Stenogramă plen

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Doamnelor și domnilor deputați, Vă rog.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul de 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 210.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei din zilele de luni, 4 aprilie, și marți, 5 aprilie 2022; programul de lucru pentru perioada 4–9 aprilie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 28 martie – 4 aprilie 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Și vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările Camerei Deputaților cu răspunsurile orale la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate Guvernului, iar la ora 19.00 va avea loc ședința comună a celor două Camere, consacrată discursului Președintelui Ucrainei.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi? Dacă nu...

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Am eu. Procedură.

## Vă rog, domnule lider.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte. Nu e legat de ordinea de zi, este pe procedură. Doresc să fac un anunț, și anume vreau să anunț plenul Camerei Deputaților că, începând de astăzi, domnul deputat

Dumitru Coarnă nu mai face parte din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților și va activa ca parlamentar neafiliat.

Mulțumesc. Intrăm în ordinea de zi. Începem dezbaterile inițiativelor legislative.

Avem Proiectul de hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 30/2022.

- A venit raportul? A venit.

Dau cuvântul domnului Ștefan-Ovidiu Popa.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind validarea unui mandat de deputat

Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, ca urmare a decesului domnului Feodorov Lucian, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, pe lista Alianței pentru Unirea Românilor, la alegerile din 6 decembrie 2020.

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatelor și având în vedere lista supleanților comunicată comisiei de validare de Biroul Electoral Central și adresa Alianței pentru Unirea Românilor, comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locului de deputat vacant și propune validarea mandatului de deputat pentru domnul Grădinaru RaduVicențiu, Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, candidat pe lista Alianței pentru Unirea Românilor.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat prevăzut în prezentul raport, precum și adoptarea hotărârii anexate.

O să dau citire și hotărârii.

Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Se validează mandatul de deputat al domnului Grădinaru Radu-Vicențiu, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020 în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, pe lista Alianței pentru Unirea Românilor, pe locul devenit vacant ca urmare a decesului domnului Feodorov Lucian.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Și eu mulțumesc.

Doamna Dumitrescu Raluca Giorgiana, doriți să luați cuvântul?

## **Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu**

**:**

Din greșeală, domnule președinte.

Nu. Ne-am lămurit.

Cred că așa... Hai, verdele sus!

Dacă sunt obiecții sau comentarii cu privire la raportul comisiei de validare?

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

La titlu sunt observații? La preambul sunt observații? La articolul unic? Am încheiat dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Avem Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 29/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic, obiecții? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Mergem la poziția a noua, deoarece restul proiectelor nu au în acest moment raport.

9. Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale; PL-x 449/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnule Todosiu, vă rog.

## Bună ziua!

## Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Inițiativa legislativă a pornit de la sesizarea unui ghid turistic din Alba Iulia, căruia, în momentul în care a dorit să-și depună dosarul pentru a candida pentru un post public în primăria din Alba Iulia, i-a fost respins dosarul, pe motiv că nu a putut să-și demonstreze vechimea în specialitatea studiilor.

Acest proiect s-a bucurat de încrederea multor parlamentari și vreau să mulțumesc, pentru că am văzut astăzi și în comisii.

Vă mulțumesc încă o dată.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru muncă, Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, cine prezintă raportul? Liderii? PL-x 449.

Stafful tehnic!

Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru industrii și servicii, Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisiei pentru muncă și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru completarea Ordonanței de urgență nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Raluca Turcan, la dezbateri generale. Vă rog.

## **Doamna Raluca Turcan:**

## Stimați colegi,

Partidul Național Liberal votează acest proiect de lege. Și proiectul în sine reprezintă o componentă care era inclusă în Proiectul de reformă a Legii pensiilor, pe care l-am lăsat la Ministerul Muncii, întrucât este firesc ca și persoanele care desfășoară activități sub formă de PFA sau întreprinderi individuale să beneficieze de recunoașterea vechimii în muncă.

Ce se întâmplă în acest moment cu persoanele care lucrează ca PFA-uri? Ele prestează o muncă într-un anumit domeniu economic, plătesc asigurări de sănătate, taxe și contribuții la pensii, sunt specializate, au competențe și au spirit antreprenorial, însă, în momentul în care se duc să se angajeze într-o instituție publică, nu li se recunoaște vechimea în muncă.

În momentul în care, de exemplu, doresc să participe la un concurs, iarăși, primesc respingere, pentru că nu au vechimea necesară.

Practic, prin acest proiect de lege se recunoaște vechimea în muncă și în specialitate pentru perioada în care o persoană desfășoară activități ca persoană fizică autorizată.

Este un proiect bun, dar reprezintă...

Da.

Eu nu pot interveni.

Am înțeles.

Vă rog.

Este un proiect bun, care reprezintă însă doar un mic pas înainte pe ceea ce înseamnă recunoașterea activității celor care desfășoară activități sub formă de persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale.

Vă mulțumesc. Domnul Coleșa Ilie-Alin. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Și Grupul AUR va vota acest proiect legislativ.

Eu însumi am fost în această situație, timp de foarte, foarte, foarte mulți ani de zile. Aproape întreaga mea activitate profesională desfășurată până acum, cu excepția a puțini ani, în care am activat pe piața muncii ca persoană fizică autorizată, fără a beneficia de calculul vechimii la pensie, chiar și atunci când am achitat contribuții la sistemul de pensii, deoarece impunerea contribuției anuale pentru PFA, la acel moment, nu era reglementată la un nivel considerat suficient de mare, adică acele 12 salarii minime în anul respectiv.

A făcut parte... Intenționam să fac o inițiativă legislativă, însă, deoarece inițiativele noastre, în general, nu sunt votate, indiferent de conținutul lor, nu am făcut-o.

Voi face câteva amendamente, sub forma unui nou proiect legislativ, pe care de-abia aștept să văd dacă le veți vota sau nu.

Mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc. Avem...

Dar să știți că la acest proiect de lege sunt trei amendamente admise _. (Vociferări.)_

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

M-am uitat, nu schimbă... Nu schimbă...

A, a fost scurt timpul de dezbateri, am înțeles. Doamnă Țoiu Oana-Silvia, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamna Turcan menționa că este un pas bun, dar doar unul dintre pașii necesari. Și are dreptate.

Pentru fiecare dintre ceilalți pași noi avem însă proiecte de lege deja depuse și ne așteptăm ca declarația să fie urmată și de voturile ulterioare ale PNL.

În momentul acesta, în România sunt 416.090 de persoane fizice autorizate active, conform Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Dar o altă lege, pe care o avem depusă în pachetul de sprijin pentru munca independentă, în dezbatere la Senat, vizează recunoașterea vechimii în muncă și a vechimii în specialitate pentru niște oameni esențiali în comunitățile noastre: medicii de familie. Sunt 10.652 de cabinete independente de medicină de familie – din păcate, majoritatea în mediul urban și doar 4.000 dintre acestea în mediul rural – și peste 10.000 de cabinete medicale independente de specialitate, 15.650 de cabinete stomatologice independente.

Pentru toți acești oameni, care, conform statutului lor, nici măcar nu-și pot face singuri contract de muncă, ca medici de familie, este necesar să fie votată, în completarea pachetului de sprijin pentru munca activă, alături de votul pentru recunoașterea vechimii în muncă a PFA-urilor și întreprinderilor individuale, și legea care prevede recunoașterea vechimii în muncă și a vechimii în specialitate pentru medicii de familie.

Mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc. Mai sunt solicitări?

Din partea Grupului PSD dorește cineva să intervină? Văd că aveți multe discuții interbancare, așa... Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă la titlu sunt intervenții? Nu.

Adoptat.

Dacă pe articole sunt intervenții? Nu.

Adoptate.

Trei amendamente admise.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Trecem la punctul 11, următorul care are raportul.

Și eu vă mulțumesc, doamnă secretar de stat. Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru raport. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Chișinău la 11 februarie 2022

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei, republicat, cu modificări și completări, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu acest proiect de lege.

El vizează ratificarea acestui acord – Acordul privind implementarea programului de asistență tehnică în valoare de 100 milioane de euro, principalul instrument prin care România va acorda sprijin autorităților Republicii Moldova, în eforturile acestora privind dezvoltarea durabilă, reforme și apropierea de Uniunea Europeană. Permite acordarea unei contribuții nerambursabile de 100 de milioane de euro, contribuție plătibilă în 7 ani de la data intrării în vigoare a acordului.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la ședința comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei un raport de adoptare.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Din partea grupurilor parlamentare? Domnule deputat Gheorghe Andrei-Daniel, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest ajutor financiar pe care România îl oferă Republicii Moldova este deosebit de important, atât din perspectiva parcursului european al Republicii Moldova și a îndeplinirii de către statul frate de peste Prut a tuturor cerințelor care derivă din Acordul de asociere la Uniunea Europeană, cât și din perspectiva a ceea ce înseamnă relația frățească pe care România și Republica Moldova o au.

Republica Moldova nu este un simplu vecin. Republica Moldova nu este doar un partener. Republica Moldova este un stat frate, de care ne leagă istorie, limbă și conștiință națională.

Este foarte important că acest acord vine să întărească nu doar cadrul de cooperare dintre Republica Moldova și România, respectiv Uniunea Europeană, ci vine să investească în principalele domenii strategice pe care Guvernul de la Chișinău dorește să le dezvolte în următoarea perioadă – și mă refer aici la chestiuni care țin de infrastructură edilitară de utilități, infrastructură de transport, domeniul energetic, domeniul comercial, domeniul schimburilor de resursă umană și de expertiză instituțională, infrastructură majoră și alte chestiuni importante, dintre care știm cu toții ce înseamnă dezvoltarea umană pe zona de educație, mediu și sănătate.

Acest acord este esențial din perspectiva racordării Republicii Moldova la ceea ce înseamnă comuniunea de valori europene și din perspectiva faptului că România este fratele care coordonează această direcție fundamentală de integrare europeană a Republicii Moldova.

De asemenea, în perspectiva integrării europene a Republicii Moldova, țin să salut decizia pe care doamna președinte Maia Sandu, Guvernul de la Chișinău și Parlamentul de la Chișinău au luat-o, în vederea formulării cererii oficiale de aderare la Uniunea Europeană.

Și eu vă mulțumesc pentru lămuriri. Domnul Cristea Andi-Lucian. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Partidul Social Democrat susține acest acord.

Dar aș vrea să spun că nu este prima dată când noi sprijinim – România –, în mod constant, parcursul european al Republicii Moldova. Am făcut acest lucru și în trecut – în 2015, de exemplu, 150 de milioane de euro, un acord bilateral de finanțare.

Și trăim vremuri istorice, pentru că în aceste momente extrem de dure, când este un conflict armat în Ucraina, când Ucraina se află sub agresiunea Federației Ruse, se deschide o fereastră de oportunitate ca Republica Moldova să facă acest pas, din politica de vecinătate către politica de extindere a Uniunii Europene, și în acest context sprijinul acordat de București este cu atât mai important.

În același timp – aș vrea să spun o ultimă frază –, aceste gesturi din partea Guvernului și din partea establishmentului de la București obligă Chișinăul la seriozitate.

Și aș vrea doar să menționez un moment deloc plăcut, când o firmă românească cu experiență, cu expertiză foarte solidă, care putea să asigure un proiect de interconectare, a pierdut acel contract în fața unei firme din Asia. A fost, poate, un semnal, a fost, poate, o lipsă de atenție din partea Chișinăului. Cert este că la București nu s-a văzut bine. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc. Sunt două solicitări de la Grupul AUR. Domnul Ciubuc? Sau...?

## **Domnul Georgel Badiu**

**:**

Nu sunt două.

Nu, nu, domnul Ciubuc este la neafiliați.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

A, e la neafiliați. Atunci, Volosatîi Boris.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Boris Volosatîi:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu vă mulțumesc mult pentru această unanimitate în problema susținerii Republicii Moldova, din partea țării.

Desigur că Grupul AUR, cu certitudine, va susține și susține orice apropiere a acestor două state românești.

Eu aș vrea să cred că în acest mandat putem aduce încă multe exemple de apropiere a celor două state românești de pe ambele maluri ale Prutului, pentru că Republica Moldova nu este un vecin, nu este doar un partener, Republica Moldova este un frate care așteaptă să fie integrat definitiv, doar că, la fel ca orice copil, rătăcește.

Eu vă mulțumesc mult pentru susținerea necondiționată a românilor din partea stângă a Prutului!

Mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Un lider sau un vicelider de la Grupul AUR, vă rog frumos.

Domnul Ciubuc, din partea grupului neafiliat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Precizez că încă nu mi-am dat demisia din AUR; am fost exclus; aștept o decizie a Grupului AUR.

Dacă..., dacă nu v-ați dat demisia din AUR...

În altă ordine de idei...

...nu aveți dreptul să vorbiți, că sunteți al doilea vorbitor.

Nu, nu mi-am dat-o.

Aș dori să intervin pe acest proiect de lege.

Salut... Sunt născut la Chișinău și salut decizia Guvernului de a ajuta Republica Moldova cu un alt ajutor, de 100 de milioane de euro, însă aș dori să fac câteva precizări.

De-a lungul istoriei și de-a lungul a 32 de ani, România a tot ajutat Republica Moldova, cu sute de milioane de euro. Cred că sunt peste 500 de milioane de euro în 32 de ani. Însă acești bani au fost dați Guvernului Republicii Moldova, automat, „vecinului”.

Unele voci din Parlamentul României, de-a lungul a 32 de ani, au susținut că Republica Moldova este „vecinul” României. Unii au susținut că suntem „frați”.

Dacă România, astăzi, ajută Republica Moldova, din punctul meu de vedere, strict tehnic, acești bani trebuie să ajungă în comunitățile din Republica Moldova, nu să ajungă pe mâna unor guverne, care...

Acești bani sunt împărțiți de Agenția de Plăți, care se ocupă cu distribuirea granturilor și investițiilor, care, de fiecare dată... Banii care au fost dați din buzunarul contribuabililor români fraților de peste Prut, respectiv moldovenilor, români basarabeni, de acolo, au fost dați, când pe timpul lui Filat, când pe timpul lui Plahotniuc, când pe timpul lui Dodon, au fost dați în funcție de culoarea politică, în comunități.

De aceea, susțin și cred că e timpul să facem un proiect de lege ca România să ajute Republica Moldova punctual, comunitățile locale, nu Guvernul Republicii Moldova.

Cred că fiecare dintre dumneavoastră ați fost la Chișinău și ați văzut cât e de mare discrepanța între sărăcie și îndestulare sau bogăție – vilele de sute de mii de euro care sunt acolo.

Încercați să finalizați!

...comunitatea, nu să ajutăm guvernele, care sunt vremelnice.

Mulțumesc. ( _Aplauze.)_

Și eu vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final. Trecem la pct. 12.

Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I al anului 2021.

Doamnă președinte, aveți succint, nu? Aveți o variantă soft.

Da, domnule președinte. Mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții v-a adus la cunoștință raportul său de activitate semestrial.

Comisia și-a desfășurat activitatea în 59 de ședințe, în plenul său și în subcomisii de analiză a petițiilor. Ședințele comisiei s-au desfășurat mixt, condițiile specifice măsurilor legale de combatere a pandemiei COVID-19 impunând unele restricții inclusiv în privința audierilor petenților și ale reprezentanților instituțiilor și autorităților publice.

În scurta mea prezentare aș dori să mă refer la câteva aspecte relevante, în contextul epidemiologic curent.

Pandemia de COVID-19 a afectat multe domenii ale vieții sociale și activitatea multor instituții și autorități. Mulți petenți au reclamat în memoriile lor modul în care aceste drepturi le-au fost afectate, considerând că unele norme legale ar fi trebuit să fie adaptate la particularitățile perioadei, în sensul protejării cât mai extinse a exercitării respectivelor drepturi.

Spre exemplu, multe persoane aflate în custodia unităților de penitenciar din România solicită sprijin în vederea aprobării transferului în unități de deținere aflate în apropierea localităților de domiciliu ale familiilor lor sau sesizează cu privire la condițiile de executare a pedepselor, la conduita personalului locului de deținere sau la prezumtiva încălcare a unor drepturi legale ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, într-o măsură excesivă chiar și în condițiile epidemice curente.

Și eu vă mulțumesc.

Am luat act în plen de raport.

13. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea facilitării aplicării de către România a Regulamentului (UE) 2018/1.727 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de înlocuire și abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului; PL-x 505/2021; lege ordinară; procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog frumos să vă prezentați.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mihai Pașca, reprezint Ministerul Justiției, secretar de stat. Doamnelor și domnilor deputați,

De la 12 decembrie 2019 a devenit aplicabil Regulamentul UE 2018/1.727 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust).

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare, s-a transpus în dreptul intern Decizia 2002/187/JAI de înființare a Eurojust, cu modificările și completările ulterioare. Or, de la 12 decembrie 2019 această decizie și-a încetat aplicarea.

Regulamentul Eurojust necesită unele măsuri de adaptare a legislației interne. Astfel, în acest caz este necesară punerea în deplin acord cu Regulamentul privind Eurojust a acelor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2007 referitoare la membrul național la Eurojust, a acelor dispoziții din ordonanța de urgență a Guvernului privitoare la supleantul și asistentul acestuia, precum și alte modificări minimale care să reflecte noul cadru juridic UE privind Eurojust.

Totodată, având în vedere că atribuțiile magistraților de legătură trimiși de România în străinătate sunt similare cu ale membrului național al Eurojust, prin prezentul proiect de lege se propun unele modificări la titlul I al OUG nr. 123/2007, pentru a armoniza cu adaptările necesare dispozițiile privind selecția, numirea și drepturile magistratului de legătură cu dispozițiile din titlul II privind membrul național al Eurojust.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul comisiei sesizate, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Doamnă deputat, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea facilitării aplicării de către România a Regulamentului (UE) 2018/1.727 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de înlocuire și abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2007.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva? Domnul Gudu Michael. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene s-a transpus în dreptul intern Decizia 2002/187/JAI de înființare a Eurojust.

Or, întrucât de la 12 decembrie 2019 această decizie și-a încetat aplicarea, ținând seama de faptul că, spre deosebire de decizii, regulamentele UE sunt de directă și imediată aplicare, fiind integrate direct în ordinea juridică internă a statelor membre, fără a fi necesară transpunerea, de la 12 decembrie 2019 dispozițiile titlului II din OUG nr. 123/2007 care transpun Decizia nr. 2002/187/JAI a Consiliului, care sunt contrare Regulamentului 2018/1.727, și-au încetat efectele.

În schimb, ca și alte regulamente ale Uniunii Europene, și Regulamentul Eurojust necesită unele măsuri de adoptare a legislației interne. Astfel, în acest caz este necesară punerea în deplin acord cu Regulamentul privind Eurojust a acelor dispoziții din OUG nr. 123/2007 referitoare la membrul național la Eurojust, supleantul și/sau asistenții acestuia, precum și alte modificări minimale care să reflecte noul cadru juridic al Uniunii Europene privind Eurojust.

Totodată, având în vedere că atribuțiile magistraților de legătură trimiși de România în străinătate sunt similare celui ale membrului național al Eurojust, prin prezentul proiect de lege se propun unele modificări la titlul I al OUG nr. 123/2007, pentru a armoniza cu adoptările necesare dispozițiile privind selecția, numirea și drepturile magistratului de legătură cu dispozițiile din titlul II privind membrul național al Eurojust.

Drept urmare, Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect de lege.

Și eu vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2020 privind modificarea termenului prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 166/2020.

Inițiatorul, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat, din nou. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul acestei propuneri legislative, așa cum ați arătat, îl reprezintă aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2020 pentru prorogarea cu 3 ani a termenului inițial prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, care se referea la prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, având ca obiect finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, acord semnat la București la 27 ianuarie 2006 și ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru

modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere necesitatea finalizării contractelor încheiate în cadrul Proiectului privind reforma sistemului judiciar, nefinalizate până la data de 31 martie 2017, prin OUG nr. 98/2016 a fost autorizat Ministerul Justiției ca, pe o perioadă inițială de 3 ani, începând cu 31 martie 2017, să asigure derularea și finalizarea activităților cuprinse în aceste contracte, prin finanțări acordate de la bugetul de stat.

Perioada inițială a fost prelungită cu alți 3 ani, prin articolul unic al Ordonanței Guvernului nr. 1/2020, până în 31 martie 2023.

Contractele vizează atât construcția și reabilitarea sediilor a trei instanțe – vorbim despre Judecătoria Ploiești, Tribunalul Prahova, Curtea de Apel Ploiești –, cât și componente cu impact strategic asupra sistemului judiciar ce vor reprezenta baza tehnică de administrare a resurselor, respectiv cadrul metodologic tehnico-economic pentru realizarea viitoarelor investiții cuprinse în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2016–2020, ghidul și termenele standardizate de proiectare a sediilor instanțelor. Vă solicităm un vot favorabil. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Din partea Comisiei juridice, tot doamna deputat Laura Vicol.

Vă rog, prezentarea raportului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu dispozițiile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2020 privind modificarea termenului prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea, până la data de 31 martie 2023, a termenului prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în calitate de primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna deputat Oana Murariu. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, prelungim din nou Proiectul privind reforma sistemului judiciar, gestionat de ministrul justiției.

Proiectul, așa cum a spus și domnul secretar de stat, vizează eficiența, transparența, reducerea corupției sau, mai concret, reabilitarea sediului instanțelor, digitalizarea și alte asemenea.

Problema este că proiectul a fost adoptat în 2006 și trebuia finalizat în 2017. Sunt 11 ani, care este o perioadă rezonabilă, timp suficient, astfel încât proiectul să fi fost implementat, dacă într-adevăr cineva chiar s-ar fi concentrat asupra acestuia.

Cu toate prelungirile, inclusiv cea de astăzi, o să ajungă proiectul la 17 ani de implementare. E cam mult și asta în condițiile în care, dacă aveam alte proiecte, cum l-am avut recent pe cel privind „desființarea” SIIJ, cu toate ghilimelele de rigoare, atunci, ne grăbim. Dar pentru reforma în sistemul judiciar 17 ani trec fără să finalizăm.

Sper ca la anul din nou să nu prelungim cu încă o perioadă și Ministerul Justiției chiar să pună accent pe acest proiect.

Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Și ultimul proiect – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 46 din 30.01.2000...

Se aude în spate, da?

...privind declararea Complexului „Memorialul Revoluției – Decembrie 1989” din municipiul Timișoara ansamblu de interes național; PL-x 33/2022; procedură de urgență; lege ordinară.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Domnul secretar, domnul Ganț Ovidiu. Vă rog frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Împreună cu colegul meu Iulius Firczak și o serie de alți colegi parlamentari din Timiș, și nu numai, am inițiat acest proiect din cauza unor disfuncționalități existente în finanțarea Ansamblului Memorial al Revoluției de la Timișoara în anii anteriori, punând angajații acestui memorial într-o situație jenantă, de a nu putea primi salariile, respectiv de a nu se putea plăti utilitățile la începutul anului.

Este, până la urmă, un proiect tehnic care vine să corecteze niște deficiențe, care, odată cu adoptarea proiectului, vor fi eliminate.

Vreau să mulțumesc colegilor din Comisia pentru administrație publică și din Comisia pentru buget pentru faptul că ne-au împărtășit punctul de vedere – și sper să o faceți și dumneavoastră mâine, la plen – și Ministerului Apărării Naționale pentru faptul că a început renovarea clădirii, care, de fapt, îi aparține, astfel încât sper că, finalizând această lucrare în acest an, anul viitor, când Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii, turiștii, dar și noi să mergem acolo și să nu ne fie rușine de modul în care arată această clădire.

## Vă mulțumesc.

Dacă mai există intervenții din partea inițiatorilor? Dacă nu, pentru raport, din partea Comisiei pentru buget și Comisiei pentru administrație; raport comun. Vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, prin adresa PL-x 33/2022 din 9 februarie 2022, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 46 din 30.01.2000 privind declararea Complexului „Memorialul Revoluției – Decembrie 1989” din municipiul Timișoara ansamblu de interes național.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport comun comisiile au avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Potrivit prevederilor art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise de tehnică legislativă prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă rog frumos să-mi propuneți și un timp de dezbateri.

Două minute timp de dezbatere, vă rog, domnule președinte.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Vă rog, vot.

Cu majoritate de voturi s-a decis.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenții? Nu.

Dacă nu, intrăm la dezbateri pe articole. Dacă la titlu?

Nu.

Dacă la preambul? Nu.

Dacă la articole? Nu.

Dacă la cele trei amendamente admise? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Ne vedem la ora 19.00, în plenul reunit. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

## Bună ziua, doamnelor și domnilor colegi!

Începem următoarea parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, astăzi, 4 aprilie 2022, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Vă reamintesc că, dacă colegii deputați care au adresat întrebări și au primit răspuns nu se află în sala de ședință, membrul Guvernului va depune răspunsul în scris la președintele de ședință.

O invit la cuvânt, pentru a răspunde unei întrebări puse de domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR, pe doamna Janina Sitaru, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Domnul Dămureanu este în sală? OK.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră nr. 4.006A din data de 2 martie 2022, cu privire la „Recomandările de siguranță pentru turiștii din Albania”, vă pot comunica următoarele.

În privința informațiilor afișate pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, la secțiunea „Sfaturi, alerte de călătorie – Condiții de călătorie”, referitoare la recomandările insistente adresate tuturor cetățenilor români de a evalua cu discernământ propunerile sau ofertele de colaborare primite din partea unor persoane fizice sau juridice din Albania și, în caz de necesitate, să solicite asistența unui avocat, precizez că acestea au caracter informativ, având rolul de a atenționa propriii cetățeni cu privire la anumite riscuri pe care și le asumă dacă vor decide să călătorească în anumite state.

Recomandările au avut la bază evoluții legate de recrudescența fenomenului crimei organizate, cu ramificații atât în Europa, cât și pe alte continente. În acest sens, exemplific prezența rețelelor de prostituție, trafic de droguri, cazuri de furt de identitate, căsătoriile de conveniență.

În ceea ce privește acordarea cetățeniei române, prin Ordonanța de urgență nr. 37/2015, care a modificat și completat Legea cetățeniei române nr. 21/1991, a fost instituită o nouă procedură de acordare a acesteia, la cerere, în favoarea persoanelor care au contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești.

Doresc să subliniez că prin noua procedură cetățenia română nu se acordă pe criterii etnice, ci pe baza criteriilor obiective specificate de lege, contribuția la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, beneficiar putând fi, în acest sens, orice persoană, indiferent de cetățenie și origine etnică, iar instituția responsabilă în acordarea cetățeniei, în baza art. 8, este Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu sunt mulțumit de răspuns.

În Albania trăiește o comunitate numeroasă de români, iar aceste legături trebuie întărite.

Replica Ministerului de Externe, cum că dintr-o dată ar fi apărut rețele de prostituție sau droguri, mi se pare lipsită de consecvență, deoarece am fost personal în ultimele luni acolo și am văzut că este un climat de siguranță, poliția acționează, iar România nu ar trebui să dea un astfel de mesaj față de o țară tradițional prietenă, pe care poporul român o susține.

În al doilea rând, în ceea ce privește cetățeniile, nu este demn pentru Guvernul României să vorbească despre merite culturale deosebite legat de o comunitate românească istorică, tradițională, în care nu a investit niciun ban pentru a dezvolta școli în limba română. Puținele școli care există acolo sunt înființate din resurse private.

De aceea, cer Ministerului de Externe să-și revizuiască atitudinea cu privire la comunitățile românești din jurul granițelor României, în special cele din Serbia și Albania. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat al USR Lazăr Ion-Marian, dacă este în sală?

Dacă nu, o rog pe doamna secretar de stat Janina Sitaru să prezinte concluziile, urmând ca materialul scris să fie depus la prezidiu.

Vă rog.

## Stimate domnule deputat,

În răspuns la întrebarea dumneavoastră nr. 3.957A/28.02.2022, având ca obiect „Situația transpunerii directivelor delegate UE în legislația națională”, vă comunicăm următoarele.

La răspunsul interpelării există o anexă cu 33 de pagini cu un tabel. În aceste anexe, numerotate de la 1 la 3, se regăsesc următoarele categorii de directive ale Uniunii Europene, inclusiv directivele delegate care nu sunt încă transpuse integral și care fac obiectul procedurilor de infringement privind netranspunerea în termen aflate în curs, pe care le veți regăsi în anexa nr. 1, care nu fac încă obiectul unor proceduri de infringement privind netranspunerea în termen, dar al căror termen de transpunere s-a împlinit deja, pe care le veți găsi în anexa nr. 2, și care au termen de transpunere ce se va împlini în perioada 2022–2026, pe care le veți regăsi în anexa nr. 3.

Respectivele anexe cuprind inclusiv informații privind instituțiile responsabile, stadiul proiectelor de acte normative de transpunere, calendarul asumat pentru adoptarea acestora.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamnă secretar de stat. Următoarea întrebare, din partea colegului deputat Giurgiu Adrian, Grupul USR. Dacă este în sală?

Sunteți prezent?

O rog pe doamna secretar de stat Janina Sitaru să prezinte răspunsul din partea Guvernului.

Stimate domnule deputat,

În răspunsul la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Procedurile de infringement în care este implicată România”, vă comunicăm următoarele.

Referitor la întrebările nr. 1 și 2:

De la data de 1.01.2007 și până la data prezentei scrisori, Comisia Europeană a inițiat împotriva statului român 741 de proceduri de infringement:

– 93 sunt în curs – 91 se află în fază precontencioasă, faza dialogului administrativ dintre Comisie și statul membru vizat, înainte de o eventuală sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene; două se află în fază contencioasă, pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene;

– 637 au fost clasate de instituția Uniunii Europene în faza precontencioasă;

– 11 au ajuns pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene și au fost soluționate de aceasta – șase proceduri au fost radiate de pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, în urma cererilor de desistare prezentate de Comisie; într-o procedură, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat câștig de cauză României, declarând inadmisibilă acțiunea Comisiei; în patru proceduri instanța UE a constatat că statul român a încălcat dreptul UE, respectiv cauzele C-104/15, C-301/17, C-638//18 și C-549/18.

În ceea ce privește sancțiunile aplicate statului român, precizăm că în cauza C-549/18 instanța Uniunii Europene a obligat România la plata unei sume forfetare în cuantum de 3.000.000 de euro.

Așadar, de la data aderării la Uniunea Europeană și până în prezent, statului român i-au fost aplicate sancțiuni pecuniare de 3.000.000 de euro într-o procedură de infringement.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc și eu, doamnă secretar de stat. Îl întreb pe domnul deputat Giurgiu dacă mai are ceva de completat.

## **Domnul Adrian Giurgiu**

**:**

Nu.

În regulă, mergem mai departe.

Tot o întrebare a domnului deputat, către Ministerul Afacerilor Interne.

Prezent domnul Drăgan Dumitru, din partea ministerului. Vă rog.

## **Domnul Dumitru Drăgan** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 4.115A/2022, având ca obiect „Starea adăposturilor de protecție civilă din țară și din județul Mureș”, vă comunicăm următoarele.

Potrivit prevederilor art. 45 alin. (1)–(4) din Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru protecția populației și a bunurilor din patrimoniul cultural național de efectele atacurilor din aer se realizează sistemul național de adăpostire, care cuprinde adăposturi pentru puncte de comandă destinate sistemului național de management al situațiilor de urgență, adăposturi publice de protecție civilă aflate în administrarea consiliilor locale și fondul privat de adăpostire, realizat de operatorii economici, proprietarii de imobile.

Autoritățile administrației publice, instituțiile publice, operatorii economici și proprietarii de imobile au obligația să prevadă în planurile de investiții și să realizeze adăposturi de protecție civilă.

Categoriile de construcții la care este obligatorie realizarea de adăposturi publice de protecție civilă, precum și adăposturile care se amenajează ca puncte de comandă sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 862/2016.

Totodată, conform art. 45 alin. (6) din același act normativ, în timp de pace, adăposturile publice de protecție civilă, cu excepția spațiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinații, cu respectarea normelor tehnice, cu obligația de a fi eliberate în situații de urgență, în maximum 24 de ore și cu informarea prealabilă a centrelor operaționale din cadrul serviciilor de urgență profesioniste.

Vă rog să vă apropiați de concluzie.

Potrivit datelor furnizate de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la nivelul zonei de competență a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Horea” al Județului Mureș au fost verificate toate adăposturile de protecție civilă private, în perioada 7–9 martie 2022, fiind constatate unele deficiențe referitoare la ușile metalice care asigură intrarea în adăpost, ieșirea de siguranță, instalații electrice de fitoventilație.

De asemenea, în ultimul an, pentru întreținerea adăposturilor, la o parte dintre acestea au fost aduse îmbunătățiri, prin zugrăvirea acestor spații și remedierea problemelor survenite.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

O să vă rog să depuneți materialul pe larg la secretariat și rugămintea este, pentru următoarea intervenție, să lăsați partea de preambul și poate ajungeți la ceea ce așteaptă colegii deputați, partea de concluzii.

Următoarea întrebare – Ministerul Afacerilor Interne.

Întrebarea este adresată de domnul deputat Ringo Dămureanu.

Îl invit la cuvânt pe domnul secretar de stat Drăgan Dumitru. Vă rog.

## Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 3.925A/2022, care are ca obiect „Supravegherea video neautorizată a liderului AUR George Simion la Slatina și lipsa de reacție a organelor de ordine publică la incidentul de la Iași”, vă comunicăm punctual informațiile puse la dispoziție de către structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.

Referitor la punctul nr. 1 din întrebare, precizăm că structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu le revin atribuții privind asigurarea persoanelor care dețin funcții de demnitate publică. Astfel, menționăm că protecția demnitarilor români este asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, în condițiile Legii nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, cu modificările și completările ulterioare, iar persoanele îndreptățite să beneficieze de protecție se stabilesc prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Materialul este mai amplu. Dacă-mi permiteți să-l depun la...

O să vă rog să ne încadrăm în timp.

Domnule deputat Dămureanu, dacă doriți să interveniți? Vă rog.

Tot așa, cu rugămintea să ne încadrăm în timp.

Aș fi vrut să vă referiți mai exact la incidentul de acolo, unde un jandarm neechipat filma din public și, atunci când a fost identificat, a fugit ca un laș, iar echipajul de jandarmi l-a făcut scăpat, ceea ce s-a întâmplat și cu alte ocazii.

Deci nu ne dați texte pe care le găsim în legi. Am vrea niște răspunsuri concrete, domnule secretar de stat!

Da, mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Ministerul Educației.

O întrebare din partea aceluiași coleg, deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR.

Îl invit la cuvânt pe domnul secretar de stat Ionel-Florian Lixandru.

## **Domnul Ionel-Florian Lixandru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației_ :

## Bună ziua!

Stimate domnule președinte de ședință, Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 3.926 din 28 februarie 2022, având ca obiect „Procedura de restituire a dosarelor în urma respingerii examenului de licență”, vă comunicăm următoarele.

Instituțiile de învățământ superior sunt singurele responsabile de înscrisurile din actele de studii eliberate. Sistemul național de învățământ superior include toate instituțiile de învățământ superior acreditate.

O instituție de învățământ superior autorizată să funcționeze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine parte a sistemului național de învățământ superior numai după acreditare și emiterea actului normativ de înființare.

În concluzie, Ministerul Educației nu deține informații privind arhiva instituțiilor de învățământ superior autorizate să funcționeze provizoriu, persoane juridice de drept privat sau de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ.

În prezent, modalitatea de finalizare a studiilor universitare de licență sau de masterat este reglementată prin Ordinul ministrului educației nr. 3.016/2022 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a examenelor de licență, respectiv diplomă și dizertație.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Domnul deputat Dămureanu. Vă rog.

Vă mulțumesc și o să analizăm răspunsul.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Următoarea întrebare, adresată de doamna deputat Intotero Natalia. E doamna președinte în sală? Doamna deputat Intotero e în sală?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero**

**:**

Da.

OK.

Ministerul Educației.

Domnul secretar de stat Ionel-Florian Lixandru. Vă rog.

## Mulțumesc.

## Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 4.113/9 martie 2022, având ca obiect „Măsurile anti-COVID din școli și informații privind «România Educată»”, vă comunicăm următoarele.

Elevii din clasa a VIII-a participă în prezent la activitățile didactice ce presupun formarea și dezvoltarea competențelor prevăzute în programele școlare. O parte importantă dintre aceste competențe vizează subiectele de examen. Recapitulările pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a sunt programate în a doua parte a semestrului al II-lea, elevii și profesorii fiind acum preocupați de parcurgerea programei școlare și de activitățile remediale.

Menționăm că administrarea unor teste de antrenament este utilă atât în momentul în care activitatea școlară este întreruptă, așa cum a fost în perioada izbucnirii pandemiei, activitatea didactică online fiind atunci încă nereglementată, când structura testului este una nouă, așa cum a fost în cazul evaluării naționale din anul școlar 2020–2021. Facem precizarea că cerințele diferite din modelul de evaluare națională la clasa a VIII-a pentru limba și literatura română în anul școlar 2021–2022 sunt variante posibile de formulare, conform programei, nu cerințe suplimentare sau noi.

Pentru evaluarea națională la clasa a VIII-a, în contextul pandemiei de SARS-CoV-2, Ministerul Educației a decis susținerea probelor pe baza acelorași programe de examen valabile și pentru anul școlar precedent. Reamintim că în aceste programe au fost operate reduceri de conținuturi care vizează atât materia studiată în ultima clasă de gimnaziu, cât și disciplina în ansamblu.

O să vă rog să vă apropiați, să concluzionați, domnule secretar de stat.

...cu federația părinților, la solicitarea acesteia, pentru a veni în sprijinul elevilor din clasa a VIII-a, pe site-ul ministerului au fost postate precizări cu privire la evaluarea națională pentru clasa a VIII-a în anul școlar 2021–2022, iar în perioada imediat următoare vor fi postate și testele de antrenament pentru anul 2022.

Mulțumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, doamnă deputat, de toată considerația noastră.

Vă mulțumesc și eu că n-ați dorit să concluzionați. Doamna președinte Intotero? Mulțumesc.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Întrebare adresată de domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR.

Îl invit pe domnul Horia-Miron Constantinescu, secretar de stat, să prezinte răspunsul la întrebare. Vă rog.

## **Domnul Horia-Miron Constantinescu** – _președintele_

_Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

## Domnule deputat,

Am trimis și în scris materialul pe care urmează să-l prezint.

Voi începe cu primul punct, cel care face referire la modul în care m-am adresat cu referire, de asemenea, la ținuta și igiena personală a unora dintre colegi. Am preferat la acel moment să nu indic către niciunul dintre aceștia, din responsabilitate față de instituție, cu toate că vreau să aveți convingerea că au existat astfel de derapaje în comandamentele de vară pe care le-am coordonat în ultimii 5 ani.

Cum noi cerem operatorilor economici respectarea acestor norme elementare, ni s-ar fi părut de bun-simț ca fiecare dintre colegi să facă și el acest lucru și, așa cum spuneam, au fost situații reprobabile în care aceștia nu au înțeles să aducă acest minim respect instituției, motiv pentru care am prins în procedură, încă din 2019 – și știți că am discutat la acel moment –, aceste exigențe minimale. Există mai multe astfel de proceduri care prevăd lucruri similare legate de ținută și de igienă. Am dat câteva exemple – pe economica.net sunt menționate astfel de... Majoritatea sistemului bancar are, de asemenea, astfel de exigențe față de angajați.

Trec la punctul 2 al interpelării dumneavoastră. S-au semnalat încălcări ale regulamentelor și procedurii interne de către unii dintre angajați, dar, din păcate, nu au fost puține situațiile: în regiunea Cluj – o cercetare disciplinară, la Iași – o cercetare disciplinară, Galați – o cercetare, în zona regiunii Muntenia – 10 cercetări disciplinare, de asemenea, regiunea Oltenia – 13 cercetări disciplinare și lista, de asemenea, poate continua.

O să vă rog să vă apropiați de final.

...cele reprobabile, la care deja am făcut referire, cât și cele în care unii dintre colegi au fost într-un fel abuzați sau tentați de a nu-și desfășura activitatea așa cum trebuie. Fac un paralelism permanent cu modul în care Ministerul de Interne are aceeași modalitate de gestionare a acțiunilor de...

Vă mulțumesc.

Restul materialului o să vă rog să-l depuneți în scris.

Mergem mai departe.

Tot o întrebare de-a dumneavoastră, adresată aceluiași domn Horia-Miron Constantinescu.

Vă invit, domnule secretar de stat, să prezentați răspunsul la întrebarea 3.863A.

Dacă ați fi mai operativ, v-aș fi recunoscător. Mulțumesc.

Intru direct în subiect, ca să scurtez cât mai tare.

Comunicarea prin intermediul aplicației WhatsApp este funcțională în interiorul instituției încă din urmă cu 5 ani, momentul în care eu am intrat în această instituție. Am fost introdus pe majoritatea grupurilor existente de lucru. Este o variantă mult mai facilă.

După cum știți, dotarea instituției nu a permis transmiterea de informații în timp util, pentru a coordona acțiunile comune de anvergură, cum sunt comandamentul sau, punctual, acțiunile de amploare vizând activitatea unor operatori economici mari și foarte mari, unde numărul comisarilor face necesară folosirea unei aplicații de acest gen.

Comunicăm în continuare cu colegii din întreaga țară, ne transmitem date, o considerăm o abordare operativă. Am solicitat în interiorul acțiunii de digitalizare atribuirea de tablete și creionarea unei aplicații care să ne pună la adăpost. Am verificat cu cei care se ocupă de gestionarea datelor cu caracter personal. Acest tip de comunicare și de poze nu contravine cu nimic regulilor.

Mulțumesc.

L-am depus.

Domnul deputat Dămureanu.

Mulțumesc, domnule secretar de stat Constantinescu și stimați colegi.

Cu toții ne dorim, în România, instituții de control serioase, demne, însă acest lucru consider că ar trebui să vină de la nivelul conducerii instituției. În niciun caz nu este cazul să dăm semnale în public despre oamenii din instituție care ar mirosi urât sau alte lucruri. Nu cred că este demn și corect să se transmită astfel de informații în mediul public.

Nu vorbim aici despre fapte penale, pentru că fiecare va răspunde sub acest aspect. Însă corectitudinea sau curățenia, dacă doriți să existe într-o instituție și de o asemenea anvergură, cum este ANPC, trebuie să înceapă chiar cu cea verbală a conducerii autorității la adresa lucrătorilor și a funcționarilor publici. Dacă au existat un caz punctual sau câteva cazuri punctuale, trebuiau corectate pe loc și luată atitudine atunci, nu făcute astfel de afirmații jignitoare, insultătoare, umilitoare în presă.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Și eu.

Și rugămintea este să concluzionați și să vă încadrați în timp, pentru că ați depus foarte multe întrebări. Sunt și alți colegi și cred că e și dreptul colegilor să primească răspuns. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Vă rog.

Nu ne-ați spus, domnule președinte, dacă dați prin SMS, pe WhatsApp, ordine să se aplice sau nu amenzi la furnizorii de utilități și de energie, în condițiile în care știți că Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor a fost suspectă în mediul public de a primi sarcini sau influență de la autoritățile... de la ambasadele străine care există în România.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Vă mulțumesc.

Rugămintea este, dacă doriți răspuns și la această întrebare, să reveniți cu altă întrebare în scris și sunt convins că vi se va răspunde.

Mulțumesc.

Ministerul Justiției – întrebare adresată de colegul deputat USR Lazăr Ion-Marian.

Domnul secretar de stat Pașca este?

Mulțumesc.

Mi se spune că a fost transmis răspunsul în scris.

Urmează una, două, trei, patru întrebări din partea colegului Dămureanu Ringo pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Domnule deputat, înțeleg că sunteți mulțumit cu răspunsul în scris. Și o să îl rog pe domnul secretar de stat BogdanRadu Balanișcu să le depună în scris la secretariat.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Zetea a adresat o întrebare.

Și vă invit, domnule secretar de stat, să pregătiți răspunsul din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru domnul deputat Gabriel-Valer Zetea – „Urgentarea procedurilor de emitere a permisului de exploatare al ANMR”; întrebarea nr. 3.897A.

Vă rog.

## Bună ziua!

Referitor la întrebarea nr. 3.897A, formulată de dumneavoastră, având ca obiect „Urgentarea procedurilor de emitere a permisului de exploatare al ANMR”, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile publice locale au posibilitatea utilizării în mod gratuit a unor cantități de pietriș și nisip pentru lucrări de interes public sau pentru refacerea unor lucrări de infrastructură, în cazuri de urgență.

Nu o să intru în partea de detalii, ca să eficientizăm timpul.

Prin aceste prevederi s-a urmărit sprijinirea autorităților publice locale, în special din mediul rural, pentru modernizarea infrastructurii publice sau pentru refacerea acesteia, în caz de calamități naturale.

În anul 2021, în vederea armonizării Legii apelor nr. 107/1996 cu Legea minelor nr. 85/2003, a fost constituit un grup de lucru, în cadrul căruia au avut loc discuții între reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și cei ai Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, cu privire la acordarea dreptului de utilizare gratuită a cantităților de nisip și pietriș menționate, iar concluzia întâlnirii a fost că trebuie modificată Legea minelor nr. 85/2003.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și-a exprimat disponibilitatea de colaborare pentru această modificare, urmând ca Legea minelor nr. 85/2003 să poată fi modificată la inițiativa Agenției Naționale pentru Resurse Minerale sau printr-o inițiativă parlamentară.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Domnul deputat? Nu.

Mulțumesc.

Mergem mai departe. Ministerul Apărării Naționale.

Domnul Bălu? Este?

Nu este.

Întrebare adresată de domnul deputat Ciubuc Ciprian. O să rugăm să fie transmis răspunsul în scris.

Ministerul Energiei, domnul Constantin Ștefan, secretar de stat.

Aveți prima întrebare din partea domnului Petrețchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităților – „Stadiul actual al lucrărilor de electrificare a locuințelor de pe strada Cale Ferată din comuna Rona de Sus, județul Maramureș”; 3.901A.

Vă rog.

## **Domnul Constantin Ștefan** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Energiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră nr. 3.901A din 23 februarie 2022, adresată instituției noastre, având ca

obiect „Stadiul actual al lucrărilor de electrificare a locuințelor de pe strada Cale Ferată din comuna Rona de Sus, județul Maramureș”, precum și etapele și procedurile necesare pentru racordarea utilizatorilor la rețelele de transport și distribuție – intră în apanajul ANRE.

Pe această cale, vă adresăm rugămintea de a transmite întrebarea dumneavoastră acestei instituții. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule deputat, dacă doriți să mai interveniți? Nu.

Mulțumesc.

Următoarea întrebare, tot către dumneavoastră, adresată de domnul deputat Gabriel Zetea – „Facturile distribuitorilor de electricitate ajung la gunoi”; 3.896A.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

Răspuns la întrebarea nr. 3.896A din 23 februarie 2022 –

„Facturile distribuitorilor de electricitate ajung la gunoi”. Vă comunicăm următoarele aspecte.

În ceea ce privește relația dintre furnizor și consumator, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei, instituția noastră nu are în sfera atribuțiilor verificarea respectării prevederilor legale de către furnizori la emiterea facturilor de gaze naturale și energie electrică, acesta fiind atributul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Vă adresăm rugămintea de a transmite întrebarea dumneavoastră instituției respective. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Îl întreb pe domnul deputat dacă dorește să intervină. Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule secretar de stat.

Puteați să fiți ceva mai politicos în momentul în care răspundeți celor din Parlamentul României.

Puteați măcar să fi venit ceva mai pregătit și să ne spuneți că mențineți totuși o relație cu instituțiile cu care ar trebui să colaborați, să faceți o piață a energiei în România care cu adevărat să funcționeze. Nu să veniți să ne spuneți să mergem să ne adresăm altcuiva, că dumneavoastră habar n-aveți ce se întâmplă cu facturile.

Împreună ați discutat, cu cei de la ANRE și cu cei din Parlamentul României, atunci când ați făcut noua lege, împreună trebuia să prevedeți problemele pe care le au, până la urmă, și cei care furnizează în final consumatorului român energie.

Îmi pare rău că veniți nepregătit la o ședință a Parlamentului României.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav, din partea Grupului minorităților.

O să vă rog să pregătiți, domnule secretar de stat, răspunsul pentru domnul deputat Șlincu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primă etapă, n-am vrut să intervin, dar, stimate domnule secretar de stat, v-am mai adresat – adică nu dumneavoastră, personal, ci ministrului energiei – două întrebări pe această speță, două întrebări la care am primit răspuns.

Am revenit la această întrebare, deoarece răspunsurile erau oarecum contradictorii.

Iar, în răspunsul de astăzi, dumneavoastră, practic, vă declinați competențele către o altă instituție.

Și, atunci, ce să înțeleagă acei cetățeni și ce să înțeleg eu?

Adică cetățenii au primit răspunsuri contradictorii, eu, ca reprezentant al acelor cetățeni, am primit răspunsuri contradictorii, iar astăzi veniți și spuneți să se adreseze unei alte instituții?!

Mulțumesc, domnule...

Adică dăm doar din umeri?

Domnule deputat, rugămintea: să reveniți cu o altă întrebare.

Mergem mai departe.

Dacă aveți răspunsul pregătit, din partea Ministerului Energiei, pentru domnul deputat Șlincu Dan-Constantin, Grupul PSD, 4.054A.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră cu nr. 4.054A din 7 martie 2022, având ca obiect „Care sunt soluțiile pe termen scurt și mediu pentru asigurarea resurselor de gaze naturale și energie electrică necesare consumului intern al țării noastre în actualul context regional?”, vă comunicăm următoarele.

Guvernul României a adoptat, în data de 22 martie 2022, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și a gazelor naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023.

În ceea ce privește supraimpozitarea veniturilor suplimentare realizate de companiile producătoare de energie electrică, precizăm faptul că acestea se impozitează cu 80% în perioada de aplicare a dispozițiilor OUG nr. 27/2022.

De asemenea, în perioada 1 aprilie 2022 – 31 octombrie 2022, furnizorii de gaze naturale, producătorii de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice pentru consumul destinat populației au obligația de a constitui în depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale un stoc minim de gaze de minimum 30% din cantitatea de gaze naturale necesară consumului clienților finali din portofoliul propriu sau consumului propriu, respectiv producătorii de gaze naturale au obligația să vândă cu prețul de 150 de lei/MWh cantitățile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producție internă curentă către furnizorii clienților casnici, pentru a asigura în perioada respectivă necesarul de consum al clienților casnici din producția curentă și din depozitele de înmagazinare subterană.

Vă mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule deputat, dacă doriți să interveniți?

Da.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule secretar de stat,

Mulțumesc pentru răspuns.

Știm cu toții că între timp, de când am făcut eu interpelarea, a fost emisă și aprobată acea ordonanță de plafonare a prețurilor. Dar ce nu înțeleg eu este de ce nu aplicăm o soluție propusă de Comisia Europeană și susținută de Partidul Social Democrat, care privește supraimpozitarea și reinvestirea profiturilor companiilor energetice, reinvestirea în surse de energie regenerabilă.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Următoarea întrebare vine din partea doamnei deputat Intotero Natalia, Grupul PSD, pentru ministrul energiei – „Termocentrala de la Mintia și viitorul sistemului energetic românesc”; 4.112A.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind strategia energetică a României în noua realitate geopolitică, vă comunicăm faptul că, din punctul de vedere al producției, transportului, distribuției și furnizării energiei electrice, nu sunt modificări semnificative. În schimb, în domeniul exploatării gazelor naturale se prefigurează schimbări fundamentale, care vor fi discutate în cadrul coaliției de guvernare înainte de a fi supuse procedurilor de aprobare.

Referitor la întrebarea numărul 2, privind redeschiderea și eficientizarea Termocentralei Mintia, vă comunicăm, de asemenea, următoarele.

Sucursala Electrocentrale Deva – Mintia – nu a mai deținut autorizație integrată de mediu pentru instalațiile mari de ardere – AIM – din data de 31 decembrie 2013, dată până la care a fost valabilă Autorizația nr. 30/2007.

Începând cu data de 5 martie 2021, grupurile energetice din cadrul Sucursalei Electrocentrale Deva – Mintia – au fost oprite și a fost luată decizia de a pune aceste instalații în stare de conservare, în stare de siguranță.

În ședința Adunării creditorilor din data de 21 decembrie 2021, creditorii CE Hunedoara au hotărât aprobarea retragerii din exploatare și închiderea definitivă a grupurilor energetice din cadrul Sucursalei Electrocentrale Mintia.

Menționăm că Ministerul Energiei nu este creditor și nu participă la Adunarea creditorilor CE Hunedoara. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna deputat, dacă doriți să interveniți?

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate domnule secretar de stat,

Ce să vă spun? Sunt dezamăgită, dezamăgită de un asemenea răspuns și de o asemenea atitudine din partea Ministerului Energiei, în condițiile în care simțim cu toții creșterea prețurilor la energie, și nu numai.

Vreau să vă rog să-i transmiteți domnului ministru faptul că elevii din municipiul reședință de județ, Deva, în această iarnă, în această primăvară, chiar dacă s-au mai ridicat din restricțiile pandemiei de COVID, au fost nevoiți să stea acasă, pentru că școlile și grădinițele nu au avut căldură, și asta din cauza unei decizii de a închide termocentrala, în loc să se străduiască – avea și susținerea noastră, a Parlamentului – să găsească modalități pentru a investi în acea termocentrală și a o păstra.

Dacă totuși nu am mai avut această capacitate, să-i reamintiți faptul că administrația județeană, respectiv Consiliul Județean Hunedoara, a făcut multe demersuri pentru a trece administrarea acestei termocentrale la autoritatea județeană, dar nu a fost de acord.

Să vedem cine o fi această societate, acești oameni care doresc să investească și să vedem ce se va întâmpla mai departe.

Din păcate, un județ care a avut și are încă foarte mult de suferit din cauza unor decizii necugetate și fără o consultare cu oamenii locului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamnă președinte. Următoarea întrebare.

Din partea domnului deputat Lazăr Ion-Marian, Grupul USR.

Mai e în sală domnul deputat?

Vă rog să prezentați răspunsul la întrebarea nr. 3.782A – „Situația lucrărilor la unitățile centralei nucleare de la Cernavodă”.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

Răspuns la întrebările 1 și 2.

Construcția celor două noi unități nucleare este împărțită în trei etape distincte:

– Etapa 1 – etapa premergătoare – se află în derulare și are o durată estimată de 24 de luni.

– Etapa a doua – lucrări preliminare – are o durată estimată de maximum 24 de luni. La finalul acestei etape se va reanaliza fezabilitatea proiectului pe baza noilor indicatori tehnico-economici și se va lua decizia finală de investire, care va permite trecerea proiectului în etapa 3 – construcție –, care este estimată la o durată de maximum 78 de luni.

Deci finalizarea proiectului Unității 3 va fi în anul 2030. Referitor la întrebările 3 și 4 avem următorul răspuns. Unitatea 5 a intrat în conservare în anul 1990, având la acea dată un grad fizic de execuție de circa 3%.

Având în vedere aspectele menționate, Sucursala Națională Nuclearelectrica nu are în plan realizarea unui studiu de fezabilitate pentru continuarea lucrărilor la

Unitatea 5, în sensul utilizării acesteia ca unitate de producție de energie electrică.

Răspuns la întrebarea 5:

În perioada 2027–2029 vor avea loc oprirea Unității 1 și derularea efectivă lucrărilor aferente procesului de retehnologizare, respectiv repunerea acestei unități în funcțiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de funcționare de aproximativ 30 de ani.

Răspuns la întrebările 6–7:

Conform datelor furnizate de Nuclearelectrica, nu au existat niciun fel de impedimente de ordin tehnic și/sau financiar care să determine amânarea finalizării instalației de detritiere, proiectul fiind în faza de derulare a procedurii de atribuire a contractului IPC – inginerie, procurare construcție –, de execuție a instalației, pe baza procedurilor BERD, care este banca finanțatoare a proiectului.

Vă mulțumesc și eu.

Tot Ministerul Energiei – o întrebare adresată de domnul deputat Neaga Florian-Claudiu, Grupul PSD. Dacă e în sală? E domnul deputat.

„Măsuri pentru a reduce impactul prețurilor la energia electrică și gaz la marii consumatori industriali” – 4.114A.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

Ca măsură de sprijin pentru economia românească, conform prevederilor OUG nr. 3/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2021, în perioada februarie–martie 2022, prețurile energiei electrice și gazelor naturale se plafonează pentru clienții noncasnici, astfel:

Prețurile pentru energia electrică și gaze naturale se plafonează pentru clienții noncasnici, excepție făcând clienții noncasnici care au beneficiat de prevederile OUG nr. 81/2019, astfel:

– Prețul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 1 leu/kWh, TVA inclus, din care componenta de preț a energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,525 lei/kWh.

– Prețul final facturat la gazele naturale – la cel mult 0,37 lei/kWh, TVA inclus, din care componenta de preț la gaze naturale va fi în valoare de 0,25 lei/kWh. Pentru perioada următoare există Ordonanța de urgență nr. 27/2022, aprobată în data de 22 martie, care se întinde pe perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, cu următoarele aspecte pentru clienții noncasnici:

– maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus;

– maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici – aici mă refer la gazele naturale – care au un consum de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică destinată consumului altor clienți decât cei prevăzuți la art. 12 din ordonanța de urgență.

Referitor la întrebările numărul 2 și 3:

Ordonanța de urgență nr. 27/2022 nu prevede implementarea unor astfel de măsuri.

Răspuns la întrebarea numărul 4:

Din informațiile publice postate de ANRE, instituție publică independentă aflată sub control parlamentar, vă comunicăm faptul că se află în consultare publică Proiectul de ordin pentru aprobarea Regulamentului privind cadrul organizat de contractare a energiei electrice de către clienții finali mari.

Mulțumesc și eu. Domnule deputat, dacă doriți să mai interveniți? Nu?

În regulă.

Mulțumesc.

La solicitarea secretarului de stat pentru relația cu Parlamentul, domnul Nini Săpunaru, avem solicitări de amânare:

– Pentru domnul deputat Lazăr Ion-Marian, Grupul USR, către Ministerul Energiei – „Termenele asumate de Societatea Națională de Gaze Naturale ROMGAZ – SA pentru investițiile prevăzute în cadrul Strategiei SNGN ROMGAZ – SA 2021–2030”.

– Avem solicitare de amânare pentru același domn deputat – la Ministerul Energiei – întrebarea nr. 3.774A.

– Se solicită amânare pentru răspunsul către domnul deputat Tuhuț Radu-Marcel – „Solicitare privind stadiul exploatării gazelor naturale din Marea Neagră”.

– Amânare pentru domnii deputați Acatrinei DorelGheorghe, Lucian-Florin Pușcașu, Grupul AUR – Ministerul Energiei, pentru întrebarea nr. 4.082A.

– Amânare pentru domnul deputat al USR Ciornei Radu Tudor – adresată Ministerului Sănătății; 3.818A.

– Se solicită amânare pentru același domn deputat din partea Grupului USR – tot Ministerul Sănătății, întrebarea nr. 3.819A.

– Amânare pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR, de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru întrebarea nr. 3.869A.

– Amânare pentru același coleg deputat – același minister, întrebarea nr. 3.867A.

– Amânare pentru întrebarea nr. 3.927A, adresată de domnul Șlincu Dan, către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

– Amânare pentru domnul deputat Giurgiu Adrian, Grupul USR – întrebare adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

O să vă rog să...

...în al doilea rând, nisip... 72.000...

O să vă rog să vă apropiați să concluzionați.

...produs ecologic – 366 de tone;

– clorură de calciu – 2.454 de tone;

- motorină – 688 de tone. În luna februarie, după cum se știe, în județele din partea de nord a țării nu au fost sectoare de autostrăzi sau drumuri naționale – autostrăzi nu e cazul, dar drumuri naționale – blocate din cauza ninsorilor.

În rest, vă mulțumim pentru interesul manifestat și înțelegem să dovedim la rândul nostru o preocupare dedicată pentru a răspunde întotdeauna întrebărilor cu toată considerația.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Petrețchi, dacă doriți să mai interveniți? Nu.

Stimați colegi,

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputați înscriși pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele trei depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăși 3 minute.

Îl invit la cuvânt, dacă este în sală, pe domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, Grupul AUR.

Nu.

Păi, haideți, vă rog!

Rugămintea – încercați să fiți mai operativi, pentru că sunt și alți colegi care doresc să-și prezinte interpelările.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului ministru Cseke Attila.

Obiectul interpelării – „Se anunță un tun financiar de 20 de milioane de euro pentru reabilitarea Palatului Administrativ Suceava”.

În ziua de 6 martie 2021 a avut loc un incendiu la Palatul Administrativ Suceava, în urma căruia au ars mansarda și întregul acoperiș, fapt ce a produs indignarea locuitorilor județului Suceava, incendiu care a afectat și patrimoniul cultural al acestui județ, întrucât clădirea în care își desfășoară activitatea Consiliul Județean Suceava și Prefectura Suceava a fost afectată de operațiunile de stingere a incendiului.

Important de precizat este faptul că acoperișul acestei clădiri a fost inclus într-un proiect de renovare destul de recent, respectiv în anul 2015, situație în care dotările contra incendiului ar fi trebuit să fie multe, funcționale și de ultimă generație.

Mass-media locală a arătat că senzorii de fum din Palatul Administrativ nu au funcționat, cu consecința faptului că toată mansarda de peste 2.000 de metri pătrați și arhivele birourilor

ce funcționau la nivelul mansardelor au ars în totalitate, producând pagube importante.

Reporterii prezenți la fața locului au relatat că nu toate mașinile de intervenție erau echipate corespunzător, fiind și mașini cu ani buni de funcționare, ceea ce arată că efortul de modernizare a flotei de intervenție în caz de incendiu trebuie să continue.

Având în vedere că pentru renovarea Palatului Culturii din Iași a fost necesară alocarea sumei de 26 de milioane de euro, pentru reabilitarea unei clădiri de 36.000 de metri pătrați cu 298 de încăperi, față de Palatul Administrativ Suceava, pentru care au fost alocați circa 20 de milioane de euro pentru 7.235 de metri pătrați și 72 de încăperi, solicităm să trimiteți Corpul de control al Ministerului Dezvoltării la Suceava sau să reanalizați corectitudinea cu care au fost stabilite sumele necesare pentru reabilitare, dar, mai ales, să monitorizați prin mijloace specifice derularea acestei investiții, întrucât risipa banului public și tunurile financiare nu sunt fenomene neobișnuite în județul Suceava.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Vă mulțumesc și eu. Stimați colegi,

Am încercat să fim cât mai operativi, pentru ca dumneavoastră să puteți adresa și prezenta aceste interpelări.

Există o solicitare de la Secretariatul general să întrerupem ședința, deși aveam aprobare până la ora 18.30, întrucât e nevoie de o perioadă de timp pentru probele tehnice care trebuie să se deruleze pentru întâlnirea pe care o avem pentru ora 19.00.

Prin urmare, îmi cer scuze, declar ședința închisă. Și vă invit să reveniți în sală la ora 19.00. Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|394648]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 48/20.IV.2022 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei