiri și pregătiri profesionale a cadrelor MAI, nu doar pe linie pur tehnică, de strictă specialitate, ci și pe dimensiunea comportamentală și comunicațională privind cetățenii, pentru asigurarea unui climat civilizat de interacțiune cu aceștia, cu accent pe dezamorsarea pașnică a situațiilor tensionate.

Solicit răspuns în scris.

Deputat Dumitrița Gliga.

Mulțumim frumos, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Șlincu Dan-Constantin, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregătește doamna deputat Huțu Alexandra, tot Grupul parlamentar al PSD. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, domnului ministru Cătălin Drulă.

Stimate domnule ministru,

În ultimul an și jumătate am constatat, alături de toți locuitorii județului Botoșani, că investițiile în infrastructura rutieră au fost o mare păcăleală din partea dumneavoastră și a predecesorilor.

După ce ați promis investiții masive, fără precedent în acest domeniu, totul se rezumă la desene pe hârtie și la vorbe goale. Botoșănenii așteaptă și finalizarea obiectivelor prioritare inițiate de Partidul Social Democrat, încă de la venirea la guvernare a domnului Orban, iar acum a domnului Cîțu, dar nu s-a mișcat nimic.

Propaganda guvernamentală nu poate acoperi realitatea pe care zeci de mii de botoșăneni o simt și o trăiesc, zi de zi, când circulă pe drumurile naționale din județul Botoșani și își pun viața în pericol, pentru că, pur și simplu, sar cu mașinile din groapă în groapă.

Este o crasă expresie a neputinței, a incompetenței și este inacceptabil. Dacă nu puteți sau nu știți ce să faceți ca să asfaltați drumurile din județul Botoșani și din toată țara, mai bine îi lăsați pe alții în locul dumneavoastră, capabili să facă treabă.

Domnule ministru, am rugămintea să-mi transmiteți care sunt lucrările de modernizare, lucrările de întreținere sau de asfaltare a drumurilor naționale din județul Botoșani care sunt stabilite pentru a se realiza în cursul acestui an, luând în considerare faptul că o parte dintre aceste drumuri au nevoie urgentă de reparații.

Trebuie finalizate cele două obiective începute de guvernarea Partidului Social Democrat – Botoșani–Târgu Frumos și Botoșani–Ștefănești –, dar trebuie reabilitate urgent și alte tronsoane de drumuri naționale, cum ar fi: Ștefănești–Manoleasa, Botoșani–Dorohoi, Dorohoi–Suceava, Darabani–Rădăuți-Prut.

Domnule ministru, botoșănenii s-au săturat de promisiuni făcute de dumneavoastră și de parlamentarii dreptei din județul nostru!

Vă mulțumesc.

Cu stimă, deputat Dan-Constantin Șlincu.

## Mulțumesc frumos.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Huțu Alexandra. Mai sunt colegi care lipsesc. Vă rog, doamnă deputat.

## Mulțumesc frumos.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației, și are ca obiect bursele elevilor, care sunt un drept legal, și nu un privilegiu acordat de un guvern sau altul.

Și, în această idee, chiar dacă, prin hotărâre de guvern, anul trecut, s-a stabilit ca valoarea minimă garantată pentru bursele școlare să fie de 100 de lei, cred că nu este normal ca toate categoriile de burse școlare să depindă de toanele guvernării de la un anumit moment. Și spun „toane ale guvernării” deoarece, când a fost pus în dezbatere publică, în luna august 2020, proiectul de hotărâre de guvern prevedea un cuantum minim de 150 de lei pentru aceste burse, însă – surpriză! – Guvernul a adoptat un alt cuantum și a diminuat această sumă la 100 de lei.

Mai mult, dacă nu erau protestele elevilor în stradă la momentul aprobării bugetului de stat, acest lucru rămânea pe hârtie și nu se alocau fonduri.

Totodată, solicit, domnule ministru, să stabiliți clar sursa bugetară, pentru că în momentul de față aceeași hotărâre, dată de guvernul de dreapta, prevede că bursele se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale și din sume defalcate din TVA, deci nu doar de la bugetul de stat.

Prin urmare, vă rugăm să le recomandați colegilor dumneavoastră din Guvern să nu mai spună că partidul din care faceți parte se îngrijește de soarta burselor elevilor, pentru că acest lucru se întâmplă și cu sprijinul autorităților locale.

Așadar, vă solicit mai multe explicații referitoare la aceste burse și, cel mai important, vă rog să-mi spuneți dacă pentru suma de 100 de lei/bursă/elev contribuie atât autoritățile locale, cât și Guvernul, pentru că acest lucru nu este clar din expunerile dumneavoastră publice.

Pentru celelalte întrebări aștept răspuns în scris, pentru că sunt mai multe neclarități pe care dumneavoastră le expuneți în spațiul public.

Mulțumesc frumos.

Deputat al PSD, Botoșani, Alexandra Huțu.

Mulțumesc frumos, doamnă deputat.

Doamna deputat Prună Cristina-Mădălina, Grupul parlamentar al USR PLUS?

Nu este în sală.

Doamna deputat Trăilă Cristina, Grupul parlamentar al PNL?

Nu este în sală.

Domnul deputat Andrușceac Antonio, Grupul parlamentar al AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată către domnul Florin-Vasile Cîțu, ministrul interimar al sănătății, iar subiectul acestei interpelări este „Solicitarea de informații referitoare la securitatea la incendiu a unităților spitalicești din România”.

Stimate domnule ministru,

Incendiile provocate în ultima jumătate de an au declanșat un semnal de alarmă serios în ceea ce privește starea infrastructurii sistemului de sănătate din România. Zeci de pacienți și-au pierdut viețile în condiții greu de tolerat.

În acest context și având în vedere aplicabilitatea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi răspunde, în scris, la următoarele întrebări:

– Câte unități spitalicești din România funcționează doar în baza avizului de securitate la incendiu?

– Câte unități spitalicești din România funcționează în baza autorizației de securitate la incendiu?

Cu deosebită considerație, deputat Antonio Andrușceac.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Vă mulțumesc frumos, domnule deputat.

Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe și domnul deputat Pușcașu Lucian-Florin?

Nu sunt.

Doamna deputat Șerban Gianina?

Nu este.

Domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar al AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregătește domnul Cristian Brian, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Observați că acum, chiar dacă sunteți în spate, v-am remarcat.

## **Domnul Brian Cristian**

**:**

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii.

Obiectul interpelării: „De ce evită să răspundă Ministerul Muncii întrebărilor lucrătorilor din sistemul public de asistență socială pe tema stimulentului de risc?”.

## Stimată doamnă ministru,

Prin întrebarea noastră scrisă nr. 295A/10 februarie 2021, deci cu mai bine de două luni în urmă, comunicată Biroului permanent al Camerei Deputaților la data de 17 februarie 2021, având ca termen de răspuns din partea dumneavoastră data de 10 martie 2021, vi s-au comunicat următoarele.

Prin OUG nr. 43/2020, aprobată prin Legea nr. 82/2020, s-a aprobat acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 de lei brut pe lună pentru personalul din domeniul asistenței sociale și comunitare, indiferent de forma de organizare a furnizorului de servicii publice, implicat direct în sprijinirea și/sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri vulnerabile, pe perioada stării de urgență.

În perioada aceea vitregă a stării de urgență, această categorie de personal a fost singura care a suportat o efectivă detenție la locul de muncă, dar și la domiciliu, deoarece i s-a impus efectiv măsura de izolare continuă, alternativ, câte 14 zile la locul de muncă și 14 zile la domiciliu, pentru care Sindicatul Național „Forța Legii” și alte organizații reprezentative au cerut imperativ, în numele acestor lucrători, acordarea unei măsuri compensatorii pentru acest regim impus, reglementată prin acordarea stimulentului de risc. Acesta reprezintă nu doar un drept al lucrătorilor care au suportat rigorile respectivei perioade, ci și, mai ales, o recompensare morală a regimului izolator pe care lucrătorii din asistența socială l-au suportat în exclusivitate.

Prin întrebarea noastră formulată anterior, în numele acestor mii de lucrători, care așteaptă să li se facă dreptate și să li se acorde drepturile legal recunoscute, v-am rugat să ne răspundeți dacă, în vederea acordării stimulentului de risc prevăzut de art. 7 din OUG nr. 43/2020, aprobată prin Legea nr. 82/2020, pentru personalul plătit din fonduri publice, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a emis ordinul pentru aprobarea procedurii de decontare a sumelor necesare plății.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Brian, după care o să-i dau cuvântul domnului Kolcsár Anquetil-Károly, dar o să vă rog să scurtați, fiind a doua interpelare. Suntem deja trecuți peste programul aprobat.

Vă rog, domnule deputat Cristian Brian.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, și domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației.

Obiectul interpelării este „Aplicarea Legii educației în instituțiile de învățământ superior militar sau de ordine publică”.

## Domnule ministru,

În spațiul public sunt prezentate proceduri și practici care nu respectă Legea educației naționale cu privire la modalitatea prin care se ocupă poziția de rector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. Ne-a fost adus în atenție faptul că Ministerul de Interne a aplicat, după anul 2011, exclusiv Legea privind Statutul polițistului pentru a împuternici rectorul instituției atunci când postul a devenit vacant, deși desemnarea rectorului interimar este reglementată de Legea educației, care prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative.

Potrivit legislației, în toate universitățile, civile sau de ordine publică, rectorul interimar este numit de senatul universitar. Ni s-a semnalat că Ministerul de Interne și-a arogat dreptul de a desemna, prin împuternicire, în baza Legii privind Statutul polițistului, rectorul Academiei de Poliție și că această practică s-a extins și la alte funcții didactice de conducere, devenind o regulă în instituție. Mă refer aici la desemnarea decanului interimar – deși este atributul consiliului facultății, procedura se realizează prin împuternicire din partea rectorului.

Din acest motiv, asupra întregului sistem de învățământ superior militar sau de ordine publică planează grave acuzații, accentuate de o lipsă de transparență chiar și acolo unde s-ar putea clarifica anumite aspecte ale activității.

Având în vedere art. 112 din Constituția României și art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă rog să dați curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele și soluțiile pentru problema prezentată.

Câte mandate de rector al Academiei de Poliție au fost confirmate prin ordin al ministrului educației în ultimii 10 ani?

Cum justificați schimbările atât de frecvente din conducerea acestei instituții de învățământ?

Mulțumesc frumos și eu, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Kolcsár Anquetil-Károly.

Pe scurt, așa cum v-am rugat. O s-o depuneți în scris oricum.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea este adresată ministrului afacerilor interne, domnul Lucian-Nicolae Bode.

Obiectul întrebării: „Aplicarea prevederilor art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice coroborat cu art. 23 din Ordinul nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor”.

În practică se constată o interpretare ambiguă și neunitară cu privire la legislația în domeniul înregistrării și înmatriculării utilajelor agricole, generatoare de situații conflictuale între

reprezentanții unităților administrativ-teritoriale, posesorii de vehicule care se supun regimului de înregistrare și autoritățile care aplică și urmăresc modul de punere în practică a reglementărilor în vigoare.

Având în vedere semnalele din teritoriu, se impun măsuri legislative urgente pentru aplicarea coerentă a reglementărilor solicitate atât de către UAT, cât și de către Poliția Rutieră, astfel încât posesorii de vehicule care se supun regimului de înregistrare, îndeosebi fermierii, să fie corect informați asupra regulilor de respectat, asupra contravențiilor în cazul nerespectării acestora, respectiv asupra cuantumului amenzilor.

Astfel, vă rog să clarificați următoarele aspecte:

1. În ce condiții este permisă circulația vehiculelor care se supun înregistrării – de exemplu, tractoare, alte utilaje agricole – pe drumurile publice județene și naționale, atât la nivelul UAT-ului unde este înregistrat vehiculul în cauză, cât și în alte UAT-uri, respectiv alte județe, și care sunt prevederile legale care reglementează punctual aceste aspecte?

2. Analizează instituția dumneavoastră posibilitatea modificării legislației existente cu privire la vehiculele care se supun înregistrării, în scopul de a clarifica condițiile de circulație pe drumurile publice, cu excepția autostrăzilor?

3. Când vor fi implementate clarificările necesare rezultate din analiza efectuată?

Vă mulțumesc și solicit răspuns în scris. Deputat Kolcsár Károly, Grupul UDMR. Mulțumesc.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Declar închisă partea a doua a ședinței noastre de astăzi și mulțumesc frumos staffului tehnic pentru sprijin.

O seară frumoasă!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Începând cu data de 15.05.2021 adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337065]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 62/28.IV.2021 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei