Stenogramă plen

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 260.

Înainte de a merge mai departe, dați-mi voie să salut grupul de elevi din Băsești, județul Maramureș, aflat la balcoanele sălii de plen.

Vă mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de 5 decembrie și 7 decembrie 2022; programul de lucru pentru perioada 5–10 decembrie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 28 noiembrie – 5 decembrie 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă amintesc că, potrivit programului de lucru, astăzi avem organizate dezbateri politice în cadrul orei Guvernului, iar de la ora 17.00 urmează primirea de răspunsuri orale la întrebări și prezentarea de interpelări.

O să dau citire inițiativelor legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot final au fost depășite:

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2022 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2017 privind înființarea, organizarea și funcționarea agențiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului; PL-x 696/2022; lege ordinară; procedură de urgență.

Prima Cameră sesizată.

Data depunerii la Camera Deputaților – 31.10.2022; data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final – 26.11.2022, potrivit art. 115 din Constituție și art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor,

Domnișoarelor,

## Doamnelor și domnilor deputați,

De când am primit încrederea poporului român de a fi reprezentantul acestuia în Parlament, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, am făcut demersuri în vederea combaterii violenței domestice.

În România, anul acesta s-au înregistrat aproape 70.000 de intervenții ale poliției în cazuri de violență domestică; foarte multe dintre acestea s-au întâmplat în mediul rural. Sunt cifre alarmante! Vorbim despre zeci de mii de fapte penale, care au condus la emiterea a peste 15.000 de ordine de protecție.

Pentru România, acest subiect este unul critic – un număr de 69 de femei au decedat anul trecut, ca urmare a abuzurilor partenerilor de viață, iar 12 femei au murit în primele luni ale acestui an, în urma violenței domestice. Vreau să mă credeți că aceste destine tragice nu sunt niște simple cifre pentru mine, ci înseamnă un efect al faptului că Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cazul unor proceduri judiciare și execuțional penale se aplică greu, cu termene prorogate, din lipsa fondurilor necesare implementării.

Deși legea a fost publicată în 2021, abia după un an și jumătate sistemul informatic de monitorizare electronică a devenit funcțional în capitală și în alte trei județe ale țării, sub formă de program-pilot. Prin acest sistem vor fi monitorizate, prin intermediul brățărilor electronice, persoanele față de care se emit ordine de protecție dispuse de polițist sau de instanța judecătorească ori la nivel european.

Conform statisticilor prezentate de Poliția Română, în anul în curs s-au înregistrat mai multe fapte penale de violență domestică față de 2021, de aceea, instanțele judecătorești au emis peste 7.000 de ordine de protecție, iar polițiștii au emis peste 8.700 de ordine provizorii. Peste 7.000 de ordine de protecție au fost emise pentru a preveni uciderea sau violența asupra femeilor. 579 de infracțiuni pentru nerespectarea acestora. La nivelul capitalei au fost emise 1.104 ordine provizorii de protecție anul acesta, peste 90% dintre acestea fiind confirmate deja de procurori.

Prin urmare, sistemul trebuie pus în funcțiune la capacitate maximă, deoarece societatea românească are de suferit din cauza agresorilor care nu pot fi monitorizați corespunzător. Avem nevoie să fie alocate fonduri și polițiști specializați pentru programul național pentru protecția victimelor violenței în familie. Supraviețuitoarele violenței trebuie sprijinite în mod real, prin mărirea pedepselor din Codul penal. Violența asupra femeilor și copiilor, inclusiv traficul de minori sunt probleme globale, mai ales în societățile măcinate de crize economice și morale.

Dacă religia și valorile tradiționale sunt înlocuite de alte valori progresiste, atunci avem de-a face cu schimbări culturale care ne afectează, ca societate, pe termen lung!

Violența domestică este un flagel, iar victimele trebuie protejate! Pe de altă parte, agresorii trebuie pedepsiți aspru, în paralel cu un program de consiliere, pentru a nu mai recidiva în astfel de situații!

Violența și discriminarea sunt prezente la tot pasul în lumea în care trăim, în care valorile creștine trebuie păstrate și transmise copiilor noștri prin biserică și prin educația primită în familia tradițională!

În calitatea mea de vicepreședinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, voi continua să fac toate demersurile legale pentru a combate violența domestică asupra femeilor și copiilor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Dunava. Pe procedură, vă rog.

## **Domnul Costel Neculai Dunava:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru corelarea prevederilor PL-x 551/2022

, o să vă prezint următoarea notă.

Cu privire la dispozițiile PL-x 551/2022, adoptat în ședința Camerei Deputaților din data de 23 noiembrie 2022, s-a constatat existența unor necorelări între textele adoptate în Camera decizională, respectiv inversarea unor alineate, care determină aplicarea contrară voinței legiuitorului a normelor adoptate, precum și absența ori reglementarea incompletă a unor norme de trimitere absolut necesare bunei aplicări a dispozițiilor adoptate.

Astfel, la punctul 9, cu privire la art. I pct. 1, la alin. (11), pentru corelare legislativă, în locul sintagmei „prețul final facturat prevăzut la alin. (1)” se va citi „prețul final facturat prevăzut la alin. (1) lit. a)–b)”; iar în locul sintagmei „prețul plafonat prevăzut la alin. (1)” se va citi „prețul plafonat prevăzut la alin. (1) lit. a)–b)”.

La punctul 9, cu referire la art. I pct. 1, pentru corelare legislativă, „alin. (10)” se va citi „alin. (11)”, iar „alin. (11)” se va citi „alin. (10)”.

Textul final propus, după adoptarea notei pentru corelare legislativă, are următorul cuprins:

„La articolul I punctul 1, după alineatul (9) al articolului 1, se introduc cinci noi alineate – alineatele (10)–(14), cu următorul cuprins:

«(10) În cazul clienților casnici, prețul final facturat prevăzut la alin. (1) lit. a) și b) se aplică doar la locurile de consum de domiciliu/reședință ale clienților finali. Clientul casnic care are atât adresă de reședință, cât și adresă de

domiciliu poate beneficia de prețul plafonat prevăzut la alin. (1) lit. a) și b) fie la adresa de domiciliu, fie la adresa de reședință, pe baza unei declarații pe propria răspundere depusă la furnizor privind faptul că nu beneficiază de preț plafonat pentru un alt loc de consum.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 5 decembrie 2022, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei; PL-x 551/2022; adoptată în procedură de urgență de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii – astăzi, 5 decembrie 2022.

Doamnelor și domnilor deputați, intrăm în ordinea de zi.

Astăzi, în cadrul orei Guvernului, potrivit art. 208 din regulament, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar AUR, cu tema „Peste trei milioane de familii depind de lemnele de foc pentru încălzire. Suntem la mijlocul lunii noiembrie, temperaturile scad. Românii din mediul rural nu au acces la lemne de foc, fie din cauza prețului, fie din cauza lipsei acestuia”.

Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri politice domnul Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Pentru desfășurarea în condiții regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de regulament pentru fiecare participant la dezbateri:

– reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea – 5 minute, pentru prezentarea temei dezbaterii;

– reprezentantul Guvernului – ministrul vizat – 5 minute, pentru a răspunde;

– reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea – 3 minute, pentru lămuriri suplimentare;

– celelalte grupuri parlamentare – câte 3 minute fiecare, pentru a-și prezenta punctul de vedere, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție, care are 5 minute pentru a-și prezenta punctul de vedere;

Când am depus solicitarea pentru ora Guvernului eram în mijlocul lunii noiembrie. Acum s-au făcut două luni de când acea ordonanță rușinoasă, pentru plafonarea prețului la lemne, la 400 de lei, și la peleți, la 2.000 de lei, a fost introdusă și a dat peste cap toată piața lemnului, bătându-și joc de familiile de români care se încălzesc cu lemne sau cu peleți.

Este 5 decembrie, mulți români nu au bani să cumpere lemne de foc și astăzi, la ora Guvernului, a venit domnul Tánczos Barna să dea cumva vina pe prim-ministrul Ciucă și pe Guvern; pentru că asta fac...

Domnule Simion...

...ne plimbă de la Ana...

Domnule Simion...

...la Caiafa...

Domnule deputat, prezentați tema, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

## Păi, prezint tema.

Aveți vreo propunere, cum aș putea prezenta tema mai bine; mă învățați cum să prezint tema?

Am pregătit-o bine, să știți.

În ultimele două luni, de când s-a dat această ordonanță rușinoasă, minus un milion de metri cubi de lemn nu au mai fost exploatați, pentru că nu era rentabil pentru cei care erau în acest domeniu.

Această ordonanță trebuia dată la începutul anului, nu la sfârșitul anului, pentru a prezenta o oarecare predictibilitate. Suntem în 5 decembrie și nu s-a revenit asupra acestei ordonanțe de urgență. Ea este încă în vigoare și nimeni nu are curajul să intervină asupra ei. Așa că ministrul Tánczos Barna trebuie să justifice care sunt planurile pentru români în această iarnă, pentru românii care se încălzesc cu lemne. Sau vrea să îi lase în continuare să moară de frig? A blocat toată piața lemnului această ordonanță de urgență, care a fost dată cu semnătura lui Tánczos Barna, cu semnătura lui. Ministrul mediului și-a asumat această ordonanță de urgență, în ciuda opoziției Romsilva. 16.000 de angajați de la Romsilva au spus tare și răspicat faptul că această ordonanță de urgență va bloca piața lemnului.

Dar trebuie să-l felicit pe domnul Tánczos Barna, probabil, este cel mai sincer politician – niciodată nu a ascuns disprețul profund pe care îl are față de România, față de poporul român, față de simbolurile de stat.

Domnul Tánczos Barna, care se joacă pe mobil în momentul acesta, a refuzat să jure pe Constituție.

Domnul Tánczos Barna a îngenuncheat la imnul unui așa-zis Ținut Secuiesc.

Domnul Tánczos Barna – ultima lui sfidare – a dat către presă, de 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, o poză în care el era cu tricoul unui stat vecin. El, ministrul pe care îl țineți în funcție, ministrul mediului, din 2021, din ianuarie, în guvernările Cîțu și Ciucă; îl mențineți în funcție pe acest ministru.

, prelungește Consiliul de administrație de la Romsilva ilegal, din 4 în 4 luni, și îl menține acolo pe directorul general de la Direcția Silvică Suceava, pe Sorin Ciobanu. Ia 10 milioane de euro pentru a analiza excremente de urs. Aceste excremente de urs, dacă vă vine să credeți, dragi români – pentru că parlamentarii nu sunt atenți –, sunt analizate de niște ONG-uri din Covasna și Harghita.

Sigur, nu pot să-l acuz de trădare de țară pe domnul Tánczos Barna, care urăște tot ce e românesc, dar domnul Tánczos Barna a creat blocajul de la Blue Air și avantajată a fost o companie din Ungaria – Wizz Air-ul.

Domnul Tánczos Barna a lovit în 45.000 de familii care și-au depus dosarele pentru „Casa Verde” și în vara lui 2021, în vara lui 2022...

Vă rog să finalizați.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...domnul Tánczos Barna este cel care nu a dat în lucru aceste dosare.

Va răspunde domnul Tánczos Barna întrebărilor noastre sau va face demagogie politică, după care se va duce să cânte imnul unui așa-zis Ținut Secuiesc?

Cu ce se încălzesc românii în această iarnă?

M-am dus, l-am întrebat pe Virgil Popescu și nu mi-a răspuns.

Haideți să vedem ce răspunde ministrul șovin și iredentist, Tánczos Barna.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Tánczos Barna.

Vă rog.

**Domnul Tánczos Barna** – _ministrul mediului, apelor și pădurilor_ **:**

## Bună ziua!

## Doamnelor și domnilor,

În primul rând, vă mulțumesc pentru invitație.

Vă mulțumesc pentru că am ocazia să vorbim despre o problemă atât de importantă cum este încălzirea locuințelor folosind lemn de foc.

Știm cu toții că sunt...

milioane de gospodării...

care folosesc această resursă în România. Știm foarte bine că din cele 6,7 milioane de hectare de păduri... _(Vociferări.),_ care sunt aproape jumătate-jumătate în proprietatea statului...

, respectiv în proprietatea privată... _(Vociferări.),_ se exploatează lemn atât pentru scop industrial, cât și pentru a asigura lemnul de foc pentru familii.

Trebuie să știți că, anul acesta, Romsilva și proprietarii privați, respectiv unitățile administrativ-teritoriale au pus pe piață...

lemn de foc...

, conform sistemului SUMAL 2...

, într-o cantitate de 7 milioane o sută șaptezeci...

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Stimați colegi, vă rog să păstrați liniștea în sală.

## **Domnul Tánczos Barna:**

...într-o cantitate de 7.178.000 m[3] ...

, 1.000.000 m[3 ] peste cantitatea de anul trecut. Din această cantitate, peste 500.000 m[3 ] sunt asigurați suplimentar, față de anul trecut, de către Romsilva, în urma constatării crizei de lemn, nu doar în România, ci și pe celelalte piețe. Atât în Germania, Franța, Austria, Italia, pe toate piețele...

această resursă...

a fost reevaluată, regândită și foarte mulți cetățeni europeni au ales această resursă, acolo unde au avut posibilitatea tehnică de a o folosi.

De asemenea, trebuie să știm faptul că în perioada 5 octombrie – 5 decembrie s-au pus pe piață: în octombrie – 380.000 m[3] , iar în noiembrie – 340.000 m[3] , în anul 2021, și peste 600.000 m[3] de lemn de foc în anul 2022. De pe piață nu a dispărut această resursă. Și în octombrie 2022, față de 2021, cantitatea chiar a crescut, dacă ne uităm la locul recoltării, adică cantitatea de lemn de foc exploatată din fondul forestier.

Aceste date arată foarte clar că cele spuse adineauri nu sunt valabile și nu sunt cifre corecte, nu este un adevăr.

În același timp, trebuie să știm faptul că prețul lemnului de foc variază de la regiune la regiune, de la zona de șes, zona de câmpie, zona de munte, motiv pentru care nu putem să generalizăm. Această situație de lipsă de lemn a fost suplinită, a fost rezolvată prin aceste metode, iar prețul a fost, așa cum știți și dumneavoastră, plafonat la 400 de lei, prin ordonanță de urgență.

În paralel, Romsilva a luat foarte multe măsuri pentru a asigura, nu doar anul acesta, ci și anul viitor, lemnul de foc pentru cetățeni. Am făcut un plan de investiții prin care vom crea 178 de noi platforme, noi depozite de lemn de foc, pentru a asigura o livrare cât mai aproape de cetățean a acestei resurse. Vom moderniza cele 240 de centre deja existente, create la Romsilva. Această investiție va fi una semnificativă, în următorii 2-3 ani vom avea un buget de peste 60 de milioane de euro, buget de investiții, pentru a asigura rețeaua și pentru a crește rețeaua prin care servim această resursă. O aducem mai aproape de cetățeni.

Vă mulțumesc încă o dată.

Cifrele pe care vi le-am expus sunt cifre oficiale din SUMAL 2, sistemul pe care l-am implementat începând cu 30 ianuarie 2021. Un sistem care monitorizează toate, toate cantitățile de lemn, oferă trasabilitate acestui lemn în România, și prin acest sistem se vede foarte clar că aceste cantități de lemn de foc, față de 2021, au crescut. S-a pus mai mult lemn pe piață, s-a consumat mai mult lemn, pentru că a existat o cerere mai mare și, normal, Guvernul a vrut să protejeze cetățenii în această situație de criză. Este și motivul pentru care ordonanța de urgență a fost emisă.

Aș vrea, de asemenea, să folosesc acest prilej pentru a vă informa că în cadrul Programului „Împădurim România”, finanțat din PNRR, cu un buget de 700 de milioane de euro, au fost introduse primele 300 de cereri de finanțare, pentru o suprafață de peste 1.200 de hectare de păduri noi care se vor crea. Sunt primele 1.200 de hectare solicitate de beneficiari în cadrul acestui program.

Vă mulțumesc. Pentru lămuriri suplimentare, domnul Simion, da? O am și pe doamna Gianina înscrisă la cuvânt.

La grup.

OK.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Ați mințit, domnule Tánczos Barna. Ați mințit, n-ați spus nimic legat de această ordonanță.

Prim-ministrul Ciucă v-a spus să rectificați această ordonanță și să puneți lucrurile în regulă. Ordonanța este încă în vigoare și nu ați făcut nicio referire la această ordonanță de urgență.

Conform planurilor de amenajamente din momentul acesta, din România se pot recolta până la 11 milioane de metri cubi, din pădurile României, iar această cantitate, într-o situație de urgență, cum este cea actuală, într-o criză globală, poate ajunge până la 18 milioane de metri cubi. Dumneavoastră ați făcut referire la 7 milioane de metri cubi, care, evident, sunt insuficienți și care pleacă peste hotare, atât ca lemn de foc, cât și ca peleți. În urma ordonanței dumneavoastră de urgență, din care ați scos interzicerea exportului pe perioada crizei, în momentul acesta, peleții fabricați în România se vând la Budapesta și la Viena.

Nu înțelegem de ce la ocoalele deținute de Romsilva, peste 300 de ocoale silvice, nu se poate ajunge la o înțelegere pentru locuitorii din mediul montan, ca să beneficieze de aceleași prevederi ca ocoalele de regim.

În ocoalele de regim s-a putut achiziționa lemn la 150 de lei/m[3] în această iarnă.

Romsilva trebuie să facă și protecție socială.

Romsilva trebuie să aibă grijă și de românii nevoiași, nu doar să oferim vouchere, nu doar să oferim bani. Bani care ajung, până la urmă, la cine? La cei care dețin monopolul pe piața lemnului din România, la Schweighofer, la Kronospan și așa mai departe, la firmele dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, Stângă GeorgeCătălin.

Vă rog.

Bună ziua, domnule ministru! Distinse doamne,

Dragi colegi parlamentari,

Încă de la începutul discuțiilor cu privire la asigurarea încălzirii pentru sezonul rece, pentru Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă protejarea populației a reprezentat principala prioritate.

Tocmai din acest motiv, pentru a nu exista probleme cu privire la încălzirea românilor, Guvernul a încercat să găsească soluții pentru ca aceștia să treacă cu bine peste perioada de iarnă.

Trebuie să recunoaștem că efectele ordonanței de urgență pentru plafonarea prețurilor la lemnul de foc nu au fost cele pe care le așteptam. Această plafonare avea ca scop stoparea anumitor speculații care puteau să apară pe piață, în contextul acestei crize energetice, prilej favorabil pentru unii furnizori de materii prime să crească artificial prețul la lemn.

Cu adevărat important este să luăm toate măsurile necesare pentru ca această ordonanță cu privire la plafonarea prețurilor pentru lemnul de foc să producă cele mai bune efecte pentru români.

Tema pe care o abordăm astăzi este o temă care impactează minimum trei milioane de familii de români, adică cei care se încălzesc cu lemne de foc. Vorbim despre familii care au această sursă de încălzire și care așteaptă soluții de la statul român pentru a putea trece cu bine peste această iarnă.

Pentru a-i proteja pe români, Guvernul României a pregătit această ordonanță de urgență pentru plafonarea prețurilor la lemnul de foc.

Au avut loc analize, au avut lor întâlniri ale grupurilor de lucru de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, de la Regia Națională a Pădurilor Romsilva și s-a ajuns la concluzia că 400 de lei ar fi un preț optim la care să fie plafonat tariful pentru metrul cub la lemnele de foc.

Vă mulțumesc. Grupul PSD, domnul Popa Radu. Vă rog.

## **Domnul Radu-Mihai Popa:**

Domnule președinte, Domnule ministru, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

N-aș fi vrut să intervin, că sunt atât de multe lucruri de spus în legătură cu Ministerul Mediului, că poate ne-ar trebui mai multe ore dedicate activității ministerului pe care-l conduce domnul Tánczos Barna.

Dar văd că suntem chemați să discutăm despre prețul lemnelor de foc. Foarte important, de altfel, pentru că eu, domnule ministru, vin dintr-o zonă unde prețul lemnelor de foc este mult mai mare decât cel pe care l-ați pus dumneavoastră în ordonanța de urgență.

Și aș avea două întrebări.

Care este studiul de impact pe baza căruia ați determinat acest preț? Asta e prima întrebare.

Și a doua întrebare, domnule ministru: de ce suntem chemați să discutăm problema lemnelor de foc, într-o țară în care dumneavoastră sunteți ministru în Guvern și am ajuns la Curtea Constituțională ca să aprobăm microhidrocentralele în România, a căror capacitate însumată ar însemna 900 de megawați în plus în sistem?

Ministerul Mediului se ceartă cu Ministerul Energiei și avem un minus de 15% din capacitatea energetică a României și pentru că dumneavoastră blocați apariția și construcția de noi capacități de producție energetică.

De ce România importă energie din alte surse – și slavă Domnului că nu le mai importăm din Rusia acum, că nu mai putem, dar până acum asta am făcut – și de ce dumneavoastră nu vă înțelegeți, ca doi miniștri în Guvern, cu domnul Virgil Popescu și să găsim o soluție ca aceste microhidrocentrale să devină producătoare de energie?

În timpul acesta ne întrebăm dacă 400 de lei, dacă 500 de lei sau dacă alt preț e bun la mia de metri cubi de lemne.

## Bravo!

Grupul parlamentar al USR, doamna deputat Buzoianu. Vă rog.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

Domnule ministru, E clar!

Nu trăiți în aceeași Românie în care trăiesc milioane de români care astăzi sunt disperați să facă față iernii. Pentru că asta este realitatea României din anul 2022.

Practic, în România, anul acesta deja au murit români din cauza frigului, înghețați în propriile case.

Și pare că ne-am făcut timp să discutăm de absolut toate aberațiile posibile în spațiul public, mai puțin de problemele serioase, reale, ale românilor vulnerabili, ale celor peste 3 milioane de familii care astăzi își încălzesc casele cu lemnele de foc.

Am văzut ce soluții a propus Ministerul Mediului, și anume plafonarea prețului la lemnele de foc, la pragul de 400 de lei pe metrul cub. Este o măsură susținută – nu-i așa? – și de către premierul pseudoliberal, domnul Ciucă, care își imaginează că este o măsură liberală să plafonezi prețurile ca să obții și să rezolvi problemele, crizele din România.

Am văzut, de asemenea, și care sunt rezultatele acestei măsuri, pentru că, în momentul de față, pe piață nu se mai găsesc lemne.

Românii sunt disperați și vor cumpăra de pe piața neagră. Dar ce s-a întâmplat, de fapt, în realitate este că a crescut numărul de cazuri de furt de lemn din pădurile din România.

De fapt, ce vă lipsește dumneavoastră este curajul, pentru că aveți toate resursele, aveți toată puterea, aveți experții care vă pot ajuta să găsiți soluții pentru români, dar nu aveți curajul să dați măsurile corecte pentru români.

Și la Senat, pentru că s-a discutat mai devreme de cum vom îmbunătăți noi ordonanța de urgență aici, în Parlament.

Vă mulțumesc. Grupul parlamentar AUR. Doamna Gianina Șerban.

Sunt trei persoane înscrise: domnul deputat Nagy, Coleșa Ilie și doamna Șerban.

Hotărâți dumneavoastră cine vorbește. Doamna Gianina Șerban. Vă rog.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș dori să încep cu o întrebare retorică pentru domnul ministru.

Dacă în ultimul timp v-ați plimbat prin satele românești și ați discutat cu țăranul român, să vedeți cât de greu este traiul din mediul rural, să vedeți efectiv câte bucăți de lemn își poate cumpăra țăranul român din pensia pe care o primește lunar.

Cu siguranță, vă spun eu, domnule ministru, nu ați fost și nu ați observat problemele cu care se confruntă țăranul român, pentru că, dacă ați fi fost, probabil că ați fi luat măsurile necesare în ceea ce privește singura sursă de căldură, și anume lemnul de foc.

Plafonarea prețului la lemnul de foc la 400 de lei nu este un ajutor real pentru românii care locuiesc la sate. Nu este același lucru cu plafonarea care a fost făcută de ministrul energiei la curent și gaze.

Până acum am avut răbdare cu dumneavoastră, dar nu sunteți ministru de ieri, de azi, sunteți ministru de o perioadă lungă de timp și nu vedem nicio îmbunătățire reală a mediului înconjurător și a calității vieții oamenilor.

Românii mor de frig în case, fie că au sobe, fie că au centrale moderne, că se încălzesc cu gaz, cu lumină, cu lemn, cu peleți.

## Nu aveți soluții!

Până acum a fost, să spunem, o iarnă blândă, dar ce se va întâmpla în continuare? Ce se va întâmpla în continuare cu țăranul român, cu bunicii noștri, cu oamenii care locuiesc în mediul rural?

Problemele sunt multe în ministerul dumneavoastră și le cunoașteți foarte bine, vi le-am semnalat în nenumărate interpelări și întrebări și ați răspuns foarte evaziv și niciodată asumat.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al UDMR, domnul deputat Farago Petru.

Vă rog.

## **Domnul Farago Petru:**

Domnule președinte, Domnule ministru,

Stimați colegi,

Da, într-adevăr, în România trăiesc trei milioane de familii care se încălzesc cu lemn de foc, însă nu este adevărat enunțul formulat de către colegii noștri de la AUR conform căruia trei milioane de români nu au lemn de foc pe perioada iernii.

Atunci când Guvernul a decis plafonarea prețului de lemn de foc, dorea susținerea cetățenilor care pentru sezonul de iarnă folosesc lemnul ca resursă în gospodărie.

Coaliția de guvernare, împreună, a luat această decizie. Pe masa discuțiilor se aflau mai multe posibilități, din care s-a ales această variantă, respectiv prețul la lemnul de foc, tocătură provenită din lemn, rumeguș și resturi de lemn să se stabilească la 400 de lei pe metrul cub cu TVA inclus, respectiv la brichete un preț maxim de 1.500 de lei pe tonă și la peleți maximum 2.000 de lei pe tonă.

Stimați colegi,

Guvernul a plafonat prețul lemnelor de foc la 400 de lei pe metrul cub și trebuie să spunem că acest sistem este funcțional în unele zone.

Da, într-adevăr, sunt regiuni unde apar discrepanțe. Apar pentru că lemnul de foc este mai scump decât plafonul, iar comercianții caută soluții. Dar nu putem susține la modul general că 3 milioane de români nu au lemn de foc pe perioada iernii.

Suntem cu toții de acord cu faptul că acest sistem adoptat pentru plafonarea lemnului trebuie optimizat. Trebuie să găsim de urgență soluții pentru ca fiecare cetățean să aibă acces la lemn de foc.

Cel mai important factor în decizia Guvernului cu privire la plafonarea lemnului de foc a fost ca cetățeanul să aibă acces la încălzire în aceste vremuri tulburi. Încălzirea nu poate fi ceva de lux, iar statul are responsabilitatea de a veni în ajutorul cetățenilor. Este de datoria noastră să găsim o soluție viabilă, cât mai curând posibil, pentru a veni în ajutorul familiilor.

Vă mulțumesc.

Deputații neafiliați. Doamna deputat Oana Cambera. Vă rog.

## Domnule ministru,

## Stimați colegi,

Problema deciziilor privind lemnele de foc este doar o picătură într-un ocean de decizii cel puțin nefericite.

Voi profita de prezența domnului ministru, astăzi, aici, pentru a ridica și alte teme, teme pe care înregistrăm eșecuri sau nu găsim nicio explicație pentru lipsa de acțiune sau, din contră, pentru propunerile ministerului.

Avem două teme care ard, efectiv, în România: calitatea aerului pe care-l respirăm și gestionarea deșeurilor. Și de ce ard aceste teme? Pentru că ne costă bani și ne costă sănătatea noastră, a tuturor românilor.

Cu privire la calitatea aerului avem un proiect de lege în Camera Deputaților care a fost adoptat de Senat și pentru care totuși Guvernul are un punct de vedere negativ. Și asta pentru că ministerul nu a contestat fondul acestui proiect, ci a decis să facă un comitet.

## Domnule ministru,

Ce a făcut concret acest comitet în anul 2022 pentru calitatea aerului, pentru români, pentru că, în timp ce dumneavoastră vă întâlniți în acest comitet să discutați, românii mor și se îmbolnăvesc?

Arderea de deșeuri.

Domnule ministru,

Particulele rezultate din arderea de deșeuri sunt de 40 de ori mai nocive față de cele rezultate din arderea lemnului, iar plasticul ars are o toxicitate de patru mii de ori mai mare.

Ce a făcut Garda de Mediu pentru asta?!

Și, nu în ultimul rând, aveți în consultare publică o ordonanță de urgență pentru modificarea unor acte normative din domeniul apelor, prin care îi scăpați de răspundere penală pe cei ce au construit pe sau în preajma apelor fără aviz sau fără autorizație de mediu, precum și pentru funcționarii statului care trebuiau să ia măsuri. Ce beneficii aduceți...

Finalizați, vă rog!

...prin această ordonanță, domnule ministru? Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule ministru, vă rog.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Mulțumesc pentru întrebări.

S-a pus o întrebare cu privire la studiul de impact.

Analiza prețurilor s-a făcut în baza datelor statistice deținute de Romsilva pentru cantitățile de lemn de foc vândute din pădure sau din depozite în zonele de munte, șes și de deal. Aceasta este analiza pe care am făcut-o.

Cu privire la microhidrocentrale.

Astăzi sunt 326 de microhidrocentrale funcționale în România, 15 dintre ele sunt în revizuire sau în retehnologizare, două sunt în reabilitare și o microhidrocentrală trebuie să primească autorizație. Deci cele 326 sunt funcționale și sunt în diverse faze.

Cu privire la cantitatea de lemn de foc pe piață, vă repet încă o dată: în SUMAL 2, anul trecut au fost puse pe piață 6.184.000 de metri cubi de lemn de foc, anul acesta, tot prin SUMAL 2, cantitatea este de 7.170.000 de metri cubi. Deci avem un plus de un milion de metri cubi de lemn de foc pus pe piață, datorită RNP și datorită proprietarilor privați.

Fotovoltaice.

Din cele 45.000 de dosare, 30.000 au fost analizate, beneficiarii au fost anunțați, zeci de mii de sisteme au fost deja instalate, restul de 14.000 și ceva vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2022, adică până pe 31 decembrie.

În privința calității aerului aș vrea să întreb care sunt măsurile luate, de exemplu, de autoritatea municipală din București, autoritate care răspunde de calitatea aerului și care trebuie să ia măsurile de îmbunătățire a calității aerului; la fel și în celelalte municipii: Timișoara, Iași, Cluj și celelalte. Ministerul stabilește reguli, ministerul controlează, aplică amenzile, dar politicile de calitate a aerului sunt în sarcina autorității publice locale.

## Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați, am încheiat dezbaterile politice de astăzi.

Potrivit programului de lucru, de la ora 17.00 avem primirea de răspunsuri la întrebări și prezentarea de interpelări adresate membrilor Guvernului. Vă mulțumesc.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 5 decembrie 2022, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul Chirilă Virgil Alin, PSD.

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului; 6.584A. Domnul secretar de stat. Vă rog.

## **Domnul Cătălin Canciu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului_ **:**

## Bună seara!

## Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 11.637 din 27 octombrie 2022, având ca obiect „Solicitare privind transmiterea strategiei turistice a României”, vă comunicăm următoarele:

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică strategia și programul de guvernare în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, mediului de afaceri, comerțului, antreprenoriatului, investițiilor străine și în domeniul turismului, în concordanță cu cerințele economiei de piață și pentru stimularea inițiativei operatorilor economici.

Instituția noastră a fost înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.327 din 2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, prin preluarea patrimoniului corespunzător activităților și personalului din domeniile sale de competență de la fostul Minister al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Vă rog, domnule deputat.

## Bună ziua!

## Mulțumesc.

Mulțumesc pentru răspuns și pentru promptitudinea cu care ați făcut-o, numai că această strategie de dezvoltare a turismului în România cred că ar fi un pic mai urgent de făcut și cred că ar fi bine pentru noi, pentru toți, pentru toți românii, pentru țara aceasta, ca să o avem cât mai repede elaborată, dar bineînțeles că ne lovim de tot felul de proceduri pe care le-ați enumerat dumneavoastră.

Rugămintea mea și cred că a tuturor este să grăbiți acest proces. Cred că avem nevoie de această strategie de dezvoltare a turismului în România, fiindcă este una din ramurile prin care cred că economia ar putea să crească în această țară.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Tot domnul deputat Chirilă Virgil Alin, PSD – Ministerul Sportului; 6.585A.

Domnul secretar de stat Flavius-Adrian Sirop. Vă rog.

## Bună ziua!

## Domnule deputat,

## Stimat auditoriu,

Ca urmare a adresei Departamentului pentru Relații cu Parlamentul, referitoare la întrebarea nr. 6.585A, formulată de domnul deputat Chirilă Virgil Alin, având ca obiect „Premierea sportivilor români”, vă comunicăm următoarele:

Valoarea premiilor acordate de statul român pentru sportivii care cuceresc medalii la campionatele naționale, europene, mondiale sau olimpice pentru fiecare grupă de vârstă este reglementată conform prevederilor art. 25 din HG nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările și completările ulterioare.

Cheltuielile zilnice de masă ale sportivilor de performanță au fost stabilite conform prevederilor art. 13 din HG nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă. Alocația de hrană se stabilește de medicul/nutriționistul lotului național, în funcție de disciplina sportivă, categoria de vârstă, cu încadrarea în valorile prevăzute de normele menționate mai sus.

Ultima majorare a cheltuielilor zilnice de masă a fost realizată prin HG nr. 720/2016 privind modificarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin HG nr. 1.447/2007.

De asemenea, modificarea cuantumului de premiere al sportivilor s-a stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.097/2022 privind modificarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007.

Cu deosebită considerație. Vă mulțumim.

Vă mulțumesc. Domnule deputat, vă rog.

Bună ziua, încă o dată! Domnule secretar de stat,

Cu toată considerația, nu mi-ați răspuns la întrebare. Întrebarea mea era: care este valoarea premiilor, care este valoarea rațiilor de hrană?

Dumneavoastră mi-ați tot spus anumite articole, anumite legi, anumite plafoane, dar fără să dați o cifră.

Vă rog frumos să reveniți cu răspunsul la aceste întrebări și să ne spuneți tuturor exact care sunt valorile. Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Doriți să interveniți acum?

Vă rog.

Da?

OK.

Mergem mai departe.

Gheorghe Andrei-Daniel, PNL. Ministerul Culturii; 6.845A. Domnul secretar de stat István Demeter.

Domnul deputat nu este, depuneți răspunsul în scris. Brian Cristian, USR. 6.687A; Ministerul Educației. Domnul subsecretar de stat Cătălin Mihai Micu. Vă rog.

## **Domnul Cătălin Mihai Micu** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Educației_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sărut mâna!

Bună seara!

## Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 6.687A, din 2022, având ca obiect „Directori de școli dependenți de partide politice”, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile Metodologiei privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 4.597/2021, cu modificările și completările ulterioare, după desfășurarea probei scrise, candidații care au promovat această probă pot înregistra opțiuni privind susținerea interviului pentru unitatea de învățământ și funcția pentru care candidează.

În funcție de postul vizat, candidatul completează dosarul de concurs cu documentele obligatorii care atestă

îndeplinirea unor condiții specifice, dacă acestea există. Astfel, în vederea completării dosarului, fiecare candidat solicită personal avizul organizației care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României, așa cum prevede art. 24 alin. (2) din actul normativ sus-menționat – „Numirea în funcțiile de director și de director adjunct, în cazul unităților de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale și al celor cu secții de predare în limbile minorităților naționale în care sunt normate una sau mai multe funcții de director adjunct, se face cu avizul pozitiv scris și motivat al organizației care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităților naționale, emis în vederea numirii și comunicat conform anexei nr. 8.”

Vă rog să finalizați.

Noua lege a învățământului preuniversitar, aflată în stadiu de proiect, va întări, prin prevederile sale, interzicerea ingerinței politice în activitatea și managementul unităților de învățământ.

În vederea asigurării unui management școlar de calitate, directorii și directorii adjuncți trebuie să-și îmbunătățească nivelul cunoștințelor de management prin cursuri de formare în domeniu existente în oferta universităților sau la Casa Corpului Didactic.

Mulțumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de toată considerația noastră. Semnează ministrul educației, doamna Ligia Deca. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Brian. Vă rog.

Vă mulțumesc pentru răspuns, domnule secretar de stat. Din păcate, informațiile solicitate nu se regăsesc în răspunsul dumneavoastră la interpelare.

În primul rând, sunt citite doar textele din... fie din Legea educației naționale, fie din ordinele de ministru care reglementează modalitatea prin care o persoană poate să ocupe funcția de director sau director adjunct.

Informațiile pe care le-am cerut erau de natură să ne spună câte cazuri de acest gen există, să vedem dacă avem o problemă sistemică în acest sens sau dacă sunt doar cazuri izolate.

Și, din nou, mă refer la acei directori de școală care au promovat concursul de director, dar care, ulterior, optând pentru o școală din comunitatea lor – că o persoană, dacă locuiește undeva, vrea să aibă acces și să păstorească acea comunitate și acea școală –, după ce au luat concursul de directori, în urma refuzului primirii acelui aviz din partea minorităților naționale... Câte cazuri există în această situație?

Și spun asta pentru că mi-au fost semnalate cazuri de persoane care în primă fază luaseră concursul scris, n-au putut să meargă la proba următoare din cauza acelui acord care nu există și vrem doar să vedem dacă este o problemă sistemică sau nu.

Vă mulțumesc.

O să revin pe subiect.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

## Vă mulțumesc.

Domnul deputat Chirilă Virgil Alin, PSD – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; 6.682A.

Domnul secretar de stat Dragoș-Costin Telehuz. Vă rog.

## **Domnul Dragoș-Costin Telehuz** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Bună ziua!

## Domnule deputat,

Voi răspunde punctual la cele patru întrebări puse de dumneavoastră ministrului agriculturii.

În ce privește rețelele de magazine care au semnat contracte cu Casa de Comerț Agroalimentar „Unirea”, vă aducem la cunoștință că avem colaborări cu următorii retaileri – Carrefour România, Metro, Rewe Group și Profi și că sunt în discuție și în curs de negociere noi contracte, cu retaileri atât naționali, cât și regionali.

La punctul 2, referitor la volumul de produse agricole românești care sunt prevăzute în aceste contracte cu retailerii din România, precizăm faptul că acesta este variabil, în funcție de cererea și oferta existente, estimările făcute până în prezent indicând livrări de sute de tone.

La punctul 3, legat de beneficiile financiare sau de altă natură obținute de fermierii români din colaborarea cu Casa de Comerț „Unirea”, menționăm că principalul avantaj este faptul că imediat după recepționarea mărfii de către client, de către retailer, fermierul poate factura și, implicit, primi banii imediat și nu mai este supus la termene de plată de 30, 60 sau 90 de zile, cum sunt în majoritatea contractelor.

Pentru a încheia contracte comerciale cu Societatea Națională „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea

Vă rog, domnule deputat.

## Bună ziua!

Domnule secretar de stat, vă mulțumesc pentru răspuns. Este o idee, cred eu, foarte bună pentru toți producătorii de legume și alte produse românești.

Vreau să vă rog, cred că în numele tuturor, să insistați ca aceste produse să ajungă în lanțurile de hipermarketuri din România.

Este o idee excelentă, vă susțin și vă mulțumesc pentru tot.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dămureanu Ringo – Ministerul Afacerilor Interne; 6.901A.

Domnul secretar de stat Adrian Voican. Vă rog.

## **Domnul Adrian Voican** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Bună ziua!

## Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Mutarea polițiștilor dintr-un județ în altul la cererea acestora”, vă comunicăm următoarele:

Referitor la numărul polițiștilor care s-au mutat de la Inspectoratul Județean de Poliție Hunedoara către alte inspectorate de poliție, începând cu luna iunie 2021 până în prezent, precum și ce funcții dețineau, precizăm faptul că din informațiile puse la dispoziție de Inspectoratul General al Poliției Române reiese faptul că în perioada de referință, iunie 2021 – 23 noiembrie 2022, 44 de agenți de poliție și 10 ofițeri de poliție s-au mutat de la IPJ Hunedoara la alte inspectorate județene de poliție. Motivele care au stat la baza aprobării solicitărilor de mutare ale acestora au fost diverse, dintre care enumerăm: schimbul de indicatori la repartiția promoțiilor de absolvenți ai școlilor de poliție și schimbul de personal din cadrul altor inspectorate de poliție, coroborate cu condiția ca funcția de pe care se pleacă să nu fie unică; promovarea unor concursuri de funcții de conducere sau de trecere în Corpul ofițerilor; motive medicale.

În ceea ce privește polițiștii mutați din cadrul IPJ Hunedoara la alte inspectorate județene de poliție și care au făcut schimb cu un alt polițist de la unitatea la care au plecat, indicator la schimb, precizăm faptul că 25 de polițiști s-au mutat în astfel de condiții.

Vă mulțumesc.

Domnul Chirilă Virgil Alin – Ministerul Afacerilor Interne; 6.817A.

Domnule secretar de stat, vă rog.

## Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 6.817A/2022, având ca obiect „Solicitare date referitoare la situația refugiaților ucraineni”, vă comunicăm următoarele:

În ceea ce privește traficul cetățenilor ucraineni prin punctele de trecere a frontierei, în perioada 24 februarie 2022 – 8 noiembrie 2022, situația la nivelul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră se prezintă astfel: în sensul intrării – 2.750.369 de persoane; la ieșire – 2.661.690 de persoane.

Potrivit datelor puse la dispoziție de Inspectoratul General pentru Imigrări, începând cu data de 24 februarie 2022 au fost depuse 4.386 de cereri de azil de către cetățeni ucraineni, iar la 17 noiembrie 2022 un număr de 112 cetățeni ucraineni figurau ca fiind beneficiari de protecție internațională – 111 beneficiari ai statutului conferit prin protecția subsidiară și un beneficiar al statutului de refugiat.

Totodată, precizăm că, în perioada 24 februarie – 11 noiembrie 2022, 82.369 de cetățeni ucraineni au solicitat și au obținut protecție temporară în România.

Referitor la costurile „suportate de România pentru gestionarea crizei refugiaților ucraineni”, sumele alocate în perioada aprilie–octombrie 2022 de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și inspectoratele pentru situații de urgență județene, în vederea efectuării plăților către autoritățile administrației publice centrale sau locale, operatorii economici publici sau privați, pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, sunt în cuantum de 372.080 mii lei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Chirilă Virgil Alin, PSD – Ministerul Afacerilor Interne; 6.818A.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 6.818A/2022, având ca obiect „Executarea sancțiunilor impuse Federației Ruse”, vă comunicăm faptul că în anul 2022, la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și Instituției Prefectului Județului Sălaj, au fost în derulare un acord-cadru, respectiv un contract de furnizare cu SC „LUKOIL România” – SRL și SC „Almatar Trans” – SRL, care însă și-au încheiat valabilitatea la 18 aprilie 2022, respectiv la data de 30 aprilie 2022.

Cu deosebită considerație.

Vă mulțumesc.

Domnul Dămureanu Ringo – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; 6.896A.

Domnul secretar de stat Gábor Sándor. Vă rog.

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Coloana kilometrică de camioane TIR din zona Vămii Calafat”, înțelegem să vă comunicăm următoarele.

CNAIR, prin DRDP Craiova, are în curs de semnare contractul de prestare de servicii de proiectare constând în elaborarea unui studiu de fezabilitate, respectiv a unui proiect tehnic de execuție, inclusiv proiectul de autorizație de construcție, detalii de execuție, asigurarea asistenței tehnice pe parcursul execuției de lucrări și în perioada de garanție a lucrărilor executate necesare fluidizării traficului rutier în zona punctului de trecere a frontierei Calafat pe DN 56 pentru obiectivul de investiții având ca titlu „Realizarea unei benzi de stocaj pentru sporirea capacității de trafic pe DN 56 între intersecția cu DN 56A și Calafat”. Scopul acestui contract este nu numai întocmirea unui studiu de fezabilitate care să includă și studiul de evaluare a impactului asupra mediului, în funcție de solicitările autorităților de mediu, și studiul de evaluare adecvată, ținând cont de eventualele arii protejate, realizarea de studii de specialitate, cu obținerea avizelor din partea unor custozi, administratori de arii protejate.

Totodată, are ca obiect întocmirea documentațiilor pentru avize, obținere de acorduri, elaborare de proiect tehnic, inclusiv documentație pentru autorizarea acestor construcții, detalii de execuție și asigurarea asistenței tehnice.

Astfel, prin implementarea acestui contract, se va furniza un proiect fundamentat din punct de vedere atât financiar, cât și social, economic și tehnic.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Lazăr Ion-Marian, USR. Nu este.

- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – 6.641A,

- 6.642A, 6.643A, 6.644A, 6.645A, 6.646A, 6.647A, 6.648A, 6.649A, 6.650A, 6.651A, 6.652A și 6.653A.

- Ministerul va depune răspunsurile în scris. Brian Cristian, USR.

- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – 6.480A. Domnul secretar de stat solicită... Amânată din... Sunteți?

- Nu este.

- Giurgiu Adrian, USR. Nu este.

- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – 6.579A.

- Giurgiu Adrian – 6.580A, tot Ministerul Mediului și

- Pădurilor.

- Cîtea Vasile, PSD? Nu.

- 6.216A, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Chirilă Virgil Alin, 6.583A, Ministerul Cercetării, Inovării și

- Digitalizării.

A fost transmis răspunsul în scris. Petrețchi Miroslav, 6.589A; se solicită amânare.

Și tot domnul Petrețchi Miroslav, tot Ministerul Sănătății, 6.462A; se solicită amânare.

Ghiță Daniel, 6.966A; se solicită amânare.

PSD, Ghiță Daniel, tot Ministerul Justiției, 6.752A; se solicită amânare.

Chirilă Virgil Alin, 6.920A, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; se solicită amânare.

Continuăm cu a doua parte a ședinței noastre, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputați înscriși pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăși 3 minute.

Domnul Norbert? Nu.

O interpelare depusă. Daniel-Gheorghe Rusu? Nu.

Două interpelări. Lucian-Florin Pușcașu. Vă rog, domnule deputat.

Patru interpelări depuse, cu domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei.

Obiectul interpelării adresate prim-ministrului Guvernului României, domnul Nicolae Ciucă: „În contextul economic actual, veți aplica soluția naționalizării activelor și resurselor energetice ale OMV în România?”.

Domnule prim-ministru,

Având în vedere contextul economic și politic internațional, vă solicităm să faceți o analiză SWOT în vederea evaluării soluției de naționalizare a activelor și resurselor energetice deținute de OMV în România. Analiza SWOT ajută la proiectarea unei viziuni de ansamblu a factorilor interni și externi, cu scopul de a pune în lumină punctele tari și slabe ale deciziei de expropriere a activelor și resurselor energetice deținute de OMV, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață.

Procedura exproprierii își are sediul materiei la art. 44 din Constituția României, care prevede, la alin. (3): „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.”

Astfel, solicităm să faceți aplicarea Legii nr. 33/1994 și a Legii nr. 252/2020, dat fiind contextul energetic internațional și din cauza faptului că numărul românilor aflați sub pragul sărăciei s-a dublat în ultima perioadă, iar companiile românești sunt nevoite să concedieze personal din cauza prețurilor la energie.

Din spațiul public aflăm că vânzările companiei austriece OMV au crescut cu 124% și profiturile distribuite acționarilor au crescut cu 95%. Astfel, compania austriacă OMV câștigă miliarde, în timp ce românii sunt sărăciți.

Vă propunem, în vremuri de criză, soluții excepționale pentru România, situație față de care aplicarea art. 44 alin. (3) din Constituția României și a legislației subsecvente este de minimum bun-simț și în interesul românilor.

Vă mulțumesc. Radu Tuhuț. O interpelare. Nu este.

Daniel Ghiță. O interpelare. Nu este. Iulian Bulai. O interpelare. Nu este. Iulian-Alexandru Muraru. Trei interpelări. Nu este. Adrian Wiener. Două interpelări. Nu este. Nicu Fălcoi. Nu este. O interpelare. Dumitru-Viorel Focșa. Două interpelări. Nu este. George Stângă. O interpelare. Nu este. Alexandru Cristea. O interpelare. Nu este. Ion-Alin-Dan Ignat. Patru interpelări. Nu este. Oana Murariu. O interpelare. Nu este. Brian Cristian. Trei interpelări. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Nicolae Ciucă, prim-ministrul României, domnului Attila Cseke, ministrul dezvoltării lucrărilor publice și administrației, și domnului Adrian Câciu, ministrul finanțelor, și are ca obiect „Datoriile statului român față de UAT Baia Mare”. Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri,

În cadrul ședinței de Consiliu Local al Municipiului Baia Mare din data de 16 noiembrie, primarul Cătălin Cherecheș a invocat o datorie a Guvernului României față de municipiul Baia Mare de peste 22 milioane lei.

Într-o dispută ce a depășit limitele decenței, printre urlete și zbierete, Ministerul Dezvoltării este acuzat că are o datorie față de municipiul Baia Mare de peste 10 milioane lei, iar alte peste 12 milioane lei ar reprezenta „plusul ce trebuie decontat din impozitul pe venitul global de Guvernul României către municipiul Baia Mare”.

Având în vedere art. 112 din Constituția României și art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă rog să dați curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele și soluțiile pentru problema prezentată:

1. Care este datoria statului român față de municipiul Baia Mare?

2. Care sunt sumele datorate ce trebuie decontate de Guvern către municipiul Baia Mare și cât reprezintă acestea din totalul sumelor decontate anual?

Vă mulțumesc. Gianina Șerban. Două interpelări. Nu este.

Bogdan Alexandru Bola și Alexandru Cristea. O interpelare.

Nu sunt.

Ilie Toma, două interpelări.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Interpelarea mea se va adresa domnului ministru al investițiilor și proiectelor europene, domnului ministru IoanMarcel Boloș.

Subiectul este „Planul național de redresare și reziliență”, prin care România beneficiază de fonduri în valoare de 29,18 miliarde de euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro, și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator al implementării Planului național de redresare și reziliență, a publicat calendarul centralizator al apelurilor de proiecte PNRR. MIPE, în calitate de coordonator național al PNRR, a solicitat ministerelor implicate o analiză privind progresele în îndeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR aferente sfârșitului lunii septembrie 2022.

În programul de guvernare afirmați că: „România are probleme în absorbția fondurilor europene, deși nu este o noutate din punctul meu de vedere, dar asta trebuie corectată, fie că este vorba despre fondurile de coeziune, de dezvoltare regională sau problemele cu care se prevăd în raport anumite alocări, prin Planul național de redresare și

reziliență.” Și, totodată, v-ați angajat că se vor realiza simplificare prin descentralizare, transparență prin digitalizare, sustenabilitate prin mentenanță și parteneriat prin implicare.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicați răspunsul la următoarele întrebări:

– Câte proiecte au fost depuse prin PNRR, pe care componentă, ce valoare și care este faza de implementare?

– Care este răspunsul ministerelor referitor la progresele cu îndeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR?

– Ce măsuri ați luat pentru rezolvarea problemelor cu absorbția fondurilor europene, astfel încât România să atragă cât mai multe fonduri?

– Care este gradul de simplificare prin descentralizare și implementare al digitalizării României și care sunt concret pașii realizați în acest sens?

Solicit răspuns verbal și în scris.

Cu deosebit respect, deputat Ilie Toma, de Hunedoara. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dan Șlincu, o interpelare. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea este adresată ministrului afacerilor interne, domnului Lucian Nicolae Bode.

Stimate domnule ministru,

În urma consultării datelor comunicate de Inspectoratul General al Poliției Române, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut, la nivel național, cu 13,4% în primele 10 luni ale anului 2022, față de aceeași perioadă a anului 2021, respectiv de la 40.691 la 46.127 de fapte. Astfel, în primele 10 luni ale acestui an polițiștii au emis 10.867 de ordine de protecție provizorii, 4.319 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de instanțele de judecată. Mai mult decât atât, sunt încă multe fapte de violență domestică împotriva femeilor sau copiilor, fie acasă, fie pe stradă sau la muncă, care nu sunt anunțate și astfel rămân nepedepsite, iar victimele suferă în continuare.

Având în vedere statisticile prezentate, vă rog să-mi comunicați dacă ați stabilit o strategie de prevenție și de combatere a acestui fenomen care este încă o problemă importantă a societății românești.

Aveți în vedere realizarea unui program care să prevadă concret finanțarea serviciilor de asistență socială pentru victimele violenței de gen și alocarea de fonduri publice pentru programe de educare, formare și conștientizare, care să se materializeze sub forma unor campanii de comunicare permanente la nivel național și local?

În ce stadiu se află aplicarea strategiei naționale privind egalitatea de șanse, prevenirea și combaterea violenței domestice?

Solicit răspuns în termen legal. Deputat al PSD, Dan-Constantin Șlincu. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Raisa Enachi, o interpelare. Vă rog.

Mulțumesc frumos.

Interpelare adresată ministrului sănătății, domnului Alexandru Rafila.

Subiectul interpelării: „O nouă comandă ce constă în alte milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19”.

Stimate domnule ministru,

Conform strategiei europene privind vaccinurile, acestea sunt „sigure și eficace împotriva COVID-19 și reprezintă cea mai bună modalitate de stopare a pandemiei”, ceea ce consider că este total greșit.

La fel, prin strategia europeană, „Prin intermediul unor acorduri preliminare de achiziție cu producători individuali de vaccinuri, Comisia a asigurat dreptul de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin, într-un anumit interval de timp și la un preț dat”, ceea ce reprezintă, de fapt, un preț impus și netestat, conform legilor capitalismului.

Astăzi, în România apare o nouă campanie de vaccinare, care este planificată în anticiparea unei creșteri a numărului de așa-zise „noi îmbolnăviri cu coronavirus”, din această iarnă.

Potrivit datelor oficiale, România a achiziționat deja 55 de milioane de doze de vaccin până la data de 13 mai 2021, din care doar 6.409.083 fuseseră administrate populației.

În funcție de cerințele fiecărui stat membru, cantitățile de distribuție a vaccinurilor pot fi modificate, de exemplu, în cazul în care un stat membru decide să nu achiziționeze mai multe doze de vaccin în cadrul opțiunilor negociate.

Prin urmare, România va trebui să suporte nu doar costurile de achiziție a milioane de doze inutile, ci și costurile de distrugere a dozelor expirate. În esență, aceasta este o afacere de două ori nefavorabilă pentru români și pentru România.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi, o interpelare. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată domnului ministru al afacerilor interne, Lucian Bode.

Obiectul interpelării: „Poziția Ministerului de Interne cu privire la atitudinea șefului de post din comuna Rona de Sus, județul Maramureș”.

Stimate domnule ministru,

Diversitatea culturală reprezintă un pilon esențial al Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, în jurul căruia sunt conturate principiile generale ale politicilor statelor democratice în materie de protecție a minorităților naționale, înțelegând că o societate pluralistă și cu adevărat democratică este nu doar cea care respectă drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, ci și cea care creează condițiile necesare pentru exprimarea, păstrarea și dezvoltarea acestei identități.

Tocmai prin trăsăturile specifice identitare, diferite de ale majorității, minoritățile naționale constituie factorul primar al diversității culturale, iar diversitatea culturală la nivelul unei societăți, prin conservarea și promovarea identității culturale, lingvistice sau religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și integrarea acestora sunt în continuă antiteză cu orice încercare de asimilare, segregare, contribuind fără îndoială la definirea unui spațiu tolerant, integrator, dinamic, creator și de conviețuire pașnică.

România a devenit cel mai elocvent exemplu atunci când vorbim despre conservarea și promovarea limbii materne, politicile țării noastre fiind preluate de tot mai multe state.

Din păcate, recent, am identificat un caz izolat de încălcare a acestor principii, care, dacă nu o să fie analizat cu seriozitate, riscă să influențeze negativ toate realizările din acest domeniu.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Viorel Salan.

Vă rog, domnule deputat, aveți o interpelare.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea este adresată domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, iar subiectul este „Restructurarea Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» prin Hotărârea Guvernului nr. 535/2021”.

Stimate domnule ministru,

Pregătirea viitorilor ofițeri jandarmi se realizează în cadrul programului de studii universitare de licență „Ordine și siguranță publică”.

Adaptarea și formarea unor civili care dobândesc calitatea de studenți militari pentru a deveni ofițeri de jandarmi presupun o serioasă pregătire de specialitate, și nu numai.

Practica a demonstrat că disciplinele de specialitate pentru ofițerii jandarmi diferă substanțial de disciplinele de specialitate ale celorlalte specializări din cadrul

învățământului din Ministerul Afacerilor Interne, respectiv poliție, poliție de frontieră sau pompieri.

Însăși aplicarea cadrului juridic în vigoare devine dificilă, când o parte dintre studenți funcționează conform Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, iar ceilalți conform Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

Din aceste motive, existența unei facultăți de jandarmi de sine stătătoare reprezintă o garanție pentru asigurarea unei pregătiri de specialitate unitare și la un nivel ridicat, în conformitate cu cerințele și standardele beneficiarului principal, respectiv Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Dar Ministerul Afacerilor Interne a decis restructurarea Academiei de Poliție prin Hotărârea nr. 535 din 13 mai 2021.

Restructurarea s-a realizat astfel: Facultatea de Poliție s-a constituit prin preluarea, în condițiile legii, de la Facultatea de Poliție, Facultatea de Jandarmi, Facultatea de Poliție de Frontieră și de la Facultatea de Științe Juridice și Administrative, din cadrul academiei, a atribuțiilor formative, a elementelor de siguranță și a personalului.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Alexandra Huțu. O interpelare. Nu este.

Declar ședința închisă. Vă mulțumesc. O seară frumoasă!

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.57._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451563]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 157/22.XII.2022 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei