Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori,

Dați-mi voie să declar deschisă ședința plenului de astăzi, 27 septembrie 2022.

O să vă rog să luați loc în bănci, pentru a putea începe ședința.

Ordinea de zi nu e chiar ușoară, așa că o să vă rog să vă înarmați cu răbdare.

Voi conduce astăzi ședința împreună cu colegii mei, domnul senator Narcis Mircescu și domnul senator Eugen Pîrvulescu, în calitate de secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

În conformitate cu art. 137, coroborat cu prevederile art. 136 din Regulamentul Senatului, în conformitate cu hotărârile Biroului permanent al Senatului, adoptate cu acordul prealabil al Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, ședința plenului se desfășoară prin mijloace electronice, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 111 din Regulamentul Senatului.

În cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute, iar reprezentantul senatorilor neafiliați poate interveni maximum un minut.

Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen vor avea loc dezbaterile generale pe punctele înscrise pe ordinea de zi. După închiderea acestora, în a doua parte, se

va desfășura sesiunea de vot final, tot în conformitate cu hotărârea Comitetului liderilor noștri.

Vom trece la secțiunea I a ordinii de zi.

Avem, la punctul 1, aprobarea prelungirii... Pe procedură doriți?

Domnul vicelider al Grupului PNL, domnul senator Țâgârlaș.

## Doamna președintă,

## Stimați colegi,

Înainte de a intra pe ordinea de zi, am de formulat trei solicitări din partea Grupului PNL. Mă refer la retrimiterea la comisii pentru un termen comun de o săptămână la cele trei propuneri.

Mă refer la punctul 16 pe ordinea de zi, L457/2022.

Am observat, dintr-o analiză succintă a textului și a raportului de respingere, că nu au fost identificate anumite elemente extrem de esențiale, care au fost, de altfel, discutate în Comisia pentru administrație publică locală; și chiar mi se pare normal ca această Comisie pentru administrație publică locală să devină coraportor la un proiect care vizează administrația. Și vizează cel puțin un lucru extrem de important – decontarea cheltuielilor pentru cei care lucrează într-un UAT și domiciliază în alt UAT.

Punctul 17, L485/2022.

Vreau să vă spun că acest proiect, cu toate că beneficiază de un raport de respingere, este doar o intrare într-o normalitate, datorită faptului că pensionarea, ca drept, trebuie să se aplice acelorași persoane ocupaționale... sau aceleiași familii ocupaționale, indiferent de modul în care este intitulată categoria de încadrare în cartea de muncă. Și consider că și aici avem de discutat măcar o săptămână, să reluăm un pic analiza, astfel încât să nu încălcăm Constituția țării pentru un comportament discriminatoriu raportat la același tip de persoane.

Și avem, de asemenea, punctul 30.

Este adevărat, aici trebuie să susținem bibliotecile și cărțile. Așa cum eu, înainte de Revoluție și după, am citit foarte mult și am apreciat bibliotecile și modul în care trebuie să te adresezi acestei instituții de cultură extrem de importante, nu numai prin faptul că poți apela la niște cărți, să le împrumuți, să le citești, ci și la mediul academic de-a dreptul pe care aceste universități îl dau, consider că trebuie să fie retrimis la comisie, pentru a analiza acest procent de 3,5% din impozitul pe venit care poate să fie dat bibliotecilor de drept public cu personalitate juridică. Putem discuta procentul, nu asta este important. Important este ca aceste biblioteci să devină potențiale pentru susținerea financiară din partea persoanelor fizice care apreciază cultura, care apreciază literatura, care apreciază cărțile.

Mulțumesc.

Tot pe procedură, din partea Grupului USR, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Aș dori să solicit colegilor să retragem de pe ordinea de zi punctul 26, L511, având în vedere că are un raport de respingere, și ne dorim ca din această modificare a ordonanței de urgență care privește centrele de gestionare a câinilor fără stăpân să iasă o lege bună. Și tocmai de asta avem o serie de amendamente din partea mediului asociativ și a actorilor implicați.

Solicit o amânare de o săptămână. Mulțumesc mult.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc.

Stimați colegi,

O să vă rog să pregătiți cartelele și să vă anunțați colegii care sunt pe tablete că vom da votul acesta în câteva secunde.

Și o să iau propunerile în ordinea în care au fost făcute.

O dată, voi supune votului dumneavoastră acum solicitarea viceliderului PNL de retrimitere la comisie – o săptămână – a poziției 16, L457.

Rog, vot.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu**

**:**

Avem un vot „pentru” cu mâna ridicată.

100 – pentru. E un vot cu mâna ridicată – Badea. Nu are cartelă.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Viorel Badea?

## **Domnul Eugen Pîrvulescu**

**:**

Da, trebuie să anunțăm asta.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Cu 99 de voturi pentru, la care se adaugă un vot – am fost sesizați de domnul senator Badea că nu are cartelă. Și nici cartela domnului Țâgârlaș nu merge. Deci 101 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o singură abținere.

Propunerea de retrimitere a fost votată, termen – o săptămână.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Și domnul Bodog.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Nici domnului Bodog nu-i funcționează cartela? 102 voturi pentru.

Vă supun acum votului retrimiterea la comisie a punctului de la poziția 17, L499, termen – o săptămână.

Rog, vot.

Mulțumesc.

Cu 104 voturi pentru, un vot împotrivă, o singură abținere, L485 este trimis la comisie preț de o săptămână.

Poziția 30 de pe ordinea de zi, L484.

În continuare, voi supune aprobării dumneavoastră prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative, în conformitate cu art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului.

Caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent.

Astfel, Biroul permanent, în ședința de astăzi, 27 septembrie, a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului (L393/2022).

Ne vom pronunța acum pe această propunere și o voi supune votului dumneavoastră.

Rog, vot.

Cu 102 voturi..., 103, nu?, 107, chiar acum, voturi pentru, împotrivă – zero, această propunere a fost adoptată.

La punctul 2 avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 19 și 26 septembrie 2022, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza III din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Vom continua lucrările cu secțiunea a II-a.

La punctul 1 avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic (L447/2022).

Raportul comun al Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale este de admitere, cu amendamente respinse, a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Suntem, ca Senat, prima Cameră sesizată.

Rog să înceapă dezbaterile.

Pe procedură, liderul AUR, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi...

Numai puțin, se aude foarte prost microfonul central. Puteți să rezolvați...

Aștept.

Mulțumesc.

de nimeni să votăm în galop legile acestea. Haideți să le votăm cu mintea și după o analiză adevărată.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc pentru intervenție. Începem dezbaterile generale la punctul 1 al ordinii de zi. Rog grupurile parlamentare să-și exprime intenția. Nu există înscrieri la dezbateri generale... Doamna Șoșoacă... și domnul Zamfir...

E un delay, o să aștept până ne înscriem la cuvânt. În ordinea grupurilor parlamentare, așa cum prevede regulamentul, îl rog pe domnul Zamfir să ia cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte. Dragi colegi,

Mai ales colegi de la AUR, să mă ierte Dumnezeu, dar chiar nu vă înțeleg! Vă rupeați cămașa de pe voi când v-ați dus la Mintia să spuneți că se închid termocentralele. Ei bine, ați avut ocazia acum, la Comisiile economică și pentru energie, să vă opuneți închiderii termocentralei de la Paroșeni. N-ați făcut-o.

Termocentrala de la Paroșeni, pentru cei... Doamna Boancă, am o rugăminte...

Dar chiar vă rog: nu mai dialogați cu sala și, vă rog, sala, aveți respect pentru vorbitor.

Stimați colegi,

Am ieșit să fac un apel apăsat pentru a transforma acest for în ceea ce el este chemat să fie. Știți foarte bine că Parlamentul României are cea mai scăzută cotă de credibilitate în ochii românilor; și nu fără dreptate.

1. Aș vrea să nu dăm argumente suplimentare, zi de zi, prin prestația noastră aici. Și la ce mă refer? Avem de votat zeci de legi și lunea, și miercurea. Vin proiectele pe bandă rulantă. Las’ că deja ordonanțele de urgență au devenit o manieră foarte netransparentă și totalitară – haideți să o spunem bine – prin care Executivul legiferează. Suntem obligați numai să votăm, să ridicăm mâna la ce propune Guvernul.

Din partea Grupului PNL, domnule președinte Toma Petcu, aveți cuvântul.

## **Domnul Toma-Florin Petcu:**

Mulțumesc frumos, doamna președinte.

Înțeleg că pe domnul Zamfir îl bucură doar acele majorități _ad-hoc_ favorabile PSD-ului, și nu defavorabile. Dar ăsta e alt subiect.

În primul rând, haideți să lămurim câteva lucruri, pentru că și astăzi în comisie, și astăzi de la tribună se spun foarte multe neadevăruri.

Și primul mare neadevăr este că aceste mine se închid sau că CET Paroșeni se închide. Avem 4 ani de zile de funcționare pentru cele două mine, care sunt, repet, prinse în program european, discutat, negociat cu Comisia Europeană, anterior să fie închise prin ecologizare și punere în siguranță. Dacă n-am fi beneficiat de acest program european, Complexul Energetic Hunedoara, care este o companie de stat într-adevăr, dar care se ghidează după regulile unei companii private, da?, n-ar fi avut acești bani, să facă această închidere, punere în siguranță și ecologizare, un lucru foarte periculos nu doar pentru mediu, ci și pentru siguranța acelor mineri. Deci în continuare se scoate cărbune

din aceste două mine. Avem termen de închidere 4 ani de zile. În această perioadă, oricând Ministerul Energiei, Guvernul României și Parlamentul, în ultimă instanță, constată că situația energetică actuală excepțională continuă, putem să mergem, la nivelul Comisiei Europene, să renegociem acest program de închidere, această perioadă de închidere.

Dar mai trebuie spus, cu multă asumare – și să spunem adevărul –, că ceea ce scoatem de acolo, cărbunele pe care-l scoatem de acolo nu este cel mai eficient, nu este cel mai productiv, nu este cel mai bun cărbune pe care putem să-l folosim. Și, dacă astăzi, din patru mine, nu scoatem decât pentru două zile, vă asigur că, indiferent de echipamentele de care vorbește domnul Zamfir, vă asigur că în continuare lucrurile vor merge tot în sensul ăsta.

Cât despre închiderea CET Paroșeni, haideți să spunem și aici adevărul. Avem o perioadă de 8 ani de închidere. 8 ani. În 8 ani de zile se pot întâmpla atât de multe în sistemul energetic, încât poate lucrurile ne duc să mărim acea capacitate sau să o închidem mai devreme. Închidem, în 8 ani de zile, cu a pune ceva în locul acestei capacități de producție de 150 de megawați. Deci spune foarte clar ordonanța pe care Guvernul a emis-o, în preambul, că doar după ce vom închide și vom... vom închide doar după ce vom completa cu capacități noi, fie pe gaze, fie capacități noi de producție pe energie verde. Deci abia atunci putem să vorbim de închiderea unei capacități de 150 de megawați, după ce punem ceva la loc. Și avem 8 ani de zile să facem acest lucru.

Deci eu înțeleg, este o situație, poate, neplăcută și, într-adevăr, lucrurile și deciziile care au pornit acum poate multora nu le plac sau poate doresc să le speculeze politic, dar eu, personal, care consider că cunosc cât de cât acest sistem energetic și mecanismele de piață, fac apel la toți politicienii, și nu doar la Parlament, să încerce în această perioadă să fie cât mai echilibrați în declarațiile despre energie. E un domeniu complex și complicat, în care măsurile și tot ceea ce vrem să facem se completează unele pe altele.

Mulțumesc.

Din partea Grupului AUR este doamna senator Boancă înscrisă la cuvânt.

Se pregătește domnul senator Bordei.

V-am văzut, doamna Șoșoacă.

## **Doamna Rodica Boancă:**

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Aș vrea să le spun colegilor de la PSD, care au manipulat opinia publică printr-un comunicat de presă total mincinos, că dețin într-adevăr arta manipulării și armele logistice pentru a o face, dar că românii nu sunt proști.

Am votat „abținere” la aceste amendamente și am votat împotriva legii, ordonanței care cere închiderea tuturor acestor structuri, capacități de producție a energiei electrice din combustibili fosili pentru că, atâta timp cât România deține resurse în vederea asigurării unui procent semnificativ de energie pentru acest popor, este inadmisibil să te gândești să închizi. Nici în 2030, nici în 2040, nici până la sfârșitul sedimentelor din pământ.

Și oare cine a închis minele, domnilor de la PSD? AUR le-a închis? Eu le-am închis? Cine a privatizat și a vândut tot în țara asta? AUR sau dumneavoastră împreună cu PNL-ul, alături de care ați guvernat? Cine a semnat Green Dealul? PNL-ul, susținut de PSD și USR. Cine l-a susținut pe ministrul... și-l susține pe ministrul energiei Virgil Popescu, pe care îl înfierați cu mânie proletară de la tribună și pe care după aceea îl aplaudați în ședințele dumneavoastră de guvern? AUR?

Aceasta este vocea poporului și, dacă vă deranjează că țipăm, este pentru că ne-am săturat și suntem disperați de măsurile pe care le luați împotriva propriului popor, care vă plătește! Ne-ați păcălit o dată cu acel amendament mizerabil, n-o s-o mai faceți, vă garantez, și să nu credeți vreodată că sunteți într-un sat fără câini!

Da, votăm împotriva acestei legi de „decarbonare”, nu de „decarbonizare” – că vi s-a explicat în comisie cum se spune corect și n-ați băgat la cap nici măcar atâta lucru –, votăm împotriva acestei legi care vrea să distrugă de tot sistemul energetic român. Vreți să luați ochii românilor de la faptul că vindeți pe furiș Hidroelectrica și că deja aveți pregătite toate acțiunile pentru a demara procesul de vindere și a acestei companii.

Domnul senator Bordei, din partea Grupului USR.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Haideți să fim serioși, este absolut ridicol să acuzi USR că închide mine și centrale pe cărbuni în țara asta! Păi, USR și-a numit oamenii, de 30 de ani, în conducerile minelor și centralelor pe cărbune? USR e la guvernare? USR dă aceste ordonanțe de urgență? Haideți să fim serioși!

La această lege noi chiar am vrut să demonstrăm că susținem sectorul energetic, inclusiv sectorul carbonifer. Am venit cu niște amendamente prin care am vrut să ne asigurăm că în lege este trecut explicit faptul că nu se va închide nicio capacitate de producție până nu se va pune ceva în loc. Și am mai avut un amendament prin care am vrut să oprim interzicerea totală a construcției de noi capacități de producție pe cărbune, cu condiția ca acele noi capacități să poate fi construite dacă respectă normele privind emisiile de carbon ale Uniuni Europene.

Referitor la povestea cu Paroșeniul, era vorba, pur și simplu, de a scoate total Paroșeniul din graficul prevăzut în cadrul ordonanței de urgență. Așa cum am spus și în comisie, noi suntem de acord cu faptul că închiderea oricărei capacități de producție trebuie amânată la maximum, până când se pune ceva în loc sau până când, pe baza unor tehnologii moderne, se obține reducerea emisiilor de carbon, astfel încât să nu mai fie nevoie de a plăti certificatele de carbon, care ridică în continuare prețul la energia electrică. Și nici măcar Paroșeniul nu respectă standardele actuale, le respectă pe cele la momentul retehnologizării. Dacă le-ar respecta pe cele actuale, n-ar mai trebui să cumpere certificate de carbon. Dar, repet, chiar și la acest punct cu Paroșeniul noi am propus această condiționare: să poată rămâne în funcțiune pe termen nedefinit, cu condiția respectării standardelor actuale privind emisiile de carbon ale Uniunii Europene.

## Mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Șoșoacă.

Mulțumesc, doamna președintă.

Am asurzit de atâtea minciuni și atâtea polemici. Vorbiți de închiderea minelor, vorbiți de decarbonare, vorbiți de limitarea poluării. Aceste lucruri puteau fi rezolvate de anul trecut, de când am fost la domnul Virgil Popescu împreună cu inventatorul Iulian Horneț. Cred că este a 10-a oară când vă spun aceste lucruri. Domnul Virgil Popescu, pe care și PSD-ul, și PNL-ul, și UDMR-ul îl susțineți în guvernare. Că aud PSD-ul că vorbește de parcă Virgil Popescu nu ar fi în Guvernul PSD–PNL–UDMR. Dumneavoastră îl susțineți, dumneavoastră îi susțineți proiectele.

Acesta a fost de acord cu implementarea invenției domnului inventator Iulian Horneț, care se vinde la nivel mondial – toată lumea o folosește, numai noi nu – și care ar salva tot mineritul din România. Nu ați făcut-o, nu ați susținut această propunere, deși v-am spus-o exact atunci când am venit în Parlament.

Nu suntem obligați să desființăm nicio mină. Nu mai invocați angajamente pe care și le-a luat România; din punct de vedere juridic, orice angajament poate fi răsturnat, mai ales că Green Dealul a picat, iar acum avem o cu totul altă situație și vă întreb – și sper că nu retoric: de ce Polonia, Ungaria și Cehia nu și-au închis minele? Pentru că s-au dus peste Uniunea Europeană și au spus: „Dacă nu ne permiteți să ne menținem minele, noi ieșim din UE.”

Nu vor ieși din UE, dar au pus punctul pe i, au amenințat și UE a înțeles că nu-i de joacă, dar aceste țări sunt conduse de politicieni patrioți și naționaliști, nu trădători de țară.

Mai mult, Germania nu numai că nu și-a închis minele, deschide altele noi, iar noi le închidem. Și văd aici: conform PNRR-ului aprobat de către Comisia Europeană, avem 897 milioane de euro prin care se vor face investiții în capacități pe gaze naturale și surse regenerabile de energie. Deci noi renunțăm la tot sistemul energetic pe care-l avem ca să facem investiții în gaze naturale pe care le-am dat străinilor – ca tot ceea ce am dat străinilor – și să înființăm opt parcuri fotovoltaice, cu o capacitate totală de 735 MW, până în 2024.

Vă rog să vă limitați la proiectul de lege.

Este... Doamnă, este vorba despre proiectul de lege, că aici sunt interese în spate...

Ați cerut un minut, ați vorbit 4.

O să vă rog să încercați să sintetizați din respect pentru colegi.

O să sintetizez.

Acest proiect, stimați colegi senatori, nu se poate discuta într-o ședință. Ați chemat presa. E bine că e presa aici. De ce nu o chemați în comisii, să vadă ce discuții aveți și cum într-o oră treceți pe repede înainte 35-40 de inițiative legislative și există aranjamente între voi?

De ce nu arătați când vin OMV-ul și toți ceilalți la dumneavoastră în vizită și vă impun?

Mulțumesc, doamna senator.

Mulțumesc și eu, dar nu am pentru ce.

## E în regulă.

Nici eu, dar eu sunt politicoasă.

Nu mai există... la dezbateri generale.

O să vă rog să motivați votul dacă vreți. N-aș vrea să reluăm... Conform regulamentului, fiecare grup a avut vorbitor. UDMR-ul nu a avut și, uite, fix președintele Comisiei pentru energie închide cercul.

Microfonul 3 o să vă rog... pe domnul președinte să-i... Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Aș dori un pic să calmez spiritele.

Astăzi, în comisie, unde am dezbătut acest proiect legislativ, a fost prezentă presa.

Din punctul meu de vedere, este o discuție, o dezbatere despre viitorul Europei, până la urmă. Și aș spune că toată lumea a avut dreptate, dar nu am găsit consensul cum să treacă acest amendament. Și domnul senator Toma Petcu, domnul președinte Zamfir au făcut referire la diferite directive din Uniunea Europeană. Avem obligația, cu termene, să închidem mine și să închidem capacități de producere a energiei electrice. Așa este, dar, tot în această idee, un alt adevăr este că, după ce am intrat în criza geopolitică, Green Dealul a devenit REPowerEU și la Bruxelles anumite directive au început să se schimbe și, da, s-a dat drumul la multe centrale pe cărbune și, da, și România trebuie să-și vadă interesul foarte concret în acest sens și să regândească, probabil, anumite date definite și prin această ordonanță de urgență în ceea ce privește închiderea unor capacități de producere a energiei electrice. Dar tot această ordonanță de urgență are un amendament, un articol extrem de important – și aici aș dori să insist un pic –, care sună cam în felul următor: „La solicitarea Transelectrica, dacă este o penurie de energie electrică și este nevoie masiv de energie electrică, atunci, poate să solicite Transelectrica să nu se oprească astfel de grupuri de producere de energie electrică.”

Adică această ordonanță de urgență totuși, cu toate acele referiri la date de închidere a minelor și a capacităților de producție de energie electrică, a prevăzut un amendament de siguranță. Adică dacă Transelectrica, care, până la urmă, este operatorul de sistem, observă că este un pericol de a nu avea suficientă energie electrică, atunci, poate să intervină și să ceară să nu se oprească aceste capacități de producere a energiei electrice.

Vă mulțumesc frumos.

A existat deja un cuvânt din partea neafiliaților, mai mult de un minut.

Voi închide dezbaterile.

Voi lăsa proiectul la vot final.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienței energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari și întreprinderi mici și mijlocii, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităților publice locale, precum și unele măsuri în domeniul specializării inteligente, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L478/2022).

Raportul comun al Comisiei pentru buget, Comisiei pentru afaceri europene și Comisiei pentru energie este de admitere, cu amendamente admise și respinse, a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și suntem, de asemenea, prima Cameră sesizată pe acest proiect.

Vom începe dezbaterile generale.

Din partea grupurilor parlamentare. Nu există înscrieri... Scuzați-mă!

Liderul Grupului PSD.

Domnul Radu Oprea este invitat la cuvânt.

Mulțumesc, doamna președintă.

Aici aș fi vrut să fac o precizare că această ordonanță de urgență este extrem de necesară pentru toți cei care vor să aplice pe fonduri europene, pentru resurse regenerabile – da, aveau scăpare! – și aceasta se referea la biomasă. Acest lucru, în comisiile reunite, a fost supus votului unui

amendament care introduce și biomasa în categoria celor care pot aplica pe aceste fonduri europene. Cred că este o precizare necesară, chiar dacă astăzi producția de energie electrică din biomasă are un procent mic sau foarte mic în totalul energiei produse și consumate în România. Este una dintre soluțiile de viitor, cu atât mai mult cu cât în agricultură poate să fie una dintre variantele foarte bune, în care tot ce înseamnă reziduuri, de exemplu, de la animale, poate să se ducă către biomasă și transformat în energie electrică.

De aceea trebuie sprijinită și încurajată această producție de energie din biomasă.

- Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Sorin Bumb, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Au fost destule dispute pe marginea Ordonanței nr. 112. Și eu sunt de acord cu ceea ce a spus colegul meu, domnul senator Oprea: este nevoie și de bani de la Uniunea Europeană pentru producerea energiei din biomasă. Aici cred că MIPE trebuie să încerce să renegocieze și este o situație destul de delicată, pentru că sper ca introducerea biomasei să nu afecteze acordarea de fonduri, pentru că pe POIM, în momentul în care s-a renegociat, era exclusă biomasa, dar avem rezerve foarte mari de biomasă și cred că este nevoie ca și biomasa să fie prinsă ca resursă regenerabilă de producere a energiei electrice; de aceea PNL va vota pentru legea care va aproba Ordonanța nr. 112.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Bordei, aveți cuvântul.

## **Domnul Cristian Bordei:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Aș vrea să spun de la bun început că USR a votat pentru acest proiect de lege și în comisie și va vota „pentru” și în plen, totuși sunt câteva aspecte asupra cărora aș dori să atrag atenția.

Practic, în această ordonanță de urgență avem, pe de o parte, un program de finanțare pentru companii mari și IMM-uri, în valoare de 350 de milioane de euro, în care se dau granturi între 50.000 și 500.000 de euro, și avem un alt program de finanțare de aceeași valoare, 350 de milioane de euro, pentru autoritățile publice locale, în care se dau granturi de finanțare de la un milion până la 15 milioane de euro.

Această categorie de finanțare, între 5 milioane și 15 milioane, care se acordă primăriilor, practic, pentru construcția de parcuri eoliene sau fotovoltaice, deci unități de producție a energiei din surse regenerabile, în vederea comercializării, mi se pare un punct destul de ciudat, în sensul că, unu la mână, știm foarte bine care este capacitatea administrativă a majorității primăriilor din România, și anume este una foarte scăzută, mai ales în comune și în orașele mici. În al doilea rând, ca să construiești, să administrezi, să operezi o astfel de centrală de produse de energie regenerabilă și să devii, practic, un furnizor, dacă se pune problema comercializării energiei, ai nevoie de niște persoane cu abilități și cunoștințe tehnice, care sunt destul de greu de găsit în momentul de față chiar și de către firmele specializate în așa ceva și care oferă salarii foarte mari.

Deci bănuiesc că această variantă de finanțare a venit la presiunea primarilor care și-au dorit și această chestie, dar, după părerea mea, va fi un risc major de a risipi acești bani sau de a nu-i cheltui. Și mult mai bine ar fi fost dacă am fi alocat o mai mare parte din suma totală către companii, pentru care un grant de 500.000 de euro este insuficient, de exemplu, pentru o mare companie care vrea să-și instaleze o unitate de cogenerare de înaltă eficiență.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Popescu. Se înscrisese la cuvânt din partea neafiliaților.

Vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Cred că prin amendamentele pe care le-ați adus vă referiți la biomasă ca fiind resturi din exploatarea forestieră, și nu ca lemn de foc, pur și simplu. Aia nu e biomasă, da? Și va crea anumite probleme.

Atât am vrut să atrag atenția.

Mulțumesc.

E un singur vorbitor, doamna Aelenei, dar o să vă invit la cuvânt, c-a folosit doar câteva secunde din minut domnul Popescu.

Vă rog. Vă rog să deschideți microfonul 2. 3? 3.

## Bună ziua!

Frumoasă inițiativă. Se dau bani mulți și pentru biomasă, se dau bani la companii, se dau bani la UAT-uri, dar de gospodăriile populației nu s-a vorbit nimic.

Spuneți-mi câte dosare „Casa verde” au fost rezolvate în ultimul timp? Populația așteaptă câte un an să primească bani și tot nu se primește absolut nimic.

Nu vă mai spun de dezastrul din construcții. Eu, de exemplu, eu, personal, îmi fac o casă, lângă mine se face un bloc; eu nu pot să-mi pun pe casă acele celule fotovoltaice. Transelectrica nu asigură transportul energiei produse. Noi nu putem deveni consumatori. Deci dați bani cât mai mulți la primării să pună pe câmp, eventual, în loc de grâu, celule fotovoltaice, care să zacă acolo, pentru că nu au personal să rezolve nimic.

Deci nu se va face nimic. Dați oamenilor, dați acei 5 kW la gospodăriile populației.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, la... Sunteți doi înscriși, trebuie să vă hotărâți.

Aș prefera să decideți dumneavoastră, nu vreau să decid

eu.

Domnule senator Dăneasă, sunteți invitat la microfonul 3.

## Stimați colegi,

N-am mai vorbit de mult și nu vorbeam nici astăzi, dar am depus un amendament la Comisia pentru buget și amendamentul era o precizare la acea, la acel amendament cu biomasa. Era explicat în forma finală cu..., adică era prevăzut în forma inițială, cu excepția biomasei.

Stimați colegi,

La nivelul Ministerul Mediului au fost discuții și nu s-a clarificat nici acum, nici până în momentul de față, dacă noțiunea de „biomasă” include și arborii.

Vreau să vă spun că există în România centrale de căldură la nivel de oraș, de municipiu care folosesc trunchiuri de fag și se numesc centrale cu biomasă.

Dacă această chestiune nu este clarificată, riscul este ca această lege să permită celor care vor să mai construiască astfel de centrale să le construiască din finanțare europeană și să dea liber acelei defrișări fără măsură.

Amendamentul pe care l-am propus era acesta, cu excepția biomasei provenite din exploatarea masei lemnoase, deci orice tip de biomasă, dar nu și arbori.

Acest amendament îl propun votului dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru dezbaterile la acest punct. Voi lăsa la vot final și punctul 2.

Rugăminte către lideri și către colegii senatori, dat fiind faptul că s-a epuizat programul de dezbateri generale și pentru că sunt mai multe...

Eu vă aud foarte bine. Aveți respect o secundă să termin ce am de spus.

Mulțumesc totuși că-mi îngăduiți să duc ideea până la capăt.

Dat fiind faptul că sunt mai multe proiecte care au astăzi termen de adoptare tacită, inclusiv punctul 7, o să vă propun să prelungim programul de dezbateri generale, astfel încât să nu permitem trecerea acestor inițiative legislative prin adoptare tacită. Îl invit la microfon pe colegul nostru și vom da votul pe această propunere ulterior.

Din partea Grupului AUR, aveți cuvântul.

Pe procedură, am avut coleg care a propus spre dezbaterea Senatului votul pe acel amendament respins. Vă rog frumos să supuneți acel vot.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Așa cum știți, că am mai avut discuția în plen, în această procedură, până când liderii dumneavoastră nu vor decide altceva, nu se supun la vot amendamente în plen. De altfel, e un lucru știut de toată lumea, da.

Bun. În regulă.

Vă

Vă rog, vă rog, doamna senator. Pe procedură.

Și urmează domnul senator Cernic, da.

## Cu tot respectul.

Nu puteți să spuneți, sunteți juristă, doamna președintă, nu puteți să spuneți că regulamentul poate fi înfrânt de o hotărâre a unor președinți de grupuri, lideri de grup. Nu se poate.

Păi, ce facem, învățăm teoria generală a dreptului?

Dacă regulamentul spune că aceste amendamente trebuie votate în plen... Dacă i s-a respins în comisie, cu tot respectul. Vă rog frumos, lăsați-ne să votăm. Ăsta-i regulamentul, nu l-am făcut eu, tot dumneavoastră l-ați făcut.

Mulțumesc. Pe procedură, domnul Cernic. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Aș dori să solicit plenului ca punctele de pe ordinea de zi care nu au reușit să fie dezbătute astăzi să fie duse pentru ziua de mâine, când avem plen și vot. Sunt legi la fel de importante, așadar, am încredere în dumneavoastră că sunteți de acord pentru a retrimite legile de astăzi care nu au fost dezbătute pentru mâine.

Mulțumesc mult.

Nu trebuie dat vot, se întâmplă automat.

Toate proiectele care rămân astăzi nedezbătute vor fi dezbătute mâine, dar mulțumesc pentru gând.

Vom trece la punctul 3 al ordinii de zi, avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei (L548/2022).

Îl invit la microfon pe liderul PSD, Radu Oprea.

Dacă permiteți, stimate lider, pe procedură s-a sesizat... liderul USR.

Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă.

O să vin cu o propunere procedurală privind acest proiect.

Astăzi, în comisia comună – energie și economie –, Parlamentul a fost în mod clar umilit, Ministerul de Finanțe, Guvernul, domnul Ciucă, domnul Câciu au sfidat nu numai senatorii din comisii, nu numai pe dumneavoastră în plen, ci și pe toți plătitorii de facturi și de taxe din țara asta, nefiind în stare să vină la comisie, să prezinte membrilor comisiilor un punct de vedere al Ministerului Finanțelor.

Nu ne putem permite să continuăm să avem găuri la buget; cum au creat măsurile din prima parte a anului pe care le-a luat acest guvern, 40 de miliarde de lei, să continuăm cu astfel de riscuri fără să avem măcar un punct de vedere al Guvernului pe impactul bugetar al acestor măsuri, mai ales că astăzi, în comisie, această ordonanță de urgență a fost modificată substanțial.

Drept care vă solicit să supunem la vot retrimiterea la comisie a proiectului de lege până mâine, pentru a avea pe cineva de la finanțe care e responsabil și este capabil să ne spună ce înseamnă ordonanța în stadiul ei actual, cu amendamentele adoptate astăzi, pentru finanțele statului și pentru viitorul românilor, dacă va trebui sau nu să plătească iar dobânzi și zeci de ani să sufere că se iau decizii proaste în acest context.

Mulțumesc.

Tot pe procedură, doamna senator și pe urmă voi supune propunerea de retrimitere la vot. Vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Nu mai vorbim de faptul că de abia acum câteva minute raportul a fost încărcat pe portal. Până acum noi nu am avut cunoștință de acest raport.

Mi se pare că nu toată lumea de aici este un jurist cu experiență ca în două minute să citească pe diagonală un raport. Iar problematica acestei ordonanțe de urgență nu poate fi de natură a citi un astfel de raport în două minute pe diagonală, pentru că este vorba de energie, e vorba de plafonare de prețuri, e vorba de tot ceea ce înseamnă finanțele acestui popor român. Deci cred că ar trebui să fie retrimisă la comisie, să avem timp să vedem și noi raportul. Și aș dori să le spun domnilor de la USR că, în conformitate cu Legea nr. 96/2006 și Regulamentul Senatului, aveți posibilitatea să formulați plângere penală împotriva domnului ministru al finanțelor.

Cred că ar fi cazul să începeți să faceți aceste lucruri. S-ar putea ca, dacă suntem mai mulți care tot le formulăm plângeri penale pentru faptul că sfidează și fac abuz în serviciu și abuz de putere, s-ar putea să forțăm un pic și procurorii să mai iasă de sub tutela politică a unor partide și să înceapă să lucreze, să ancheteze și poate vedem și Parchetul General că mai face și altceva decât să pună sub anchetă un președinte al altui stat care nu știu cu ce o veni până aici.

Voi supune votului dumneavoastră solicitarea Grupului USR, dublată de doamna senator Șoșoacă, de retrimitere la comisie.

Stimați colegi, rog, vot.

Cu 60 de voturi împotrivă, 33 pentru solicitare, o abținere, propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă.

Dați-mi voie să vă informez că raportul comun al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisiei economice, industrii și servicii este de admitere, cu amendamente admise și respinse, a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Rog dezbateri generale, înscrieri la cuvânt.

Din partea Grupului PSD se înscrisese liderul de grup Radu Oprea. Voi lua act de solicitările dumneavoastră imediat.

## **Domnul Ștefan-Radu Oprea:**

Mulțumesc, doamnă președintă.

Suntem în fața ordonanței de urgență ce modifică plafonarea, compensarea și felul în care românii vor trece peste această iarnă.

Astăzi în comisiile reunite, economică și energie, au fost adoptate cu aviz pozitiv mai multe amendamente și mi-aș permite să vă răpesc un pic din timpul dumneavoastră pentru a le explica, pentru a putea fi înțelese, pentru că în afara multelor vorbe, care până la urmă nu influențează cu nimic viața românilor, sunt aceste amendamente care chiar vor schimba anumite lucruri. Știți? La acest microfon nu întotdeauna are dreptate cel care țipă mai tare, ar trebui să avem argumente solide și acestea să fie cele care să influențeze o dezbatere, dar mă reîntorc la amendamente și v-aș spune că au fost adoptate amendamente importante, din punctul nostru de vedere, care se referă la..., spre exemplu, persoanele care au o anumită suferință medicală și care trebuie să primească un tratament ce necesită... de la aparate ce necesită un consum mare de energie, cum ar fi aparatele de ventilație. Acestea, din păcate, au fost uitate înainte. Am introdus un amendament care este semnat și însușit de către toți senatorii din coaliție referitor la încadrarea acestora în plafonul de 0,68 lei pe kWh.

De asemenea, a fost o discuție foarte mare în societate referitoare la plafon, la ce se întâmplă cu cei care au avut un consum mediu de 300 kWh anul trecut și care n-au fost

stimulați să economisească și, dacă pot economisi, de ce nu li se aplică și lor prevederea, dacă au un consum sub 300 kWh, de ce nu li se aplică plafonarea? Ei, uitați, pentru această categorie importantă de oameni, care anul trecut au consumat în medie mai mult decât 300 kWh și care n-ar fi intrat sub incidența plafonării de 0,8, astăzi am reușit și cred, și sper ca împreună cu dumneavoastră, prin vot, să reușim să-i includem și pe ei în plafonul de 0,8 și să-i stimulăm să economisească. Deci îi avem, pe de o parte, pe toți aceia, o categorie importantă, care, în medie, lunar, anul trecut au consumat sub 300 kWh plus categoria celor care înțeleg să facă economie și, voluntar, vor reuși să se încadreze, lună de lună, sub 300 kWh. Toți vor beneficia de 0,8 lei pe kWh până în valoarea de 255 de lei pe kW.

## Mulțumesc.

Domnule senator Sorin Bumb, aveți cuvântul. Se pregătește domnul senator Bordei.

Mulțumesc, doamnă președintă. Stimați colegi,

Nu vreau să repet ceea ce a spus colegul meu, domnul senator Oprea. S-a dezbătut extraordinar de mult pe marginea acestei legi și nu sunt de acord cu unii colegi că s-a făcut peste noapte. S-au adus foarte multe modificări și sper ca aceste modificări să fie în sprijinul tuturor categoriilor de consumatori.

În mod cert că statul nu o să poată să subvenționeze absolut toate categoriile de consumatori, dar încercăm ca efectul acestei creșteri de preț să fie suportabil de marea majoritate a consumatorilor casnici, în special de IMM-uri, însă întreprinderile mari, din păcate, nu o să poată fi incluse, pentru că cheltuielile ar fi de nesuportat pentru bugetul de stat.

Dar aș vrea în câteva linii mari să spun principalele modificări care au fost aduse prin această lege de aprobare a Ordonanței nr. 119, care vine să modifice Ordonanța nr. 27/2022.

Consumatorii casnici între zero și 100 kW vor plăti 0,68 de lei. De la zero la 255 de kW vor plăti 0,8 lei. Se face o medie pe anul trecut, iar cei care se încadrează sub nivelul de 300 kW anul trecut vor beneficia, la fel, de 0,8 lei până la 300 kW, ceea ce mi se pare normal, pentru a cuprinde o categorie cât mai mare de consumatori casnici în această plafonare și în prețul redus.

IMM-urile sunt cuprinse toate și vor plăti 85% din consum cu un leu. Sunt cuprinse multe categorii pe care le-a enumerat și colegul meu. Aici este vorba de cei care sunt producători în industria agroalimentară, în agricultură, este vorba de spitale, de biserici, de firmele de utilitate publică, care au fost, inițial, uitate în această lege, și mi se pare foarte important pentru că, astfel, nu va crește prețul la factura de apă și pot aceste firme de utilități publice să-și continue proiectele finanțate pe POIM.

Cred că, în mare, am ajuns la un consens, cei din coaliție, și acest consens este în beneficiul tuturor categoriilor de consumatori. De aceea, PNL va vota această lege și sper să fie implementată cât mai repede, iar principala modificare este aceea că 70% din producție se va face prin contracte

directe, deci cu atribuire directă între producători și furnizori, ceea ce sper să ducă la o scădere sau o temperare a prețului într-o perioadă..., deci pe un termen mediu.

Mulțumesc.

Domnul senator Bordei era înscris la cuvânt. Imediat vă invit și pe dumneavoastră.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Este o veche vorbă din bătrâni care spune: atunci când toată lumea îți zice că ești beat, ar fi mai bine să te duci să te culci. Cam la fel a fost și cu această ordonanță de urgență, pentru că absolut toată lumea, după apariția ei, a avut aceeași reacție; și mă refer la asociațiile de producători, de furnizori, de distribuitori, toate asociațiile din industrie, absolut toți experții independenți au spus că această ordonanță este o greșeală și că va produce un haos suplimentar în piața de energie, care și așa este extrem de greu afectată, și că va avea consecințe extrem de grave pe termen chiar și scurt, mediu și lung.

Din punctul nostru de vedere, al USR, această ordonanță de urgență nu este decât încă una din șirul de bâlbâieli cu care actuala coaliție de guvernare a tratat grava chestiune a crizei prețurilor energiei. Practic, după Ordonanța nr. 27, care a propus aceste măsuri de compensare-plafonare pentru a proteja total anumite categorii de populație și de noncasnici de efectele creșterii prețurilor la energie, Guvernul și-a dat seama că trebuie să suporte o factură colosală de la buget pentru a acoperi aceste cheltuieli și, atunci, a venit cu această ordonanță de urgență, a cărei filozofie este, practic, reducerea cheltuielilor statului și aruncarea lor, în continuare, și mai mult exact pe domeniul economiei private, și așa deja destul de grav afectată, prin faptul că Guvernul plătește cu o întârziere de 5 luni sumele pe care le datorează companiilor din piața energiei. Practic, mai mult decât atât, au apărut analize ale unor experți independenți, nu făcute de USR, care arată, cu calcule și cu cifre, că principalul beneficiar al creșterii prețurilor energiei este chiar statul român. Statul este cel mai mare „băiat deștept” din energie și statul a încasat cam 75% din sumele suplimentare care au fost vehiculate pe piața energiei, în timp ce alți actori din piață au încasat undeva între 2% și 5%. Deci, practic, în condițiile în care statul a încasat cel mai mult, vine să arunce și mai mult pe spinarea economiei private și una din măsurile extrem de grave din această ordonanță de urgență este faptul că, peste noapte, o mare parte din economia privată, din companiile mari – care nu sunt nici IMM-uri, nici din industria alimentară, nici companiile care sunt încadrate în Ordonanța nr. 81/2019, așa-numiții mari consumatori – rămân fără niciun suport în ceea ce privește compensarea acestor prețuri uriașe ale energiei, pe care ei nu le pot suporta în acest moment, și, astfel, punem în pericol zeci și sute de mii de locuri de muncă. Și, până la urmă, aceste companii sunt și principalii contributori la bugetul de stat.

Dar mai scurt o să vă rog...

...prin care am încercat să reparăm...

...că ați depășit cu mult timpul...

## **Domnul Cristian Bordei:**

...pe cât s-a putut ceea ce se propune prin această ordonanță. Ne pare bine că au fost însușite cele care se referă la calcularea cotei de consum la consumul actual, și nu cel din 2021, și aplicarea plafonării în trepte. Din păcate, celelalte, care ar fi fost foarte utile, nu au fost acceptate.

Din acest motiv, Grupul USR se va abține la votul pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul Claudiu Târziu, liderul Grupului AUR, are cuvântul. Și îl invit și pe președintele Comisiei pentru energie să se pregătească.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

## Stimați colegi,

Avem de votat praf în ochi. Această ordonanță de urgență nu este altceva decât un paliativ pentru o parte dintre români, așa cum foarte bine deja ați aflat de la colegii noștri, unii pentru că au vrut să aflați, alții pentru că au crezut că, scoțând în față anumite categorii de români, le vom uita pe celelalte.

Cauza nu este rezolvată și cauza este liberalizarea fără cap a pieței de energie. De ce – Doamne, iartă-mă! – insistă coaliția de guvernare să rămânem la o piață nereglementată, cică liberă, în condițiile în care nu există o concurență pe piață, în condițiile în care, așa cum s-a arătat, statul produce peste 80% din energia din România și statul beneficiază de toate aceste creșteri uriașe de prețuri..., nu pot să înțeleg decât într-un singur sens: prin trădare.

Care este mobilul trădării încă îmi scapă. Nu știu dacă este doar financiar sau, pur și simplu, există și altceva aici. Dar e mai puțin important. Important este că România este trădată de această coaliție de guvernare prin faptul că refuză să revină la piața reglementată, singura soluție care ar rezolva problema.

Tot mai aruncăm niște bănuți dintre cei pe care îi încasăm în mod nejustificat prin speculații. Excepțional! Bun. Asta, unu.

Doi, cât privește adoptarea legii care aprobă ordonanța de urgență vedeți și dumneavoastră că amendamentele au fost postate pe site-ul Senatului acum câteva minute. Sunt 30 de pagini de amendamente.

Domnii mei și doamnelor, 30 de pagini de amendamente! Nu toți am participat în comisiile de raport, evident. Trebuie să stăm să le digerăm? De aceea am fost de acord cu colegii care au propus să transmitem la comisie, pentru încă o săptămână, proiectul. Nu avem încredere în dumneavoastră, stimați colegi de la guvernare, deloc. Știm că, întotdeauna când propuneți ceva, acolo se strecoară o „șopârlă”, acolo este un interes necurat. De asta vrem să verificăm mai îndeaproape toate hârtiile pe care ni le băgați în față la vot. Bun.

Ce mai face această lege? Reduce plafoanele. Ce înseamnă asta? Că mai multă lume va suferi, pentru că mai puțini se vor încadra în plafoanele prevăzute. De ce facem asta? Pentru că cineva de la Uniunea Europeană a spus că trebuie să facem economii. De ce să facem noi economii? Noi producem energie suficientă, încă avem capacități mult mai... mult mai mari de producție a energiei, chiar și așa, cu toate restricțiile pe care am fost nevoiți să ni le impunem sau, mă rog, le-am acceptat orbește prin tot felul de planuri gândite la Bruxelles, chiar și așa, putem produce de două ori necesarul de energie pentru România. O spun specialiștii, nu o spunem noi, oamenii politici.

Nu mai comentați, doamnă, pentru că PSD-ul e lot din FSN. Toți sunteți o apă și-un pământ din punctul ăsta de vedere.

E în regulă.

În regulă.

O invit la microfon pe doamna senator Șoșoacă. Microfonul 3 sau central, ce doriți.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Da. Mulțumesc frumos.

Mă uit... Avem un raport cu 33 de pagini, pe care dumneavoastră aveți pretenția să-l citim în plen în 5 minute sau 10, în timp ce alți colegi vorbesc, ceea ce înseamnă că este o lipsă de respect față de cei care se află la tribună și își expun un punct de vedere, să nu le mai ascultăm punctul de vedere și să începem să citim un raport.

Amendamente peste amendamente! Eu vă întreb un singur lucru: v-ați interesat care este plafonul în țările din Uniunea Europeană? 1.000 de kW, nu 255. Și vă întreb: s-a murit la Revoluție, când toată lumea făcea economie, nu avea curent, nu avea mâncare, nu avea drumuri, nu avea nimic, dar avea mine și aveam industrie, și aveam zero datorii, ca să ce? Ca să ajungem la 33 de ani să facem economie? Cine? Tot noi?! Poporul român, care a dat Uniunii Europene tot ceea ce a avut, iar Uniunea Europeană ne

Nu vă supărați.

Ne apropiem de partea aceea în care...

Niciun „gata”! Niciun „gata”, domnule Zamfir, aveți respect, eu nu v-am vorbit cu „mă”...

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

...trebuie să vă mulțumesc pentru cuvânt.

O să vă rog frumos să-i opriți microfonul doamnei care...

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Rușine să vă fie!

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

În regulă, e o limită fină între partea tehnică și derapaje, dar când n-o respectăm...

Îl invit pe domnul președinte al Comisiei pentru energie să pună lucrurile în matca lor. Mă bucur că am greșit și, scuzați-mă, trebuia să vă dau cuvântul înainte, dar mă bucur că sunteți ultimul vorbitor pe acest punct.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Antal István-Loránt:**

Vă mulțumesc mult, doamna președintă. Stimate colege, Stimați colegi,

Haideți să clarificăm un pic lucrurile legate de această ordonanță de urgență. Au fost foarte multe declarații, cuvinte aruncate, avalanșe, furăciuni și așa mai departe.

Haideți să vorbim prima dată de cifre.

În România, astăzi, conform datelor foarte clare la ANRE și la instituțiile care au în sarcină colectarea acestor date, 9,3 milioane de consumatori de energie electrică. Din acești 9,3 milioane de consumatori, mai bine de 80% – atenție! –, mai bine de 80% sunt undeva sub 300 de kWh.

În momentul în care a fost prima Ordonanță de urgență nr. 118, emisă de către Guvernul României... Și aici țin morțiș să facem referire și la acea ordonanță de urgență, pentru că începând din 1 noiembrie 2021 totuși acest guvern a făcut intervenții și un set de măsuri foarte clare, concrete, în acest domeniu. Și a făcut în interesul consumatorilor. Chiar mai multe instituții internaționale, în zilele noastre, fac referiri la aceste măsuri care au fost implementate în România ca un exemplu bun în ceea ce privește punerea în siguranță a consumatorilor casnici și noncasnici. Pentru că, dacă țineți minte, până în 1 septembrie, practic, în momentul când a intrat în vigoare Ordonanța nr. 119, toată lumea dintre consumatorii casnici și consumatorii industriali a avut parte de plafonare la energie electrică și gaze naturale.

O paranteză deschid, din nou. Nu prea se vorbește despre gaze naturale, stimați colegi, și ar fi bine să vorbim și despre gaze naturale, pentru că la gaze naturale plafonul nu mai există. Adică pentru consumatorii casnici prețul este plafonat la 0,31 de lei kWh fără limită, limita fiind 50.000 de MWh, care înseamnă undeva la 5 milioane de metri cubi. Acum ne dăm seama că un consumator casnic n-o să poată să consume 5 milioane de metri cubi pe an. Bun.

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule senator. Declar dezbaterile închise.

Punctul 3 rămâne la vot final.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2022 pentru reglementarea unor măsuri temporare privind ocuparea funcțiilor publice prin transfer la cerere, precum și pentru completarea art. 364[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L545/2022).

Avem un raport comun de la administrație și muncă. Raportul este de admitere a proiectului privind aprobarea ordonanței.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

La dezbateri generale vă invit, dacă aveți observații. Constat că nu...

Doamna Șoșoacă văd că are o intervenție.

Microfonul 3 o să vă rog să-l deschideți doamnei senator.

Mulțumesc.

Da, nu vă convine, pentru că vreau să vă întreb de ce sunt suspendate concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice. Care este motivul pentru care sunt suspendate aceste concursuri? Pentru ce dați ordonanțe de urgență pentru ocuparea locurilor de muncă prin transfer? Iar trebuie să plătiți niște polițe? Iar trebuie să plătiți niște cadouri unor oameni care stau în spatele dumneavoastră? Mai prostiți mult poporul român? Că nu mai merge, s-a trezit poporul!

Deci vreau să știu și eu care este motivul pentru care concursurile de ocupare a funcțiilor publice sunt suspendate. Care e motivul, vă rog frumos?

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Nu mai există alte înscrieri la cuvânt.

Punctul 4 rămâne la vot final.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L397/2022).

Raportul Comisiei pentru muncă este de respingere a propunerii legislative, cu amendamentele respinse.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Dezbateri generale, sunteți invitați. Mulțumesc. Proiectul rămâne la vot final.

La punctul 6 nu avem...

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Pălărie.

Domnul Pălărie.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Mulțumesc, doamna președintă. Stimate colege,

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă care-și propunea ca zilele libere naționale care ajungeau, calendaristic, să cadă în zile de weekend să fie recuperate ulterior de către angajați, în alte zile ale săptămânii, a fost discutată intens în cadrul Comisiei pentru muncă, din care fac parte, și aș vrea, cumva, să lămurim puțin contextul acestei inițiative.

Cineva a întrebat ce problemă majoră rezolvă această inițiativă.

Sigur că sunt discuții și sunt argumente tehnice pro și contra legate de numărul mediu de ore lucrate lunar de către români în comparație cu francezii, germanii sau alte naționalități, sigur că discutăm despre câte zile libere naționale are România față de alte țări, dar problema cea mai mare, care riscă să fie uitată în această perioadă, este cea a realității economice.

USR a spus dintotdeauna că cea mai bună metodă de a lupta cu o criză sau o suprapunere de crize este un loc de muncă bine plătit. Din păcate, peste crizele din exteriorul țării s-au suprapus și măsurile nu proaste, ci foarte proaste ale Guvernului, lucru care a dus într-o spirală și mai gravă, așa cum am văzut-o cel puțin în cazul creșterii prețurilor, al unei inflații de peste 15%, dublu față de media europeană.

Deci lucrurile stau foarte prost, așa că nu mai spune USR, poate, în acest moment: panaceul este un loc de muncă bine plătit, da, măcar să rămână un loc de muncă. Și de ce spun că măcar să rămână un loc de muncă? Pentru că previziunile analiștilor pentru acest trimestru, ultim trimestru, IV, din an, și pentru viitor sunt sumbre. Vedem cum euro scade, vedem cum poundul scade, vedem cum încrederea analiștilor și investitorilor în Europa și în perspectivele economice este din ce în ce mai proastă.

Or, în condițiile acestea, vă rog, lăsați-mă să citesc doar o propoziție din punctul de vedere al patronatelor, care spun în felul următor: „Avem mai multe proiecte care ajung să fie fie ordonanțe, fie proiecte de lege ale mai multor parlamentari și care vizează introducerea de noi obligații cu implicații financiare pentru angajatori, cum ar fi introducerea de noi zile libere, așa că ne adresăm dumneavoastră, Parlamentului, cu îngrijorare.

Mulțumesc.

Domnul senator Radu Oprea, liderul Grupului PSD.

## O singură precizare.

Pentru că am văzut, așa, un tablou extrem de sumbru asupra a tot ce înseamnă economie, recomand să se uite și pe raportul Fondului Monetar Internațional, care tocmai ce a crescut la 4,8% creșterea, previziunea de creștere economică a României în anul acesta, cu 2,6 puncte procentuale mai mult decât era înainte. A plecat de la 2,2. Atunci când faceți un astfel de tablou sumbru, uitați-vă și pe datele oficiale ale instituțiilor internaționale.

Mulțumesc tare mult. Proiectul rămâne la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2022 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 300 de unități de învățământ preuniversitar de stat (L443/2022).

Nu există raportul, ca atare, nu putem să-l dezbatem.

Iar ultimul punct, înainte de a trece la votul final, este punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L444/2022).

Comisia juridică și cea pentru agricultură au dat un raport comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile generale.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cristian Țâgârlaș.

## Mulțumesc, doamna președintă.

## Stimați colegi,

În primul rând, ca introducere la ceea ce voi discuta pe punctul nr. 7, vreau să constatați și dumneavoastră că astăzi a existat o dezbatere reală, în care toate grupurile și-au expus punctele de vedere, și mi-ar plăcea, în mod deosebit, ca activitatea noastră parlamentară în Senat să se desfășoare în acest ritm, în care argumentele, indiferent de natura lor, să fie ridicate și discutate în acest cadru și în această aulă a luptelor de idei.

Revenind la punctul nr. 7, sunt două elemente pe care trebuie să vi le indic, unele cu caracter negativ și care mi-au produs o anumită supărare, să zicem așa, legislativă și unul cu un element pozitiv.

Și voi începe cu elementul negativ, ca să finalizez, apoteotic, într-un mod pozitiv. Această ordonanță, practic, clarifică și reglementează încă o dată imposibilitatea românilor care au domiciliul în străinătate de a cumpăra teren în România, ceea ce este incredibil de grav, din punctul meu de vedere. Încălcăm două lucruri: încălcăm interesul românilor care domiciliază în străinătate și care ar avea tot dreptul să revină înapoi în țară, să-și cumpere o bucată de teren, pentru a face agricultură sau pentru a fi asociați sau acționari într-o structură economică care desfășoară activități pe acest domeniu, și, în același timp, pentru că facem o dublă încălcare, încălcăm și o directivă europeană care interzice în mod clar protecționismul în ceea ce privește reședința sau domiciliul ca element de posibilitate de dobândire a terenului aflat în extravilan; și mă refer aici la accepțiunea dreptului de preemțiune.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt, proiectul rămâne la vot final.

Am epuizat, așa cum am votat, dezbaterile pe primele șapte puncte.

Vom trece la exprimarea votului final asupra inițiativelor legislative dezbătute astăzi.

Potrivit prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul, în întregime, și inițiativa legislativă.

De asemenea, vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid. În timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. În situația în care, din eroare, senatorul prezent în sala de plen exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în calcul doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen.

Având în vedere cele pe care tocmai vi le-am comunicat cu privire la votul prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid, vă rog să derulăm acel vot-test, pentru a ne lămuri că lucrurile funcționează cum trebuie.

O să vă rog să dați drumul la vot.

Rog, vot.

În continuare, domnule Bodog și Viorel Badea, sunteți cu mâna., veți vota cu mâna sus, da?

Bun.

Dacă există, din partea liderilor, observații cu privire la acest vot-test?

Dacă nu există, atunci o să trecem mai departe cu votul final asupra inițiativelor legislative.

La punctul 1, după cum știți, avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic (L447/2022).

Ne vom pronunța asupra raportului de admitere și a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței. Face parte din categoria legilor ordinare. Rog, vot.

78 de voturi pentru, împotrivă – 14, abțineri – 21. Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței a fost adoptat.

Domnul Radu Oprea dorește să își explice poziția.

## **Domnul Ștefan-Radu Oprea:**

Justificarea votului Grupului senatorilor PSD.

Am votat pentru această ordonanță de urgență din două motive: unu, pentru că este jalon în PNRR – și mă uit spre partea stângă –, și, doi, pentru că față de..., partea dreaptă a sălii, și, doi, pentru că față de forma inițială care a fost pusă în transparență pe site-ul Ministerului Energiei, când exista acea sintagmă că „toate capacitățile de producție se închid definitiv și irevocabil”, forma actuală a acestei ordonanțe este schimbată profund și cuprinde acel principiu la care a ținut foarte mult Partidul Social Democrat, ca nicio capacitate să nu fie închisă până nu se pune altceva în loc.

Și îi transmit ministrului energiei, Virgil Popescu, că vom insista în continuare să meargă la Bruxelles și să negocieze în favoarea României acele termene de închidere.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

La punctul 2 al ordinii de zi...

**Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:** Bordei.

Domnule Bordei, vă rog.

## **Domnul Cristian Bordei:**

Doresc și eu să explic votul USR.

USR a votat „abținere” pentru că, în urma amendamentelor pe care le-am propus, care urmăreau să ne asigurăm că nu se vor închide capacități de producție înainte de a fi pus altceva în loc, coaliția de la putere nu a răspuns. Din acest motiv, ne abținem, pentru că nu avem siguranța că nu se vor repeta greșelile de până acum.

În rest, ne bucurăm că jaloanele PNRR sunt în atenția PSD și a partenerilor săi.

Domnule senator Bumb, aveți cuvântul.

## **Domnul Sorin-Ioan Bumb:**

Mulțumesc.

PNL va vota acest proiect de aprobare a ordonanței deoarece...

Da, mulțumesc, eu explic votul.

...deoarece Guvernul a lăsat termen de 4 ani de zile pentru această închidere. Și știți foarte bine că s-au primit fonduri atât pentru închidere, cât și pentru ecologizare, iar aceste capacități care vor produce în bandă vor fi menținute în rezervă tehnică, astfel încât în orice moment să poată să vină să asigure stabilitatea sistemului energetic național. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Boancă, aveți cuvântul.

## **Doamna Rodica Boancă:**

Dacă ați deschis această listă a explicării votului, mai explicăm o dată.

AUR a votat împotriva Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonarea sectorului energetic din mai mult decât două considerente:

O dată, pentru că avem resurse și trebuie să le folosim. Dumnezeu ne-a înzestrat, din punct de vedere natural, cu tot ce avem nevoie. Germania cumpără de la noi combustibili fosili și noi închidem orice modalitate de a produce energie prin combustibili fosili.

În al doilea rând, pentru că energia verde se numește „alternativă”, ea fiind o alternativă, adică o posibilitate, un auxiliar, nu te poți baza pe energie verde pentru a avea continuitate în sistem, pentru că există foarte multe condiții meteo și așa mai departe care influențează funcționarea parcurilor eoliene, fotovoltaice și ce mai vreți dumneavoastră.

Și în al treilea rând, dar nu în ultimul, pentru că nu mai suportăm trădarea, pentru că banii din PNRR, pe care-i tot așteptăm, iată, se face un an și nu mai vin... – da? –, he, he, și o să mai treacă mult până o să-i vedem, dacă-i vedem...

Eu doar am imitat un coleg sau o colegă care oftează aici, oftez și eu...

Haideți, vă rog, cu motivarea votului.

Deci am votat împotrivă pentru că nu mai vrem trădare.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mersi frumos. E în regulă.

Și doamna Șoșoacă, cu motivarea.

Și cu ocazia asta sper că închidem cercul cu motivările.

Ați deschis o practică... Mai avem șase puncte...

Cu drag, cu toate...

Deschideți... A, e deschis.

Vă rog.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Mulțumesc.

Eu am votat împotrivă.

Aș vrea doar să vă spun atât: mamă, ce o să vă facă poporul român!

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienței energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari și întreprinderi mici și mijlocii, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităților publice locale, precum și unele măsuri în domeniul specializării inteligente, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L478/2022).

Ne vom pronunța prin vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței, astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Iar, dacă veți dori, stimați colegi, să motivăm votul, la sfârșitul votului final veți avea ocazia să-l motivați. Vă rog, vot.

115 voturi pentru, un vot împotrivă, 5 abțineri. Vă mulțumesc tuturor pentru efortul pe acest proiect de lege necesar.

Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței a fost adoptat.

La punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică...

O să vă rog mai încet!

Doamna senator Crețu, dacă se poate, cu amabilitate vă rog să ne permiteți să continuăm votul final.

...măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei (L548/2022).

Ne vom pronunța prin vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței, astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Rog colegii senatori să voteze. Rog, vot.

87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 35 de abțineri. Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței a fost adoptat.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2022 pentru reglementarea unor măsuri temporare privind ocuparea funcțiilor publice prin transfer la cerere, precum și pentru completarea art. 364[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L545/2022).

Ne vom pronunța prin vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

- Face parte din categoria legilor ordinare acest proiect. Stimați colegi, vă rog să votăm.

93 de voturi pentru, două împotrivă, 22 de abțineri.

Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței a fost adoptat.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L397/2022).

Ne vom pronunța prin vot asupra unui raport de respingere, de data aceasta, respectiv respingerea propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Ultimul punct pe care vi-l

Dacă aveți de făcut o rectificare de vot, vă rog s-o anunțați.

Da, am o rectificare la punctul 3, la L548 – „abținere”, în loc de „pentru”.

În regulă.

Dați-mi voie să citesc o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții

Constituționale, s-au depus la Secretariatul General al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții, următoarele legi:

1. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ – procedură de urgență;

2. Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Riad la 24 ianuarie 2022.

Termenele de sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 27 septembrie 2022.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, data de astăzi, 27 septembrie 2022.

Rugăminte, nu uitați de plenul de mâine, ora 12.00. Declar închise dezbaterile de astăzi.

Mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.25._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451242]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 125/17.X.2022 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei