Stenogramă plen

Interpelare

Maricel Popa

Proiecte finanțate din fonduri europene în exercițiul financiar 2014–2020

Având în vedere faptul că, de la 1 martie, se ridică o bună parte din restricții și ținând cont de faptul că se renunță la obligativitatea certificatului verde, vă rog să precizați dacă s-a luat în calcul și eliminarea formularului digital de intrare în România (PLF) și, dacă da, vă rog să transmiteți când se va întâmpla acest lucru. De asemenea, dacă răspunsul va fi negativ, vă rog să detaliați care sunt motivele pentru care se menține decizia adoptată la sfârșitul anului precedent. Bună ziua, domnule președinte! Bună ziua, stimați colegi! Am o interpelare adresată domnului ministru Dan Vîlceanu, ministrul investițiilor și proiectelor europene. „Proiecte finanțate din fonduri europene în exercițiul financiar 2014–2020” ## Domnule ministru,

Interpelare

Dorinel Cosma

Situația refugiaților ucraineni în România

Astăzi voi prezenta o interpelare către domnul prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă. Totuși pe harta investițiilor prin fonduri europene pentru județul Iași apar 358 de proiecte. Diferența de 44 de proiecte este reprezentată de proiectele implementate de mai multe județe sau la nivel național și care nu pot fi incluse doar în contul județului Iași. Obiectul interpelării: „Situația refugiaților ucraineni în România”. Domnule prim-ministru, În contextul agresiunii ruse aflate în plină desfășurare, al războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva vecinilor noștri ucraineni, război care se desfășoară în proximitatea frontierelor țării noastre și care produce o adevărată dramă umanitară, aproximativ 400 de civili fiind uciși până în prezent, mulți cetățeni ai Ucrainei, atât ucraineni, cât și de alte naționalități, se refugiază în România pentru a fugi din calea acestui conflict militar nedrept și pentru a-și salva viața. Motivat de acest fapt, vă rog să transmiteți câte o scurtă fișă de proiect pentru fiecare dintre aceste 44 de investiții, în formatul de tabel în care se regăsesc și celelalte proiecte publicate pe site-ul ministerului. Vă mulțumesc. ##

Interpelare

Dănuț Bica

Regularizarea pâraielor Bascov, Budeasa și Cârcinov din județul Argeș

Întrebare adresată domnului Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Obiectul întrebării: „Regularizarea pâraielor Bascov, Budeasa și Cârcinov din județul Argeș”. Stimate domnule ministru, Lucrările de regularizare a pâraielor Bascov, Budeasa și Cârcinov reprezintă câteva dintre urgențele investiționale din domeniul hidrografic la nivelul județului Argeș, cu impact major în ceea ce privește protecția construcțiilor și terenurilor agricole și siguranța populației din zonele respective. Pentru susținerea celor menționate anterior, vă informez că, în luna iulie 2014, pe teritoriul comunei Bascov, situată în vecinătatea municipiului Pitești, ca urmare a ploilor abundente, apele au inundat circa 360 de gospodării, iar viitura a determinat deraierea unui tren de persoane. Comuna Bascov a fost afectată de inundații și în anii 2005 și 2019, iar gospodăriile cetățenilor din localitățile străbătute de aceste cursuri de apă sunt puse în pericol de fiecare dată când în zonă se înregistrează ploi torențiale. În consecință, având în vedere importanța deosebită a obiectivelor de investiții menționate anterior, vă rog ca, în completare la răspunsurile pe care le-am primit din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor la întrebările mele pe aceeași temă din ultimii 5 ani, să-mi comunicați care este stadiul execuției lucrărilor raportat la calendarul asumat, din ce motive a fost întârziată realizarea acestora și care este termenul prevăzut pentru finalizarea proiectelor respective.

Interpelare

Laura Georgescu

Solicitarea ajutorului din partea Uniunii Europene

Obiectul acestei interpelări: „Solicitarea ajutorului din partea Uniunii Europene”. Stimate domnule prim-ministru, Invadarea Ucrainei a provocat o criză socială de proporții. În același timp, vorbim despre o criză umanitară. România este în prima linie a rezistenței. Efortul nostru trebuie completat de efortul comun al țărilor Uniunii Europene. Într-o intervenție recentă, liderul delegației PSD din Parlamentul European, Dan Nica, a solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mobilizarea urgentă a asistenței necesare pentru gestionarea cât mai eficientă de către România a iminentei crize a refugiaților din Ucraina. Eurodeputatul român a solicitat trimiterea de suport financiar, adăposturi provizorii, material medical și personal calificat către flancul estic al Uniunii Europene. Consider că este necesar ca România să fie ajutată de țările membre UE, având în vedere numărul mare de refugiați. Este nevoie ca Uniunea Europeană să mobilizeze toate tipurile de asistență necesară și de expertiză, pentru a ajuta România și celelalte state din regiune să facă față unei crize a refugiaților. Prin urmare, stimate domnule prim-ministru, vă rog să ne precizați care vor fi demersurile pe care le veți face pentru a cere Uniunii Europene orice tip de sprijin, inclusiv logistic. Este foarte important să comunicați toate demersurile pe care le întreprindeți în acest sens. Vă mulțumesc.

Interpelare

Rodica Boancă

Redeschiderea celor cinci puncte de trecere a frontierei din sectorul Suceava–Botoșani

Onorat prezidiu, Am pentru astăzi o interpelare și două întrebări. Aș dori să dau citire mai întâi interpelării. Interpelarea este adresată domnului ministru al afacerilor interne, Lucian Nicolae Bode, și vizează „Redeschiderea celor cinci puncte de trecere a frontierei din sectorul Suceava–Botoșani”. ## Stimate domnule ministru Lucian Nicolae Bode, Pe fondul încălcării suveranității și independenței Ucrainei de către armata rusă, valuri de refugiați intră în România zi și noapte. Oameni disperați fug din calea războiului, merg, de multe ori, pe drumuri lăturalnice, ca să se ferească de atacuri aeriene și terestre, și evită orașele mari. Până la graniță au de înfruntat teroare și foarte multă oboseală, iar când ajung la frontieră și speranța li se întrezărește în ochi mai au un hop: să treacă de cozile kilometrice. Colegii mei parlamentari sunt la granițele din nordul țării încă din prima zi a invaziei trupelor în Ucraina și vreau să-i felicit pe această cale. Suntem în contact cu dânșii și primim constant informații în timp real de la graniță. Coada de refugiați de la Punctul de trecere a frontierei Siret este deja de 20 de kilometri, iar oamenii stau și câte 18 ore la rând, în condițiile în care de două zile ninge. Numărul refugiaților este în creștere și în zilele următoare se va ajunge la un număr record de refugiați care doresc să treacă în țara noastră. De aceea, este important să redeschideți cât mai multe puncte de trecere a frontierei, pentru a salva și ajuta cât mai mulți oameni, mai ales că un număr semnificativ al refugiaților este reprezentat de cetățeni români din zonele istorice românești din Bucovina de Nord și nu numai. Astfel, vă supun atenției posibilitatea de a redeschide cele cinci puncte de trecere din sectorul Suceava–Botoșani care stau cu lacătul pe poartă în prezent, iar, conform prerogativelor dumneavoastră și în baza atribuțiilor conferite de funcția pe care o dețineți, vă

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Sistemul de referință al lanțului scurt de aprovizionare în România

Am o întrebare pe care o adresez domnului ministru Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Obiectul întrebării este „Sistemul de referință al lanțului scurt de aprovizionare în România”. Stimate domnule ministru, Lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente înseamnă vânzarea de la fermier la consumator, prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari. Ca să explicăm și celor de acasă, lanțul scurt înseamnă să cumperi produsul de la vecinul tău, instituțiile statului să cumpere produse de la producătorul din comună, din oraș, producătorul de lângă instituția respectivă. Asta înseamnă lanțul scurt – noi să cumpărăm de la cel de lângă noi. Conceptul este deja unul de succes în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană și, în ultima perioadă, se bucură de o atenție sporită și în România, atât în rândul fermierilor, cât și în rândul consumatorilor. Agricultura locală – obținerea de produse agricole și alimentare cu scopul de a le vinde într-un areal suficient de apropiat de zona de consum – este, de asemenea, un concept care vă permite să schimbați modul în care ne raportăm în prezent la obținerea hranei. Vânzarea directă are un rol vital în acest proces, în România fiind tot mai frecvent întâlnite cazurile în care agricultorul vinde fără intermediar clienților. Fără intermediar înseamnă un preț mult mai mic, dragi colegi. La nivelul Uniunii Europene, în 2013 s-a adoptat Regulamentul nr. 1.305 al Parlamentului European și al Consiliului din data de 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și de abrogare a Regulamentului nr. 1.698 al Consiliului, care are drept obiectiv „promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură, cu accent pe următoarele aspecte (...)”. În prezent, în România nu avem circumscripții/forme de organizare/limite administrativ-teritoriale ale lanțului scurt de aprovizionare, deși există o modestă legislație care ar favoriza o astfel de organizare – Legea nr. 321. În temeiul art. 112 din Constituția României, republicată, și al art. 173 alin. (1) din Regulamentul Senatului, vă solicit să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări: – dacă Ministerul Agriculturii are un proiect de lege privind implementarea lanțului scurt de aprovizionare în România; – dacă Ministerul Agriculturii are un proiect de organizare administrativ-teritorială a lanțurilor scurte de aprovizionare pe teritoriul României; și – dacă Ministerul Agriculturii a desfășurat vreun studiu privind implementarea lanțului scurt de aprovizionare în România și care sunt rezultatele studiului. Mulțumesc din suflet. Senator PSD, Circumscripția nr. 1 Alba. Și vă rog să-mi răspundeți pe adresa de e-mail matiescalin@yahoo.ro sau pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Și mai am o interpelare. _(Discuții.)_ Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Este adresată domnului Nicolae-Ionel Ciucă, primministrul României. Obiectul interpelării: „Îmbunătățirea legislației în domeniul securității naționale”. Stimate domnule prim-ministru, Intervenția militară rusă în Ucraina a reconfigurat complet paradigma de securitate la nivel regional și mondial. Impactul foarte puțin probabil s-a produs, iar în statele nevoite să facă... sunt nevoite să facă față noilor provocări de securitate generate de Federația Rusă. Amenințările la adresa statului nu sunt atât de ordin militar, cât mai degrabă sunt de natura dimensiunii securității naționale. Criza energetică, atacurile cibernetice, dezinformarea, războiul hibrid sunt toate amenințări care provin din exterior, dar care se dezvoltă, de câțiva ani buni, și sub forma unor vulnerabilități interne. În acest context dificil, apreciez că statul român trebuie să-și adapteze legislația națională din domeniul securității naționale la noile amenințări, vulnerabilități și riscuri. De asemenea, trebuie să consolidăm capacitățile instituționale ale sistemului național de securitate națională, pentru a putea garanta o cunoaștere strategică pentru beneficiarii de „intelligence”. În temeiul art. 112 din Constituția României, republicată, și al art. 177 din Regulamentul Senatului, vă solicit să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări: – dacă Guvernul României are în vedere actualizarea, la nivelul legii, a tipurilor de amenințări, vulnerabilități și riscuri la adresa securității naționale a României; – dacă Guvernul României are în vedere îmbunătățirea cadrului legal de organizare și funcționare a serviciilor de informații; – dacă Guvernul României are în vedere creșterea capabilității operative și de analiză a autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale; – dacă Guvernul României are în vedere îmbunătățirea legislației în domeniul securității naționale, în sensul consolidării atribuțiilor Comunității Naționale de Informații. Vă mulțumesc din suflet. Vă rog să-mi răspundeți pe adresa de e-mail matiescalin@yahoo.ro, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Mulțumesc mult.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Am două întrebări și o interpelare.

Am două întrebări și o interpelare. Prima întrebare se adresează domnului Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor. Stimate domnule ministru, În contextul situației actuale incerte, deosebit de gravă, cu privire la izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina, sute de refugiați ucraineni au trecut granița către România pentru a-și salva viețile. Știți bine faptul că românii s-au mobilizat și au ajutat refugiații cu alimente, cazare, medicamente, dezinfectanți, produse de igienă. De asemenea, românii au contribuit la asigurarea transportului refugiaților în toate județele țării, neexistând rute predestinate sau mijloace de transport speciale pentru aceștia. Astfel, românii au dat dovadă de solidaritate și empatie atât din punctul de vedere al suportului moral oferit, cât și din punctul de vedere al suportului financiar. În contextul funcției oficiale pe care o dețineți, aveți obligația de a efectua demersuri oficiale în scopul ajutorării refugiaților ucraineni, deoarece cu cât stadiul războiului avansează, cu atât solidaritatea românilor nu este de ajuns pentru salvarea ucrainenilor. Astfel, în calitate de senator al Parlamentului României, doresc să vă întreb: care este planul de acțiune concret al ministrului transporturilor pentru asigurarea transportului refugiaților în România? Cu deosebit respect, senator Aelenei Evdochia. Tot către domnul ministru Sorin Grindeanu. Doresc să aduc la cunoștință faptul că majoritatea firmelor din Regatul Unit refuză să trimită colete spre România, deoarece acestea se plâng că vama românească taxează clienții acestora cu dublul prețului produsului cumpărat, prin taxe, ceea ce este, desigur, nerezonabil. Pe lângă aceste scumpiri se adaugă și întârzierile de expediere apărute – și ele superioare celorlalte țări din Uniunea Europeană. Domnule ministru, de ce am ajuns în situația de a fi refuzați de firmele din Regatul Unit să mai trimită colete în România? Și am o interpelare către domnul ministru al afacerilor interne, Lucian Nicolae Bode. Stimate domnule ministru, Deși știm cu toții tendințele expansioniste ale Președintelui Rusiei, nu am crezut, până în ultima clipă, că acesta este atât de meschin și orbit de ură, încât să înceapă un război, care stă să cuprindă întreaga Europă. Nimic nu este mai răvășitor decât să vezi cum oameni simpli fug din calea războiului de frica unui tiran. Sunt vorbitoare nativă de limba rusă și, în prisma acestui fapt, am mers la graniță, în speranța că pot ajuta oamenii care trec frontiera României și văd în noi ultima speranță. Însă ce facem cu cetățenii noștri care nu se mai simt în siguranță în orașele care sunt foarte aproape de război? Au fost bombardamente în zone limitrofe României, iar cetățenii Constanței se tem de o posibilă agresiune din partea tiranului de la Moscova. În aceste zile, cu toții se întreabă dacă granițele țării sunt securizate și dacă orașele-port de la Marea Neagră pot fi considerate sigure de către cetățenii lor. În contextul actualului război și al necesității asigurării protecției cetățenilor României, în concordanță cu prerogativele dumneavoastră, conferite de funcția pe care o dețineți, vă solicit răspunsuri la următoarele întrebări: – Este pregătită poliția de frontieră să facă față unei afluențe de persoane care trec granița în fuga disperată de a scăpa de război? – Câți dintre refugiații care au trecut în această perioadă granița în România sunt etnici români? – Au fost suplimentate efectivele poliției de frontieră în această perioadă?

Interpelare

Maricel Popa

Apel la responsabilitate: Iașiul și întreaga Moldovă au nevoie de Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară!

Fac un „Apel la responsabilitate: Iașiul și întreaga Moldovă au nevoie de Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară!”. Încă de acum câteva luni, am atras public atenția și, din păcate, se confirmă: Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Iași are șanse puține de a fi construit cu fonduri europene. Introdus de liberali și de USR-iști în Planul național de redresare și reziliență la capitolul „Construire și/sau dotare de noi unități medicale/spitale publice”, proiectul a fost poziționat abia pe locul 36 din 49, în condițiile în care se vor finanța doar 25 de proiecte, doar 25 de spitale. Stimați colegi, Și mai îngrijorător este faptul că, recent, Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, condusă de PNL, în consultare cu liberalii de la Iași, nu a avizat proiectul. Noi, parlamentarii social-democrați, senatori și deputați, deopotrivă, am înțeles necesitatea construirii din temelii a unui institut al inimii la Iași. Am inițiat chiar un act normativ în acest sens, a trecut de Senat. Ultima Cameră, Camera Deputaților, trebuie să dea ultimul vot, să devină lege. Unitatea medicală va trata pacienți cu afecțiuni cardiace din zona Moldovei, o regiune cu o populație de peste 5 milioane de locuitori, de la Galați până la Dej. Actualul spațiu în care funcționează Institutul de Boli Cardiovasculare este insuficient. Sunt doar câteva etaje, în condițiile în care deservește de trei ori mai mulți pacienți decât restul spitalelor similare din țară. Statistica ilustrează cât se poate de clar în ce constă urgența: țara noastră ocupă, din nefericire, unul dintre primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul deceselor cauzate de boli cardiovasculare. Sunt de trei ori mai multe față de media europeană. Șeful PNL al Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, celebru mai degrabă pentru numărul dosarelor penale în care este implicat, prezintă periodic machete și randări de spitale, planșe frumos colorate. Trucuri ieftine de politician mărunt! Însă până la această oră niciunul dintre proiectele pe care le-a vânturat de 3 ani încoace nu a avansat și cu fapte concrete. Alexe tot vorbește despre finanțarea SF-urilor la spitalele din Iași. Încep să cred că SF-ul nu înseamnă studii de fezabilitate, ci proiecte științifico-fantastice, adică pe care Alexe nu va fi în stare să le implementeze niciodată. Doar poate să ia comisioanele de la SF-uri. Fac un apel la toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică și de regiunea din care provin: Iașiul și Moldova au nevoie de acest spital! Haideți, cât încă se mai poate, să-l introducem pe lista de finanțare prin PNRR! Nu e un moft local sau o ambiție politicianistă, ci este o necesitate, dincolo de orice dubiu! Este un spital regional care deservește peste 5 milioane de locuitori ai României, de la Galați până la Dej. Cu deosebită considerație, senator de Iași Maricel Popa. Vă mulțumesc.

Interpelare

Laura Georgescu

Conflictul din Ucraina și implicarea României

Obiectul declarației politice de astăzi: „Conflictul din Ucraina și implicarea României”. Stimați colegi, ## Doamnelor și domnilor, De o săptămână, conflictul mocnit dintre Ucraina și Rusia a escaladat, transformându-se într-un război cu impact major asupra țărilor din regiune. Românii s-au mobilizat și i-au ajutat pe toți ucrainenii care au intrat în țară. A fost și rămâne în continuare de admirat modul în care mii de români au sărit în ajutorul refugiaților, cu hrană, cazare, produse de subzistență și așa mai departe. Până sâmbătă, pe teritoriul României intraseră 47.000 de ucraineni, dintre care peste 22.000 ieșiseră deja. Cei 25.000 de ucraineni proveniți din zonele bombardate, cum ar fi Odesa sau Kiev, au găsit o cale de a fugi din calea războiului și au găsit în România un popor primitor, gata să-i ajute. Sute de oameni ofereau camere în propriile locuințe, mâncare, alimente și haine. Se ofereau să-i aștepte pe ucraineni la graniță, pentru a-i transporta, să le cumpere bilete de avion în caz că vor ulterior să plece din România în altă țară, să le preia animalele de companie în caz că vin cu ele și nu au cum să le îngrijească sau să fie voluntari pe post de traducători. ## Stimați colegi, Alături de ceilalți români, și autoritățile locale au reacționat. Dinspre Vama Siret și dinspre Vama Giurgiulești au venit în România mii de ucraineni. Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, a declarat săptămâna trecută că refugiații ar putea fi primiți la centrul regional de cazare a solicitanților de azil. Alții ar putea fi cazați în blocurile primăriei sau în unitățile sportive, folosite în timpul pandemiei drept spații de carantină. În plus, autoritățile locale sunt pregătite să amenajeze tabere mobile pe stadioane. Ionuț Pucheanu reprezintă un model pentru toți primarii din România și, în calitatea lor de aleși locali, ar putea să-i urmeze exemplul. Să nu uităm că în aceste momente toți românii reprezintă un exemplu pozitiv pentru întreaga lume. În plus, este foarte important ca autoritățile publice locale și cele centrale să încurajeze acțiunile umanitare și ajutorul pe care fiecare român este dispus să-l dea. Trebuie să menționăm în context inclusiv ajutorul pe care unele organizații neguvernamentale sunt dispuse să îl dea. Suntem alături de poporul ucrainean și acest lucru trebuie să se vadă în faptele noastre! Vă mulțumesc. Senator PSD de Galați, Laura Georgescu.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Pacea își are izvorul în respectarea și apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului

Declarația mea politică se intitulează „Pacea își are izvorul în respectarea și apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”. Carta ONU și Declarația Universală a Drepturilor Omului au fost concepute ca urmare a Holocaustului și a celor două războaie mondiale, tocmai pentru a preveni ca asemenea orori să se repete. În aceste două documente fondatoare, liderii lumii au recunoscut că dreptatea și respectul pentru demnitatea umană, egalitatea și drepturile omului sunt esențiale pentru menținerea păcii și că noțiunea de suveranitate a statului nu trebuie niciodată folosită ca argument pentru încălcarea drepturilor omului. De aceea, art. 2 din Tratatul Uniunii Europene iterează, fără niciun drept de apel: „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.” Uniunea Europeană recunoaște drepturile, libertățile și principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care are aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor. Nu întâmplător, în art. 18 din cartă se declară că „dreptul de azil este garantat cu respectarea normelor prevăzute de Convenția din 1951 (...) și în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană și cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene”. Și, tot nu întâmplător, Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților a fost aprobată în iulie 1951 în cadrul unei conferințe speciale a Organizației Națiunilor Unite, intrând în vigoare în aprilie 1954. Astfel, completată printr-un protocol adoptat în ʼ67, care i-a extins domeniul de aplicare, limitat inițial la refugiații apăruți ca urmare a Celui de-Al Doilea Război Mondial, convenția definește noțiunea „refugiat” și stabilește drepturile și obligațiile legate de statutul de refugiat. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor, Era cât se poate de necesar ca, mai ales în aceste momente, să luăm act de importanța și conținutul acestor acte care nu doar reglementează, ci instituie, pentru orice stat civilizat, fundamentul drepturilor și libertăților ființei umane. Toate aceste acte normative prevăd drepturi ce includ protecția împotriva returnării forțate, informații privind drepturile și obligațiile legate de statutul lor, menținerea unității familiei, dreptul de a primi un permis de ședere, libertatea de circulație în interiorul statului membru, accesul la locuri de muncă, accesul la educație, accesul la procedurile de recunoaștere a calificărilor și validarea competențelor, securitatea socială și asistența socială, asistența medicală, drepturile aferente minorilor neînsoțiți, accesul la locuințe, accesul la măsuri de integrare și asistență la repatriere. Este de datoria noastră să identificăm și să folosim mijloacele adecvate stimulării unui dialog deschis privind consolidarea eforturilor de implicare a autorităților naționale și a reprezentanților societății civile în gestionarea crizei fără precedent din Ucraina. Este stringentă necesitatea creării unui sistem de monitorizare eficient, la fel cum este cât se poate de importantă consolidarea privind acțiunea responsabilă la granițe în domeniul migrației, precum și supremația drepturilor omului și obligativitatea protejării acestora fără nicio discriminare. Să nu uităm, doamnelor și domnilor, stimați colegi, că mesajele de îndemn la pace și la umanitate vor avea întotdeauna un efect puternic în gestionarea acestei situații tensionate, că ele ar trebui și trebuie să aibă ca element central pacea, ca principală premisă a protejării drepturilor omului, și solidaritatea față de persoanele vulnerabile. Stimați colegi, ## Doamnelor și domnilor, Apărarea și garantarea drepturilor omului nu reprezintă o opțiune, ele sunt și trebuie să fie originea și baza tuturor acțiunilor și deciziilor noastre. Să le tratăm, atunci, ca atare. Pentru că pacea, siguranța, umanitatea, prezentul și viitorul democrației în lume au un singur răspuns și o singură soluție: drepturile și libertățile omului ridicate la rang de formă firească de a fi. Vă mulțumesc. Senator Anca Dragu, președinta Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități

Interpelare

Andrei Hangan

Invazia Rusiei trebuie oprită!

Declarația de azi are ca titlu „Invazia Rusiei trebuie oprită!”. Asistăm în zilele acestea la dezmembrarea celui de-al doilea stat din Europa ca suprafață. Un stat unde trăiesc 45 de milioane de oameni este supus unei agresiuni fără precedent în Europa ultimelor decenii. Astfel, Rusia continuă să ne șocheze pe zi ce trece, iar acțiunile președintelui rus sunt inumane și deloc justificate în anul în care trăim. După cum știm bine, pe 24 februarie, Federația Rusă a atacat barbar Ucraina pe întreg perimetrul ei. Zeci de orașe bombardate cu rachete și oameni nevinovați uciși. O situație de neacceptat în anul 2022, în care Rusia este agresorul! Dragi colegi, Rusia dă cărțile pe față. Acum, odată cu invazia Ucrainei, invazia anterioară a Georgiei, a Crimeii, a regiunilor Donețk și Lugansk, conturează și ne prezintă o strategie clară pentru Rusia, de a recuceri zone-cheie care au fost cândva deținute de Uniunea Sovietică. Astfel, se dorește refacerea acesteia. Știm cu toții că, în schimbul renunțării Ucrainei la arsenalul nuclear pe care-l deținea după destrămarea URSS, Rusia s-a angajat în 1994, prin Memorandumul de la Budapesta, să respecte independența, integritatea, suveranitatea în frontierele la zi ale Ucrainei. Astăzi vedem cum acest tratat internațional este făcut bucăți. Această ticăloșie trebuie să aibă repercusiuni concrete! Uniunea Sovietică a eșuat cu mulți ani în urmă, iar lumea nu a uitat brutalitatea acelui regim. Am totuși un mesaj pentru cel care a creat acest haos: oamenii lumii vor rezista la fiecare pas, iar acesta nu este un război care poate fi câștigat de către Rusia, indiferent cât de puternic se crede a fi protagonistul. Atât eu, cât și colegii mei condamnăm ferm și categoric invazia militară a Rusiei în Ucraina. Ne preocupă și suntem îngrijorați de soarta tuturor locuitorilor din această țară, inclusiv de etnicii români. Vom sprijini în totalitate orice acțiune, fie națională, fie internațională, care vizează restaurarea dreptului internațional, precum și integritatea și suveranitatea teritorială ale Ucrainei. Vreau să mă adresez și președintelui Putin: opriți-vă până nu este prea târziu! Din nefericire, întotdeauna oamenii nevinovați mor în aceste vremuri de război, deși aceștia vor doar un singur lucru: să trăiască în pace, să aibă locuințe, să aibă hrană și să fie liniștiți. De ce mereu acești oameni nevinovați trebuie să plătească costul teribil al propriei vieți pentru decizia unei singure persoane, care persistă în logica unor politici externe din trecut? Din păcate, pare că nu se învață nimic din situațiile similare întâmplate în trecut. Moartea oamenilor nevinovați este o acțiune care trebuie cu prioritate oprită, condamnată la cel mai înalt nivel! _Traducerea în limba română a discursului susținut de domnul deputat Andrei Hangan în limba rusă:_ „Vreau să le spun ucrainenilor: dragi ucraineni, astăzi vă apărați nu numai țara, ci întreaga Europă, sunteți adevărați eroi, eroi ai poporului vostru, eroi ai Europei. Avem încredere în victoria voastră, pentru că sunteți acasă, pentru că vă apărați pământul, copiii și părinții. Slavă Ucrainei! Eroilor slavă!” Vă mulțumesc.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

Vulnerabilitatea școlilor și abandonul școlar

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Vulnerabilitatea școlilor și abandonul școlar”. În anul 2018–2019, peste 35.000 de elevi din ciclurile primar și gimnazial au abandonat școala. Sunt date din raportul realizat de către Ministerul Educației – Raportul privind starea învățământului din România. Avem lansat, de către Ministerul Educației, Mecanismul de avertizare timpurie în educație, care face parte din Programul național pentru reducerea abandonului școlar, proiect finanțat din PNRR și care are o valoare de 543 de milioane de euro, nerambursabili. Prin acest proiect, 2.500 de școli pot beneficia de sume până la 200.000 de euro pentru a sprijini elevii aflați în risc de abandon școlar, iar acest program are o durată de implementare de 3 ani. S-a făcut apelul de proiect și s-au înscris mai mult de 2.500 de școli. S-au înscris, mai precis, 3.489 de școli care și-au exprimat intenția de participare la acest program. Până în martie, luna aceasta, 750 dintre ele ar trebui să beneficieze de finanțare. Dar cred că ce este important în acest moment este să ne uităm la cele mai vulnerabile dintre acestea, astfel încât acești bani să ajungă la școlile care au cea mai mare nevoie. Și în urma acestui proces nu este evident că cele mai dezavantajate școli din România vor avea șansa obținerii acestor bani. Am urmărit lista unităților de învățământ care au răspuns la invitația de participare la acest program. Unități precum Liceul „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni sau Școala Gimnazială Mihăileni sunt doar câteva dintre exemplele de școli care au înregistrat un risc ridicat de abandon școlar încă din anul 2019 și care ar trebui să se afle printre școlile care vor beneficia prioritar de aceste fonduri, însă ele sunt undeva pe locuri mai îndepărtate în listă. E nevoie și de elaborarea unui ghid al beneficiarului, cu prevederi clare privind drepturile și obligațiile școlilor care aplică pentru program, dar, mai mult decât atât, de materiale de informare și instruire pentru aceste școli, pentru cadrele didactice, pentru directorii școlilor, precum și de o monitorizare permanentă a cheltuirii acestor bani, astfel încât să ne atingem ținta de reducere a abandonului școlar. Mulțumesc. Silvia Dinică, senator, Circumscripția nr. 42 București.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

5 ani de la acceptarea mărțișorului în patrimoniul mondial UNESCO

„5 ani de la acceptarea mărțișorului în patrimoniul mondial UNESCO” Trăim zile cenușii, chiar negre. Cu toții, din păcate, cu excepții, trăim momente de îngrijorare și tristețe când amenințarea războiului a devenit o realitate pentru Europa și lumea întreagă. Puțini sunt cei care mai credeau posibil un astfel de război într-o lume trecută prin două conflagrații mondiale și care părea că și-a învățat lecțiile istoriei. În această mare cenușie, ca întotdeauna, sunt oaze de speranță. Marcăm 5 ani de când mărțișorul și practicile asociate zilei de 1 Martie au intrat în Lista patrimoniului mondial imaterial UNESCO. O recunoaștere a valorii de simbol a unei tradiții care vine încă din Antichitate și care s-a păstrat până astăzi, ca semn de bucurie a începutului și de prețuire pentru persoanele cărora le dăruim mărțișoare. Chiar dacă, de la două fire de lână, unul roșu și unul alb, mărțișorul s-a rafinat de-a lungul timpului, cu mătase și argint, el continuă să vorbească despre speranța și puritatea începutului, despre vitalitate, frumusețe și iubire. La simbolismul cromatic al șnurului de mărțișor s-a adăugat, în timp, amuleta însoțitoare, care particularizează mesajul său cu încărcătură alegorică. În vechime, în unele locuri, mărțișoarele erau monede atârnate de fire subțiri de lână, în cele două culori naturale ale lânii, alb și negru. Moneda era după rangul celui ce o purta, de aur, argint sau bronz, și se purta pentru a avea noroc și pentru a aduce vreme bună în tot timpul anului. La fel, se presupune că în părțile Moldovei și ale Bucovinei mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă și roșie, purtată de copii în jurul gâtului. Fetele purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lunii martie, pentru ca mai apoi să-l prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac sau altul, iar moneda o dădeau pe caș. Aceste ritualuri asigurau un an productiv agricol. În actualul context, poate este și mai important că acest dosar al mărțișorului este rezultatul cercetărilor și muncii depuse de specialiști români, dar și de cei din Bulgaria, Macedonia și Republica Moldova, areal în care practicile începutului de primăvară sunt oarecum unitare și, cu siguranță, au aceleași funcții sociale, culturale și simbolice. A fost o demonstrație, de altfel, nu singura, că spațiul est-european are puncte comune prin tradiții și practici similare, care îmbogățesc patrimoniul imaterial al omenirii. Este război, se moare, există suferință, îngrijorare și tristețe, dar, așa cum au făcut și înaintașii noștri, avem datoria să nu uităm de elementele care ne definesc și ne individualizează. Poate cu mai puțină bucurie decât altădată, dar în semn că normalitatea trebuie să existe, să oferim mărțișoare mamelor, fiicelor, soțiilor, doamnelor pe care le prețuim și le stimăm! E normalitatea care face ca mereu speranța să reapară. De 5 ani, mărțișorul nu mai este doar un simbol al românilor sau al câtorva popoare din Balcani. Este un simbol universal, un simbol ce poartă sigla UNESCO. Remus Negoi, senator USR de Constanța. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Recunoașterea suveranității Ucrainei în detrimentul suveranității României

Declarația mea politică se numește „Recunoașterea suveranității Ucrainei în detrimentul suveranității României”. Stimați colegi senatori, Menționam anterior incompetența și incultura juridică și geopolitică a politicianului român. Poziția ghiocelului, pe care o are politicianul român în fața oricăror structuri guvernamentale, politice, militare la nivel mondial, ne-a adus la statutul de membru slugarnic al alianțelor la care am aderat. UE și NATO discută pe spatele nostru strategii în care suntem aruncați drept carne de tun în fața uneia dintre cele trei mari puteri ale lumii: Federația Rusă. USA – Statele Unite ale Americii –, China și Federația Rusă conduc lumea și este arhicunoscut acest aspect. În timp ce toate țările din Uniunea Europeană au relații comerciale cu Federația Rusă și China, noi le-am înghețat, așa cum au înghețat și românii noștri în case din cauza prețului gazelor. Apropo, conducta de gaze de la ruși trece prin Ucraina și ajunge în Germania. Deși este război cu Federația Rusă, de când a început războiul, producția de gaze și exportul de la ruși au crescut cu 25%. Halal război, pentru noi, cei conduși de inculți și incompetenți, slugi și trădători. Noi ne dăm de ceasul morții că întărim securitatea la Marea Neagră, în timp ce rușii sunt mai prezenți ca noi în Uniunea Europeană. Totul se rezumă la interese și bani. Mulți bani, multe interese și putere absolută. Ghioceii nu au altă șansă decât să fie striviți sub tălpile stăpânului. Conflictul la Marea Neagră poate fi început de oricine: NATO, noi, ruși, turci. În acest moment, datorită poziției geografice pe care o deținem, suntem extrem de importanți în acest angrenaj al conflagrației mondiale, putând să profităm la maxim de poziția noastră și să obținem enorm de mulți bani. Avem oameni în serviciile secrete care încă mai sunt patrioți, care se luptă pentru România, obțin informații prețioase, negociază pentru România și vin și pun totul pe masa politicianului nostru incompetent, care... ce face? Aruncă totul la gunoi și trădează, pentru că atât știe el – să trădeze. Este plăcerea lui sublimă să fie iudă. Războiul este doar pentru politicienii corupți, să-și mai umfle conturile. Adevăratele războaie se poartă la masa tratativelor, acolo unde noi suntem săriți de toți, pentru că discuțiile se poartă direct cu stăpânii noștri. După încheierea Primului Război Mondial, prin japcă, ne-au furat teritoriile românești: Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin, precum și județele din sudul Basarabiei. La data de 29 noiembrie 1991, Parlamentul României a dat o declarație, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 243/29.11.1991, prin care cerea autorităților de la Kiev începerea unui dialog în vederea examinării împreună a problemelor stabilirii unor relații de bună vecinătate și colaborare între România și Ucraina, care să includă aspecte extrem de importante legate de teritoriile românești mai sus amintite, rupte din trupul țării noastre, iar Pactul Ribbentrop–Molotov a fost declarat nul și neavenit, _ab initio_ , de URSS la 24 decembrie 1989 și de Parlamentul României la 24 iunie 1991. Interesant este că Germania nu a dorit să declare nul până la acest moment Pactul Ribbentrop– Molotov. La data de 1 martie 2022, așa, ca un cadou de primăvară a trădării, Parlamentul României adoptă o declarație, citită de la distanță de către reprezentantul minorității ucrainene din România, prin care autoritățile române recunosc suveranitatea și granițele Ucrainei, trădând interesul național, adoptând o atitudine ascunsă, care ar putea da totuși cândva o posibilitate de discuții. Tipic românesc, tot trădare este și tot poziția ghiocelului o avem, pentru că altfel nu se explică dorința acerbă și graba de a începe ședința din 1 martie ignorând total declarația Parlamentului României din 29 noiembrie 1991, aruncată acum intenționat la coșul de gunoi de către actuali politicieni români mincinoși, ignoranți, ipocriți și trădători de neam și țară. Una este să oferi sprijin umanitar tuturor oamenilor afectați de un război, este un gest creștinesc, nobil, și alta este să trădezi memoria înaintașilor unui popor milenar, poporul român, care a luptat sute de ani pentru libertate, unitate și independență teritorială, sub pretextul că, recunoscând acum în grabă suveranitatea teritorială a Ucrainei, se va întâmpla ce? Se va încheia războiul lor cu Rusia?! Recunoașterea suveranității unui popor nu se poate face prin renunțarea la suveranitatea propriei tale țări, teritoriu și prin renunțarea la trecutul istoric și sacrificiile înaintașilor tăi care și-au dat viața pentru apărarea teritoriilor românești din Bucovina, despre care în anul 2020 președintele Ucrainei spunea că au fost ocupate cu forța de români, fără ca vreun oficial sau politician român să ia poziție. Doar poziția ghiocelului! În timp ce noi recunoaștem suveranitatea și granițele unui stat care deține fără drept teritorii românești, vicepreședintele Senatului României afirmă oficial de la tribuna Parlamentului că România trebuie să-și cedeze suveranitatea în fața Uniunii Europene, ceea ce s-a și întâmplat. „Românilor, nu vă mai alegeți conducători care nu-și iubesc țara!” – Petre Țuțea. Vă mulțumesc. Senator neafiliat Diana Iovanovici-Șoșoacă.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

IMGB – un colos vândut pe un dolar și trădat de politicieni

Voi citi doar interpelarea, domnule președinte. Interpelarea este adresată domnului Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministrul României, domnului Adrian Câciu, ministrul finanțelor, domnului Marian-Cătălin Predoiu, ministrul justiției, domnului Florin Marian Spătaru, ministrul economiei, domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, domnului Attila-Zoltan Cseke, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, domnului Dan Vîlceanu, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Obiectul întrebării: „IMGB – un colos vândut pe un dolar și trădat de politicieni”. Stimați domni miniștri, Înființată în 1963, Fabrica de Mașini Grele reprezenta unul dintre obiectivele de care regimul socialist era mândru. În 1998, a fost preluată de concernul norvegiano-britanic Kvaerner pentru suma simbolică de un dolar. În 2006, Kvaerner a vândut-o grupului coreean Doosan Heavy Industries and Construction. În perioada comunistă, IMGB producea turbine de aburi, inclusiv prima turbină de 700 de megawați pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă. Fabrica a produs cilindri pentru laminoarele Combinatului Siderurgic de la Galați, care atingeau o greutate de 150 de tone, și a livrat în SUA un arbore de generator pentru centralele electrice de 120 de tone. Înainte de 1989, pe platforma de la IMGB funcționau mai multe fabrici, respectiv IMGB, FECNE, General Turbo, Upetrolam, Romenergo, Mecanica, Pressofusioni, toate având circa 13.000 mii de angajați, exceptând Uzina Vulcan. Pentru a facilita drumul muncitorilor spre fabrică, Ceaușescu a construit chiar și două stații de metrou cu numele IMGB pe magistrala 2 a Metrorex. Societatea s-a profilat în principal pe turbine energetice și echipament nuclear. Sectorul de prelucrări la cald a avut ca realizare de vârf presa de 1.400 de tone, utilizată în cadrul întreprinderii pentru fabricarea de turbine și arbori cotiți. Institutul de proiectări și cercetări propriu asigura baza de concepție pentru majoritatea produselor. În anii ’70, ca urmare a negocierilor dintre dictatorul Nicolae Ceaușescu și președintele american Jimmy Carter, au fost obținute licențe de livrare în Statele Unite ale Americii. Capacitatea maximă de producție este de 150.000 de tone, iar în cel mai bun an, 2011, IMGB a atins o producție record de la Revoluție, de 96.000 de tone. În anul preluării, 2006, producția era în jurul a 20.000 de tone. În perioada comunistă, producția fabricii ajunsese la 130.000 de tone, de două ori mai mult decât în prezent. Există discuții privind această cifră, reprezentanții societății spunând că rebuturile erau foarte multe înainte de ’89 și acestea se vindeau aproape pe nimic. Hotărârea Guvernului prin care s-a mandatat FPS să semneze actul cu Kvaerner România NV s-a aprobat în ședința din data de 2 iunie 1998, înainte chiar de înregistrarea provizorie a acestei societăți. Surprinzător, chiar ilegal, este faptul că acționarul majoritar al societății Kvaerner IMGB – SA, societatea Kvaerner România NV, nu era înregistrat definitiv în registrul comerțului din Olanda la preluarea, prin contract, a acțiunilor IMGB. Concret, la data de 4 iunie ’98, Fondul Proprietății de Stat a semnat un act adițional (nr. 3) în care s-a constatat, printre altele, substituirea cumpărătorului – puternica Kvaerner ASA din Norvegia cu Kvaerner România, un SRL olandez. Kvaerner ASA transfera contractul de vânzarecumpărare pentru IMGB către Kvaerner România NV. În consecință, în toate prevederile contractului și ale actului adițional cu referire la „cumpărător” se va citi Kvaerner România NV și acelea referitoare la „părți” se vor citi Fondul Proprietății de Stat și Kvaerner România NV, se menționează în capitolul I al actului, în care Kvaerner România este identificată drept o societate înregistrată în Olanda, reprezentată legal prin domnul Jon Sivert Nielsen, director executiv. După Revoluție, fabrica s-a spart în mai multe mici întreprinderi și a fost aproape de faliment. Cu un an în urmă, Guvernul PNȚCD–PNL–PD, condus de Victor Ciorbea, a inclus IMGB pe o listă cu 42 de companii care însumau 20% din totalul pierderilor generate de societățile cu capital de stat. Acestea trebuiau restructurate și privatizate prin atragerea investitorilor străini. Asta s-a întâmplat și cu celebra IMGB. Un an mai târziu, grupul norvegian Kvaerner a cumpărat 90% din acțiuni cu suma de 500.000 de dolari. Totuși tranzacția nu i-a readus succesul acestei întreprinderi. Numărul angajaților scăzuse dramatic, mai munceau în sudul Bucureștiului numai 2.700 de persoane. Privatizarea a fost contestată la acea vreme. Șpăgile, dar și modul cum s-a realizat afacerea reprezintă o nebuloasă și în ziua de azi. În timp scurt, norvegienii au vândut active ale firmei la prețul de 1,5 milioane de dolari, de trei ori mai mult decât plătiseră pe capitalul majoritar Guvernului României. În cadrul acestor tranzacții, casa de cultură a întreprinderii a fost înstrăinată pentru 1,4 milioane de dolari. Cei de la Kvaerner susțineau însă că ei au achitat și o parte din datorii, astfel că, practic, afacerea îi costase în jur de 10 milioane de dolari. Norvegienii nu au reușit să facă din IMGB ceea ce-și doreau muncitorii, iar oamenii erau dați afară sistematic. Concedierile au continuat, muncitorii rămași se arătau nemulțumiți de salariile considerate prea mici pentru acea vreme. Povestea norvegiană de la IMGB s-a încheiat în 2006, când mai erau angajați puțin peste 600 de angajați. Întreprinderea a fost vândută din nou, de data aceasta sud-coreenilor de la Doosan. Noul proprietar părea că găsise calea. Cu un număr de salariați relativ constant, între 500 și 700 de persoane, cifra de afaceri avea să crească de la 30 de milioane de euro în 2005 la 90 de milioane de euro în 2012. Totuși, în mod real, coreenii au păstrat doar foarte puțin din producție și s-au axat pe anumite piețe pentru export. Din cei 13.000 de angajați care umpleau metroul bucureștean la primele ore ale dimineții, acum nu a mai rămas niciunul. Cum de a fost posibil la FPS să accepte, cu mandat semnat de Guvernul Radu Vasile, să fie schimbat un investitor strategic cu un SRL provizoriu la acea dată rămâne un mister ce trebuie elucidat de organele abilitate, aceleași care ar trebui să decidă, eventual, și asupra legalității actului adițional citat, dacă ținem cont că acesta este guvernat totuși de legea română. Or, documentele aflate în posesia ziariștilor de la curentul.info, adică traducerea legalizată a extrasului din Registrul comerțului al Camerei de Comerț din Delft-Haga, demonstrează fără echivoc că prima înregistrare a persoanei juridice Kvaerner România NV într-un registru comercial este din data de 25 iunie 1998, ulterioară dobândirii de către aceasta a calității contractuale de cumpărător al acțiunilor colosului IMGB. Faptul în sine poate deveni deosebit de grav, o eventuală constatare a nulității actului în cauză putând avea consecințe de-a dreptul dezastruoase pentru Kvaerner IMGB. Oficialii norvegieni de la IMGB au recunoscut cele de mai sus, precizând însă că specificul legislației olandeze în domeniul înființării și funcționării societăților comerciale ar permite acest lucru: Kvaerner NV a fost înregistrată provizoriu, ca o societate în formare, pe 3 iunie ’98. Numărul provizoriu de înregistrare este același cu numărul de înregistrare permanentă. Potrivit legii olandeze, este posibil ca o societate să încheie contracte înainte de înregistrare. Drepturile și obligațiile care rezultă din asemenea contracte vor fi îndeplinite de societate dacă, după înregistrare, societatea le ratifică în mod expres sau implicit. Precizăm că poziția de mai sus a fost transmisă prin e-mail la două săptămâni după ce redactorii curentul.info au solicitat personal poziția managerului companiei, domnul Roar Endung. Ceea ce nu se menționează este că legea română nu permite astfel de artificii, astfel că aceste contracte... acest contract era nul de drept, întrucât era guvernat de legea română, iar autoritățile semnatare au săvârșit infracțiunea de subminare a economiei naționale, luare de mită și lista continuă. Ce au făcut autoritățile pentru a opri jaful economiei naționale? Și atunci... Ce nu s-a putut lămuri nici din dialogul purtat cu Roar Endung, nici prin comunicatul ulterior sunt următoarele aspecte, care au fost aduse la cunoștința publicului de către curentul.info la acel moment: – actul de la Camera de Comerț din Haga precizează că societatea cu răspundere limitată își desfășoară activitatea din 12 iunie ’98; – Jon Sivert Nielsen, directorul care a semnat pe actul adițional în data de 4 iunie ’98 în numele Kvaerner România NV, apare ca ocupând funcția, cu drept unic de semnătură, din data de 12 iunie ’98, la 8 zile după semnare; – hotărârea Guvernului prin care s-a mandatat FPS să semneze actul cu Kvaerner România NV s-a aprobat în ședința din data de 2 iunie ’98, deci cu 10 zile înainte chiar de înregistrarea provizorie a acesteia. Și, atunci, organele de anchetă ce-au făcut? Oare nu asistăm la un grup infracțional organizat până la cel mai înalt vârf? Investiții Kvaerner. Grupul norvegian Kvaerner a achiziționat, în ianuarie ’98, 51% din acțiunile societății comerciale FECNE – SA București, pentru 9,8 milioane de dolari, sumă care includea și investițiile pentru următorii patru ani. Anterior, Kvaerner achiziționase, în decembrie ’97, și 90% din acțiunile societății IMGB București, care a fost scoasă la privatizare împreună cu societatea FECNE, prețul stabilit de autorități pentru întregul pachet fiind de 64 de milioane de dolari. La transferul final al acțiunilor IMGB, Kvaerner a plătit 500.000 de dolari pentru 90% din capital, dar s-a angajat să investească peste 60 de milioane de dolari și să plătească și datoriile societății, de circa 35 de milioane de dolari. După 4 ani de la privatizarea IMGB, Curtea de Conturi constată că în capitalul social nu au fost cuprinse și acțiunile aferente valorii terenurilor – pentru care societatea a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate ulterior privatizării. Suprafața de 17.027 de metri pătrați a fost vândută cu 1,5 milioane de dolari la 10 luni de la semnarea contractului de privatizare. După obținerea certificatului de proprietate, societatea nu a emis acțiuni care trebuiau să fie remise APAPS, ca aport în natură al statului la capitalul social al Kvaerner IMGB. Noul proprietar a mai vândut cantina și sala de spectacole ale IMGB pentru 2 milioane de dolari. Acțiunea de documentare a Curții de Conturi a continuat, controlorii financiari semnalând însă poziția refractară adoptată de oficialii Kvaerner IMGB. În 2003, Curtea de Conturi a întocmit un raport în care se susținea că privatizarea SC IMGB – SA, realizată în ’97 de fostul FPS, poate fi încadrată în rândul acțiunilor nereușite și neperformante, care nu și-au atins scopurile minimale propuse și care, în perioada 1998–2001, au însumat o pierdere de peste 1.100 de miliarde de lei. Potrivit Curții de Conturi, această pierdere reprezintă aproximativ dublul capitalului social înregistrat. Totodată, în urma controlului efectuat, au fost constatate abateri care au avut efecte negative asupra patrimoniului privat al statului, pierderea fiind de 64,7 miliarde de lei, asupra patrimoniului Companiei Naționale de Electricitate Conel, cu valoarea de 35 de miliarde de lei, reprezentând datorii anulate către această companie, precum și asupra bugetelor locale, care au fost lipsite de 187,9 miliarde de lei prin acordarea de facilități nelegale. Potrivit raportului, abaterile care au dus la efectele menționate se referă în principal la neasigurarea de către aparatul de specialitate al FPS a unui „program coerent, susținut agresiv și eficient de prospectare, promovare și publicitate privind privatizarea IMGB”. Curtea de Conturi face referire la faptul că măsurile întreprinse de FPS, în special pe plan extern, au fost tardive și formale și nu au asigurat condiții pentru atragerea unui număr cât mai mare de firme străine în procesul de privatizare. Curtea de Conturi semnalează și încălcarea procedurii de vânzare aprobate de CA al FPS, prin acceptarea continuării negocierilor după desigilarea ofertelor prezentate de potențialii cumpărători în plic închis și sigilat și care au modificat de fond ofertele inițiale, definite ca „ferme și irevocabile”. Raportul menționează și acordarea unor „facilități” cu încălcarea legilor specifice de reglementare valabile la data respectivă, prin care s-a redus prețul de cumpărare a acțiunilor convenit inițial de la 25 de milioane de dolari la 1,25 milioane de dolari. Aceste concluzii sunt cuprinse în raport – privind modul în care fostul FPS, actuala Autoritate pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, a respectat metodele și procedurile prevăzute de lege în cadrul privatizării prin vânzarea acțiunilor deținute la stat de IMGB – SA. La acea vreme, documentul a fost trimis președintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu. Trebuie menționat că Societatea de Investiții SIF Banat–Crișana este condusă de Bogdan Drăgoi, fost ministru de finanțe în Guvernul Ungureanu. SIF Banat–Crișana a semnat, la data de 4 septembrie 2020, contractul de vânzare-cumpărare pentru achiziționarea pachetului de acțiuni reprezentând 99,92% din capitalul social al Doosan IMGB, tranzacție prin care a preluat astfel platforma de 54 de hectare din sudul capitalei. SIF Banat–Crișana, după ce a cumpărat terenul de la Doosan IMGB, l-a vândut, de asemenea, mai departe unui grup de investitori, iar pe terenul de 54 de hectare va fi construit un nou pol mixt de dezvoltare, care va include atât o componentă rezidențială, cât și una comercială, alături de birouri, conform surselor din piața imobiliară. Printre cumpărători se numără Prime Kapital, care ar construi nu doar locuințe, ci și o zonă comercială, alături de birouri. Dintre retaileri, sursele citate spun că vor dezvolta acolo noi magazine cei de la Dedeman, Carrefour, dar și Lidl și Kaufland (sursa: „Ziarul Financiar”). Anunțul cu privire la închiderea platformei IMGB a venit în anul 2019, în luna decembrie, iar în prima parte a anului 2021 a încetat definitiv producția și au încetat contractele de muncă a 400 de angajați. Metoda de privatizare „pe un leu” sau, după caz, un euro sau un dolar a fost o soluție gândită în anii 1990 și la începutul anilor 2000 de guvernanți pentru a rentabiliza societăți de stat neprofitabile și împovărate de datorii istorice. De fapt, atunci când s-a luat decizia ca statul să nu încaseze nimic pentru cedarea pachetului majoritar de acțiuni al vreunei uzine; aceasta venea la pachet cu datorii uriașe, pe care și le asuma cumpărătorul. Trei societăți românești au fost vândute pentru o sumă simbolică. Este vorba despre IMGB, vândută în ’97 pentru un dolar, Roman Brașov și Combinatul Siderurgic Reșița, înstrăinate fiecare pentru suma de un euro. Chiar dacă pentru celelalte societății scoase la privatizare Guvernul a încasat sume mai mari, Ilie Șerbănescu, fost ministru al reformei în Guvernul Ciorbea, este de părere că „toate privatizările noastre au fost pe un preț simbolic. Ce deosebire este între un dolar în cazul IMGB și 50 de milioane de dolari la Sidex?” Potrivit acestuia, în România „privatizarea nu a fost folosită ca mijloc, ci ca scop în sine”. Constituția României menționează că proprietatea publică este inalienabilă și nu face obiectul înstrăinării, astfel cum se menționează în art. 136 raportat la art. 135. Având în vedere cele menționate, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Vă solicit să-mi puneți la dispoziție contractele de privatizare ale IMGB – SA în integralitate, inclusiv clauzele care nu sunt publice, precum și actele care au stat la baza întocmirii contractelor de privatizare, precum și anexa la Hotărârea Guvernului nr. 118/9.03.1998, publicată în Monitorul Oficial nr. 111/11.03.1998. 2. Vă solicit să-mi comunicați echipa de juriști care a redactat aceste contracte, precum și echipa de negociatori din partea României și a cumpărătorilor, precum și motivul pentru care Guvernul Ciorbea a vândut IMGB pentru valoroasa sumă de 1 dolar. 3. Vă solicit să îmi comunicați baza legală și constituțională care a fost avută în vedere la momentul privatizării IMGB – SA. 4. Având în vedere faptele penale care s-au săvârșit cu privire la distrugerea IMGB, vă solicit să-mi comunicați care au fost demersurile efectuate de Guvern, ministere, instituțiile implicate pentru cercetarea faptelor penale și tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de distrugerea avutului statului. Câți politicieni au fost anchetați și condamnați în acest caz? Au fost anchetați miniștrii și prim-miniștrii implicați, precum și reprezentanții companiilor Kvaerner, APAPS, FPS, SIF Banat–Crișana și toți ceilalți politicieni implicați? 5. Care au fost demersurile ulterioare raportului Curții de Conturi și cum s-au finalizat acestea? În cazul în care nu au fost efectuate demersuri pentru recuperarea prejudiciului și tragerea la răspundere a persoanelor implicate, vă solicit ca, de urgență, să inițiați aceste demersuri pe lângă Parchetul General. 6. Cum a fost posibil ca Guvernul României să accepte vânzarea IMGB – SA către o societate care nu era încă oficial înființată, potrivit normelor legale române care guvernează contractul de privatizare? În acest context, cum a putut SIF Banat–Crișana să vândă ce a mai rămas din IMGB, având la bază un contract lovit de nulitate absolută? 7. Ce vă reține să demarați și acum cercetări cu privire la privatizarea ilegală și neconstituțională a IMGB? 8. Vă solicit să îmi comunicați de ce nu ați gândit să reînființați măcar o parte din IMGB, având în vedere platforma imensă de care dispune, având un plan de redresare PNRR, iar bani sunt, iar o astfel de investiție ar fi fost profitabilă și ar fi ajutat și la crearea de locuri de muncă. În loc să plătiți 25 de milioane de euro pe consultanță, nu credeți că ar fi fost mai profitabil să fie redresată industria grea a României, după ce tot partidele dumneavoastră au distrus-o? 9. De ce nu ați transformat datoriile în acțiuni, în condițiile în care ați avut majoritate parlamentară și guverne care ar fi putut să realizeze această transformare prin ajustarea legislației, astfel încât să fie salvată economia României? 10. Cum este posibil ca Serviciul Român de Informații să fie implicat în distrugerea economiei naționale? Câți dintre cei care au condus serviciile de informații ale României, precum și angajații acestora au fost deferiți justiției? Cum aveți de gând să restructurați serviciile secrete, astfel încât să nu mai trădeze România? Ce au făcut serviciile secrete române pentru a apăra avutul statului român și a salva industria României? 11. Vă solicit să-mi comunicați care sunt soluțiile la care v-ați gândit pentru a ne recupera bogățiile țării și a repara și recupera jaful celor 32 de ani ai politicienilor hoți și trădători. Legea trebuind aplicată, evident, cu aplicarea principiului legii penale mai favorabile, astfel încât să fie respectată Constituția României cu privire la traiul decent pe care statul trebuie să-l asigure cetățenilor români. Și ultima întrebare, 12: vă solicit să dispuneți oprirea de urgență a vânzării pachetului de acțiuni și a terenurilor ce au aparținut IMGB – SA sau, în cazul definitivării vânzării, oprirea de urgență a investițiilor cumpărătorilor și să solicitați intervenția Parchetului General, DNA, DIICOT pentru anchetarea acestor vânzări nelegale și neconstituționale. Oricum o voi face eu, dacă nu înțelegeți să o faceți dumneavoastră, urmând să solicit inclusiv anchetarea dumneavoastră pentru că nu ați făcut aceste demersuri. Vă mulțumesc.

Interpelare

Nechita-Adrian Oros

Este foarte bine că președintele și Guvernul sprijină aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, dar ar fi mult mai bine dacă aceștia ar pune pe masa liderilor europeni solicitarea fermă de aplicare a aceleiași proceduri și pentru Republica Moldova.

Este foarte bine că președintele și Guvernul sprijină aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, dar ar fi mult mai bine dacă aceștia ar pune pe masa liderilor europeni solicitarea fermă de aplicare a aceleiași proceduri și pentru Republica Moldova. Dragi colegi, În aceste zile grele, trebuie să fim recunoscători fraților noștri din Republica Moldova, care, cu o generozitate incredibilă, i-au primit pe zecile de mii de refugiați ucraineni. În cazul lor vorbim de un gest de mare curaj. Armata rusă de ocupație se află la aproximativ câteva zeci de kilometri de Chișinău, nu doar în Transnistria, ci și în Tighina lui Ștefan cel Mare. Republica Moldova are nevoie de solidaritatea noastră, a tuturor, fără nicio deosebire politică. În timpuri grele trebuie să fim uniți. De aceea, cu doar câteva zile înainte de aniversarea Unirii Basarabiei cu Regatul României, vă rog să votăm cu toții, urgent, o rezoluție prin care Parlamentul României să ceară Comisiei Europene să înceapă negocierile de aderare accelerată cu Republica Moldova. Deja președintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, a anunțat că Ucraina are deschisă calea spre aderare. Este datoria noastră, a românilor, să deschidem această cale și pentru frații noștri din Republica Moldova. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Am trei anunțuri de făcut. Practic, două anunțuri și o solicitare.

Am trei anunțuri de făcut. Practic, două anunțuri și o solicitare. Primul anunț este următorul: informez plenul că Grupurile parlamentare PNL din Camera Deputaților și Senat – evident că mă refer la Senat – au decis retragerea membrilor din Grupul de prietenie dintre România și Federația Rusă și au înaintat o adresă privind suspendarea activității acestei comisii... acestui grup de lucru pe perioada sancțiunilor împotriva Federației Ruse. Al doilea anunț este acela în legătură cu membrii pe care Partidul Național Liberal înțelege să-i desemneze în comisia recent constituită, privind abuzurile din orfelinate. Deci propunerile Partidului Național Liberal sunt: AlinaȘtefania Gorghiu, Monica Anisie, Lucica Muntean și domnul senator Cristian Niculescu-Țâgârlaș. Ca urmare a înțelegerii pe care am avut-o cu partenerii de coaliție, președintele acestei comisii va fi doamna AlinaȘtefania Gorghiu, vicepreședinția va fi exercitată de un reprezentant al Partidului Social Democrat, iar secretarul comisiei va fi din partea Grupului USR. Îi rog pe colegii mei lideri de grup să anunțe componența, să anunțe membrii pe care-i propun pentru componența acestei comisii. Și, ulterior, vă rog să supuneți la vot propunerea noastră de completare a ordinii de zi cu declararea zilei de 11 aprilie ca Zi națională a educației financiare. Avem, practic, acordul liderilor de grup de la PNL, UDMR și USR pentru suplimentarea ordinii de zi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Voi începe prin a mulțumi tuturor românilor pentru felul în care s-au implicat în acțiunea de a fi solidari, de a fi empatici, de a fi umani cu cei care sunt astăzi la granițele României și care vin din Ucraina. Am văzut efortul pe care l-au făcut cu toții și recunosc că și eu, ca și dumneavoastră,

Voi începe prin a mulțumi tuturor românilor pentru felul în care s-au implicat în acțiunea de a fi solidari, de a fi empatici, de a fi umani cu cei care sunt astăzi la granițele României și care vin din Ucraina. Am văzut efortul pe care l-au făcut cu toții și recunosc că și eu, ca și dumneavoastră, sunt impresionat de această solidaritate pe care românii au arătat-o zilele acestea. În comisia de anchetă aș vrea să anunț cinci nume: doamna Laura Moagher-Fulgeanu, doamna Gabriela Crețu, domnul Toanchină Marius, doamna Laura Georgescu și doamna Liliana Sbîrnea. Și, de asemenea, pe ordinea de zi, aș avea rugămintea ca punctul 8 să intre în vot astfel încât să fie retrimis la comisie. Este o chestiune pe care am convenit-o în Comitetul liderilor și cred că ar trebui să și facem lucrul acesta astăzi. Vă mulțumesc. _(Discuții.)_

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Precizez că este vorba despre L20.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Laura Moagher.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Componența comisiei speciale. În componența ei, din partea USR, îi avem pe doamna senator Anca Dragu, doamna senator Simona Spătaru și domnul senator Cosmin Poteraș, care va ocupa și funcția de secretar al comisiei. Mulțumesc. _(Discuții.)_

Componența comisiei speciale. În componența ei, din partea USR, îi avem pe doamna senator Anca Dragu, doamna senator Simona Spătaru și domnul senator Cosmin Poteraș, care va ocupa și funcția de secretar al comisiei. Mulțumesc. _(Discuții.)_

Interpelare

Rodica Boancă

Din partea Grupului senatorial AUR, sunt desemnați pentru a participa în cadrul acestei comisii și a lucra, în cadrul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor în rândul copiilor din centrele de plasament, subsemnata, Rodica Boancă, vicelider AUR, și domnul senator Ionuț Neagu. Vă mulțumesc.

Din partea Grupului senatorial AUR, sunt desemnați pentru a participa în cadrul acestei comisii și a lucra, în cadrul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor în rândul copiilor din centrele de plasament, subsemnata, Rodica Boancă, vicelider AUR, și domnul senator Ionuț Neagu. Vă mulțumesc.

Interpelare

Turos Lóránd

Din partea Grupului UDMR, îl propunem ca membru în această comisie pe domnul senator László Attila. Vă mulțumesc.

Din partea Grupului UDMR, îl propunem ca membru în această comisie pe domnul senator László Attila. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Repartizarea membrilor comisiei s-a făcut în raport cu ponderile parlamentare. Am avut o discuție în Comitetul liderilor și am decis ca, în raport cu ponderile parlamentare, Partidul Social Democrat, care este cel mai numeros, să aibă cinci membri, Partidul Național Liberal să aibă patru membri, Uni

Repartizarea membrilor comisiei s-a făcut în raport cu ponderile parlamentare. Am avut o discuție în Comitetul liderilor și am decis ca, în raport cu ponderile parlamentare, Partidul Social Democrat, care este cel mai numeros, să aibă cinci membri, Partidul Național Liberal să aibă patru membri, Uniunea Salvați România – trei membri, AUR – doi membri și UDMR – un membru. Făcând suma celor enunțate de mine – cinci, patru, trei, doi, unu –, rezultă 15 membri. Deci comisia fiind formată din 15 membri, liderii de grup au hotărât ca aceasta să fie componența comisiei. Din punct de vedere procedural, membrii comisiilor sunt desemnați de către grupurile parlamentare. Fără discuție, un senator independent poate să solicite să fie parte a unei comisii și plenul Senatului poate fi de acord cu o asemenea propunere, însă acordul liderilor de grup este pe componența pe care am anunțat-o: cinci, patru, trei, doi, unu. Grupurile au făcut aceste anunțuri, urmează ca plenul să valideze propunerile făcute și, fără discuție, lucrurile merg mai departe. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

O să vă rog să vă abțineți de la alte critici, pentru că nu sunteți în poziția de a face observații.

O să vă rog să vă abțineți de la alte critici, pentru că nu sunteți în poziția de a face observații.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Asta e și procedură – fără observații, că nu sunteți aici nici... Dumnezeu.

Asta e și procedură – fără observații, că nu sunteți aici nici... Dumnezeu.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Procedural. Inclusiv independenții au aceleași drepturi ca dumneavoastră. Nu mă puteți obliga – exact cum mi s-a spus – să spun că sunt afiliată AUR. Eu sunt senator neafiliat.

Procedural. Inclusiv independenții au aceleași drepturi ca dumneavoastră. Nu mă puteți obliga – exact cum mi s-a spus – să spun că sunt afiliată AUR. Eu sunt senator neafiliat. În calitate de senator independent, cu aceleași drepturi ca dumneavoastră, conform Constituției României, conform Legii nr. 96/2006, și eu am dreptul, din partea independenților, să particip la aceste comisii. În caz contrar... Deci dumneavoastră, eventual, trebuia să alocați un loc pentru independenți, că nu sunt numai eu independentă. Faptul că eu am formulat deja cerere, iar în Biroul permanent nu s-a votat pentru nimeni, ci s-a luat act de existența acestei cereri... Eu vă solicit să permiteți inclusiv unui independent să participe la această comisie, întrucât, în sens contrar, înseamnă că independenții nu au aceleași drepturi ca ceilalți senatori, deci îmi încălcați dreptul la a face parte din comisii. În plus, nimeni nu este mai presus de lege, toți suntem egali în fața legii și am aceleași drepturi ca dumneavoastră, mai ales că și experiența mea de peste 20 de ani în acest domeniu, al copiilor, cred că mă face să fiu parte din această comisie. Cred că aveți nevoie de experți, nu să ne jucăm dea politica.

Interpelare

Laura-Iuliana Scântei

Pe procedură. Nu îi este interzis niciunui senator al României să participe la lucrările unei comisii, chiar dacă nu este titular.

Pe procedură. Nu îi este interzis niciunui senator al României să participe la lucrările unei comisii, chiar dacă nu este titular. Componența comisiei speciale de anchetă, în care au fost desemnați deja titularii din partea grupurilor parlamentare, a fost adoptată de plenul Senatului, nu poate fi modificată. Prin urmare, câtă vreme componența nu poate fi modificată, o solicitare de suplimentare ar viza întâi o solicitare de modificare a componenței comisiei și apoi o desemnare ulterioară. Repet, dreptul doamnei senator Șoșoacă de a participa la lucrările unei comisii permanente sau temporare în calitate de senator nu este îngrădit, doar că nu va avea calitatea de titular, care îi dă dreptul de vot. Mulțumesc.

Interpelare

Mircea Dăneasă

Acesta este caietul meu de schițe și am schițat o schiță de... am făcut o schiță de procedură.

Acesta este caietul meu de schițe și am schițat o schiță de... am făcut o schiță de procedură. Stimați colegi, Vă rog să nu criticați partidul AUR pentru această propunere de procedură, pe care mi-o asum și pe care o expun întregului plen al Senatului spre asumare transpartinică, asumare ce se recomandă ca necesitate stringentă întru declanșarea unei proceduri de urgență în vederea demersurilor ce se impun la nivel interparlamentar, interprezidențial și interguvernamental pentru securizarea granițelor Republicii Moldova. Cum? Prin unire, în procedură de urgență, a Republicii Moldova cu România. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Laura-Iuliana Scântei

Comisia juridică a Senatului, Comisia pentru comunicații și tehnologia informației, Comisia economică, industrii și servicii au fost sesizate pentru întocmirea unui raport suplimentar asupra Proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electro

Comisia juridică a Senatului, Comisia pentru comunicații și tehnologia informației, Comisia economică, industrii și servicii au fost sesizate pentru întocmirea unui raport suplimentar asupra Proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice; de fapt, denumit sintetic, Codul comunicațiilor electronice. Doamnelor și domnilor senatori, Raportul suplimentar, față de primul raport al celor trei comisii, adoptat, a avut în vedere modificarea, prin amendament, a conținutului art. 10[2] din proiectul de lege, cel care stabilește cadrul general al obligațiilor furnizorilor de rețele și de comunicații electronice în raport cu autoritățile competente în aplicarea și respectarea Legii pentru combaterea criminalității informatice și a altor infracțiuni din mediul online. Au fost avute în vedere de către membrii comisiilor, în adoptarea acestui amendament, dispozițiile Directivei nr. 1.972/2018, care exceptează serviciile de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere – e vorba de instant messaging: Messengerul de la Facebook, WhatsApp și celelalte platforme de comunicare de mesagerie sunt exceptate de la aceste prevederi, astfel încât doar furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice sunt supuși condițiilor complementare care privesc permiterea interceptării legale de către autoritățile naționale competente, dar cu respectarea inclusiv a Regulamentului și a Directivei de protecție a datelor personale – GDPR. Au fost avute în vedere, de asemenea, concluziile Consiliului European din octombrie 2020, care a stabilit că pentru sporirea capacității Uniunii Europene de a se proteja împotriva amenințărilor cibernetice e nevoie de un mediu de comunicare securizat inclusiv prin intermediul criptării cuantice și e nevoie, de asemenea, de a se asigura accesul la date și în scopuri judiciare și de a asigura respectarea legii. Nu în ultimul rând, am avut în vedere că obligația autorităților române competente este aceea de a folosi toate mijloacele legale (dar doar cele care sunt adoptate de către Parlament) și mijloacele tehnice pentru a combate toate formele de criminalitate informatică. Și, enumerativ... sau nu limitativ, avem în vedere forme infracționale care vizează exploatarea sexuală online a copiilor, atacurile cibernetice, folosirea programelor informatice pentru a prelua controlul unor dispozitive personale, furtul sau compromiterea unor date cu caracter personal și de proprietate intelectuală, folosirea internetului și a platformelor de comunicare socială pentru a distribui conținut ilegal sau autorizând așa-numitul Darknet. Prin urmare, am propus, cu majoritatea voturilor membrilor celor trei comisii raportoare, un raport favorabil admiterii proiectului de lege inițiat de Guvernul României, cu lista de amendamente admise și lista de amendamente respinse. Vă mulțumesc și vă solicit votul.

Interpelare

Rodica Boancă

Ore întregi de dezbateri. Ore întregi de dezbateri! Audieri în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, la care au fost prezenți și foarte mulți dintre colegii noștri de aici. Discuții cu specialiști, oameni care au făcut și au citit și s-au documentat asupra tuturor elementelor și riscurilor pe care l

Ore întregi de dezbateri. Ore întregi de dezbateri! Audieri în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, la care au fost prezenți și foarte mulți dintre colegii noștri de aici. Discuții cu specialiști, oameni care au făcut și au citit și s-au documentat asupra tuturor elementelor și riscurilor pe care le implică tehnologia 5G. Și aș enumera doar două dintre ele: afectarea mediului înconjurător, afectarea florei și faunei, și vulnerabilizarea apărării naționale, vulnerabilizarea comunicațiilor în caz... – și, iată, suntem într-un context geopolitic extrem de grav, în care războiul se află la granițele noastre –, afectarea siguranței naționale, prin implementarea comunicațiilor prin sistem 5G. Dincolo de asta, legea aceasta nu oferă suficiente garanții privind respectarea drepturilor și libertăților individuale și nu protejează suficient viața privată. Spunea doamna senator președinte de comisie mai devreme că..., comisie raportoare – apropo, am primit raportul cu 5 minute înainte de a începe ședința de plen, ceea ce, iarăși, nu este deloc normal într-o societate democratică, în care ar trebui să citim, să ne documentăm și să aflăm despre ce este vorba –, repet, spunea că au fost scoase acele prevederi care se refereau la supravegherea mesajelor prin WhatsApp și că vor fi criptate și codate și așa mai departe, dar providerii rămân conectați și ei sunt cei care vor furniza datele noastre. De asemenea, ne aflăm într-un context extrem de sensibil și nu înțeleg care este raționamentul extinderii domeniului și al acestei dorințe de a urgenta implementarea Legii 5G, a comunicațiilor electronice, inclusiv cu acces la conținut criptat. Se pare că este o inițiativă care aduce atingere nu doar libertății, așa cum spuneam mai devreme, ci, în contextul actual, cred că cei care susțin acest proiect ar trebui să regândească poziția dumnealor și să verifice dacă există studii – studii! – făcute pe fiecare minister în parte, pe fiecare domeniu în parte, în țara noastră, studii de impact asupra populației, asupra mediului, asupra siguranței noastre naționale. Și o să vedeți că nu există. Nici Ministerul Apărării, nici Ministerul Mediului..., niciun minister din țara aceasta nu deține documente, studii care să asigure că acest sistem este unul sigur. Încă o dată, vă rog să gândiți fiecare pentru dumneavoastră, pentru că sunteți aleși de niște oameni, până la urmă, în mod individual și alegerile pe care le faceți aici, în acest context în care suntem oricum extrem de vulnerabili în ceea ce privește apărarea, ne pot duce într-un haos de nedescris. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Este ciudat să-i vezi pe cei care ne urmăresc cu tehnologia modernă, cu telefoane, cu mijloace moderne, pe holuri, în plen, care înregistrează și care transmit să vină astăzi și să ne spună că e periculos. Este ciudat să-i vezi pe cei care organizează dezbateri în care nu fac altceva decât să afecte

Este ciudat să-i vezi pe cei care ne urmăresc cu tehnologia modernă, cu telefoane, cu mijloace moderne, pe holuri, în plen, care înregistrează și care transmit să vină astăzi și să ne spună că e periculos. Este ciudat să-i vezi pe cei care organizează dezbateri în care nu fac altceva decât să afecteze siguranța statului român, care nu fac altceva decât să dezbine, care nu fac altceva decât să afecteze capacitatea de apărare a României să vină și să spună astăzi... să ne vorbească de diverse lucruri. Știm că doamna senator care a fost – antevorbitoarea mea – împreună cu unii colegi ai domniei-sale, că eu nu pot vorbi la global, nu pot să-i culpabilizez pe toți membrii respectivului partid din care face parte domnia-sa, dar mă refer la cei care s-au manifestat în sensul ăsta, au cu totul și cu totul alte interese decât România. E mai simplu să vină să ne spună că interesele domniilor-lor sunt legate de unii care astăzi cotropesc Ucraina, de unii care-și bat joc de garanțiile de securitate, de unii care au nevoie de lipsa oricăror măsuri de securitate și care să permită atacuri cibernetice și alte lucruri. E mai onest, mai cinstit, mai normal! Cred că orice om sănătos la cap, astăzi, nu se poate opune unei legi moderne și normale. Faptul că există 10.000, 20.000, 30.000, 50.000 de oameni care nu fac altceva decât să se lase manipulați nu înseamnă că politica de apărare, politica de comunicații ale unui stat trebuie să fie paralizate. Din punctul ăsta de vedere, Grupul Partidului Național Liberal respinge categoric orice abordări de acest gen. România are nevoie de garanții de securitate, România are nevoie să-și apere teritoriul, România are nevoie de comunicații sigure, are nevoie de toate mecanismele și mijloacele care să asigure o anumită securitate a comunicațiilor și care să ofere garanțiile de securitate de care noi, ca stat, avem nevoie. Din punctul ăsta de vedere, apreciem că legea pe care am dezbătut-o, pe care am pus-o în transparență, am făcut zeci de dezbateri, am primit zeci de amendamente, am discutat cu toată lumea, este o lege bună – indiscutabil, în timp va putea fi perfecționată, dacă constatăm că anumite lucruri nu merg –, motiv pentru care Partidul Național Liberal va vota Codul comunicațiilor. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Raoul-Adrian Trifan

Îmi pare rău să văd că majoritatea parlamentară nu a înțeles nici în al 12-lea ceas că nu este în regulă ce face. Nu este acceptabil ca prevederi care îngrădesc drepturi constituționale să fie trecute pe repede înainte, fără o dezbatere largă în societate și în acest mod opac, prin care opoziția par

Îmi pare rău să văd că majoritatea parlamentară nu a înțeles nici în al 12-lea ceas că nu este în regulă ce face. Nu este acceptabil ca prevederi care îngrădesc drepturi constituționale să fie trecute pe repede înainte, fără o dezbatere largă în societate și în acest mod opac, prin care opoziția parlamentară și cetățenii afectați au fost complet excluși din procesul legislativ. Art. 10[2] din Codul comunicațiilor electronice a fost introdus în proiect pe ascuns, a fost modificat de senatorii majorității cu o formă complet inaplicabilă și neconstituțională, iar acum a fost din nou modificat, într-o formă care repară o parte dintre problemele precedente, dar care nu reușește să stingă temerile societății cu privire la lărgirea spectrului interceptărilor online. Prin felul în care a fost propus și adoptat, acest articol nu are legitimitate, iar prin asta poluează un proiect absolut necesar pentru România – Codul comunicațiilor, cu ajutorul căruia pot începe investițiile legate de tehnologia 5G în țara noastră. Parlamentarii majorității, împreună cu Guvernul PSD–PNL–UDMR, au întârziat nepermis acest proiect strategic pentru România și pentru economia noastră, ținând cu orice preț să introducă în el ceea ce nicio țară europeană nu are. În democrațiile dezvoltate toate prevederile care au de-a face cu interceptările comunicațiilor se găsesc în Codul de procedură penală, nicidecum în legi sectoriale. În plus, textul articolului este în continuare vag și prezintă obligații noi pentru companiile din România sau pentru cele care servesc clienți din țara noastră. Aceste obligații nu au fost dezbătute împreună cu societatea civilă sau cu companiile afectate. Majoritatea parlamentară legiferează împotriva propriilor cetățeni. Am auzit în ședința comisiilor raportoare – și chiar și astăzi, chiar mai înainte, de la tribuna Senatului – că aceste prevederi sunt necesare din cauza situației geopolitice actuale. Doamnelor, domnilor senatori, Ucraina rezistă și va izbândi tocmai datorită puterii democrației și a drepturilor constituționale. Este inacceptabil să ne folosim de situația vecinilor noștri pentru a trece pe șest prevederi care restrâng drepturi cetățenești și care afectează activitatea economică a persoanelor juridice din România, fără dezbateri așezate și fără a discuta cu cei care vor fi afectați de acest articol. Grupul USR PLUS nu va vota proiectul de lege cu acest articol ilegitim inserat în el. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

În primul rând, pe procedură, doamna președintă.

În primul rând, pe procedură, doamna președintă. Într-adevăr, acest raport a fost depus astăzi, nici nu am știut că va intra pe ordinea de zi. Cu câteva minute înainte de a ne prezenta la sală am înțeles că a fost introdus pe ordinea de zi. Din acest punct de vedere, cred că ar trebui să ni se permită să-l citim, să-l aprofundăm, astfel încât să putem să avem observații pertinente. Reiterez și eu ideea antelocutorului meu, care a menționat că nu are rost să amestecăm războiul cu ceea ce se întâmplă aici. Am făcut aproape 3 săptămâni de dezbateri publice. Sunt primele cu adevărat dezbateri publice din România la nivel parlamentar. Având în vedere că au fost făcute online și au participat experți din toate domeniile, inclusiv dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, ați fost invitați la toate aceste dezbateri. Din păcate, nu foarte mulți ați participat. Și-atunci, ați fi putut să luați la cunoștință toate datele de tehnologie și științifice cu privire la tehnologia 5G, care este o tehnologie militară, pe care Ministerul Apărării Naționale nu dorește să o activeze, având în vedere că nu sunt încă gata toate testele și toate cercetările cu privire la aceasta. Însă au participat oameni specialiști în arme chimice, specialiști în tehnologie 4G, 5G, au participat toate instituțiile statului. Nu, domnule Fenechiu, nu înseamnă... 5G-ul nu înseamnă ce vă apare pe telefon. Din păcate, dacă v-ar fi interesat – și văd că nici acum nu vă interesează –, ați ști că această tehnologie ne afectează inclusiv pe noi, pentru că inclusiv parlamentarii, îmi pare rău să v-o spun, nu au imunitate la efectele adverse ale tehnologiei 5G. Și vreau să vă spun că rezultatele studiilor recenzate asupra radiației electromagnetice de radiofrecvență emise de tehnologia wireless dovedesc incidența în creștere la: infertilitate masculină, stres oxidativ, eliberarea de radicali liberi, afectarea dezvoltării creierului, alterarea ADN-ului, slăbirea sistemului imunitar, afectarea memoriei, tulburările somnului, hiperactivitate, deviații comportamentale, distrugeri ale barierei sânge–creier, tumori cerebrale, cancer și altele. La aprobarea acestor tehnologii nu s-a cerut avizul instituțiilor din domeniul sănătății, mediului și celorlalte autorități responsabile. Din contră, se eludează normele legislative. Avocatul Poporului a fost prezent și a menționat că prin această inițiativă se aduce atingere la peste 40 de acte normative. Or, într-adevăr, o mare parte din acestea trebuie să se reflecte în Codul penal și în Codul de procedură penală. O atare lege, care are peste 200 de pagini, nu poate fi considerată lege, în toate sensurile pe care Constituția României și teoria generală a dreptului le menționează. Și, dacă ajungem cu implicațiile asupra ecosistemului, albinele sunt distruse. Știți foarte bine, s-au prezentat peste 6.000 de studii științifice. Unul dintre cei de acolo, dintre specialiști, doamna Luminița Simoiu, este expert al ONU și NATO cu privire la astfel de tehnologii...

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Este important, doamna vicepreședintă a Senatului, să știți că acest lucru vă afectează și pe dumneavoastră, și pe mine, și pe copiii noștri. Mai mult decât atât, copiii sunt cei mai vulnerabili și afectați, ei absorb chiar și de 10 ori mai multe radiații decât adulții. Există un impact negativ tota

Este important, doamna vicepreședintă a Senatului, să știți că acest lucru vă afectează și pe dumneavoastră, și pe mine, și pe copiii noștri. Mai mult decât atât, copiii sunt cei mai vulnerabili și afectați, ei absorb chiar și de 10 ori mai multe radiații decât adulții. Există un impact negativ total asupra creșterii copiilor, sistemul imunitar este afectat. Dacă albinele dispar... Și s-a observat în toate studiile efectuate la nivel mondial: albinele mor cam în câteva luni, dispar de pe raza unde se află această tehnologie 5G.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Conchid.

Conchid. În acest context, vă rog frumos... Nu e vorba de mine, nu-i vorba de conspirații aici, sunt date tehnice, științifice care n-au fost avute în vedere la această inițiativă legislativă. Și de aceea vă rog: conștiința să vă spună să nu votați această inițiativă, având în vedere că-i vorba și de viața noastră și mai ales a copiilor noștri. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ioan-Cristian Chirteș

Dragi colegi,

Dragi colegi, Cred că vedeți cu toții că ne aflăm într-un război, un război în Europa, un război la granițele României. Ei bine, cu toții știți și ați aflat că războiul de astăzi se duce pe multiple planuri. Este un război hibrid, iar componenta cibernetică a acestui război hibrid este, de multe ori, mult mai importantă decât o componentă militară. Ceea ce am făcut noi în acest Cod al comunicațiilor – și mă refer la art. 10[2] – a fost să reglementăm o infrastructură cibernetică care se află în România astăzi, care poate constitui o bază de utilizare a ei de către elemente teroriste sau chiar de către Rusia. Știți bine, înainte de atacul din 24, Ucraina a fost atacată cibernetic, instituțiile statului au fost atacate cibernetic, și multe indicii duc că au fost folosite infrastructuri existente și în România care astăzi nu sunt reglementate. Nu are nimeni nicio legătură cu interceptarea WhatsAppului, cu interceptarea mesajelor. Ba mai mult, orice solicitare de date se face sub autoritate judecătorească, cu mandat judecătoresc. Dragi colegi, Cred că, dacă s-a vorbit de securitatea Ucrainei, pot să vă spun cu siguranță că această securitate a țării vecine depinde și de proiectul pe care noi îl aprobăm astăzi aici, în Parlament. Partidul Național Liberal va vota acest Cod al comunicațiilor. Mulțumesc.

Interpelare

Mircea Dăneasă

Terra de către state cu un înalt potențial tehnologic și cu o înaltă ținută academică este o greșeală.

Terra de către state cu un înalt potențial tehnologic și cu o înaltă ținută academică este o greșeală. Ce m-a impresionat în cele patru consfătuiri publice, dar, de fapt, au fost prezenți oameni din mediul academic, din mediul universitar și de la ONG-uri specializate exact în tehnologia 5G: au fost amintite 4.000 sau 6.000 – dar nu contează, să spunem 4.000 – de studii internaționale despre care nimeni din cei care au reprezentat instituțiile statului român nu știa și s-a propus să aducem în fața Senatului această propunere: așteptarea până se clarifică și se edifică Ministerul Învățământului, Ministerul Mediului vizavi de studiile existente, întrucât dumnealor s-au edificat doar din recomandările Comisiei Europene. Acum, trebuie să decideți dumneavoastră: e necesară intervenția mediului academic, mediului universitar și a societății civile în decizia unor probleme care depășesc oricum și în mod evident competențele noastre?

Interpelare

Mircea Dăneasă

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

USR spune un „da” hotărât pentru ca cetățenii țării să beneficieze de tehnologii moderne, inclusiv 5G. USR spune un „nu” hotărât încercării de a lăsa ambiguitate, neclaritate și la mâna serviciilor interceptări, ascultări ale cetățenilor români. De aceea, nu putem vota pentru această lege, este clar

USR spune un „da” hotărât pentru ca cetățenii țării să beneficieze de tehnologii moderne, inclusiv 5G. USR spune un „nu” hotărât încercării de a lăsa ambiguitate, neclaritate și la mâna serviciilor interceptări, ascultări ale cetățenilor români. De aceea, nu putem vota pentru această lege, este clar. Dar, pe de altă parte, sunt colegi aici, în sală, care, evident, vor să ne vadă în Evul Mediu, pentru că știm că un stat slab nu poate rezista în fața presiunii. Sunt trimiși aici de prieteni de la Est să ne facă slabi. Cum să renunțăm la progres tehnologic doar pentru că cineva inventează pseudoștiință și vine în acest for cu minciuni sfruntate? Așa cum au învățat, poate, de la propaganda rusă pe care o promovează cu obstinație de ani și ani. Problema pe care o avem este că ne aflăm în fața unei situații în care o lege care ar fi trebuit să fie utilă, care este necesară să nu poată fi votată de oamenii care au cu adevărat interes pentru cetățeanul român. Pentru că, după bunul model pesedist, care a fost adoptat, văd, de PNL, a apărut din ea o „șopârlă”. Domnilor, haideți să facem legiferare cum trebuie, ce e necesar! Ce este cu adevărat necesar și util cetățeanului să treacă. Și ce este doar relaxare a modului în care putem fi ascultați și interceptați să fie tratat separat și cu mare, mare grijă, pentru că nu vrem să ne îndreptăm către o dictatură, sub umbra situației neclare în care ne aflăm acum geopolitic. Mulțumesc.

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

Excelența Sa domnul Cîțu

Pentru că Excelența Sa domnul Cîțu nu prea servește ședințele noastre. Asta cu „Excelența Sa domnul Cîțu” o am de la ședințele comune, da? Excelența Sa domnul Cîțu... domnul Ciolacu...

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

Trecem la dezbatere.

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

Proiectul de față își propune să vină în întâmpinarea cumpărătorilor de autoturisme second-hand din România și, în principiu, este un proiect bun, culmea, venind de la PSD... Scuze, PNL. Tot aia. Este un proiect bun, doar că nu este suficient.

Proiectul de față își propune să vină în întâmpinarea cumpărătorilor de autoturisme second-hand din România și, în principiu, este un proiect bun, culmea, venind de la PSD... Scuze, PNL. Tot aia. Este un proiect bun, doar că nu este suficient. Și am să vă spun de ce nu e suficient: pentru că marea majoritate a mașinilor tranzacționate în România nu sunt cumpărate de noi din România, sunt aduse din alte țări ale Uniunii Europene. Tocmai de aia, am să vorbesc cu colegii noștri de la Bruxelles, din Renew Europe, să propună un proiect similar la nivelul întregii Uniuni Europene. Doar așa cumpărătorul român va fi și el protejat. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Da, este o inițiativă bună într-un alt context și într-o altă țară, având în vedere că nivelul de trai din România este cel pe care-l avem: 70% oameni săraci. Cei care au fost forțați, mai ales de un președinte, fost Președinte al României, să plece afară din țară... – că așa le-a spus, să plece afa

Da, este o inițiativă bună într-un alt context și într-o altă țară, având în vedere că nivelul de trai din România este cel pe care-l avem: 70% oameni săraci. Cei care au fost forțați, mai ales de un președinte, fost Președinte al României, să plece afară din țară... – că așa le-a spus, să plece afară din țară –, oamenii s-au dus. Foarte mulți români sunt în Marea Britanie, acolo unde volanul este pe partea dreaptă. În acest context, când oamenii au început să se repatrieze și-au luat și mașinile, pentru că acolo au găsit niște mașini ieftine, foarte bune, ieftine și ușor de întreținut. Dumneavoastră veniți cu o astfel de lege într-o țară în care, într-adevăr, foarte multe mașini au volanul pe dreapta, dar 70% din români sunt săraci și n-au altă soluție. Ce fac acești oameni? Au muncit ani de zile, au pus niște bani deoparte, au reușit să-și aducă niște mașini, așa cum au putut ei, pe dreapta. Dumneavoastră acum le faceți această inițiativă prin care îi mai și amendați. E contravenție, dacă nu cumva, dacă nu..., probabil că o s-o faceți și infracțiune, că nu e nimic imposibil în țara asta. Însă atunci când faceți astfel de legi gândiți-vă la majoritatea poporului român, care nu-și permite luxul pe care dumneavoastră, ca parlamentari, îl aveți. Vă mulțumesc.

Interpelare

Nicoleta Pauliuc

ivului, și anume scăderea numărului de victime în circulație.

Mi-aș dori foarte mult, de câte ori veniți la tribuna Parlamentului, să încercați să nu mai fiți atât de populiști. Spuneați, stimați colegi, că noi nu facem nimic. Ba facem, ne îndeplinim prerogativele date de Constituție, și anume facem legi. Dacă argumentele dumneavoastră în momentul în care concepeți un proiect de lege nu sunt atât de concludente, nu sunt atât de bine susținute, atunci se întâmplă ce se întâmplă și ce s-a întâmplat și cu proiectul dumneavoastră: ca în Comisia de apărare, comisia raportoare, să nu întrunească numărul de voturi, astfel încât el să fie adoptat de plen. Avem obligația să scădem numărul victimelor. Da, până în 2024 avem obligația ca în România să adoptăm acele măsuri care vor duce la scăderea numărului victimelor rezultate din accidente rutiere. Dar, stimați colegi, acest lucru nu putem să-l facem introducând anumite propuneri legislative, adică anumite modificări la legislația existentă prin care noi să sporim riscul producerii de accidente. Știm foarte bine, poate colegii din legislatura trecută își aduc aminte cât de mult am discutat problema folosirii telefonului în momentul în care tu ești la volan. Dumneavoastră ce ne spuneți acum? Vreți să reintroducem posibilitatea ca în momentul în care conduci un autovehicul – și asta este una dintre situații – să poți să folosești telefonul mobil, să poți să înregistrezi ce se întâmplă. În al doilea rând, dumneavoastră..., și așa, dacă știți, poate că era bine să vă și aplecați un pic, să vedeți că există la nivelul Ministerului de Interne o lipsă acută de personal. Prin ceea ce ați propus dumneavoastră i-am transforma pe polițiști, i-am duce într-un birou și ar sta de dimineață până seara să facă evaluări asupra filmulețelor care le sunt adresate, pentru a stabili dacă este sau nu este contravenție. Deci din punctul nostru de vedere, al celor din Comisia de apărare, acest proiect de lege n-a trecut majoritatea, n-a întrunit numărul de voturi să meargă mai departe cu un raport de admitere, tocmai pentru că nu există, nu era o soluție sau nu este o soluție care să ducă la îndeplinirea obiectivului, și anume scăderea numărului de victime în circulație.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Dezbaterea în Comisia juridică a fost o dezbatere extrem de serioasă și vă mărturisesc că senatorii Grupului PNL s-au gândit mult cum să se poziționeze față de această dezbatere, datorită faptului că argumentele aduse în discuție erau argumente care nu puteau fi, pur și simplu, ignorate. Adică ideea

Dezbaterea în Comisia juridică a fost o dezbatere extrem de serioasă și vă mărturisesc că senatorii Grupului PNL s-au gândit mult cum să se poziționeze față de această dezbatere, datorită faptului că argumentele aduse în discuție erau argumente care nu puteau fi, pur și simplu, ignorate. Adică ideea de a stopa anumite contravenții, ideea de a aduce mai multă siguranță în trafic sunt lucruri lăudabile și, cu siguranță, ele trebuie avute în vedere. Din păcate pentru inițiator, care a făcut foarte multe demersuri să ne convingă – îi laud atât insistența, cât și elocința –, existau niște probleme care, din păcate, s-au ridicat peste putința de a ne oferi niște soluții. Pe de o parte, pentru cei care cunosc puțin drept contravențional, ei știu că procesul-verbal de contravenție are prezumția de legalitate până la proba contrarie. În situația în care am fi mers pe varianta ca agentul constatator să aplice o sancțiune în baza unei înregistrări video provenite de la cineva, pe de o parte, sarcina probei s-ar fi răsturnat, pe de altă parte, era nevoie de a găsi garanții privind veridicitatea respectivei înregistrări, asumarea respectivei înregistrări și ar fi fost de natură să schimbe foarte multe în procesul contravențional românesc. Pe de altă parte, a mai fost o idee care s-a adus în discuție și avem mulți colegi care au împărtășit-o, și anume faptul că o asemenea măsură ar fi putut să fie, pe de o parte, o invitație la delațiune, pe de altă parte, ar fi putut în sine să genereze alte fapte antisociale, contravenții pe drumurile publice. Spunea colega mea Nicoleta Pauliuc, de la Comisia de apărare, președinta Comisiei de apărare: cum ar fi, de exemplu, ca cineva care constată ceva să își scoată telefonul pe geam și te urmărește? Ce faci în momentul ăla? Deci reacția pe care ar putea să o aibă o persoană care se simte urmărită... Ar putea să intre în zona de activitate, în zona de acțiune care, în sine, ar fi putut să genereze alte lucruri pe care dorim să le evităm. Dar cel mai important lucru este cel cu prezumția de legalitate a procesului-verbal și întoarcerea sarcinii probei. Ni s-a spus că în Marea Britanie ar exista acest sistem. E adevărat, poate să existe. Cu siguranță însă, sistemul de drept anglo-saxon, pentru cunoscători, este ușor diferit de sistemul de drept românesc. Am certitudinea că într-un viitor – nu știu cât de repede, peste 10, 15, 20 de ani, poate mai repede – o asemenea propunere legislativă va fi privită cu mai multă simpatie și, cu siguranță, ar putea să fie susținută. Astăzi însă, din păcate, atât sistemul de drept românesc, cât și logistica Ministerului de Interne sunt clar împotriva unei asemenea măsuri, care ar fi total inaplicabilă și n-ar fi altceva decât o invitație la delațiune. Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru raportul de respingere, repet, nu din cauza faptului că ne-ar deranja în sine o asemenea măsură, ci pentru că este inaplicabilă în România. Mulțumesc.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Două elemente am reținut din luările de cuvânt anterioare.

Două elemente am reținut din luările de cuvânt anterioare. Primul este faptul că există un pericol pentru siguranța în circulație, pentru că am avea participanți la trafic, șoferi care și-ar lua telefonul și ar începe să filmeze cu el. Pentru cei care au circulat în state – și chiar și la noi – unde oamenii sunt atenți la ce se întâmplă, sunt echipamente dedicate acestei utilizări, care sunt foarte simplu de utilizat, nu implică în niciun caz intervenția unui operator sau a șoferului, deci nu au nimic de-a face cu a împiedica sau a impieta siguranța în trafic. Al doilea argument pe care l-am auzit – și mi se pare un contraargument pentru poziția vorbitoarei – este că nu avem suficiente cadre, nu avem suficienți polițiști care să poată să studieze filmulețele care vor fi produse ca dovezi. Într-adevăr, nu avem suficient de mulți polițai care să fie în stradă și-atunci avem nevoie să compensăm acest lucru, să putem să avem claritate din înregistrări pe care cetățenii le pot face foarte, foarte simplu. Este păcat că nu există susținere pentru proiect acum, pentru că ar fi scutit, cred, mulți oameni de necazuri în a demonstra ceea ce s-a întâmplat cu adevărat la accidente în perioada care urmează. Dar am reținut faptul că există deschidere pentru a avea o variantă de legislație în acest sens, care să fie adoptată în continuare. De aceea, vom reveni și colegul Mihai Botez va reveni cu o propunere ajustată pe acest subiect. Și sper că nu respingem o astfel de propunere doar pentru că sunt oameni care nu vor să fie ușor reperați când încalcă legea. Mulțumesc.

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

Într-adevăr, inițiativa este una nobilă. Avem probleme cu privire la aspectele semnalate, dar vreau să fac mențiunea că au existat sancțiuni contravenționale, în urmă cu 10 ani, aplicate de agenți constatatori polițiști din cadrul Poliției Rutiere, cu filmări video ale administrației publice locale.

Într-adevăr, inițiativa este una nobilă. Avem probleme cu privire la aspectele semnalate, dar vreau să fac mențiunea că au existat sancțiuni contravenționale, în urmă cu 10 ani, aplicate de agenți constatatori polițiști din cadrul Poliției Rutiere, cu filmări video ale administrației publice locale. Dar, ați văzut și în inițiativă, se face mențiunea că ar trebui să existe o declarație pe propria răspundere. Nu. Vă spun eu cum se desfășoară tot acest proces. Administrația publică locală pune la dispoziție poliției aceste filmări. Polițistul, agentul constatator, identifică autovehiculul și proprietarul autovehiculului și îi solicită să spună dacă la data și ora respectivă se afla la volanul autovehiculului. Ce credeți că se întâmplă? O să spună conducătorul auto care s-a aflat la volanul autovehiculului că a fost el sau o să transmită că a fost un vecin, un prieten sau șoferul lui? Deci s-au întâmplat astfel de lucruri și, efectiv, sancțiunea respectivă nu o va primi conducătorul auto care a încălcat legislația rutieră. Ăsta este un prim aspect. Al doilea aspect este legat de faptul că oricine poate, cu telefonul în mână, să facă o filmare și să o pună la dispoziția unui agent constatator, care, ulterior, să întocmească procesul-verbal. Nu mai vorbim de faptul că în inițiativă se stabilește faptul că poate întocmi procesul-verbal fără martori și așa mai departe. Nu. Prevederile astea se regăsesc în Ordonanța Guvernului nr. 2 privind regimul contravențiilor. Bun. Deci, din punctul nostru de vedere, și am discutat cu colegii, inițiativa este nobilă, doar că are foarte multe probleme din punct de vedere tehnic. Pe de altă parte, dacă vorbim de conduita conducătorilor auto în trafic, ar trebui să ne uităm la legislația cu privire la școlile de conducători auto. ## Stimați colegi, Acolo trebuie să lucrăm – și vă invit pe toți să lucrăm la treaba asta –, pentru că 30 de ore – 30 de ore! – pentru categoria B, ca să obțină permisul de conducere auto, sunt total insuficiente. Dacă facem un calcul – și eu știu foarte bine –, peste 70% din elevii care trec prin filtrul școlilor de conducători auto solicită să facă ore suplimentare, pentru că cu cele 30 de ore nu vor fi în stare să obțină permisul de conducere la proba practică. Noi vom vota pentru raportul de respingere. Suntem dispuși să colaborăm și să lucrăm într-adevăr la inițiative legislative care să aducă plusvaloare și care să stabilească clar contravenientul în trafic. Mulțumesc.

Interpelare

Mircea Dăneasă

Aș vrea să menționez faptul că în prima luare de cuvânt, a colegului de la USR, se vorbea despre creșterea accidentelor de circulație.

Aș vrea să menționez faptul că în prima luare de cuvânt, a colegului de la USR, se vorbea despre creșterea accidentelor de circulație. Stimați colegi, Pentru acuratețea științifică a unui discurs, trebuie să menționăm că această creștere a numărului de accidente de circulație într-un an nu este doar din cauza șoferilor. O mare parte din aceste accidente este din cauza drumurilor. Apoi, așa cum a menționat colegul de la PSD anterior, o foarte mare parte a accidentelor este dată... a incapacității de manevrare a volanului, foarte multe pierderi ale controlului și alte probleme ce derivă din necunoașterea și nestăpânirea automobilului. Apoi, pentru că noi suntem în Epoca de Piatră, iar dumneavoastră sunteți foarte avansați, vreau să vă spun că știm despre camerele de luat vederi cu care sunt dotate automobilele, dar mai știm ceva care se vede că dumneavoastră nu știți. Am făcut un masterat de artă vizuală asistată de calculator și pot să vă demonstrez oricând că putem confecționa un film despre care poliția... sau pentru care poliția nu are metode de verificare dacă este autentic sau fals, așa că deschidem posibilitatea unor... achitări a... niște conturi personale prin această posibilă lege. Vă mulțumesc.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

La mulți ani!

Am, pe procedură, dacă-mi permiteți, să urez „La mulți ani!” tuturor doamnelor, indiferent că sunt sau nu... sau chiar și celor care sunt pro-Putin, și să vă reamintesc că zilele acestea împlinim 5 ani de când Mărțișorul este parte a Patrimoniului mondial imaterial al UNESCO. Intrând în dezbaterea pe proiectul anunțat, aș vrea să vă prezint câteva chestiuni, foarte pe scurt. În primul rând, știm foarte bine că e nevoie ca TVR-ul să fie susținut de toată lumea, dar, în acest caz, a plăti avansuri de 100% nu se știe pentru ce exact și nu se știe dacă nu cumva încălcând anumite norme din Codul fiscal sau din Legea achizițiilor publice – pentru care am cerut punct de vedere de la Guvern în mod specific, dar încă nu venise nici la momentul în care ședința Comisiei de cultură a avut loc –, putem crea un precedent destul de periculos și un precedent care ar scoate din această ecuație și alte instituții publice care și-ar dori să plătească 100% pentru anumite achiziții publice. În al doilea rând, aș vrea să spun că aceste inechități, dacă s-ar aproba prin această reglementare, această inițiativă legislativă, s-ar răsfrânge și, repet, asupra altor instituții. De aceea, noi, cu toată deschiderea pe care o avem pentru susținerea TVR-ului, din acest punct de vedere, ne vom abține, cei din Grupul USR. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Gabriela Crețu

Întotdeauna Grupul PSD susține educația. Educația trebuie finanțată, educația trebuie făcută, educația poate fi și celebrată într-o anumită zi, și nu doar educația financiară. Trebuie să învățăm istorie, ca să nu repetăm toate greșelile trecutului. Trebuie să învățăm geografie, că, parcă, adeseori c

Întotdeauna Grupul PSD susține educația. Educația trebuie finanțată, educația trebuie făcută, educația poate fi și celebrată într-o anumită zi, și nu doar educația financiară. Trebuie să învățăm istorie, ca să nu repetăm toate greșelile trecutului. Trebuie să învățăm geografie, că, parcă, adeseori cam pierdem calea. Educația financiară se predă și acum în școală, la clasa a VIII-a – disciplină independentă în grupul comun. Se predă, bineînțeles, la economie și la educație antreprenorială. Dar educația financiară are o istorie. Despre aceasta voiam să vă spun câteva cuvinte, pentru că această lege nici nu strică, nici nu adaugă ceva; o să o votăm, la rugămintea colegilor noștri inițiatori. Dar în 2008 sistemul financiar era aproape să intre în colaps la nivel global. Numai la nivelul Uniunii Europene, din bani publici s-au mobilizat aproape 4 trilioane de euro, 4.000 de miliarde de euro pentru a salva sistemul, pe principiul pe care îl știm prea bine: profiturile se privatizează, dar pierderile se socializează. Dar mai trebuia găsită și o explicație, cum s-a ajuns în punctul acela, de era să pice sistemul financiar global. Cine era de vină? Și băncile, și sistemul financiar mai aveau suficienți bani ca să impună o idee – că debitorii erau de vină: au luat credit cu buletinul – nu le-a fost dat, au luat împrumuturi imobiliare pe care nu le puteau plăti pentru că salariile erau prea mici și nu crescuseră de zeci de ani – nu le-a fost dat împrumutul respectiv de către bănci, băncile însele au cumpărat produse financiare care împachetaseră la un loc elemente extrem de riscante împreună cu altele cu un anumit grad de siguranță etc. Și, atunci, a apărut ideea, așa, cu bună-credință: hai să-i educăm pe debitori. Despre aceasta este vorba când vorbim de educația financiară. Ea este necesară, neîndoielnic, dar trebuie să fie dintr-un întreg în care știm ceea ce facem și nu încercăm doar să dăm vina de la unii mai puternici pe cei mai slabi. Mulțumesc foarte mult. O să votăm, la rugămintea colegilor, așa cum am spus. Mulțumesc.

Interpelare

Mircea Dăneasă

această lege nici nu strică, nici nu adaugă ceva

Încep prin a o cita pe doamna senator: „această lege nici nu strică, nici nu adaugă ceva”. Eu consider că adaugă, dar, pentru a ilustra mai expresiv ceea ce adaugă, eu v-aș propune să sărbătorim pe 1 aprilie această zi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Nu credeam că trebuie să avem o zi a educației financiare ca să învățăm despre finanțe.

Nu credeam că trebuie să avem o zi a educației financiare ca să învățăm despre finanțe. O întrebarea am: în această zi veți spune românilor că, în 1989, regimul comunist a lăsat o țară fără nicio datorie – zero datorii! –, iar acum avem o țară împrumutată cu peste 100 de miliarde de euro? Pentru câte sute de ani și câți bani dăm înapoi, și câte generații ați condamnat absolut toate puterile – că din ’90 până acum sunteți aceeași, reloaded? Mulțumesc frumos.

Interpelare

Claudia-Mihaela Banu

...Circumscripția nr. 40 Vâlcea. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

...Circumscripția nr. 40 Vâlcea. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Septimiu-Sebastian Bourceanu

Septimiu Bourceanu, Circumscripția Constanța. Votul meu pentru astăzi este „pentru” referitor la fiecare punct de pe ordinea de zi.

Septimiu Bourceanu, Circumscripția Constanța. Votul meu pentru astăzi este „pentru” referitor la fiecare punct de pe ordinea de zi.

Interpelare

Andrei Busuioc

Acum, da? Bună ziua!

Acum, da? Bună ziua! Sunt Busuioc Andrei, senator, Vaslui, AUR, Circumscripția nr. 39. Voi vota în felul următor: pentru punctele 1 și 6 voi vota împotrivă, 2, 3, 4, 5 – pentru.

Interpelare

Constantin-Daniel Cadariu

Sunt senatorul Cadariu Constantin-Daniel, iar votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Sunt senatorul Cadariu Constantin-Daniel, iar votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Gheorghe Carp

Alo! _(Discuții.)_

Alo! _(Discuții.)_ Senatorul Gheorghe Carp, PNL Bihor. „Pentru” la toate cele șase puncte. Mulțumesc.

Interpelare

Sorin Mihai Cîmpeanu

...votul meu... _(Neinteligibil.)_ „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi.

...votul meu... _(Neinteligibil.)_ „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi.

Interpelare

Sorin Mihai Cîmpeanu

Sorin Cîmpeanu, Grup PNL. Vot pentru – toate punctele pe ordinea de zi.

Sorin Cîmpeanu, Grup PNL. Vot pentru – toate punctele pe ordinea de zi.

Interpelare

Adrian Costea

Voturile mele sunt următoarele: punctul 1 – contra, punctul 2 – pentru, punctul 3 – contra, la punctul 4 mă abțin, 5 – pentru, 6 – contra.

Voturile mele sunt următoarele: punctul 1 – contra, punctul 2 – pentru, punctul 3 – contra, la punctul 4 mă abțin, 5 – pentru, 6 – contra. Vă mulțumesc. Senatorul Costea Adrian.

Interpelare

Cseke Attila-Zoltan

Sunt senatorul Cseke Attila. Votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Sunt senatorul Cseke Attila. Votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc. _(Discuții.)_

Interpelare

Marius-Alexandru Dunca

Dunca Marius-Alexandru, senator PSD Brașov. Votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi.

Dunca Marius-Alexandru, senator PSD Brașov. Votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi.

Interpelare

Stela Firu

Stela Firu, senator de Mehedinți. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Stela Firu, senator de Mehedinți. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher

Laura Moagher-Fulgeanu, senator, Circumscripția nr. 31 Prahova. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Laura Moagher-Fulgeanu, senator, Circumscripția nr. 31 Prahova. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Adrian Hatos

Adrian Hatos sunt, senator PNL Bihor. Votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Adrian Hatos sunt, senator PNL Bihor. Votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Numele meu este Matei Constantin-Bogdan, iar votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi de astăzi.

Numele meu este Matei Constantin-Bogdan, iar votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi de astăzi. Mulțumesc.

Interpelare

Siminica Mirea

Sunt senator Siminica Mirea și votul meu este următorul: la toate punctele de pe ordinea de zi votez pentru. Mulțumesc.

Sunt senator Siminica Mirea și votul meu este următorul: la toate punctele de pe ordinea de zi votez pentru. Mulțumesc.

Interpelare

Gheorghiță Mîndruță

abținere

Sunt senatorul Gheorghiță Mîndruță. Votul meu este următorul: „abținere” la punctele 1, 5 și 6, „pentru” la punctul 2, „împotrivă” la 3 și 4.

Interpelare

Gabriel Mutu

Gabriel Mutu, senator, Circumscripția nr. 42 București. „Pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Gabriel Mutu, senator, Circumscripția nr. 42 București. „Pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Eusebiu-Manea Pistru

Eusebiu Pistru, senator PSD Arad. La toate punctele de pe ordinea de zi – pentru.

Eusebiu Pistru, senator PSD Arad. La toate punctele de pe ordinea de zi – pentru.

Interpelare

Maricel Popa

Senatorul Maricel Popa. De la punctul 1 până la punctul 6 – pentru.

Senatorul Maricel Popa. De la punctul 1 până la punctul 6 – pentru.

Interpelare

Vlad-Mircea Pufu

Vlad-Mircea Pufu, senator PNL, Circumscripția nr. 10 Buzău. Votul meu pentru astăzi este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Vlad-Mircea Pufu, senator PNL, Circumscripția nr. 10 Buzău. Votul meu pentru astăzi este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. O zi bună!

Interpelare

Ovidiu Puiu

Ovidiu Puiu, senator de Argeș. Votul meu pentru astăzi este „pentru” la toate punctele aflate pe ordinea de zi. Mulțumesc. O zi bună!

Ovidiu Puiu, senator de Argeș. Votul meu pentru astăzi este „pentru” la toate punctele aflate pe ordinea de zi. Mulțumesc. O zi bună!

Interpelare

Lucian Romașcanu

Senatorul Lucian Romașcanu, PSD Buzău. Votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Senatorul Lucian Romașcanu, PSD Buzău. Votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ion Rotaru

Ion Rotaru, senator PSD Brăila. Vot „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Ion Rotaru, senator PSD Brăila. Vot „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Sunt senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău. Votul meu este „pentru” la toate punctele aflate la vot de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Sunt senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău. Votul meu este „pentru” la toate punctele aflate la vot de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Laura-Iuliana Scântei

Sunt Iulia Scântei, senator PNL de Iași. Voturile mele pentru proiectele de pe ordinea de zi sunt toate voturi pentru. Vă mulțumesc.

Sunt Iulia Scântei, senator PNL de Iași. Voturile mele pentru proiectele de pe ordinea de zi sunt toate voturi pentru. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ioan Stan

Senatorul Ioan Stan. Votez „pentru” la toate punctele aflate pe ordinea de zi.

Senatorul Ioan Stan. Votez „pentru” la toate punctele aflate pe ordinea de zi. Vă mulțumesc. O zi bună în continuare!

Interpelare

Cristina-Mariana Stocheci

Sunt Cristina Stocheci, senator PSD de Argeș. Votul meu astăzi este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Sunt Cristina Stocheci, senator PSD de Argeș. Votul meu astăzi este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Felix Stroe

Stroe Felix, senator de Constanța. Astăzi la toate punctele votez pentru. Mulțumesc.

Stroe Felix, senator de Constanța. Astăzi la toate punctele votez pentru. Mulțumesc.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Numele meu este Florian Bodog, senator PSD Bihor. Votul meu este „pentru” la punctele de pe ordinea de zi.

Numele meu este Florian Bodog, senator PSD Bihor. Votul meu este „pentru” la punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Turos Lóránd

Sunt senatorul Turos Lóránd. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Sunt senatorul Turos Lóránd. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Eugen Țapu Nazare

Eugen Țapu Nazare, senator PNL de Neamț. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Eugen Țapu Nazare, senator PNL de Neamț. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Ion-Marcel Vela

Marcel Vela sunt. Pentru punctul 1 votul meu este „pentru”, pentru celelalte puncte am votat cu cartela. Mulțumesc.

Marcel Vela sunt. Pentru punctul 1 votul meu este „pentru”, pentru celelalte puncte am votat cu cartela. Mulțumesc.

Interpelare

Mihail Veștea

Sunt Mihail Veștea, de la Brașov. Votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Sunt Mihail Veștea, de la Brașov. Votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc. O zi bună!

Interpelare

Daniel-Cătălin Zamfir

Daniel Zamfir sunt. Votul meu astăzi este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc. O zi bună tuturor!

Daniel Zamfir sunt. Votul meu astăzi este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc. O zi bună tuturor!

Interpelare

Marius Humelnicu

Senatorul Marius Humelnicu. Votez „pentru” la toate cele șase puncte de pe ordinea de zi.

Senatorul Marius Humelnicu. Votez „pentru” la toate cele șase puncte de pe ordinea de zi.

Interpelare

Lucica Dina Muntean

Alo! Sunt Lucica Dina Muntean, senator PNL Hunedoara, și votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Alo! Sunt Lucica Dina Muntean, senator PNL Hunedoara, și votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Ciprian Pandea

Ciprian Pandea, senator PNL Călărași. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Ciprian Pandea, senator PNL Călărași. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Toma-Florin Petcu

Petcu Toma, senator PNL, Circumscripția nr. 19 Giurgiu. Votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Petcu Toma, senator PNL, Circumscripția nr. 19 Giurgiu. Votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Ion-Cristinel Rujan

Interpelare

Liviu-Dumitru Voiculescu

Sunt senatorul Liviu Voiculescu. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Sunt senatorul Liviu Voiculescu. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc. Mulțumesc. Bună ziua! Rujan Ion-Cristinel, senator PSD Gorj. Votul meu este „pentru” la toate cele șase puncte de pe ordinea de zi. Mulțumesc.