Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·30 mai 2022
Camera Deputaților · MO 82/2022 · 2022-05-30
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Intervenția domnului deputat Giureci-Slobodan Ghera cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Croația
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny” (PL-x 434/2021)
Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și pentru modificarea altor acte normative (PL-x 511/2021; retrimis comisiei)
· Informare · informare
· other
· procedural
· other
· other
231 de discursuri
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 146.
În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 30 mai, și marți, 31 mai 2022; programul de lucru pentru perioada 30 mai – 4 iunie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 23–30 mai 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.
Stimate colege și stimați colegi,
Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem proiectul de lege înscris la punctul 1 al ordinii de zi – PL-x 434/2021, urmând ca la încheierea dezbaterilor asupra acestui punct să avem și votul final.
După votul final urmează dezbaterile politice organizate în cadrul orei Guvernului, iar în încheiere vom avea răspunsuri orale la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.
Înainte de a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să salut prezența în loja oficială a delegației britanice a Schemei Parlamentare a Forțelor Armate din cadrul Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în contextul vizitei pe care o efectuează la București, delegație care este însoțită de reprezentanți ai Ambasadei Marii Britanii, precum și ai forțelor aeriene britanice dislocate în România.
Pe procedură, domnul Ghera. Vă rog.
## **Domnul Giureci-Slobodan Ghera:**
Vă mulțumesc, stimate domnule președinte. Stimate colege,
Stimați colegi,
Cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Croația, permiteți-mi să transmit, în primul rând, un gând de pace tuturor oamenilor, cu îndemn la responsabilitate politică, toleranță și respect reciproc, în contextul sociopolitic și economic dificil și actual în care ne aflăm și pe care îl traversăm pe plan mondial.
Ziua Națională a Republicii Croația se sărbătorește pe 30 mai, în amintirea constituirii primului Parlament multipartidic ales în mod democratic în 1990, precum și în amintirea rolului istoric al Parlamentului croat în păstrarea statalității croate pe parcursul mai multor secole.
Astăzi, Croația este un stat liber, suveran și independent, cu rădăcini istorice bine înfipte încă din secolul al VII-lea pe continentul european.
Mai mult de atât, anul acesta s-au împlinit și 30 de ani de la recunoașterea internațională a Republicii Croația, marcând astfel o serie de evenimente importante, precum și 30 de ani de relații diplomatice bilaterale excelente și de prietenie între România și Croația.
Cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Croația, doresc să transmit un sincer „La mulți ani!” poporului croat, tuturor cetățenilor croați din diaspora, precum și minorității croate din România, o minoritate veche de peste 7 secole pe aceste frumoase plaiuri românești din Banatul montan, pe care o reprezint, cele mai sincere felicitări și urări de sănătate, bunăstare, prosperitate, pace și succes!
La mulți ani, croați, la mulți ani, Croația!
_Sretan Dan Drzavnosti Republike Hrvatske_ ! Vă mulțumesc!
Vă mulțumesc.
Întreb liderii de grup: dacă sunt observații cu privire la ordinea de zi? Nu.
Intrăm în ordinea de zi.
1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny”; PL-x 434/2021; procedură de urgență. Reprezentantul Guvernului? Vă rog, aveți cuvântul.
secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
**Domnul Claudiu-Vasile Răcuci** – _secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Programul național de investiții „Anghel Saligny” creează cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanță națională, care susțin dezvoltarea regională, prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră și tehnico-edilitară.
În cadrul programului se pot realiza următoarele obiective de investiții:
- alimentări cu apă și stații de tratare a apei;
- sisteme de canalizare și stații de epurare;
- drumuri publice;
- poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale;
- sisteme de distribuție a gazelor naturale și a racordului
- la sistemul de transport al gazelor naturale.
Beneficiarii programului sunt UAT-urile publice, precum și administrațiile publice care fac parte din asociațiile de dezvoltare intercomunitară.
Precizăm că au fost aprobate și publicate în Monitorul Oficial atât standardele de cost, cât și normele de aplicare ale acestui program.
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Vă mulțumesc.
Reprezentantul Comisiei pentru buget sau al Comisiei pentru administrație, pentru prezentarea raportului? Vă rog, doamnă Bucura.
## Vă mulțumesc.
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, PL-x 434/2021 a fost prezentat spre dezbatere în fond, în procedură de urgență; Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny”.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 4 octombrie 2021. Camera Deputaților este decizională.
S-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, al Comisiei pentru industrii și servicii, al Comisiei pentru muncă și protecție socială, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.
Potrivit prevederilor art. 62 și art. 64 din regulament, acest proiect de lege a fost examinat în ședința comună a Comisiei pentru buget și Comisiei pentru administrație, în data de 25 mai 2022.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny”, cu amendamente admise și respinse, prevăzute în anexa nr. 1 și anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Domnule președinte, propun un timp de dezbatere de 3 minute. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Vot, timp de dezbatere – 3 minute. Vot, vă rog. 148 de voturi pentru, 44 contra. Adoptat.
Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenții? Domnule Năsui, vă rog.
## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Dacă PNDL 1 – Programul național de dezvoltare 1 – sau 2 ar fi însemnat dezvoltare locală, ar fi însemnat reducerea sărăciei, ar fi însemnat ieșirea din noroaie, cum a spus un fost prim-ministru; lucrul acesta s-ar fi văzut. S-ar fi văzut și am fi avut o Românie, o țară mai bogată, mai prosperă, mai dezvoltată. Dar lucrul acesta nu s-a întâmplat. Dimpotrivă.
Uitați-vă care sunt județele fruntașe pe PNDL 1 și PNDL 2 și veți vedea că sunt fix aceleași județe care erau fruntașe în rată de sărăcie. Și sunt fruntașe acolo și înainte, și după PNDL.
Singurul lucru care crește la aceste programe este consolidarea puterii politice în mâna unei baroniade. Și, de fapt, acest program asta face: mută bani de la contribuabili direct în firme ale activului de partid, ale baronilor...
și vedem lucrul acesta prin toate contractele care se fac pentru toate SF-urile acelea care nu se mai transformă niciodată în proiecte... Vedem proiecte inutile, de tip parcuri în mijlocul nicăieri sau stații de epurare care nu funcționează niciodată, terenuri de fotbal în pantă și alte asemenea.
O țară întreagă știe de ce a fost făcut pe repede înainte acest program, prin ordonanță de urgență. USR a refuzat lucrul acesta în Guvern. A fost făcut pentru un anumit congres, pentru că s-au promis niște bani unor oameni și iată că acești oameni primesc acești bani, cu ocazia acestui program.
Spuneți nu risipei, spuneți nu corupției, pentru că în momentul acesta ne apropiem cu pași vertiginoși de o criză, o criză a exploziei cheltuielilor publice, de care vom vorbi în curând, pe care nu o vom putea stăvili, dacă nu strângem la un moment dat cureaua – noi, cei de la stat, bugetarii – pentru cheltuielile statului și toate acestea.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnule Simonis, din partea Grupului PSD, vă rog.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Domnul Năsui este un băiat fin, de la oraș, așa, și evident că nu știe cum se trăiește în satul românesc și nu știe noroaiele și nevoile pe care le au oamenii aceia.
Probabil încă...
, încă două, trei, patru PNDL-uri sunt necesare pentru a echilibra cumva situația în România.
E adevărat că și USR este partid de oraș. Dar chiar așa, partid de oraș fiind, aveți vreo 40 și ceva de comune câștigate în România.
Verificați, vă rog, dacă există vreun primar – și vă răspund eu: nu există primar USR de comună care să nu fi depus proiect pe „Anghel Saligny” sau PNDL 3, cum vreți dumneavoastră să-i spuneți.
Asta poate însemna două lucruri – ori dumneavoastră mințiți și nimeni nu face contracte, baroniade și contracte de
partid, ori acei primari ai dumneavoastră și-au făcut ei propriile firme, propriile baroniade și doresc și ei să aibă propriii bani de partid și așa mai departe. E o prostie!
E adevărat că județele cele mai sărace au luat cei mai mulți bani la PNDL 1, PNDL 2 și îi vor lua și la „Saligny”. Pentru că asta a fost filosofia. Conceptul a fost să încercăm să recuperăm decalajele, unele istorice, de sute de ani în urmă. Și e adevărat că nu poți prin unu, două, trei programe să recuperezi aceste decalaje. Dar, probabil, dacă ne vom păstra ambiția și vom merge pe acest drum, peste 10, 20 de ani vom avea acest echilibru atât de necesar între regiunile și localitățile României.
## **O voce de la PSD:**
Bravo!
Vă mulțumesc. Domnule Roman Florin, Grupul PNL, vă rog.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Spun din start că Partidul Național Liberal își asumă în integralitate gândirea pentru acest program, pentru că modernizarea satului românesc este o prioritate pentru a doua modernizare a României, iar o modernizare fără bani nu se poate face nicăieri în lume.
În al doilea rând, vreau să spun că Allen Coliban, primar USR de Brașov, Clotilde Armand, primar USR de sector 1, Gabriel Pleșa, primar USR de municipiu reședință de județ, Dominic Fritz, primar USR de Timișoara, și mulți alții...
Hoții de la USR!
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
...sunt baroni...
, pentru că dumneavoastră ați spus că toți cei care depun proiecte pentru „Anghel Saligny” sunt niște baroni.
Or, atât timp cât colegii dumneavoastră au depus proiecte pe „Anghel Saligny”, fie sunt baroni, fie dumneavoastră nu reprezentați punctul de vedere al primarilor USR.
Ați mai spus, stimate coleg, și v-am auzit de nenumărate ori spunând că nu sunt criterii și că acești bani nu se alocă pe criterii transparente.
Dacă ați ști cum funcționează acest program, dacă ați ști că funcționează în mod similar cu ceea ce se întâmplă pe PNDL, unde, tot din timpul guvernării liberale, nu se mai dă drumul la nicio factură până nu are semnătura de certificare de la Inspectoratul de Stat în Construcții, dacă ați vedea că toate aceste lucruri sunt filtrate după criteriile Băncii Mondiale, ați înțelege că nu faceți decât politică.
Opriți – v-am mai rugat de atâtea ori –, opriți cruciada împotriva primarilor, pentru că de data asta aveți și dumneavoastră câțiva; e adevărat, puțini! Dar, dacă veți continua să puneți eticheta și ștampila pe toți primarii, așa cum faceți dumneavoastră, că toți sunt niște hoți, că toți sunt niște nenorociți, pentru că se luptă pentru comunitățile lor, nu veți face, domnule coleg, decât să rămâneți în 2024 fără niciun primar și nu veți mai fi nici măcar un partid de urban.
Gândiți-vă foarte bine atunci când jigniți și puneți etichete! Pentru că, vă repet, pentru o situație sau două, nu merită acești oameni aflați în slujba comunității, ca dumneavoastră, să-i terfeliți ori de câte ori simțiți acest lucru.
PNL va vota „Anghel Saligny”.
Noi am făcut acea modificare prin care am scos, practic, localitățile sub 2.000 de locuitori din acea excepție. Și oamenii din satele și comunele mai mici trebuie să beneficieze de apă și canal. Mergeți la țară, vedeți cum se trăiește la țară, vedeți ce nevoi au și atunci îi veți înțelege!
Dacă nu vă veți mișca decât prin București, niciodată nu veți înțelege că satul românesc trebuie modernizat! Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului AUR am mai multe înscrieri la cuvânt. Este procedură de urgență, vă rog să vă hotărâți cine rămâne.
Domnul Flucuș? Vă rog.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Planul național de investiții „Anghel Saligny” considerăm că este un lucru util și bun, pentru că, după cum dumneavoastră știți, în România, aproape jumătate din populația țării trăiește în mediul rural și peste 85% din teritoriu este în mediul rural.
Deci era un lucru necesar ca mediul rural să poată să acceseze fonduri, să poată să-și rezolve infrastructura de bază, apă, canalizare și alte lucruri.
Salut, în primul rând, faptul că și comunele mai mici de 2.000 de locuitori au acces, ca să-și poată face de acum canalizare.
Evident că la programele anterioare, PNDL 1, PNDL 2, care, după mine, și-au atins ținta, au fost și scăpări. E normal, la mii de proiecte, să existe și câteva zeci sau poate câteva sute în care lucrurile n-au mers cum trebuie, însă trebuie să învățăm din greșelile anterioare și să mergem înainte în dezvoltarea țării noastre.
Grupul AUR va susține, deși nu are primari la această oră. Însă noi considerăm că aceste fonduri nu merg către primari, ci merg către comunitățile locale și cu toții ne dorim să avem o țară cu infrastructură dezvoltată.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul Benedek, UDMR. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Deci aici, dacă am discutat despre PNDL 1 sau PNDL 2, eu am fost un om care a lucrat în ambele programe, au existat niște proceduri foarte clare și lucrările au fost urmărite și verificate în toate fazele de execuție.
Deci, dacă s-au întâmplat minuni, s-au întâmplat nu doar datorită primarilor, ci și datorită inspectoratului în construcții și datorită proiectanților, și datorită executanților.
Deci ideea este să nu generalizăm că toți primarii sunt hoți, pentru că majoritatea forțelor politice avem primari și acești primari reprezintă comunitățile locale, au fost aleși de acele comunități.
În ceea ce privește Programul „Anghel Saligny”, au fost și sunt niște criterii bine stabilite, sunt niște proceduri cunoscute. Deci, dacă se vor da acești bani și se vor executa lucrările, toată lumea o să aibă beneficiu, nu numai oamenii care trăiesc la țară; pentru că tuturor ne place să mergem în vizită la neamuri sau să ne relaxăm. Este cu totul și cu totul altceva să existe, în majoritatea localităților, în majoritatea comunelor, canalizare, să existe apă și să existe drumuri de acces.
Deci, în consecință, UDMR va vota această propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnule Manea Cătălin, din partea minorităților, vă rog.
## **Domnul Cătălin-Zamfir Manea:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Programul de investiții „Anghel Saligny” este un program ambițios, prin intermediul căruia gospodăriile vor fi racordate la rețeaua de apă, canalizare și gaze.
Da, este de semnalat faptul că peste 70% din localitățile din România nu sunt racordate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale.
Reabilitarea drumurilor reprezintă, de asemenea, o prioritate a Programului „Anghel Saligny”.
Vreau să precizez de la bun început că nu voi expune poziția Grupului parlamentar al minorităților naționale, ci doar poziția mea, în calitate de deputat din partea minorității rome, cu referire la comunitățile de romi din România.
Și fac apel către dumneavoastră, în calitate de lideri politici, de președinți de organizații, să le transmiteți primarilor dumneavoastră, indiferent că sunt de la PNL, PSD, UDMR, AUR sau alte formațiuni politice, să nu excludă din acest program comunitățile de romi, comunități de romi care în ultimii 31 de ani trăiesc în mediul rural, în condiții similare cu cele din Evul Mediu.
Este inadmisibil pentru o țară așa cum este România, o țară europeană, ca sute de mii de persoane din această țară, sute de mii de cetățeni ai acestei țări, să trăiască în condiții similare cu cele din Evul Mediu, fără acces la banalul bec electric!
Știu că „Anghel Saligny” nu finanțează racordarea la rețeaua de energie electrică, dar vă rog să le transmiteți primarilor dumneavoastră, beneficiari ai acestui program de dezvoltare, să țină cont și de comunitățile de romi.
Nu ne putem face că nu înțelegem că acești oameni, dacă nu vor fi tratați corespunzător în următoarea perioadă, care, în opinia mea, nu va fi una de lungă durată, vor deveni nu neapărat o mare problemă pentru sistemul social din România..., dar rugămintea mea este să le transmiteți primarilor dumneavoastră să nu excludă din procesul de dezvoltare comunitățile de romi din România.
Eu spun că este echitabil, este drept ca și acești cetățeni români de etnie romă să beneficieze de măsurile finanțate prin Programul de dezvoltare „Anghel Saligny”.
Eu, în calitate de reprezentant al minorității rome, voi vota pentru acest program, având convingerea, evident, că dumneavoastră le veți transmite primarilor dumneavoastră să nu facă abstracție de cei mai defavorizați cetățeni ai acestei țări.
Mulțumesc.
## **Voci de la PSD:**
Bravo, domnule Manea! Felicitări!
Vă mulțumesc.
Doamnă deputat Violeta Alexandru, vă rog.
## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună ziua tuturor!
În primul rând, haideți să spunem lucrurilor pe nume! Noi acum aprobăm ordonanța de urgență care este în vigoare, dar nu ne strică să spunem adevărul verde în față.
Sunt niște criterii de alocare, dar nu scrie nicăieri care este punctajul pentru fiecare dintre aceste criterii. Și n-am să vă uit pe toți cei care ați contribuit la adoptarea acestui program, pentru faptul că, atâta vreme cât județelor care au un număr mare de unități administrativ-teritoriale le dați mai mulți bani, și nu prioritizând numărul populației, penalizați, practic, Bucureștiul, îl țineți departe de orice posibilă investiție de care Bucureștiul, capitala în care dumneavoastră sunteți și lucrați, are reală nevoie.
Hai să spunem lucrurile în față! Ați stabilit niște criterii, dar, de fapt, la partid faceți liste! Nu scrie nicăieri în ce ordine și care este punctajul pentru fiecare dintre acestea.
Nu am crezut că în 2022 ne întoarcem din nou la ședința coaliției unde se întoarce lista de pe o parte pe alta și se joacă Ciolacu, Ciucă și alții cu așa-zise „criterii”, dar care, de fapt, nu pot fi văzute de cei care au interesul să urmărească care sunt finanțările.
În al doilea rând, hai să o spunem românește, puneți cruce reformei administrativ-teritoriale din România.
A da bani cu țârâita la toată lumea, să nu se supere nici PNL-iștii, nici PSD-iștii, nici UDMR-iștii, înseamnă să te înțelegi bine cu toată lumea, dar în niciun caz nu înseamnă o viziune de dezvoltare pentru România.
Dacă aveați viziune, puneați în discuție în paralel ce se întâmplă cu unitățile administrativ-teritoriale, pe care trebuie să le abordăm bărbătește, cu un pic de curaj, și să spunem că nu au venituri proprii și, ca atare, nu au cum să beneficieze încontinuu de bani care sunt banii noștri, ai tuturor, pentru că ne ducem într-o fundătură, dacă avem această viziune.
Țineți România într-o bălteală și într-o fărâmițare, aruncați cu firimituri de bani, fără să aveți o viziune despre dezvoltarea acestei țări, și acest lucru se vede în fiecare zi.
Vă place să vă jucați cu banii?
Vă spun eu: nu dezvoltați România!
Căutați să nu deranjați pe nimeni, să fie toată lumea liniștită, dar dezvoltare în niciun caz nu faceți! Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul Năsui Claudiu, drept la replică. Vă rog.
## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**
Există o vorbă în România – „Gura păcătosului adevăr grăiește!”.
Domnule Alfred Simonis, ați spus de la această tribună că nu primesc primarii USR sau că primarii USR vor și că primesc primarii dintr-o parte și din alta.
Nu primarii, în teorie, primesc banii aceștia, ci colectivitățile, ci comunitățile, ci unitățile administrativteritoriale. Măcar în teorie, nu-i așa?
Și vă mai zic o vorbă. Definiția nebuniei este să faci de mai multe ori același lucru, văzând rezultatele, și totuși să-l repeți, așteptându-te la rezultate diferite. Asta este PNDL! Încercăm să deschidem cu capul o ușă care este încuiată, dăm zdravăn cu capul; prima oară, 17 miliarde de lei, a doua oară, 30 de miliarde de lei, acum 65 de miliarde de lei. Dăm din ce în ce mai tare cu capul, așteptându-ne că la un moment dat se va deschide ușa.
Am o veste proastă pentru dumneavoastră – nu se va deschide ușa. Tot ce se va întâmpla este că vom avea capul spart. Și n-ar fi o tragedie lucrul acesta, dacă n-ar suferi absolut... 19 milioane de români, din cauza acestei incompetențe, corupții și risipe.
Și, pentru că s-a menționat aici despre acele criterii de alocare din PNDL, vă reamintesc un lucru – dacă puneam acele criterii în lege, atunci, încălcarea lor ar fi fost sancționată penal cu abuz în serviciu, din cauza unei decizii a CCR.
Ați insistat să nu puneți acele criterii în lege tocmai ca să nu fie infracțiune și să poată toată lumea să le încalce, nefiind sancționată în niciun caz penal, pentru orice abatere.
Asta este PNDL, asta a fost PNDL 1, asta a fost PNDL 2 și asta va fi și „Anghel Saligny” – PNDL 3!
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Pe procedură, domnul Simonis.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Eu aș spune că definiția nebuniei este să lași satele în mocirlă în continuare, pentru că ai alte priorități, și anume să faci consultanță foarte mult din banii României sau cei din PNDL sau PNRR, cum doriți dumneavoastră.
Am spus altceva, domnule antevorbitor.
Eu am spus o chestiune mult mai simplă. E adevărat că UAT-urile beneficiază de proiecte, dar primarii semnează și le depun, în numele UAT-urilor pe care le reprezintă.
Și eu am avut o observație extrem de pertinentă, cred eu, și anume: dacă acest program este făcut pentru ca primarii să fure, de ce cei 45 de primari ai USR au depus și ei proiecte? Ori vor să fure și ei, ori nu fură niciunul. Despre asta e vorba.
Vă mulțumesc. Domnul Stoica, pe procedură, scurt. Vă rog. ( _Vociferări.)_
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi, Foarte scurt.
Vă rog să lăsați ipocrizia la o parte!
Văd aici, în fața mea, colegi tineri, de la care aș fi avut așteptări, și colegi cu experiență, de la care aș fi avut și mai multe așteptări.
Și să notați – în PNDL 1 de-abia s-au cheltuit 50% din bani, în PNDL 2 a fost un grad de absorbție mai mare, undeva în jurul cifrei de 70%, și ați văzut și rezultatul acelor investiții – rețele de apă potabilă unde apa nu este potabilă, rețele de canalizare la care nu sunt racordate proprietățile și așa mai departe.
Noi, AUR, vom vota acest proiect, fiindcă România și satul românesc au nevoie de dezvoltare.
Dar va rămâne în sarcina dumneavoastră, a celor de la guvernare, responsabilitatea să vă asigurați că ei se cheltuiesc eficient și că veți verifica la sânge toate proiectele. Mulțumesc.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole.
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**
Ați avut o nouă dovadă despre cum cei de la PSD îi ajută pe cei de la AUR.
Intervenția de mai devreme nu trebuia să aibă loc, a cerut cuvântul pe procedură, n-a fost nicio procedură, a fost o nouă intervenție, a doua intervenție de la AUR la dezbaterile pe acest proiect.
Încă o dată s-a dovedit...
că PSD și AUR au o colaborare.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul. Dacă sunt observații, intervenții la titlu? Nu.
Adoptat.
La articolele admise, de la 1 la 4, dacă sunt intervenții?
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Domnule Moșteanu, vă rog, dacă mai aveți amendamente?
Nu mai sunt?
OK.
Proiectul rămâne la votul final.
Stimați colegi, o să luăm o pauză de 5 minute până la votul final.
Mulțumesc.
Am spus „admise”, nu „respinse”, calm!
La admise dacă sunt intervenții? Nu.
Adoptate. La respinse, de la 1 la 12? Domnule deputat, vă rog.
Este normal ca primarii noștri să depună proiecte pe PNDL, pentru comunitățile lor, pentru că primarii noștri au...
Articolul, domnule deputat!
## **Domnul Alin-Gabriel Apostol:**
La art. 1 alin. (1).
...pentru că au dovedit că pot să folosească banii corect și astfel lăsăm mai puține fonduri să fie...
risipite.
Imediat vă spun.
Sigur, un program de tipul PNDL este foarte bun, ar putea fi bun într-o țară normală.
Dar într-o țară în care toate... fostele programe...
Domnule deputat, susțineți amendamentul, că vă opresc microfonul dacă nu...
Argumentez de ce...
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Amendamentul, nu îmi trebuie argumentare!
## **Domnul Alin-Gabriel Apostol:**
...privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny”.
Și acum termin argumentarea. Vă rog frumos să mă lăsați 30 de secunde!
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Nu vă las, domnule deputat.
## **Domnul Alin-Gabriel Apostol:**
Fostele PNDL-uri nu au adus atât...
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vot, vă rog.
Pentru – 49 de voturi, contra – 162, 3 abțineri și un coleg nu votează.
Mai aveți amendamente de susținut?
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**
**:**
Amendamentul poate fi susținut și argumentat pe regulament.
PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în bănci.
Începem ședința de vot final.
Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.
Vot, vă rog.
Avem o scurtă intervenție din partea Grupului PSD, înainte de votul final.
Vă rog, domnule deputat.
Vă mulțumesc, domnule președinte. O intervenție pe procedură.
Vă rog să fiți de acord să retrimitem la comisie PL-x 511/2021.
Este Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și pentru modificarea altor acte normative.
Vot, vă rog. Două săptămâni, da?
Da, două săptămâni.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
222 pentru, o abținere, un coleg nu votează. Adoptată.
Vă propun să repetăm sesiunea de vot de control. Vot, vă rog.
230 de colegi prezenți. Suntem în cvorum.
1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny”; PL-x 434/2021; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
193 de voturi pentru, 42 contra.
Proiectul de lege a fost adoptat.
Domnule Merka, doriți să interveniți pe procedură? Vă rog.
Da, domnule președinte de ședință, voiam să vin, nu pe procedură, ci pentru explicarea votului. Doream să precizez faptul că... colegul a vorbit și nu voiam să abuzez de legislația în vigoare, a noastră.
Stimați colegi,
Și eu am votat, la fel ca toți ceilalți, această importantă lege pentru noi toți, pentru România.
Singura solicitare, cum spunea și colegul, vă pot spune – există o comunitate puternică, singura reprezentată în România, comuna Șinteu, județul Bihor, care așteaptă, la fel, acel parteneriat politic între noi toți, pentru a simți într-adevăr că reprezintă ceva pentru România.
Stimați colegi,
Aștept acel sprijin din partea forțelor politice, să stăm la masă, să discutăm necesitatea acelor proiecte. Vă mulțumesc.
Domnule deputat Ștefan Ion, vă rog.
O voce din sală
#32821## **O voce din sală:**
Adică Grindă! Ușor, Grindă!
## **Domnul Ion Ștefan:**
Bună ziua, stimați colegi!
Grupul parlamentar al neafiliaților, membri ai partidului Forța Dreptei, au votat pentru acest proiect de lege, cu toate că suntem într-o situație hilară – vorbim despre acest proiect de câteva luni, iar în prezent nu vedem decât povești aruncate în spațiul public.
Mai văd colegi de-ai noștri care vorbesc despre faptul că au reușit să implementeze PNDL 1 și PNDL 2 cu succes.
Da, într-adevăr, Guvernul liberal Ludovic Orban a reușit să modifice modul de implementare a acestor programe, deoarece, până să ajungem noi la guvernare, multe din aceste proiecte erau într-o situație critică.
O voce din sală
#33554Doar primarii PNL!
## **Domnul Ion Ștefan:**
Doar primarii care îi vreți dumneavoastră, cei...
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**
**:**
...pe care...
## **Domnul Ion Ștefan:**
...pe care îi vreți dumneavoastră, așa este, cum spuneți dumneavoastră, să știți că numai acei primari... acei primari determinați în dezvoltarea localităților au reușit să implementeze cu succes acest program.
Noi, partidul..., noi, Guvernul liberal... _(Vociferări.),_ Ludovic Orban...
, am reușit...
, am reușit să...
, am reușit să implementăm aceste proiecte cu succes...
, generând controale mixte între echipe ISC și ale Ministerului Dezvoltării, și am reușit să plătim toate proiectele implementate.
Nu am blocat niciun proiect, așa cum reușiți dumneavoastră...
, cum reușiți, de mai mult timp, să blocați implementarea unor proiecte.
O voce din sală
#34495Minți!
## **Domnul Ion Ștefan:**
Doar cu multe vorbe încercați să țineți primari alături de dumneavoastră, fără a duce la bun sfârșit PNDL 1 și PNDL 2. Vă mulțumesc mult.
O voce din sală
#34710## **O voce din sală:**
E bine că ai învățat să spui PNDL! Ai învățat cum se pronunță!
Vă mulțumesc. Domnul Apostol Alin. Vă rog.
## **Domnul Alin-Gabriel Apostol:**
Sigur, un program de tip PNDL ar fi fost bun într-o Românie normală, dar nu este cazul.
Și vă dau și dovezi pentru acest lucru, pentru această afirmație. În perioada pre-PNDL, între 2000 și 2013...
creșterea utilităților publice a fost net superioară față de perioada PNDL-urilor – PNDL 1 și PNDL 2.
Și vă dau cifre pe „Apă”, al doilea cel mai important program al PNDL-urilor.
În 2010 aveam 1.620 de localități; în 2013, când a început PNDL 1, avem 2.367 de localități... _(Vociferări.),_ creștere de 47%... _(Vociferări.),_ în anul 2020 avem 2.605 localități – creștere de 10%...
Ce să vezi? Pe timpul PNDL a crescut mult mai puțin decât în pre-PNDL.
Și e logic, dragi parlamentari, pentru că aceste programe naționale fac dependente...
ca localitățile să fie dependente de fonduri de la bugetul național și să nu caute resurse alternative!
Domnul Stoica, AUR. Vă rog.
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**
Mulțumesc. Dragi colegi,
Vreau să vă anunț că și noi, Alianța pentru Unirea Românilor, am votat acest proiect...
, dar...
Mulțumesc, dragilor!
Vreau să vă spun că vom fi cu ochii pe voi...
la modul cum veți implementa acest proiect. Pentru că deja avem informații că este posibil să existe un grup infracțional organizat...
între politicieni, firmele voastre de casă, nași, fini și afini.
Vom fi cu ochii pe voi!
Faceți bine și faceți dreptate pentru mediul rural din România!
## **O voce de la PSD:**
Bravo, Titi!
Vă mulțumesc. Domnul deputat Szabó Ödön, UDMR. Vă rog.
## **Domnul Szabó Ödön:**
Stimate domnule președinte,
Stimați colegi,
Am votat, bineînțeles, această inițiativă legislativă, din două motive.
Este nevoie de dezvoltare, nu cred că acest lucru poate fi contestat.
Al doilea lucru – despre cum se folosește sau nu această resursă financiară. Trebuie să vă spun că anumiți colegi se pare că nu au încredere în instituțiile statului, și anume în Curtea de Conturi.
Fiecare primărie, fiecare investiție este verificată de Curtea de Conturi.
Curtea de Conturi...
, Curtea de Conturi, în rapoartele pe care le-a realizat – realizează un raport anual –, a spus că pe aceste programe care au fost și sunt în derulare nu au existat probleme majore.
Probleme sunt și pe proiecte... pot fi și pe proiecte europene, pot fi și pe alte proiecte, nu trebuie să anatemizăm în acest context un anumit proiect!
În al doilea rând, cu toată stima, domnule ministru Ion Ștefan...
Grindă, zis și Grindă!
## **Domnul Szabó Ödön:**
...ați lăsat o gaură de două miliarde, de a trebuit să fie plătită de următorul Guvern, din care și noi am făcut parte.
Deci au existat niște plăți asumate care au trebuit să fie plătite în mandatul ulterior, până în februarie, o gaură de circa 1,5 miliarde de lei.
Aceste proiecte sunt necesare și le vom sprijini și în continuare.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnule Roman, PNL, vă rog.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Am ascultat susținerea amendamentelor respinse, de fapt, un singur amendament respins, și mă așteptam ca ai noștri colegi de la USR, care au votat împotriva Programului „Anghel Saligny”, să vină cu un amendament în care să spună: „Domnule, noi suntem mai catolici decât Papa, noi nu vrem ca primarii noștri să intre în acest program...” Și, atunci, trebuiau să depună un amendament prin care ei să ceară, să spună: „Domnule, noi nu vrem pentru primarii noștri treaba asta!”
N-au venit, pentru că ipocrizia este cea cu care deja ne-am obișnuit. Pentru că știu că sunt proiecte depuse, de milioane – 48, la Alba Iulia, 100 și ceva la Brașov.
Deci ori nu sunteți colegi cu primarii dumneavoastră, ori nu sunteți în același partid, pentru că altfel eu nu înțeleg acest lucru.
Dincolo de țipături și de gesticulat la tribună, vreau să-i spun unui coleg să citească ceea ce trebuie, adică să vadă că riscam o procedură de infringement pe alimentările cu apă potabilă și pe rețelele de canalizare.
Dacă noi nu respectăm Uniunea Europeană, dacă noi nu respectăm regulile casei mari în care am intrat, atunci...
Sigur... probabil dumneavoastră v-ați dori doar să stați în București, să susțineți un personaj ca Nicușor Dan și să faceți totul praf în cel mai scurt timp.
La asta sunteți voi buni, asta ați făcut, asta puteți, rezultate în administrație – zero! Zero barat!
Vă mulțumesc.
Barna la pușcărie!
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Domnul Ștefan Ion, drept la replică, bănuiesc.
## **Domnul Ion Ștefan:**
Stimați colegi,
Colegul nostru a vorbit despre situația de la Ministerul Dezvoltării.
Eu vreau să vă spun că Guvernul liberal Ludovic Orban a alocat cea mai mare sumă Ministerului Dezvoltării, sumă ce a fost...
folosită pentru dezvoltarea României.
Toate proiectele...
, toate proiectele
pentru... _(Vociferări. Gălăgie.),_ peste... peste 9 miliarde...
, peste 9 miliarde de lei au fost alocați în Guvernul liberal Ludovic Orban...
pentru dezvoltarea României!
Voi în acest an ați alocat 4 miliarde de lei pentru dezvoltarea României!
Voi sunteți cei care vorbiți despre dezvoltare...
, nu...
, nu sunteți cei...
, nu sunteți cei care dezvoltați România!
Nu ați dezvoltat-o și nu o să reușiți să o dezvoltați în continuare!
Vă mulțumesc, domnule deputat.
## **Domnul Ion Ștefan:**
Să știți că Ministerul Dezvoltării nu a avut nicio gaură în anul 2020!
Deci aș vrea...
, aș vrea să înțelegeți...
, aș vrea să înțelegeți că sumele...
, sumele alocate Ministerului Dezvoltării au putut...
, au putut ține economia în mișcare.
Toate lucrările – nu am...
, nu am blocat niciun proiect.
Am achitat...
, am achitat toate lucrările realizate în România într-un an pandemic.
Aș vrea și dumneavoastră...
, aș vrea și dumneavoastră...
O să mai fac un singur apel și...
...ca în anul 2022...
...vă opresc microfonul...
...să faceți același lucru...
...domnule deputat.
## **Domnul Ion Ștefan:**
...dar nu faceți...
Vă rog să încheiați!
...doar vorbiți că ați face ceva.
De un an și ceva le vorbiți primarilor că o să alocați bani pentru dezvoltarea României; nu ați alocat niciun leu pentru dezvoltarea României.
Vorbiți doar pentru...
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Opriți-i microfonul domnului deputat!
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ion Ștefan**
**:**
Da.
Mulțumesc.
Domnul Simonis.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
N-aș fi intervenit, însă n-am putut rezista tentației de a rezolva o dilemă a colegului de la USR care a luat cuvântul la explicarea votului, pentru că ne spunea acesta cum este domnia-sa contrariat de faptul că între 2000 și 2013 s-au făcut mai multe extinderi de apă decât între 2013 și 2019.
Dincolo de faptul că e o fractură logică, comparând 13 ani cu 6 sau cu 5, aia e, s-ar putea să nu fie comparația potrivită, dincolo de faptul că apreciem aprecierea dumneavoastră față de guvernele dintre 2000 și 2013 care au dezvoltat, așa cum spuneți, aceste rețele, vreau să rezolv această dilemă.
Dacă între 2000 și 2013 s-au rezolvat foarte multe probleme de infrastructură de tipul acesta, extinderi de apă și rețele, înseamnă că au rămas mai puține de rezolvat. Evident că acea creștere este mai mică.
Cu alte cuvinte, dacă am avea 100 de localități în România și între 2000 și 2013 am rezolvat 50, ar fi foarte greu ca în următorul ciclu să rezolvăm încă 50, ca să putem egala recordul. E o chestiune de logică elementară.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc. Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.
Nu vă dau cuvântul, nu v-a pronunțat numele, nu aveți dreptul la replică.
Domnule deputat, nu vă dau cuvântul, nu mai...
Mergeți până la microfon degeaba!
Închidem ședința de vot final aici și continuăm lucrările.
Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 30 mai 2022, s-a depus la Secretariatul General al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny” – PL-x 434/2021, adoptată în procedură de urgență de ambele Camere ale Parlamentului.
Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii – astăzi, 30 mai 2022.
Continuăm, stimați colegi, cu ora Guvernului. Potrivit art. 208 din regulament, în...
O intervenție pe procedură și continuăm. Domnule Simonis, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Vă rog să supuneți votului propunerea de prelungire a programului de lucru, cu 30 de minute.
Vot, vă rog. 168 de voturi pentru, două contra. Adoptată.
Continuăm lucrările.
Potrivit art. 208 din regulament, în ședința de astăzi, în cadrul orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema „România spre faliment. Ne împrumutăm cu 1.000 de euro pe secundă. Cum opriți dezastrul fiscal?”.
Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri politice domnul Adrian Câciu, ministrul finanțelor.
Pentru desfășurarea în condiții regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de regulament pentru fiecare participant la dezbateri:
– reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea – 5 minute, pentru prezentarea temei dezbaterii;
– reprezentantul Guvernului – 5 minute, pentru a răspunde;
- reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat
- dezbaterea – 3 minute, pentru lămuriri suplimentare;
– celelalte grupuri parlamentare – câte 3 minute fiecare, pentru a-și prezenta punctul de vedere, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție, care are 5 minute, pentru a-și prezenta punctul de vedere;
– reprezentantul deputaților neafiliați – un minut, pentru a prezenta punctul de vedere;
– reprezentantul Guvernului – 5 minute, la final, pentru răspunsuri.
Îi dau cuvântul domnului deputat Năsui Claudiu-IuliusGavril, reprezentantul Grupului parlamentar al USR, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi.
Vă rog, domnule deputat.
- 5 minute, Claudiu, da?
Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi, Domnule ministru, Situația economică a țării este foarte gravă.
O voce din sală
#46998Motorola!
## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**
Ne îndreptăm cu pași rapizi și siguri către o criză economică de proporții, în care nu intrăm numai nepregătiți, ci masiv îngreunați, din cauza unui stat-mamut care nu face decât să crească, să-și crească cheltuielile, să-și crească agențiile, să-și crească sinecurile, sporurile și toate privilegiile pe care le are, pentru o clasă politică care nu se mai satură. Cifrele vorbesc de la sine.
Cheltuielile statului, la luna aprilie..., pe primele 4 luni ale anului au crescut cu 15,6% față de anul trecut.
Cheltuielile de personal, despre care liderii dumneavoastră au spus că vor să strângă cureaua, că vor să nu mai crească, ba chiar să le reducă, de fapt...
, cresc cu încă 1,3 miliarde de lei.
Pensiile speciale, această cheltuială rușinoasă pe care o are România, cresc, anul acesta, la luna aprilie, cu încă 12% față de anul trecut.
Nu vă mai ajung posturile pentru activul de partid și rezolvați și problema aceasta, înființând tot felul de noi agenții de stat, pe lângă sutele de agenții care există deja – Institutul de Promovare a Vinului Românesc, Academia Oamenilor de Știință din România...
, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, o structură-mamut cu 1.250 de posturi...
, Casa de Comerț „Unirea”, o companie falimentară a statului român...
, făcută ca să cheltuiască bani aiurea, să-i risipească aiurea, trebuia desființată.
Acum, nu doar că n-o desființați, mai băgați încă 100 de milioane de euro în ea, ca să fie căpușată, evident, de activul de partid.
Autoritatea Națională pentru Promovarea Investițiilor – de parcă investitorii ne spun... vin în România și ne spun...
, dar... avem o problemă, că nu avem o agenție de stat pentru promovarea investițiilor!
Jos Barna! Ilie la pușcărie!
## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**
Și ați mai făcut multe altele. Sute de milioane date, iarăși, le numiți investiții. De fapt, capitalizați companii de stat tip găuri negre, ca să plătească activ de partid și salarii pentru aceștia.
Și, dacă tot ajungem la asta, vedem și numărul salariaților la stat.
Numărul salariaților la stat a crescut cu aproape 17.000 de oameni...
din martie 2021 până în martie 2022.
O voce din sală
#49408Dați banii înapoi, Năsui! Tu și taică-tu!
## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**
Și lucrurile nu se opresc aici.
În fiecare săptămână...
O voce din sală
#49593Securistul de taică-tu!
...se anunță noi creșteri...
O voce din sală
#49717Motorola!
## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**
...de activ de partid, noi angajați la stat.
7.880 de noi posturi la MAI. Și ni se spune că avem nevoie de ele pentru că iese lumea la pensie.
Iese lumea la pensie. Dar, dacă iese lumea la pensie, lasă postul liber, nu-i așa?
Iese cineva, intră altcineva, numărul de posturi ar trebui să rămână constant, dar nu. 7.880 de noi posturi, cu pensii speciale!
536 de noi posturi la MIPE...
, 64 de noi posturi la Ministerul Mediului...
, plus zeci de demnitari...
, la care se adaugă cabinetele lor, secretari de stat, subsecretari de stat, secretari generali, secretari generali adjuncți, o armată întreagă de activ de partid, pentru că nu vă mai săturați să cheltuiți banul public...
O voce din sală
#50577Ați luat 120 de milioane de vaccinuri, hoților! Escrocilor! Nesimțiților care sunteți!
## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**
...pentru că vă gândiți că sunt alegerile departe...
în timp și, atunci, n-o să fiți trași la răspundere.
De unde bani pentru toate aceste creșteri de cheltuieli?
Evident, din taxe și impozite.
În mare parte din taxe și impozite, pentru că, de fapt, mediul privat a muncit, a produs valoare și încasările statului au crescut. Dacă vă uitați pe cifre, chiar au crescut, dar nici pe departe suficient cât pentru toate cheltuielile pe care le-ați făcut pentru a susține clientela politică.
Iar ce nu ați luat din taxe și impozite ați luat din datorie și ați folosit Banca Națională pe post de tiparniță, pentru a crea bani care apoi s-au dus în economie și au creat toate problemele pe care le vedem acum. Un leu din patru actuali a fost tipărit de la începutul pandemiei și până acum. De aceea avem inflație, nu din cauza războiului, nu din alte motive, ci pentru că am folosit această unealtă, această „taxă” perfidă și ascunsă care se numește inflație.
Avem un maxim al inflației pe 20 de ani. Ne uităm la împrumuturi – ne împrumutăm acum mai mult și mai scump decât în ultimii 25 de ani de istorie.
Mințiți românii că vor strânge cureaua, în timp ce aprobați cheltuieli noi pentru mii și mii de angajări și înființați noi agenții.
De fapt, nu faceți decât să pregătiți terenul pentru creșterea taxelor.
Tactica este foarte simplă – mai întâi explodați cheltuielile, vine deficitul, ziceți că n-aveți încotro, trebuie să puneți mâna mai adânc în buzunarul românilor.
Veți pretinde că ați încercat să strângeți cureaua, dar nu ați putut. Asta în timp ce, evident, faceți mii de angajări și dați sporuri cu dedicație pe bandă rulantă. Asta în timp ce salariul mediu la stat e cu aproape...
Vă rog să finalizați...
...70% mai mare...
...domnule deputat.
...decât cel din privat, adică cu 2.700 de lei mai mare. Știți ce este trist? Este că România...
Domnule deputat...
...chiar are...
...vă rog să finalizați.
Finalizez. Finalizez, domnule președinte.
30 de secunde.
## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**
Da.
Ce este trist cu adevărat este că România are foarte mult potențial.
Avem o economie diversă, avem antreprenori inovatori, dinamici, care se adaptează foarte ușor și care reușesc să pătrundă în piețe din toată lumea aceasta.
Ne mândrim cu ei, doar cu vorbe, pentru că, altfel, le facem viața un coșmar în România.
Trist este că nu avem politici centrate pentru ei. Trist este că nu încercăm să reducem povara administrativă și fiscală pe care o avem asupra lor și că în prag de criză – dacă tot vă place ce fac alte state și vă uitați în alte părți...
– niciun stat în lumea aceasta nu crește impozitele asupra populației în prag de criză, când vine o recesiune...
Vă mulțumesc, domnule deputat.
...când va veni greul. Lucrul acesta este greșit. Și întrebarea noastră...
Domnule deputat...
## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**
...pentru domnul ministru...
este: ce va face Guvernul ca să reducă cheltuielile, ce cheltuieli vor fi reduse și cum vom face exact ca să strângem cureaua în acest stat-mamut, care n-a făcut decât să crească?
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Invit la tribună pe domnul Adrian Câciu, ministrul finanțelor.
Domnule ministru, aveți 5 minute. Vă rog.
## **Domnul Adrian Câciu** _– ministrul finanțelor_ **:**
## Stimate domnule președinte,
Stimate doamne și stimați domni deputați,
Trebuie să recunosc că sunt un pic surprins de faptul că am fost solicitat la ora Guvernului cu titlul interpelării „Ne împrumutăm cu 1.000 de euro pe secundă. Ce facem să nu ajungem sau să ocolim dezastrul fiscal?”. Mă așteptam totuși să fie o prezentare și din partea celor care m-au invitat referitoare la date, cifre cu privire la împrumuturile României la datoria publică, la elemente care țin într-adevăr strict de Ministerul Finanțelor. E adevărat că încă nu am înțeles foarte clar dacă este vorba despre o dezbatere cu ministrul finanțelor sau o dezbatere cu Guvernul României, pentru că angajările despre care vorbea colegul deputat, pe care-l respect, totuși țin de Guvernul României.
Dar aș mai face o deosebire. Am fost invitat pe același subiect sau un subiect similar de către Senat și m-am prezentat și aș vrea să clarific foarte clar și faptul pentru care m-am prezentat astăzi, deși am ședință de Guvern. Este o formă de respect la adresa Parlamentului. Indiferent care grup va solicita sau mă va solicita, atâta timp cât sunt ministru, voi fi prezent.
Nu trec peste posibilitatea ca unii să caute, să speculeze, să facă marketing politic din chemarea ministrului de finanțe la pupitrul Parlamentului. Cred că ministrul finanțelor este dator să vă explice cum stăm.
Și o să încep în felul următor. Am preluat o situație foarte complicată. N-aș vrea să mă refer la ipocrizie din perspectiva celor care au condus înainte, dar situația complicată întotdeauna înseamnă o moștenire, o situație complicată reprezentând deficite imense, deficit de concurent de 7%, un deficit public mare prognozat să se termine în 7,13% în anul 2021, după ce în 2020, în timpul pandemiei, am avut 9,4%, o datorie publică crescută cu 13,7 puncte procentuale în doar doi ani de zile. Și am anunțat de la început că situația este complicată – o inflație care s-a triplat într-un singur an, în anul 2021, când era și USR la guvernare, de la 2,6%, în noiembrie, când am preluat mandatul, era 7,8%; dobânzi
care s-au dublat într-un singur an, tot în anul 2021, de la 2,4%, am preluat la 5,5%. Deci iată elemente care evoluau într-un mod îngrijorător.
Am preluat guvernarea, am preluat mandatul și am încercat să echilibrăm și să stabilizăm România. Primul lucru pe care l-am făcut pentru a stabiliza România a fost să îi oferim un buget, potrivit legii, înainte de începerea exercițiului financiar. Acest lucru a condus la predictibilitate fiscalbugetară, a condus la generarea de încredere în rândul investitorilor, atât străini, cât și români, iar datele pe primele 3 luni din perspectiva investițiilor străine directe ne arată că acestea au crescut cu 9,4% față de aceeași perioadă a anului trecut și au dus la redeschiderea dialogului cu Comisia Europeană cu privire la modul în care România abordează procedura de deficit excesiv și ieșirea din aceasta.
Mai mult decât atât, în lunile noiembrie și decembrie 2021, am reușit reducerea deficitului pe ESA, deși era prognozat la 8%, la 7,1%. Mulți spun că s-a făcut lucrul acesta înainte. Vă spun că nu s-a făcut, pentru că erau foarte multe cheltuieli amânate când am venit la guvernare, peste 40 de miliarde lei amânate. Erau, dacă vă aduceți aminte..., la rectificarea pe care am făcut-o nu erau banii prinși de pensii, de salarii, dar am trecut peste, le-am rezolvat. Este anul 2022, un an complicat, un an care este supus unei presiuni inflaționiste care nu s-a mai manifestat în România din 2002, o presiune inflaționistă care nu vine din intern, ci din extern, țări europene care nu s-au mai confruntat cu acest fenomen poate de 50 de ani.
Mai mult decât atât, criza prețurilor la energie o cunoașteți cu toții. Gestionarea acestei situații cu privire la oferta diminuată de energie, conflictul din Ucraina, care a generat șocuri pe lanțurile de aprovizionare cu combustibili, toate aceste elemente au condus Guvernul în a lua măsuri adaptive, dinamice pentru a sprijini economia României. Efectul îl vedeți în creșterea economică pe trimestrul I. Creșterea economică nu se face din birou și nu a făcut-o nici Guvernul. A făcut-o parteneriatul dintre Guvern și mediul de afaceri și le mulțumesc antreprenorilor pentru faptul că au înțeles că suntem solidari cu aceștia și că încercăm să sprijinim cu stimuli economici concreți, cu bani în economie. Acest lucru s-a întâmplat în trimestrul I, se întâmplă și în continuare. Evident, acest pachet de sprijin cu care am venit necesită o presiune pe deficit. De aceea Guvernul a și luat măsura să reducă, să diminueze cheltuielile bugetare cu minimum 10%.
În același timp...
## **Domnul Cătălin Drulă**
**:**
Doar pe bunuri și servicii! Nu mai mințiți!
## **Domnul Adrian Câciu:**
În același timp...
Domnule deputat, eu nu mint niciodată!
Am un mare defect. Dumneavoastră vreți poate să manipulați! Pe bunuri și servicii, pe subvenții, pe transferuri, sunt multe capitole!
## **Domnul Cătălin Drulă**
**:**
E reținerea de 10%!
Mă lăsați să-mi termin speech-ul?! Mulțumesc pentru provocare.
Nu dialogați cu sala, domnule ministru, și vă rog să vă apropiați de final!
## **Domnul Adrian Câciu:**
Toate elementele de sprijin pentru economia României vor fi susținute din bugetul României, fără a afecta deficitul public, așa cum este el angajat în legile bugetare anuale. De altfel, acest lucru îl veți vedea în rectificarea bugetară. Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Are cuvântul domnul deputat Drulă Cătălin, reprezentantul Grupului parlamentar, pentru lămuriri suplimentare. Vă rog.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
## Domnule ministru,
Vorbiți despre economie, despre dezastrul economic care se întâmplă în timpul guvernării dumneavoastră ca despre un fenomen meteo. Vă uitați ca la ploaie, așa, și vă întrebați când se oprește.
Alimentați această inflație și dobânzile record în ultimii 25 de ani prin politica fiscală dezastruoasă pe care o duceți.
N-ați vorbit nimic aici despre reducerea cheltuielilor bugetare. Ați spus că de la 1, de la mijlocul anului, la 10%. Nu sunt 10%! Sunt excepții în ceea ce ați anunțat. E vorba doar despre bunuri și servicii, e vorba despre reținerea aia de 10% căreia nu-i mai dați drumul. Bunurile și serviciile sunt 13%. Deficitul bugetar va bubui mult peste ce ați pus în buget, 5,8%, se duce către 7 și ceva. Ar trebui să mergeți la 3%, asta v-a zis și BNR!
O să mergem către stagflație în ritmul ăsta și las aici vorbele, că aici, în această Cameră, rămân lucrurile înregistrate și veți fi responsabil, da?! Nu veți putea spune că nu știți, că sunt presiuni externe, că sunt cauze exogene și așa mai departe.
Dumneavoastră, prin politica pe care o duceți, de a nu închide deficitul bugetar, de a merge... – către excedent ar trebui să mergem în perioadele astea ca să scoatem gazul pe care îl puneți pe focul inflației –, prin deficitul pe care-l duceți și cheltuielile statului care se accentuează fără a face nimic pe partea de venituri de colectare – numai svaițer e codul ăla fiscal –, prin toate aceste măsuri pe care nu le luați, de fapt puneți bazele acestui dezastru care ne va lovi peste un an sau doi. Și este aici președintele dumneavoastră de partid.
Vă provoc, nu veți lua guvernarea la rotativă, la anul, în mai, și e foarte clar de ce nu o veți lua, pentru că știți ce dezastru ne paște. Știți toți! Nu știți toți! Voi, cei din prima bancă, știți unde ne ducem cu economia și nu veți lua, domnule Ciolacu, guvernarea, pentru că ăsta este stilul PSD: „După noi, potopul!”
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc.
Urmează dezbateri din partea celorlalte grupuri...
## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu**
**:**
Drept la replică!
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Drept la replică?
Vă rog, domnule președinte.
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**
**:**
Dați drumul la cronometru!
## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**
Nu i se dă drumul, fiindcă e drept la replică! Vă rog frumos, nu l-am întrerupt pe domnul Drulă vorbind! Domnule lider... Am venit din bancă...
Domnul ministru împreună cu ministrul sănătății trebuie să facă un singur lucru: să nu plătească un miliard de euro pentru vaccinurile pe care le-ați comandat degeaba!
Fiecare român ar fi trebuit să se vaccineze de vreo zece ori.
Aș vrea și eu să dați niște explicații: cum s-au comandat aceste vaccinuri?
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul Roman. Vă rog.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Înțeleg că se rupe, se fărâmițează USR-ul și înțeleg gestul politic al colegilor noștri de astăzi. Să vedem cine mai rămâne și cine pleacă! Dar, mă rog, nu e treaba noastră, e treaba colegilor noștri, dar înțelegem de ce unii își fac treaba în Parlament.
Ascultându-i, m-am întrebat dacă în ultimele luni sau anul trecut colegii noștri au fost la guvernare sau au fost pe lună. Îmi amintesc că erau la guvernare și îmi mai amintesc că atunci când se stabilea viitorul financiar al României, prin PNRR, așa de bine au negociat, că nu avem niciun leu pentru irigații!
Așa de bine au negociat, că astăzi avem probleme pentru a da pensionarilor șansa la o viață mai bună!
Așa de bine au negociat, încât vedem ce dificultăți sunt pentru partea de investiții!
Așa de bine au negociat, încât am văzut cum stă treaba cu locurile de muncă!
Așa de bine au negociat, încât inclusiv cei care i-au votat, o mare parte din IT-ști, au fost șuntați și nu mai vor facilități fiscale pentru IT-iștii care le-au făcut campanie și care i-au votat.
Că nu înțeleg satul românesc am înțeles! Au tăiat și lemnele de foc pentru amărâtul de român care se încălzește și trăiește greu la țară și se încălzește cu lemne de foc.
Despre asta este vorba!
În schimb, la consultanță, a fost valoarea consultanței mai mare decât valoarea proiectului! De ce? Pentru că adevărații „băieți deștepți” sunt cei din USR. Acolo s-au pus banii pentru firmele de casă ale USR, acolo s-au pus banii pentru firmele baronilor din USR și, așa cum spunea un coleg aici, s-au cheltuit pe vaccinuri, în timpul mandatelor miniștrilor USR, cât pentru toți locuitorii din Uniunea Europeană.
E dreptul dumneavoastră democratic să chemați miniștrii în Parlament, însă în ultimele trei sau patru întâlniri de acest gen pe care le-ați organizat, stimați colegi, totul s-a întors ca un bumerang împotriva dumneavoastră, pentru că ipocrizia salvează – cum ziceți voi – România. Oare?
Mulțumesc.
Mi-a zis „domnule Ciolacu” de vreo trei ori. Dacă nu știți cum mă cheamă, vă scriu eu, vă fac un tatuaj.
Domnule Drulă, ne încadrăm în deficit fără nicio problemă.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Năsui Claudiu, din partea Grupului USR. Vă rog.
## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
În primul rând, să știți că PNRR nu împiedică nicio creștere de pensii, este o minciună pe care o tot propagați. Nu suntem încă la plafon, mai avem mult până acolo. Ceea ce împiedică PNRR – și ministrul actual al muncii a recunoscut – e creșterea pensiilor speciale. Este foarte diferit!
PNRR împiedică, într-adevăr, creșterea pensiilor speciale și este un lucru foarte bun și foarte sănătos pentru România.
Domnule ministru al finanțelor, ne-ați spus câteva lucruri cu care eu chiar sunt de acord, să știți, aici. Ne-ați spus că ați primit o moștenire grea, că lucrurile erau dificile. Aici eu tind să fiu de acord. România a intrat în pandemie, dacă mai țineți minte, cu 3% deficit. Eram la 3% deficit bugetar, adică la maximul posibil admis de către Uniunea Europeană, ne jucam pe marginea prăpastiei și, evident, în momentul în care a venit vântul am și căzut și a ajuns deficitul mult mai mare și avem toate problemele pe care le avem acum.
Ați spus un lucru care m-a contrariat.
Ați spus că Guvernul este cel care a crescut cheltuielile, nu Ministerul Finanțelor. Este foarte interesant lucrul acesta, pentru că absolut toate cheltuielile care trec prin Guvern au și avizul Ministerului Finanțelor și chiar aș vrea să văd exact dacă avizul dumneavoastră a fost negativ sau pozitiv.
Problema cea mai mare a României nu este că avem o situație economică dificilă, ci că aruncați în continuare gaz pe foc.
Dacă vrem într-adevăr să oprim această situație dificilă, trebuie să reducem cheltuielile. Și aici ați zis despre aceste 10% cheltuieli pe care le reduceți, cu câteva excepții, care, dacă e să le însumăm, vedem că de fapt ajung la aproximativ 72% din toate cheltuielile statului, sunt excepții. Deci mai tăiem din alea 30% și, dacă ne uităm la acele cheltuieli de 30% bunuri și servicii – uitați-vă și dumneavoastră în buget sau, mă rog, aveți specialiști bugetari care se pot uita –, o să vedeți că marea majoritate a acelor cheltuieli sunt de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, deci sunt de fapt medicamente.
Vreți să tăiați la medicamente, probabil, nu la sinecuri, nu la agenții, nu la sporuri, nu la salarii, nu la angajările extra pe care le faceți, nu la PNDL, ci de acolo, ceea ce ar fi chiar o știre, dacă într-adevăr este așa.
O voce din sală
#68061Mincinosule!
## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**
Ați spus, de asemenea, că USR-ul a contribuit la problemă, ceea ce este iarăși o greșeală. Este o greșeală pentru că în scurtul timp cât am reușit să fim la guvernare, cu toate piedicile care ne-au fost puse, am reușit să scădem cheltuielile statului în ministerele noastre și, oricum, să punem lucrurile pe un făgaș de scădere a cheltuielilor, a risipei, a corupției, lucru care ar fi foarte bun de continuat.
Și, da, domnule Câciu, admir faptul că ați venit astăzi la tribună, v-ați prezentat în fața Parlamentului. Poate e bine să ia acest exemplu al dumneavoastră și colegi de-ai dumneavoastră de Guvern – mă refer la domnul Virgil Popescu, care se eschivează foarte des de la a veni în fața Parlamentului –, dar lucrul acesta nu este o bravură, ci este normalitatea. Ar trebui să veniți aici, să ne răspundeți la întrebări. Din păcate, tot nu s-a înțeles foarte clar ce cheltuieli veți scădea. Pentru că, dacă vreți într-adevăr să vă mențineți în țintele acelea de deficit, trebuie să faceți unul din două lucruri: fie să creșteți taxele, fie să scădeți cheltuielile. Or, dumneavoastră, în momentul actual, creșteți cheltuielile. Și acesta este motivul pentru care sunteți aici.
Mulțumesc frumos.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Axinia Adrian-George, Grupul parlamentar AUR.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,
Ați afirmat zilele trecute că România trebuie să se împrumute cu 80 de miliarde de lei pentru a rostogoli datoria unor guverne anterioare. Ați preferat însă să prezentați doar partea plină a paharului.
În realitate, documentul justificativ pentru bugetul pe 2022 arată că România trebuie să împrumute în acest an 145 de miliarde de lei de pe piața internă și externă pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriilor anterioare.
Execuția bugetară ne arată falimentul politicilor fiscale ale Guvernului în care, domnule Câciu, sunteți ministrul finanțelor.
Potrivit datelor raportate de ministerul pe care-l conduceți, investițiile sunt blocate, se cheltuiesc sume fabuloase pentru dobânzi, la împrumuturile necesare finanțării deficitului bugetar, iar Executivul încurajează valul inflaționist pentru a-și spori încasările bugetare.
În acest context, vreau să vă adresez câteva întrebări:
1. Cum explicați faptul că România a ajuns să se împrumute la cele mai mari dobânzi din ultimii 10 ani, atât pe piața internă, cât și pe cea externă?
Pe 10 mai 2022, de exemplu, România s-a împrumutat la costuri de aproape 8% pe termen lung, statul luând cel mai scump împrumut în lei pe 10 ani, cel puțin din 2005 până în prezent.
· other
1 discurs
<chair narration>
#708192. De ce împrumutăm bani pentru care plătim dobânzi, dacă nici măcar nu suntem capabili să folosim aceste credite? Mă refer în mod concret la acei aproape 3,9 miliarde de euro din PNRR, jumătate din împrumuturi, sume care stau nefolosite.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#710593. Ce măsuri fiscal-bugetare de reducere a inflației v-ați propus să adoptați, dacă aveți în plan adoptarea unor asemenea măsuri?
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#711904. De unde vin concret banii pentru voucherele pe care le-ați promis românilor? Celebrele vouchere vor fi plătite cu banii alocați proiectelor de investiții, veți tăia în continuare de la investiții, pentru a pompa în consum. Când veți publica rectificarea bugetară care ar urma să operaționalizeze pachetul de măsuri socioeconomice anunțat? Vrem și noi să vedem exact de unde vin resursele financiare, câtă vreme nu se schimbă ținta de deficit.
· Informare · informare
53 de discursuri
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Miklós Zoltán, din partea Grupului UDMR.
Vă rog, domnule deputat.
## **Domnul Miklós Zoltán:**
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,
Stimați colegi, Voi fi scurt și la obiect.
Vrem dezvoltare, așadar, vrem și investiții. Toți, indiferent de partidele din care facem parte. Gradul de îndatorare a crescut, crește tocmai pentru că vrem investiții, în special din componenta de finanțare rambursabilă a PNRR. Sumele contractate pentru implementarea PNRR vor merge în proiecte de infrastructură, în proiecte de mediu și energie, în proiecte de digitalizare. Efectul acestora în economie se va vedea pe termen mediu și lung, ar fi ipocrizie să pretindem altceva.
Ne-am înhămat împreună, dragi colegi din opoziție, să implementăm PNRR, pe care l-am negociat cu Comisia Europeană, l-am definitivat, iar ulterior, în Parlament, am aprobat și componenta de finanțare rambursabilă.
Și toate acestea pentru că vrem dezvoltare prin investiții, în ciuda circumstanțelor extraordinare pe care le traversăm: efectele pandemiei de COVID-19 și conflictul militar de pe teritoriul Ucrainei.
Când și în ce fel va fi soluționat războiul nimeni nu știe. Cu ce efecte și cu ce costuri iarăși nu avem cum estima.
Să mai adaug și faptul că deocamdată PNRR rămâne așa cum s-a aprobat. Nu-l putem adapta noilor realități și necesități, așadar, nu ne rămâne decât să îl implementăm cât putem mai bine.
În paralel, guvernarea are responsabilitatea unică de a contracara efectele pe care multiplele crize le au asupra cetățenilor și afacerilor.
Eu sunt convins că ministerul va veni, potrivit reglementărilor Legii nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, cu măsuri de limitare a creșterii gradului de îndatorare. Mai mult ca sigur că acestea nu vor avea efecte similare cu propunerea de „zero taxe pe salariul minim”, măsură care nu doar că ar fi afectat veniturile primăriilor, ci ar fi condus și la reducerea veniturilor bugetului general consolidat cu circa 5% din PIB.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Vîlceanu Dan, din partea Grupului PNL. Mai aveți 34 de secunde. Vă rog să vă încadrați în timp.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Nu o să dureze 30 de secunde, o să dureze mai puțin. Am vrut să iau cuvântul doar pentru a vă da câteva date care au fost prezentate cu lista de fairplay.
Anul trecut, după 11 luni, deficitul bugetului consolidat era de 47%. Am terminat anul, după o lună de guvernare, cu domnul Câciu la minister, cu 6,7% și vă garantez – puteți să faceți un calcul – că sumele necesare pentru plata pensiilor și a salariilor până la finalul anului nu însumau 2% din PIB.
Doi la mână, nu ați finanțat nici măcar un împrumut luat în ultimii doi ani până acum.
Deci acei 80 de miliarde la care faceți referire nu se referă la împrumuturi pe care le refinanțați din ultimii doi ani.
Vă rog să finalizați!
## Trei la mână.
Dacă refinanțăm datoriile din trecut, refinanțăm datoriile multor guverne și până la urmă ăsta este rolul. Nu m-am dus niciodată, indiferent de ministerul pe care l-am preluat, să dau vina pe cei dinaintea mea. Mi se pare lipsit de fairplay, cu atât mai mult la finanțe, unde, așa cum știți, împrumuturile se fac pe 10 ani, pe 14 ani și așa mai departe.
Deci aș fi vrut ca în prezentarea dumneavoastră să lăsați asta cu „greaua moștenire”, că nu e fairplay să faceți asta.
Și încă ceva. Dacă aplicați pentru dumneavoastră anumite criterii pentru creșterea inflației și pentru creșterea deficitului, aplicați-le la toți, că și anul trecut era o situație foarte grea...
Vă mulțumesc, domnule deputat!
...și, nu în ultimul rând – atât vreau să mai spun –, nu uitați că în 2020 am făcut acel deficit – și asta e valabil și pentru colegii de la USR –, am făcut acel deficit de 9,4% pentru că România două luni de zile a stat în lockdown, ceea ce nu este cazul acestui an.
Mulțumesc.
Domnul Drulă. Vă rog.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Vorbeam mai devreme despre cheltuieli fără măsură ale statului, dar măcar dacă ați cheltui pe ce trebuie!
Vă dau două cifre, domnule ministru al finanțelor, domnule premier din umbră Ciolacu.
Execuția bugetară la 4 luni, din cifrele oficiale ale Ministerului Finanțelor, pe investiții – mai mică decât anul trecut cu 7%. 12,1 miliarde, în loc de 13,1, pe final de programe europene.
INS. Volumul lucrărilor de infrastructură: minus 12% pe primul trimestru față de anul trecut. Acestea sunt acele autostrăzi. Și cauza o identifică chiar INS-ul, nu eu – licitații blocate, proiecte blocate.
Măsluiți cifrele, prin a nu restitui TVA-ul. TVA restituit pe primele 4 luni. Anul acesta: 6,6 miliarde. Anul trecut, pe aceeași perioadă: 9,1 miliarde, în condițiile în care baza este mai mare, pentru că TVA-ul se aplică și aduce mai mulți bani la buget din cauza inflației.
Deci investiții nu, cifre măsluite, ROBOR record la 6%, inflație, de asemenea, la 14%. Ăsta este, pur și simplu, dezastru economic!
Vă mulțumesc. Domnul Focșa Dumitru-Viorel, Grupul parlamentar AUR. 14 secunde, domnule deputat.
O să vă opresc microfonul dacă depășiți mai mult de 30 de secunde, să știți!
Vă rog să procedați ca și cu ceilalți colegi, da?!
Am o întrebare pentru domnul ministru: dacă în constituirea bugetului la care dumnealui a lucrat a avut în vedere și colectarea amenzilor de la românii care au fost fugăriți pe stradă în timpul pandemiei. Sunt elevi care n-au terminat liceul și au amenzi de 1.000-2.000 de lei. Vă dați seama? Ce facem noi cu acești elevi? V-ați gândit, domnule ministru, la o amnistie financiară? Mulțumesc.
Domnul Ludovic Orban. Vă rog, domnule deputat.
Domnule președinte de ședință, Domnule ministru,
Este evident pentru orice om care a învățat aritmetică că nu aveți cum să executați acest buget cu care v-ați prezentat în fața Parlamentului la începutul anului, pentru că, în loc să faceți o analiză foarte serioasă a situației economice, în loc să încercați să luați măsuri, pe de o parte, de reducere a inflației, prin politici fiscal-bugetare, și, pe de altă parte, măsuri de stimulare a creșterii economice și mai ales de reducere a deficitului bugetar și a cheltuielilor, dumneavoastră inventați noi cheltuieli, în condițiile în care este foarte clar că veniturile, chiar umflate cu pompa inflației pe care o încurajați, vă vor asigura sumele necesare pentru cheltuieli.
Dacă vă uitați pe execuția bugetară pe primele 4 luni, o să vedeți că aveți probleme enorme și nu numai că nu aveți de unde să suplimentați cheltuielile pe care văd că le anunțați cu generozitate...
Încercați să încheiați, vă rog!
...ci vă veți afla în situația în care nu veți putea finanța acele cheltuieli și o veți face pe spinarea pensionarilor cărora le-ați promis că le măriți pensiile cu 40% și nu le-ați mărit decât cu 10%, la o inflație de14%, o veți face pe spinarea celor din mediul de afaceri, cărora nu le rambursați TVA-ul și întârziați cu plata concediilor medicale, o veți face pe seama investițiilor, care în mod evident sunt la un nivel mai jos decât în anul 2021, asta în condițiile în care vă trebuie spațiul bugetar pentru începerea implementării PNI „Anghel Saligny”, în condițiile în care PNDL 1 și PNDL 2 nu sunt finalizate și mai au nevoie în următorii doi ani de finanțări de aproximativ 8-10 miliarde, dacă nu și mai mult.
Vă trebuie spațiu bugetar ca să faceți față creșterii costurilor lucrărilor publice, pe care încă nu l-ați evidențiat prin acte normative la nivelul real, și faptul că se închid șantiere sau că se opresc lucrări sau că nu se mai semnează contracte pe baza unor proceduri de licitație derulate anterior, în baza unor SF-uri cu o documentație tehnico-economică de pe vremea lui Pazvante Chioru’, este exact realitatea a ceea ce vă spun eu. Vă trebuie spațiu bugetar pentru începerea absorbției...
Domnule deputat, vă rog să finalizați! Ați depășit cu mult timpul alocat!
...fondurilor rambursabile din PNRR, vă trebuie spațiu bugetar pentru creșterea..., pentru că este evident că dacă vă împrumutați cu peste 8% dobândă va fi o tendință de creștere asimptotică a cheltuielilor pentru serviciul datoriei publice.
Va trebui să respectați strategia fiscal-bugetară pe care tot voi ați pus-o pe masa Comisiei Europene și nu veți avea capacitatea să faceți lucrul acesta.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
În concluzie, domnule ministru, învățați să spuneți „nu”! Spuneți-le celor care sunt colegi cu dumneavoastră în Guvern și care nu înțeleg economie și...
Puteți opri microfonul domnului deputat! Mulțumesc.
## **Domnul Ludovic Orban:**
...execuție bugetară că nu mai este posibil să crească...
Dacă mai sunt înscrieri la dezbateri? Dacă nu, domnule ministru, aveți cuvântul. Vă rog.
## **Domnul Adrian Câciu:**
O să am rugămintea... Dacă nu răspund la toate întrebările, o să le preiau și o să răspund în scris, pentru că au fost multe de la colegi și de la AUR.
Dan are dreptate, într-un fel n-am fost ferm în ce am spus, dar m-am referit pentru colegii noștri de la USR. Și, Dan, știi foarte bine!
Vă dau un exemplu. Cu 700 de milioane de euro, în acest an, pe care îi plătim pe vaccinuri, creșteam pensiile cu 5%. Ne obligați să ne ducem într-o zonă în care să căutăm să echilibrăm bugetul, să diminuăm deficitul, să rezolvăm problemele din trecut, adaptându-ne la provocările prezentului, care nu sunt puține. Și credeți-mă că asta facem în fiecare zi!
Ați spus ceva de investiții și aveți dreptate. Investițiile au fost blocate pentru că prețul materialelor a crescut și nimănui nu i-a păsat.
Acest guvern, așa cum îl vedeți dumneavoastră, cu ministrul de finanțe făcând parte din el, a găsit soluția să finanțeze toate contractele de investiții de la autoritățile locale și din infrastructura mare, inclusiv cele din fonduri europene.
Până acum se spunea că nu se poate. Împreună cu domnul ministru Boloș, împreună cu liderii coaliției am găsit soluția și iată că se poate.
Vorbeați întotdeauna și vorbiți numai despre cheltuieli. Un buget întotdeauna e construit și pe venituri.
Noi am început și avem un deziderat să creștem colectarea veniturilor bugetare. Acest lucru se vede. Făceați o comparație, ați prezentat doar creșterea cheltuielilor. 15%. Dacă vă uitați și pe venituri, vedeați o creștere de 20% în primele 4 luni; și mai ales, ce e foarte important, la veniturile fiscale – 23%.
Cât suntem în această guvernare, găsim soluții să ținem România nu pe linia de plutire, ci acolo, pe traiectoria pe care s-a angajat și traiectorie de pe care câteodată – și o să spuneți că vorbim de fosta moștenire – era să derapeze anul trecut. De ce ne împrumutăm la 8%? Pentru că avem o inflație imensă! Nu este inflația noastră!
Nu! Când s-a făcut liberalizarea pieței energiei, de fapt s-a făcut liberalizarea prețurilor la energie! Au generat o inflație imensă! Ultima lună de inflație, dacă vă uitați, 28%, înseamnă creșterea prețului la energie. Acolo vedeți consecințele unor politici care nu s-au făcut bine. Se puteau face mai bine! Nu zic că nu trebuiau făcute, dar se puteau face mai bine. Încercăm să stabilizăm, încercăm să reparăm și vom face asta în continuare!
O să vedeți că angajamentele cu privire la deficitul bugetar vor fi menținute și se va încheia anul așa cum ne-am angajat.
Mai mult decât atât, pe 31 iulie a acestui an veți avea o surpriză. Veți avea strategia fiscal-bugetară pentru prima oară în istorie depusă și adoptată așa cum scrie în lege de către Guvern, nu la final de an, nu anul viitor, astfel încât toți investitorii din România să știe cum arată România în următorii doi ani.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor deputați, Am încheiat dezbaterile politice de astăzi.
Potrivit programului de lucru, lucrările noastre continuă cu primirea de răspunsuri orale la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului. Vă mulțumesc.
PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ
Bună ziua, doamnelor și domnilor colegi!
Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 30 mai 2022, consacrată primirii răspunsurilor la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.
Procedura o cunoaște fiecare dintre dumneavoastră, nu o mai reluăm.
Intrăm direct în ordinea de zi consacrată răspunsurilor la întrebări.
Și întreb dacă domnul deputat Coleșa Ilie-Alin este în sală.
Vă rog, domnule deputat.
Aveți adresată întrebarea „Ministerul Educației, prin instituția UEFISCDI, aflată în subordinea sa, impune ideologia de gen tuturor universităților, instituțiilor publice de cercetare și tuturor entităților publice și private care doresc să acceseze o finanțare în domeniul cercetării”. E întrebarea nr. 4.747A.
Domnul secretar de stat Lixandru Ionel-Florian e în sală și vă poate prezenta răspunsul.
## **Domnul Ionel-Florian Lixandru** _– secretar de stat în Ministerul Educației_ **:**
Stimate domnule președinte de ședință, Stimate domnule deputat,
Referitor la întrebarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele.
Planul de egalitate de gen elaborat de UEFISCDI nu are legătură cu educația de gen, scopul fiind acela de a asigura eligibilitatea organizațiilor de cercetare din România pentru a participa la competițiile organizate de Comisia Europeană, prin programul-cadru Horizon.
Ghidul propus de UEFISCDI nu este obligatoriu, drept urmare nu a fost impus niciunei instituții. Fiecare organizație de cercetare din România poate alege să nu implementeze acest ghid, caz în care nu este eligibilă pentru a participa la competițiile Horizon Europa.
Vă mulțumesc. Vă rog, domnule Coleșa.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate domnule secretar de stat,
Ați afirmat că planul de egalitate de gen nu are legătură cu educația privind egalitatea de gen, deci e o contradicție flagrantă. Evident că are și, dacă ne uităm pe el, vedem că în literă face distincție între noțiunea de sex și cea de gen și o condiționează în privința accesului universităților la finanțarea proiectelor de cercetare, inovare, dezvoltare. Deci nu putem spune că nu este obligatoriu atâta timp cât condiționează finanțarea activității lor. În mod implicit, este obligatoriu. Deci are legătură, pentru că despre asta e vorba, chiar și din titlu, cu educația de gen, condiționează existența, pentru că condiționează finanțarea, și ați vorbit pe lângă subiect pur și simplu.
Vă mulțumesc oricum.
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Domnul secretar de stat István Demeter a trimis deja răspunsurile în scris pentru o revenire la o întrebare adresată de domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav, din partea Grupului minorităților, și pentru domnul deputat Lazăr IoanMarian, din partea Grupului USR, pe tema „Implicarea Ministerului Culturii în procesul de transpunere a directivelor delegate UE la nivelul legislației naționale”.
Mergem mai departe.
- Domnul secretar de stat Attila György este în sală? Este.
Domnul deputat Giurgiu Adrian, de la USR, este în sală? Dacă nu, o să vă rog să transmiteți răspunsul în scris și, dacă mai aveți răspunsuri la alte întrebări, să așteptați. Dacă nu, e în regulă!
Mulțumesc.
De la Ministerul Economiei, domnul secretar de stat Nedelcea dacă este în sală?
Nu este în sală.
O să rog să transmită răspunsul în scris către domnul deputat Lazăr Ion-Marian, de la USR.
- Domnul deputat Dămureanu Ringo este în sală? Nu.
Atunci, o să-l rog pe domnul secretar Mihai Pașca să transmită răspunsul în scris pentru întrebarea nr. 4.836A. ## Mergem mai departe.
Domnul Dragoș-Costin Telehuz este? Numai o secundă! O întrebare din partea domnului Acatrinei DorelGheorghe, Grupul AUR.
Este domnul...? Este sau nu?
Așa, este domnul în sală!
Și a domnului Pușcașu Lucian-Florin, tot Grupul AUR. Vă rog să prezentați răspunsul la întrebarea „Majorarea subvenției la combustibil și îngrășăminte”.
**Domnul Dragoș-Costin Telehuz** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**
Mai aveți ceva de completat?
Toate detaliile sunt puse la dispoziție în scris și sunt – am zice – complete.
În regulă.
Domnule deputat Pușcașu, dacă doriți să interveniți? Nu.
Mulțumesc.
Vă mai informez că veți primi răspuns în scris din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la cealaltă întrebare pe care ați adresat-o împreună cu domnul Acatrinei, „Avem capacitatea de a valorifica potențialul agricol al României?”. Știți mai în detaliu despre ce este vorba.
Pentru întrebarea domnului deputat Șlincu DanConstantin, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului solicită amânare.
Întrebarea domnului deputat Lazăr Ion-Marian – Ministerul Antreprenoriatului și Turismului solicită amânare.
Pentru întrebarea domnului deputat Giurgiu Adrian, „Stadiul Programului «Educația și conștientizarea publicului pentru protecția mediului»”, se solicită amânare din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Pentru domnul deputat Șlincu Dan, Grupul PSD, Ministerul Energiei solicită amânare, la fel și pentru întrebarea domnului deputat Tuhuț Radu-Marcel, aceeași solicitare din partea Ministerului Energiei.
Mai sunt trei solicitări de la domnul deputat al USR Lazăr Ion-Marian, una către Ministerul Afacerilor Interne, a doua către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și a treia pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, pentru care, vă repet, se solicită amânarea.
Am terminat cu partea de răspunsuri la întrebări.
Intrăm în sesiunea de interpelări și începem cu lista, în ordinea în care au fost depuse, în ordinea numărului curent. Dacă domnul deputat Daniel-Codruț Blaga este în sală, Grupul USR?
- Nu.
- Domnul deputat Daniel-Florin Ghiță, Grupul PSD? Nu.
- Doamna deputat Elena Hărătău, Grupul PNL? Nu.
Domnul Gabriel Zetea, Grupul PSD? Nu.
Doamna Dumitrache Ileana-Cristina? Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este pentru Ministerul Sănătății.
Așadar, domnule ministru, un număr mare de familii din întreaga țară reclamă discriminare și o serie de vicii în procedura de adopție.
Deși autoritățile au anunțat îmbunătățiri în procesul de adopție și o simplificare a birocrației, părinții trag un semnal de alarmă că sistemul este în continuare unul dificil, care sperie și descurajează potențialii părinți. Problema semnalată de familiile care vor să adopte un copil o reprezintă art. 46 alin. (4) din HG nr. 798/2021, care face referire la: „În primele 6 luni de la eliberarea atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare care răspunde în aceeași măsură criteriilor de includere în cadrul listei și care locuiește în fapt la adresa de domiciliu/reședință din același județ/sector cu cel al copilului se ierarhizează în listă în funcție de vechimea atestatelor.”
Articolul mai sus menționat poate fi interpretat juridic în sensul că vor avea prioritate la adopție, în primele 6 luni de la eliberarea atestatului, familiile care locuiesc în fapt la adresa de domiciliu din același oraș/județ cu cel al copilului, însă cu respectarea vechimii atestatelor.
Dacă în primele 6 luni de la eliberarea atestatelor două familii adoptatoare îndeplinesc criteriile de adopție pentru același copil, prioritate va avea familia care locuiește în același oraș/județ cu cel al copilului.
Se poate considera că prin acest articol ierarhizarea se face exclusiv cu privire la adoptatorii cu atestate mai noi de 6 luni.
Adoptatorii cu atestate mai vechi sunt dezavantajați pentru că la nivelul fiecărui județ sunt și vor fi mereu familii cu atestate sub 6 luni care intră în potrivire cu copiii declarați adoptabili, iar adoptatorii cu atestate mai vechi de 6 luni sunt incluși pe lista de potrivire practică la nivel național, continuând să aștepte, în timp ce familiile cu atestate mai noi intră în potrivire cu copii declarați adoptabili. Față de cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, vă rog să identificați măsurile care să permită adoptatorilor să fie incluși cu prioritate pe liste în procesul de potrivire la nivel de județ în funcție de gradul în care aceștia corespund nevoilor și caracteristicilor copilului. Fără discriminare și defavorizare pe criterii ce țin strict de birocrație.
Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat. Dacă domnul deputat Vasilică Toma este în sală? Nu.
Din partea Grupului USR, domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz?
Nu.
Domnul Adrian Wiener? Nu.
Doamna Dumitrina Mitrea, Grupul AUR. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată domnului prim-ministru al Guvernului României Nicolae-Ionel Ciucă.
Obiectul interpelării: „Clarificări asupra aspectelor privind contractele ce vizează achiziția dozelor de vaccin anti-COVID-19”.
Stimate domnule prim-ministru,
Comisia Europeană a negociat în numele celor 27 de state membre ale Uniunii Europene și a semnat unul dintre contracte cu BioNTech Pfizer pentru un total de 300 de milioane de doze, dintre care 100 de milioane opționale. Bruxelles-ul a încheiat un al doilea contract, similar, tot pentru 300 de milioane de doze, ajungând ca în decursul anului trecut să aprobe și al treilea astfel de contract pentru achiziția a 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19 – 900 de milioane de doze ferm și 900 de milioane de doze opționale.
Acum câteva zile, oficialii polonezi au anunțat că vor solicita Comisiei Europene să își retragă actualele acorduri de achiziție de vaccin împotriva coronavirusului, după o întâlnire informală a miniștrilor sănătății din mai multe țări ale Uniunii Europene.
De asemenea, un diplomat slovac a declarat că țara sa intenționează să sprijine eforturile Poloniei, iar într-o declarație publică ministrul bulgar al sănătății a punctat că este îngrijorat de situația actuală a contractului de vaccinuri. La acest apel s-au raliat Letonia, Lituania și Estonia, care au cerut deja Comisiei să renegocieze contractele.
La videoconferința de miercurea trecută, organizată de Polonia, unde au participat și oficiali din România, Danemarca, Slovacia, Italia, Slovenia, Austria, Finlanda, Olanda, Luxemburg, Croația și multe alte state, Ministerul Sănătății român, pe site-ul lui, în ziua reuniunii, nu a emis decât un anunț despre vaccinarea cu doza a patra, nimic despre această videoconferință și nici în zilele următoare.
Mulțumesc, doamnă deputat. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dan Șlincu, Grupul PSD.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea este adresată domnului Sebastian-Ioan Buduja, de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Stimate domnule ministru,
Având în vedere că la finalul săptămânii trecute a intrat în vigoare directiva europeană privind protecția consumatorilor de pe piețele digitale, iar Guvernul a adoptat ordonanța de urgență prin care se aduc modificări în domeniul legislației privind protecția consumatorului, care include și prevederi importante prin care se combate dublul standard practicat de unii comercianți față de consumatorii români, vă rog să-mi comunicați ce instrumente a pregătit Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru a pune în aplicare toate aceste măsuri.
În contextul accelerării proceselor digitale în instituțiile de stat și cele private din România, precum și a extinderii utilizării platformelor online pentru achiziția de produse sau servicii, este important ca ministerul pe care îl coordonați să depună eforturi alături de celelalte ministere și autorități responsabile pentru a se asigura că legislația și programele folosite sunt potrivite pentru viitor și că le oferă aceeași protecție consumatorilor atât online, cât și offline.
Așa cum știți, conform Directivei europene privind protecția consumatorilor de pe piețele digitale, atunci când se caută un produs online, platformele trebuie să furnizeze informații transparente cu privire la modul în care sunt clasificate ofertele. Acest lucru este necesar pentru a se evita practicile comerciale înșelătoare.
Ați inițiat sau aveți în vedere să implementați împreună cu Ministerul Economiei și Autoritatea pentru Digitalizarea României instrumente de identificare a dublului standard folosit de unii comercianți în mediul online, având acum și cadrul legal de sancționare a acestor practici? Solicit răspuns în termenul legal de 15 zile. Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Romeo-Daniel Lungu.
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea este adresată domnului Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei.
Domnule ministru,
În 2021 prețurile energiei au crescut accelerat, iar în momentul de față piața este supusă unor noi provocări. Distribuitorii de energie electrică nu reușesc să cumpere din piață energia pentru consumul tehnologic al rețelelor, ceea ce ar putea avea consecințe dramatice pentru consumatorii finali. În lipsa unor tranzacții se prefigurează o criză acută de fonduri pentru distribuitorii de energie, atât pentru capitalul desfășurării operațiunilor, cât și pentru capitalul de investiții aferent anului 2022 și următorilor ani.
În acest context, domnule ministru, vă întreb: cum explicați lipsa de răspuns al producătorilor de energie la ofertele de cumpărare ale distribuitorilor la prețul recunoscut de ANRE pentru consumul propriu al acestora? Câte cereri s-au depus și câte au fost onorate?
Dacă distribuitorii vor fi puși în situația de a accesa împrumuturi pentru desfășurarea operațiunilor și pentru investițiile în rețele, costurile suplimentare nu se vor răsfrânge tot asupra consumatorilor, și așa foarte afectați de creșterea prețurilor?
Cum intenționați să rezolvați această situație? Deputat Romeo-Daniel Lungu.
Mulțumesc, domnule deputat.
O invit la cuvânt pe doamna deputat Raisa Enachi, Grupul AUR.
Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea este adresată domnului ministru al mediului, apelor și pădurilor Tánczos Barna.
Obiectul interpelării: „Clarificări asupra arderilor ilegale de deșeuri”.
Stimate domnule ministru,
În urma unei sesizări parvenite la biroul parlamentar, mi s-a adus la cunoștință o speță cu privire la anumite nereguli privind protecția mediului în ceea ce privește arderea ilegală a deșeurilor pe raza județului Vaslui.
Mi s-a comunicat că există un depozit de colectare a deșeurilor feroase și neferoase ce este situat în fosta zonă industrială a municipiului Vaslui. Uleiurile minerale nu sunt colectate în timpul dezmembrărilor și, în schimb, sunt lăsate să se scurgă în pământ sau sunt folosite pentru a arde plasticul sau cauciucul.
Arderea are loc în spatele limitei din fața drumului de pe strada Ceramica, care este protejată de clădiri, dar fumul produs ajunge la depozitul de pe strada Ceramica nr. 40, unde sunt depozitate produse alimentare. Sute de tone de cabluri sunt incendiate exclusiv noaptea pentru a extrage cupru și aluminiu.
Proprietarii depozitelor de colectare a deșeurilor feroase și neferoase, precum și ai perimetrului de lângă albia râului Bârlad ignoră cu desăvârșire autoritățile municipale.
Prin urmare, domnule ministru al mediului, vă solicit să efectuați verificări în zonele menționate.
Vă rog să-mi comunicați ce ați găsit la fața locului în urma controalelor, precizându-mi ce măsuri a luat Garda de Mediu în ceea ce privește activitatea poluantă a firmelor de colectare a deșeurilor.
Și care sunt principalele măsuri de combatere a transferurilor ilegale de deșeuri?
Vă mulțumesc, doamna deputat.
Invit la cuvânt pe domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul AUR.
Mulțumesc, domnule președinte.
Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a informat că, în urma evaluării de către Comisia Europeană a Planului Național Strategic 2023–2027 pentru agricultură, au fost primite o serie de observații critice, la a căror rezolvare ministerul ar fi început deja să lucreze.
Întrebăm motivele pentru care Ministerul Agriculturii nu a făcut publice aceste observații și solicităm ministerului să le publice pe site-ul oficial în forma originală. Solicităm să publice și data la care au fost primite aceste observații critice și să precizeze motivele pentru care acestea nu au fost
făcute publice, ele fiind foarte importante pentru securitatea și siguranța alimentară a României. În timpul fiecărei faze de dezbateri a acestui Plan Național Strategic, AUR a făcut o mulțime de propuneri și amendamente care vizau tocmai încurajarea finanțării gospodăriei țărănești, a fermelor mici și mijlocii din agricultură.
AUR a semnalat că propunerea PNS făcută de Ministerul Agriculturii a orientat preponderent bugetarea din PNS către fermele industriale de porc și pasăre din zona de câmpie, în detrimentul fermelor de familie de vaci, de oi și așa mai departe din zona montană.
Propunerea Ministerului Agriculturii pentru acest PNS a direcționat fondurile aproape în totalitate către agricultura convențională, în detrimentul agriculturii ecologice și al schemelor de calitate, care este unul dintre principalii indicatori ai conceptului „de la fermă la consumator”.
Amendamentele au fost ignorate de MADR și, în schimb, Comisia Europeană a trimis, după sursele care ne-au parvenit, aproximativ 370 de observații critice la acest plan național de strategie, vizând exact aceste domenii care au fost ignorate: gospodăria țărănească, fermele mici și mijlocii.
Cerem încă o dată publicarea pe site-ul oficial a acestor observații critice la Planul Național Strategic, trimise de către Comisia Europeană Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și finanțarea cu precădere a agriculturii ecologice, a gospodăriei țărănești...
Concluzionați, vă rog!
...și a fermelor mici și mijlocii din acest plan. Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Domnul deputat Ilie Suciu? Nu este în sală.
Domnul deputat Dumitru-Viorel Focșa, Grupul AUR.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea este adresată domnului ministru al sănătății, domnului ministru Alexandru Rafila.
Subiectul interpelării este cu privire la măsurile preventive
și tratamentele împotriva epidemiei de variolă a maimuței. Stimate domnule ministru,
Întreaga omenire se află sub o nouă alertă epidemiologică, variola maimuței, _monkeypox_ , cum este cunoscută la nivel mondial, care, conform informațiilor vehiculate pe toate canalele media, s-ar părea că se răspândește cu repeziciune, fiind probabil doar o chestiune de timp până când România va înregistra primul caz de infectare cu acest virus.
Chiar dacă semnele unei propagări accelerate și semnalele de alarmă cu privire la virulența cu care ne avertizase COVID-19, încă de când a fost declanșată în China, erau vizibile pe toate canalele media externe, în România ne aducem aminte că totul era bine și frumos și nu trebuia să ne speriem, deci nu am fost pregătiți. Ne-a prins pe nepregătite.
Pentru binele tuturor românilor ar fi cazul și momentul să învățăm din greșelile din trecut.
Pe cale de consecință, vă solicit să îmi transmiteți care sunt măsurile preventive adoptate de Ministerul Sănătății atât în vederea eliminării riscului de apariție a bolii și în țara noastră, cât și în vederea diminuării răspândirii acesteia, în cazul în care virusul nu ne va ocoli. De asemenea, vă rog să îmi comunicați cum se transmite acest virus, ce anume trebuie să facă românii pentru a se păzi de infecție, ce riscuri presupune infectarea cu variola maimuței, care este tratamentul aprobat și utilizat la nivel mondial, câte doze de vaccin au fost comandate până acum și cât au costat.
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Ultimul înscris la cuvânt, domnul deputat Pușcașu Lucian-Florin, Grupul AUR.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătății.
Domnule ministru,
La Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava nu se mai montează stenturi pentru toți pacienții, din lipsa materialelor. În plus, cei doi cardiologi intervenționiști, Paul Turcoman și Laurian Blaga, nu au o relație bună cu conducerea spitalului și, în scurt timp, nu vor mai avea intervenții decât în timpul programului de lucru, adică de luni până vineri, în intervalul orar 8.00–14.00. Într-un interviu acordat Radio Top Suceava, doctorul Turcoman a declarat: „Pacienții pot să apeleze cu încredere la serviciile de cardiologie intervențională din Suceava.” Activitatea medicilor pentru pacienții cronici este suspendată de aproximativ o lună și a fost informată și conducerea. Nu se mai pun stenturi. De altfel, în întreg județul nu e posibil așa ceva, nici măcar la cerere, contra cost. Pacienții pot solicita, însă procedura în sine nu poate fi efectuată din lipsa materialelor.
Urgențele de la Spitalul Județean Suceava au fost susținute de doctorul Turcoman timp de doi ani, 24 de ore din 24. Ulterior, s-a alăturat echipei și medicul Blaga. Acum, cei doi medici fac o săptămână și o săptămână partea de
urgențe. Din păcate, aceștia și-au depus demisia pentru contractul de chemări de la domiciliul, ceea ce înseamnă că după următoarele 16 zile lucrătoare nu se vor mai susține nici măcar urgențele în afara programului, adică de la ora 14.00 și până a doua zi, la ora 8.00 dimineața, respectiv în weekend. Nu știm cum vor mai fi rezolvate toate urgențele.
„Au existat tentative de colaborare din partea conducerii, dar sub niște auspicii impuse doar de directorii spitalului. Adică nu se poate să existe o colaborare când, de fapt, cerințele sunt numai unidirecționale” – este precizarea doctorului Turcoman.
Acesta a mai precizat că pacienții sunt în mod egal bărbați și femei, dar îl surprinde vârsta destul de scăzută a lor. El a afirmat: „Mă uimește vârsta fragedă a pacienților care solicită serviciile noastre. Am avut inclusiv pacienți pe care i-am stentat cu infarct miocardic la 31 de ani. Stilul de viață probabil și ceilalți factori care favorizează formarea infarctului miocardic acut, gen diabet, alimentație, fumat, stres. Inclusiv colesterolul intră în factorii de risc.” Cardiologul intervenționist Paul Turcoman a menționat că în cei 3 ani de când activează la Spitalul Județean Suceava a efectuat aproximativ 3.000 de proceduri pacienților acuți și pacienților cronici.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Declar închisă ședința de astăzi dedicată întrebărilor și interpelărilor.
O seară bună!
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/
&JUYEJT|450818]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 82/22.VI.2022 conține 20 de pagini.**
Prețul: 50,00 lei
Mai mult decât atât, creșterea absorbției de fonduri europene e mult întârziată.
Eu, încă o dată, am tot respectul față de colegii mei din PNL, dar Ministerul Fondurilor Europene nu a fost la PNL. Și acum încercăm cu domnul Boloș, am încercat împreună cu Dan, cu domnul Vîlceanu, să recuperăm timpi pierduți.
România are la dispoziție 14 miliarde de lei din fondurile europene 2014–2020, riscând să-i piardă sau risca să-i piardă dacă nu luam niște măsuri. E adevărat că vi se pare că sunt cheltuieli. Sunt cheltuieli din fonduri europene. Foarte multe din zona pachetului „Sprijin pentru România”, mai mult de jumătate, sunt din fonduri europene. Înseamnă adaptare.
V-am mai spus și repet și vă invit să fiți cu mine, domnule deputat Năsui – pe care, încă o dată, vă respect –, veniți cu mine când facem rectificarea și o să vedeți și o să vă convingeți că lucrurile sunt într-un echilibru. Nu am venit să ne batem joc de nimeni! Am venit să stabilizăm această țară și, mai mult decât atât, să ne menținem angajamentele asumate în fața Europei, mai nou, în fața OCDE, că suntem o țară responsabilă și suntem o țară care are o singură traiectorie de dezvoltare.
Îi mulțumesc domnului fost prim-ministru Orban, elegant ca de obicei. Am de învățat de la dumneavoastră, cei care sunteți vechi în politică. Nu intru în contradicție, totul este...
Un răspuns foarte clar și ferm. Nu va reveni FMI în România cât suntem în această guvernare!
Găsim soluții...
În concluzie, ghidul elaborat de unitatea UEFISCDI nu are nicio legătură cu educația de gen sau autonomia universitară din România. Acest material informează organizațiile de cercetare publice și private din România asupra cerințelor impuse de Comisia Europeană pentru proiectele depuse în competițiile programului-cadru Horizon Europa, începând din 2022, și oferă un exemplu de completare doar pentru acele organizații care pot și doresc să participe la apelurile organizate de Horizon Europa.
Mulțumindu-vă pentru colaborare, vă asigur, stimate domnule deputat, de toată considerația mea.
## Bună ziua!
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Ca răspuns la întrebarea domnilor Dorel-Gheorghe Acatrinei și Lucian-Florin Pușcașu, vom răspunde punctual.
În legătură cu problema provocată de creșterea prețurilor la motorină, ținem să vă aducem la cunoștință că, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014, începând cu anul 2015 avem o schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină explicată pe scurt. Detaliile le aveți în răspunsul în scris.
Acciza la motorină pentru consumul utilizat în agricultură, zootehnie și îmbunătățiri funciare este plafonată la 21 de euro la cursul de la 1 octombrie în anul anterior. Ea se aplică din 2015 și, conform unei actualizări a unui regulament european, pe care vi-l pot spune, dacă e nevoie, a fost prelungită până la sfârșitul anului 2023. Deci această măsură rămâne activă până la 31 decembrie 2023.
Legat de creșterea prețurilor la îngrășăminte, în urma analizelor ministerului și în urma unei interpelări adresate Comisiei Europene nu a fost identificată o schemă de plăți în conformitate cu normele în vigoare. Comisia Europeană a permis acordarea de plăți, dar complet pe cheltuiala statului membru și, conform unei analize sumare făcute de minister, impactul bugetar ar fi fost de aproape un miliard de euro, astfel încât, în afară de a monitoriza permanent stocurile produse și comercializate în țară, ministerul n-a avut spațiul bugetar să încadreze și această măsură. Există alte măsuri de intervenție indirectă pentru capital de lucru, prin cele două măsuri de microgranturi pentru fermele mici, de 5.000 de euro, și granturi pentru capital de lucru în limita a 15% din cifra de afaceri din 2019 sau 120.000 de euro, care au fost complet accesate deja, nu avem altă măsură.
În paranteză, piața fertilizanților între timp s-a stabilizat, într-adevăr, la un nivel foarte înalt, dar se pare că nu avem probleme cu oferta de material în acest sens.
Pentru cei aproximativ 47.000 de copii aflați în grija statului, adopția este cea mai importantă formă de protecție și de siguranță pentru o dezvoltare armonioasă și un viitor mai bun.
Vă mulțumesc și solicit răspuns în scris. Mulțumesc.
Totuși, mai sperăm că guvernul pe care îl conduceți își va arăta independența față de „directivele” Comisiei Europene, iar pe această cale vă rog să îmi răspundeți la următoarele două întrebări:
Va solicita și România renegocierea acestor contracte pentru achiziția de vaccinuri anti-COVID-19, ținând cont că multe vaccinuri au fost donate și multe au fost expirate?
Când va fi făcut public conținutul contractelor semnate cu Uniunea Europeană, ținând cont că banii au fost plătiți din bugetul românilor?
Solicit răspuns în scris. Cu respect, Mitrea Dumitrina, deputat AUR în Circumscripția nr. 29 Neamț.
Deputat Dan-Constantin Șlincu.
Vă mulțumesc.
Aștept răspuns în formă scrisă. Deputat de Vaslui Raisa Enachi.
Solicit un răspuns în scris.
Cu deosebită considerație, deputat de Constanța Dumitru-Viorel Focșa.
Vă mulțumesc.
Față de această situație vă adresăm o întrebare și o interpelare:
1. Se va implica Ministerul Sănătății pentru menținerea programului de urgențe pentru montarea de stenturi la Spitalul Județean Suceava?
2. Având în vedere importanța acestor intervenții pentru populație, se va implica Ministerul Sănătății în finanțarea unui program național care să aibă ca rezultat punerea de stenturi în regim de urgență la toate spitalele județene din România? Solicităm răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.