Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 222.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de marți, 7 iunie, și miercuri, 8 iunie; programul de lucru pentru

perioada 6–11 iunie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 30 mai – 7 iunie 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările Camerei cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Pe procedură, domnul Moșteanu, vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În calitate de lider de grup, conform prevederilor regulamentului, în urma procedurii de la Grupul parlamentar al USR și în urma unui vot și a deciziei colegilor mei din grupul parlamentar, vă informez că, începând de astăzi, foștii noștri colegi Özmen Oana-Marciana și Lupu Andrei-Răzvan nu mai fac parte din Grupul USR și vor activa ca deputați neafiliați.

Mulțumesc.

## **O voce de la PSD:**

## Ura!

Vă mulțumesc. Domnule Solomon, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urma ședinței de plen de săptămâna trecută a fost adoptat PL-x 21/2022. În urma verificărilor, între comisie și Departamentul legislativ, s-au strecurat două greșeli materiale, erori materiale, și vă rog să-mi permiteți să le dau citire, astfel încât colegii de la Departamentul legislativ să poată finaliza forma spre promulgare.

În urma aprobării Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice – PL-x 21/2022, în ședința plenului din 31 mai, s-a constatat cu privire la raportul depus că acesta nu cuprinde amendamentul de la art. II din lege, în redactarea aprobată în cadrul comisiei și a plenului Camerei Deputaților, respectiv o trimitere este greșită.

Astfel, la art. II din lege, cu referire la art. I alin. (4[1] ) din Ordonanța de urgență nr. 130/2021, sintagma „prin excepție de la prevederile alin. (1)” se înlocuiește cu sintagma „prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2)”.

De asemenea, în ceea ce privește amendamentul respins în comisie și adoptat în plenul Camerei Deputaților, cu privire la alin. (4[3] ), sintagma „prin excepție de la prevederile alin. (1) și (4[1] )” se înlocuiește cu sintagma „prin excepție de la prevederile alin. (2) și (4[1] )”.

În acest sens, Departamentul legislativ va include în lege alin. (4[1] ) și (4[3] ) în redactarea mai sus menționată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna Özmen, vă rog.

## **Doamna Oana-Marciana Özmen:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte de ședință,

Subsemnata, Oana-Marciana Özmen, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, vă informez pe această cale că, începând cu data de 7 iunie, mă dezafiliez de la Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România și voi activa în Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

## Bravo! ( _Aplauze.)_

## **Doamna Oana-Marciana Özmen:**

Mulțumesc.

Și, dacă îmi permiteți, domnule președinte, se întâmplă foarte rar ca eu să vin la această tribună, doar dacă am ceva serios de spus, și astăzi am ceva serios de spus.

Este că...

este foarte important să iei decizii importante în viață. Iar astăzi am decis să merg alături de colegii din Partidul Național Liberal și alături de colegii din coaliția de guvernare, alături de colegii din PSD și cei din UDMR.

După cum mă știți, sunt o profesionistă...

, sunt un om care a muncit în comisie și mi-am câștigat respectul și locul...

în acest Parlament...

prin munca și dedicarea mea.

Bravo! ( _Aplauze.)_

## **Doamna Oana-Marciana Özmen:**

Sunt sigură că împreună cu colegii din PNL și cu colegii din coaliție...

vom lua măsurile...

care sunt necesare pentru a face din România...

o țară europeană importantă.

Vă mulțumesc, colegi!

Și întotdeauna vă asigur de respectul meu.

## **O voce de la USR:**

Felicitări, Oana!

Vă mulțumesc. Domnul Andronache. Vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. O chestiune de procedură.

E important de știut că doamna Özmen a depus această informare de azi-dimineață la Secretariatul general. Prin urmare, își va produce efectele informarea pe care a comunicat-o doamna Özmen, în sensul în care a renunțat la calitatea de membru din Grupul parlamentar al USR și s-a afiliat Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Grosaru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o... Am luat cuvântul pentru o problemă personală. Este vorba despre situația care s-a perpetuat la nivelul Grupului parlamentar al minorităților naționale, și anume este vorba despre faptul că, în urmă cu jumătate de an, mi s-a retras sprijinul politic din Comisia juridică pentru că am avut curajul să pun niște întrebări cu privire la un proiect de lege care nu se afla pe ordinea de zi la acea vreme în Comisia juridică și care, cu toate acestea, nediscutat fiind, a intrat forțat în discuții. Mărturie o face ordinea de zi..., o poză de pe telefonul fostului președinte al Comisiei juridice, de la acea vreme, domnul deputat Badea, care mi-a arătat ordinea de zi.

În altă ordine de idei, mi s-a pus în discuție calitatea de membru în Comisia pentru constituționalitate și de vicepreședinte al acesteia; am făcut un act de onoare și mi-am dat demisia.

De asemenea, mi s-au adus o serie de amenințări și situația se perpetuează la nivelul Grupului parlamentar al minorităților naționale, comportament neadecvat. Am înaintat inclusiv o plângere pentru amenințare din partea unui coleg.

Și, nu în ultimul rând, am solicitat, având în vedere că s-a aplicat o procedură inexistentă în Regulamentul Camerei Deputaților, la adresa personală, de a fi reconfirmat într-o comisie, în condițiile în care eram membru în acea comisie, am solicitat ca toți membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale să fie, de asemenea, reconfirmați în comisii, având în vedere egalitatea în drepturi.

Aceste lucruri nu au fost rezolvate nici până acum.

Biroul permanent și inclusiv președintele Camerei Deputaților au trimis spre soluționare Grupului parlamentar al minorităților naționale, care nu are în atribuții aceste proceduri, sens în care sunt într-o situație neîntâlnită până acum, care necesită o aplecare mai atentă din partea dumneavoastră, plenul fiind suveran.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Domnul Badiu.

Doar o secundă!

Doamnelor și domnilor deputați,

Salutăm prezența, în lojă, a reprezentanților Grupului parlamentar de prietenie All Party Group for Romania, al Marii Britanii și Irlandei de Nord, și a Excelenței Sale, domnul Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii la București.

Domnul Badiu. Vă rog.

## **Domnul Georgel Badiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe această cale, doresc să fac apel la conducerea PNL și PSD. Și i-aș ruga să înceteze cu activitatea de racolare a primarilor de la alte partide, activitate de racolare care este în curs în teritoriu, și să înceteze cu șantajul asupra primarilor altor partide, că li se restricționează accesul la fonduri dacă nu se dezic de partidele lor și nu achiesează la politica PSD și PNL.

Mulțumesc.

Doamna Violeta Alexandru, vă rog.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

## Bună ziua tuturor!

Îmi pare rău că fac această observație de față cu invitații noștri din Marea Britanie, pe care îi salut și eu!

Dar să nu trecem superficial. Cum adică un parlamentar, un deputat a fost amenințat? Nu știu exact și o să mă duc să citesc încă o dată regulamentul. Repet, un parlamentar a fost amenințat de către colegii parlamentari?! Aceasta este o afirmație – pe care poate eram ocupați și n-am putut s-o observăm – extrem de gravă.

Vă rog să fiți de acord să se constituie o comisie de anchetă. Că pe noi, cel puțin, pe deputații independenți de dreapta, ne anchetează în fel și chip, doar-doar amână decizia, care nici nu e necesară, privind înființarea grupului.

Repet, un deputat a fost amenințat, în Camera Deputaților, de colegi deputați. Trebuie să existe o clarificare pe această chestiune și cine e îndreptățit să o facă să o facă de îndată!

## Mulțumesc.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Procedură!

Domnul Andronache. Vă rog.

E drăguț să vii la microfon și să faci declarații sforăitoare fără să citești regulamentul.

Există deja un alt caz, reclamat de un alt coleg. Și acel coleg a urmat procedura regulamentară. Anume a depus o plângere, care este în prezent la Comisia juridică, de disciplină, doamnă deputat, și imunități.

Prin urmare, asta este ceea ce trebuie să facă și colegul nostru, dacă asta dorește.

Mulțumesc.

Da. Mulțumesc. Pe procedură.

## Domnule președinte,

Față de rezultatele recensămintelor din 1992 și 2002, au apărut încă trei minorități în plus. Ce s-a schimbat de atunci?

Domnule Grosaru...

Am documente...

...am o rugăminte...

...am documente...

Am o rugăminte.

...sunt la...

În primul rând, așteptați să vă dau cuvântul.

...deci sunt la dispoziția...

Nu mai vorbiți peste mine...

...oricărei persoane care mă...

...vă rog.

...mă întreabă...

O să opresc microfonul, domnule Grosaru.

Am documente cu privire la aceste aspecte și...

Opriți microfonul, vă rog! ( _Se adresează staffului tehnic.)_ Domnul Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Înțeleg că un coleg deputat a fost amenințat. Vrem să cunoaștem și noi natura amenințării, să știm pe viitor, facem schimb de experiență.

Mulțumesc.

Liderii de grup, dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi?

Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 46/2022.

Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat. Dezbaterile sunt finalizate. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare

la Propunerea de recomandare a Consiliului privind învățarea pentru durabilitatea mediului – COM(2022) 11; PHCD 47/2022.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind Propunerea de recomandare a Consiliului privind învățarea pentru durabilitatea mediului – COM(2022) 11

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru învățământ, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut Propunerea de recomandare a Consiliului privind învățarea pentru durabilitatea mediului;

– a recomandat elaborarea unei taxonomii armonizate la nivelul Uniunii Europene a activităților de învățare privind mediul; și

– a recomandat încurajarea implicării comunităților locale în derularea și susținerea activității dedicate învățării privind mediul.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 25 mai 2022 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Coleșa.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Deci avem un proiect de hotărâre privind o comunicare a Comisiei Europene.

Tot așa, ca multe altele privind mediul, proiectul nostru de hotărâre nu prea are legătură cu conținutul comunicării Comisiei Europene și Parlamentului European.

Ne spune, în esență, că toată lumea trebuie să fie reeducată privind durabilitatea mediului.

Însă ce înseamnă durabilitatea mediului?

Să ne uităm doar la începutul comunicării Comisiei Europene, unde avem indicațiile prețioase ale Ursulei von der Leyen, care ne spune că transformarea în primul continent neutru din punct de vedere climatic este cea mai mare provocare și oportunitate a epocii noastre. Asistăm la un moment critic, acțiunea umană a cauzat daune aproape ireparabile planetei noastre. Trebuie să luăm măsuri de urgență pentru a plasa societatea și economia pe o traiectorie durabilă.

## Vă dați seama despre ce este vorba.

În esență este vorba despre – concret – Pactul verde european, pactul climatic european și educația, minciuna care se țese în jurul acestor concepte contra naturii, fără legătură cu realitatea.

Argumentele pentru toate acestea nu sunt, nu s-a făcut niciun studiu de impact. Ni se propune renunțarea la energia tradițională.

În timp ce noi votăm retehnologizări, în același timp avem proiecte de lege de decarbonificare, care vor interzice aceste activități și vor duce la vânzarea lor sub valoarea lor reală. Toate acestea fără..., fără un motiv real.

Finalizați, domnule deputat, vă rog.

Finalizez.

Carbonificarea nu este un lucru rău; înseamnă însăși existența noastră.

Dacă s-ar renunța cu totul, dacă am dispărea din Europa, reducerea emisiei de carbon ar fi de zero virgulă zero și ceva la sută, ar fi nimic. Sau zero virgulă ceva la sută. Nimic. Nimic.

Pentru noi, verde înseamnă cu un randament economic bun; roșu înseamnă ceva impus, care duce la o sinucidere economică; înseamnă, în esență, roșu, roșu comunist. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Georgescu Nicolae.

## **Domnul Nicolae Georgescu:**

Comunicarea privind Spațiul european al educației, cea privind Pactul verde european și alte inițiative-cheie ale Uniunii Europene recunosc rolul esențial al educației și formării pentru tranziția verde.

Cursanții de toate vârstele trebuie să fie în măsură să își dezvolte cunoștințele, competențele și aptitudinile pentru a trăi într-un mod mai durabil, pentru a schimba modelele de consum și de producție, pentru a adopta un stil de viață mai sănătos.

Realizarea acestui obiectiv necesită o abordare a învățării pe tot parcursul vieții, pentru durabilitatea mediului, cu metode de învățare ancorate în practică, bazate pe implicare și acțiune.

Integrarea durabilității mediului în toate politicile, programele și procesele de educație și formare este vitală pentru a constitui aptitudinile și competențele necesare pentru tranziția verde.

Pe termen mediu și lung, toate eforturile de reformă în domeniul educației și formării trebuie să sprijine și să se alinieze la schimbările necesare pentru un viitor mai verde și mai durabil.

În acest context, este important să se asigure sprijinirea unor consultări periodice la nivelul Uniunii Europene în privința învățării pentru durabilitatea mediului și a identificării celor mai bune practici.

Susținem adoptarea opiniei privitoare la comunicarea COM(2022) 11, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

## **O voce de la PSD:**

Bravo!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic, obiecții? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Mai avem un vorbitor!

Domnul Molnar.

Dacă nu apăsați, eu nu pot ghici, să știți.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Am să prezint punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal asupra Propunerii de recomandare a Consiliului privind învățarea pentru durabilitatea mediului – COM(2022) 11.

Comisia Europeană a publicat în data de 14 ianuarie 2022 Propunerea de recomandare a Consiliului privind educația pentru durabilitatea mediului.

Scopul propunerii este acela de a sprijini statele membre pentru ca școlile, instituțiile de învățământ superior, organizațiile neguvernamentale și toți furnizorii de educație să ofere cursanților cunoștințe și competențe privind durabilitatea, schimbările climatice și mediul.

Propunerea conține nouă recomandări adresate statelor membre și șapte adresate Comisiei Europene, care au ca numitor comun facilitatea cooperării și învățarea reciprocă cu privire la învățarea în domeniul durabilității mediului.

Astfel, statele membre sunt invitate: să ofere cursanților de toate vârstele acces la educație și formare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii, precum și la formare privind schimbările climatice, biodiversitate și durabilitate; să prioritizeze învățarea pentru durabilitatea mediului în politicile și programele de educație și formare pentru a sprijini sectorul și a-i permite să contribuie la tranziția ecologică; să încurajeze și să sprijine abordările care includ predarea și învățarea, dezvoltarea viziunilor, a planificării și a guvernanței, implicarea activă a studenților și a personalului, gestionarea clădirilor și a resurselor, precum și parteneriatele cu comunitățile locale, și nu numai; să mobilizeze fondurile naționale și ale Uniunii Europene pentru investiții în infrastructuri durabile și verzi; să folosească instrumentele și resursele necesare pentru a spori reziliența și pregătirea educației și formării pentru tranziția verde.

Domnul Grosaru.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

## Domnule președinte,

Situația a devenit insuportabilă. Tocmai colegul nostru Iulius Firczak, care a ieșit din sală, mi-a spus că tocmai m-a scăpat de o anumită jecmăneală la care aș fi fost supus sau la care m-aș fi supus.

Aș vrea și eu să știu... și mai ales că situația chiar este insuportabilă și a devenit incredibil de gravă la adresa, în primul rând, disciplinei parlamentare, și nu numai, a drepturilor mele cetățenești.

Drept urmare, vă solicit să luați atitudine. Mulțumesc frumos.

Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Noul cadru al UE pentru mobilitatea urbană – COM(2021) 811; PHCD 48/2022.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Noul cadru al UE pentru mobilitatea urbană

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, de Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, propune:

– susține noul cadru al Uniunii Europene pentru mobilitate urbană;

– a recomandat utilizarea rețelelor de sateliți ai Uniunii Europene pentru a pune la dispoziția comunității locale informații referitoare la mobilitatea urbană;

– a recomandat extinderea mijloacelor de transport inovative în zonele rurale;

– a recomandat intensificarea cercetărilor privind tehnologia acumulatorilor, în special, în scopul reducerii importurilor.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 25 mai 2022 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supun aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.

Vă rog, domnule Coleșa.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Iarăși avem un proiect de hotărâre al Comisiei noastre de afaceri europene care nu prea are legătură cu forma comunicării Comisiei și Parlamentului European.

Ni se spune despre date, despre mobilitate din punctul de vedere al traficului de date, al sateliților de date, lucru care este secundar în comunicarea Comisiei Europene, unde avem mobilitate privită din punctul de vedere la care ne-am aștepta, uman, adică căi de comunicare, o coloană vertebrală care să asigure transportul de oameni și de mărfuri.

Însă ce avem noi în dezvoltarea urbană, deci în implementarea noastră din România? Avem crimă organizată, trafic de influență, dezvoltare urbană haotică, care se duce doar pentru profit, doar pentru cei mari, care fac investiții, în care omul obișnuit nu este reprezentat, în care calitatea vieții nu are nicio legătură cu aceste teorii, cu aceste comunicări, în care densitatea urbană nu are nicio legătură cu capacitatea drumurilor. Densitatea urbană are legătură doar cu profitul. Nu are legătură cu... Nu există spații verzi despre care ni se tot povestește, nu există serviciile de bază, nu există servicii de educație, nu există locuri de muncă în proximitate. În schimb, avem o dezvoltare urbană explozivă, bazată pe crimă organizată, trafic de influență, conflicte de interese în consiliile locale și în comisiile de urbanism.

Propunem o implementare reală a acestor comunicări.

Finalizați, domnule deputat.

Am finalizat. Mulțumesc.

Domnul Georgescu. Vă rog.

Mobilitatea este un aspect vital al incluziunii sociale și un factor determinant important al bunăstării umane, în special pentru grupurile defavorizate.

Transportul, recunoscut ca serviciu esențial în cadrul pilonului european al drepturilor sociale, satisface o necesitate fundamentală, permițând cetățenilor să se integreze în societate și pe piața muncii.

Pentru a contribui la obiectivele din ce în ce mai ambițioase ale Uniunii Europene în materie de climă, mediu, digitalizare, sănătate și societate, Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri mai ferme privind mobilitatea urbană, pentru a trece de la abordarea actuală, bazată pe fluxurile de trafic, la o abordare bazată pe deplasarea persoanelor și a mărfurilor într-un mod mai durabil.

În acest context, este important să se asigure o mobilitate activă, colectivă și partajată, susținută de soluții cu emisii scăzute și cu emisii zero; necesită un cadru normativ favorabil, unitar la nivelul Uniunii Europene.

Susținem adoptarea opiniei privitoare la comunicarea COM(2021) 811, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc. Domnul Varga.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Cu privire la comunicarea Comisiei, propunerea face parte din pachetul de iarnă, lansat la 14 decembrie 2021, ce completează inițiativele publicate în vara anului 2021 și vizează modernizarea sistemului de transport prin actualizarea legislației privind rețeaua TEN-T, ITS, Strategia privind mobilitatea urbană și transportul feroviar de pasageri pe distanțe lungi printr-o abordare intersectorială.

Mai mult de atât, documentul european reprezintă un apel la acțiune la toate nivelurile de guvernanță pentru a aborda provocările de mobilitate cu care se confruntă zonele urbane.

În același timp, statele membre sunt îndemnate să sprijine eforturile sporite ale autorităților locale pentru a face mobilitatea urbană mai durabilă, mai inteligentă și mai rezistentă.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final. 2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului; PL-x 227/2022.

Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor, Comisia pentru agricultură sau Comisia juridică, vă rog.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil proiectul de act normativ, cu observații.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 în scopul eficientizării procedurilor de transfer al dreptului de proprietate și creării posibilității unităților administrativteritoriale de a achiziționa terenurile agricole din extravilan, pentru realizarea unor lucrări sau investiții de utilitate publică.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexă, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Giugea Nicolae, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș veni cu niște observații tehnice.

La art. 2 alin. (2) aș vrea să completăm acolo unde este prevăzută suprafața ocupată de pomi – „culturi de pomi fructiferi, viță de vie și hameiști”.

V-aș ruga foarte mult să includeți și hameiștile în aceasta și să fie făcută specificarea „pomi fructiferi”. Da?

Iar la art. 3 – o corectură. Se vorbește despre teren extravilan aflat în extravilanul localității. Apare o repetare..., o... de ordin tehnic.

Dar, în același timp, vreau să vă reamintesc faptul că există și instituția paralelă, a exproprierii.

În felul acesta, v-aș ruga să o gândiți foarte bine. Să nu dăm drumul la legi care să asigure superficialitatea în actul administrativ.

Și vă vorbește unul care a fost primar în două localități. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Moisin Radu-Marin. Vă rog.

Bună ziua!

Stimați colegi,

Vă vorbesc ca unul dintre inițiatorii acestui proiect legislativ, care este unul dintre cele care avantajează pe toată lumea, pentru că permite autorităților locale să dezvolte obiective de interes public local.

Într-adevăr, există și varianta exproprierii, dar știți foarte bine că aceasta aproape întotdeauna dă drumul la litigii.

În schimb, inițiativa noastră permite flexibilizarea achiziției de terenuri pentru investiții de interes public local, fără să mai trimitem oamenii prin instanțele de judecată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Grosaru, vă rog.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

M-am gândit dacă să iau cuvântul și să spun.

N-am nimic de pierdut, drept urmare, situația este în felul următor.

Legat de aspectele care au ieșit la recensământul din 1992 și 2002, ce s-a schimbat față de atunci? Suntem în prezența a trei minorități – cea albaneză, macedoneană și ruteană – care nu justifică numerele față de reprezentarea în Parlament.

Domnule Grosaru, nu vă mai dau cuvântul astăzi, să știți. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacă sunt observații?

Nu.

Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 8, dacă sunt observații? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România; PL-x 83/2022.

Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Din partea inițiatorilor.

Inițiator? Vă rog.

Stimați colegi,

Peste tot în lume sectorul economiei sociale este unul care îmbină performanța economică cu impactul social, iar întreprinderile sociale de inserție sunt celula de bază a acestui sector, adică ONG-uri, asociații și chiar societăți comerciale care, prin lege, sunt obligate să-și reinvestească mare parte din profit în cauza lor socială, dar sunt obligate și să angajeze 30% din personal oameni din grupuri vulnerabile.

Din cauza acestor condiții, acestor întreprinderi le este foarte greu să reziste pe piața liberă, de aceea, în România, în 2020 existau doar 45, în 2021 doar 107, dar este un domeniu care poate avea un impact social foarte puternic.

De aceea, USR a venit cu un pachet de legi care să încurajeze domeniul economiei sociale, iar legea pe care o avem acum în față este prima din acest pachet. Este o lege prin care permitem persoanelor să desfășoare activități de voluntariat în cadrul întreprinderilor sociale de inserție. Gândiți-vă că, prin natura muncii sociale, aceste întreprinderi sociale de inserție au nevoie câteodată de psihologi, de consilieri pentru pregătire profesională, de asistenți sociali și așa mai departe, posturi care se pretează foarte bine voluntariatului.

De aceea, vă îndemn să dați un vot pozitiv pentru încurajarea economiei sociale.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacă sunt observații sau intervenții? Nu.

Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 5, dacă sunt observații? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 114/2022. Din partea inițiatorilor, domnul deputat Cristian Brian. Vă rog.

## **Domnul Brian Cristian:**

## Stimați colegi,

Adesea ne plângem, de la tribuna Parlamentului, despre resursele puține care sunt alocate sportului, asta în condițiile în care societatea civilă, sportivii sau antrenorii ne arată că de multe ori instituțiile care primesc aceste resurse le cheltuiesc în mod netransparent sau ineficient.

Reprezentanții asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale din CES au reclamat recent activitatea Comitetului Olimpic și Sportiv Român privind transparența legată de execuția bugetară și fondurile transferate către federațiile de specialitate, precum și criteriile de acordare a banilor. Asta a fost în contextul în care, recent, a fost votat în Parlament un proiect de lege prin care 1% din taxele percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și a autorizațiilor de exploatare vor merge la COSR.

După ce vom vota această lege, Comitetul Olimpic și Sportiv Român va avea obligația de a publica pe site-ul propriu surse financiare, bugetul și bilanțul contabil, precum și execuția bugetară anuală.

Pe lângă acestea, COSR-ul va trebui să facă publice și alte informații, precum grila de salarizare, registrul imobilizărilor, numărul de persoane angajate, organigrama instituției, decizii și hotărâri adoptate de către organele de conducere ale Comitetului Olimpic și Sportiv Român, dar mai

ales finanțările alocate fiecărei federații sportive și criteriile după care au fost alocate finanțările.

Stimați colegi,

Transparența privind cheltuielile și alocarea fondurilor în sport este necesară, mai ales că acesta este un domeniu subfinanțat. Puținele resurse alocate de statul român către sport ar trebui drămuite cu cap. Așa vor avea de câștigat și entitățile care primesc bani de la bugetul de stat, și sportivii sau iubitorii de sport și, cu siguranță, vom vedea mai multe medalii în diferitele competiții internaționale și români mai sănătoși.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Domnule Stoica, sunteți inițiator?

Domnul Pop Rareș-Tudor, inițiator? La dezbateri. După raport.

## **Domnul Rareș-Tudor Pop**

**:**

Păi, vreau să-l citesc!

Comisia pentru tineret și sport, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 69/2000, instituind în sarcina Comitetului Olimpic și Sportiv Român obligația de a publica pe site-ul propriu sursele de finanțare, bugetul și bilanțul contabil, nerespectarea acestei obligații constituind contravenție sancționată cu amendă.

În conformitate cu prevederile art. 62, cu modificări și completări, din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă în ședința din 13 aprilie 2022, în format mixt, fizic și online.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret și sport a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, PL-x 114/2022, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

La dezbateri, domnul Stoica. Vă rog.

## Dragi colegi,

Alianța pentru Unirea Românilor susține acest proiect de lege, dar vrem din nou să vă atragem atenția, în special celor de la guvernare, că sportul românesc este subfinanțat. Drept dovadă, cei dintre dumneavoastră care sunteți microbiști ați văzut ce am pățit. O națională a unei țări de nici cât un județ din România ne-a bătut la scor, în timp ce vecinii noștri din vest au reușit să scoată un rezultat bun în fața unei echipe de top europene, asta pentru că investesc în sport. Banii trebuie să ajungă exact acolo unde trebuie: la sportivi și la antrenori și în facilitățile lor de pregătire, și nu la cei care stau în birouri și nu transpiră deloc.

Vom vota acest proiect de lege și, așa cum am spus și în celelalte prelegeri, de aici, de la tribună, vom fi cu ochii pe dumneavoastră, cei de la guvernare, să implementați așa cum se cuvine acest proiect.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Pop Rareș. Vă rog.

## **Domnul Rareș-Tudor Pop:**

Apropo de investiții și de locul în care ajung banii și mai ales de modul în care sunt cheltuiți și de faptul că vorbim de Comitetul Olimpic Sportiv Român, căruia i-au fost alocate suplimentar, prin acel proiect de lege amintit de colegul meu, încă vreo 10 milioane de euro anual din taxele provenite din industria jocurilor de noroc, aș vrea să vă dau un exemplu recent de folosire nefericită a acestor fonduri de către o federație, Federația Română de Schi Biatlon, care, începând din 2019 până în „buza” Olimpiadei de la Beijing, a primit doar de la Comitetul Olimpic suma de 3 milioane de euro.

Poate vă amintiți cu toții scandalul în care a fost implicată Federația Română de Schi Biatlon, în momentul în care a refuzat de două ori accesul celei mai bune schioare la această competiție, la Olimpiada de la Beijing.

La ora respectivă am avut declarații de la ministrul Novak, care a considerat că această atitudine nu este cea care este așteptată de la o federație. Am avut intervenții de la domnul Covaliu, care a promis că va suspenda finanțarea către această federație. Ei bine, nu s-a întâmplat nimic, conducerea Federației Române de Schi Biatlon a rămas neschimbată. N-am primit niciun fel de raport despre modul în care au fost cheltuiți banii din partea Comitetului Olimpic Român Sportiv și cred că ar trebui să fim mult mai atenți apropo de cum sunt alocați și cum cheltuiesc federațiile acești bani. Repet, vorbim de zeci de milioane de euro.

Dragi colegi,

Bani sunt în sportul românesc. Nu sunt foarte mulți, dar sunt. Problema este că sunt folosiți extrem de prost.

Vă mulțumesc. Domnul Szabó Ödön. Vă rog.

## **Domnul Szabó Ödön:**

## Stimate domnule președinte,

## Stimați colegi,

Trebuie o strategie pentru sport, o nouă strategie și o nouă lege.

Până în anul 2000 am avut o anumită legislație care funcționa destul de bine, în care inclusiv federațiile, așa cum a spus antevorbitorul, trebuiau să dea socoteală pentru banii pe care îi primeau și trebuiau să investească în sportul românesc.

Din păcate, din 2000, această finanțare nu a scăzut, ci a fost diluată în foarte multe direcții. Avem cluburi sportive care sunt întreținute de către minister, avem cluburi sportive care sunt întreținute de administrațiile publice locale; federațiile

sportive școlare, respectiv universitare nu au o activitate care să fie sub lupa instituțională a celor care răspund de sportul românesc și eu cred că a venit momentul ca, în procedură de urgență – se lucrează în minister în momentul de față la această strategie –, s-o adoptăm în acest an, iar pe baza strategiei respective să avem o nouă legislație, în care centrele într-adevăr de excelență să fie finanțate corespunzător. Unde, dacă vrei să ții pasul cu tot ceea ce înseamnă sportul de performanță la nivel european, nu se poate să nu ai un centru de excelență unde să ai, începând de la copii și juniori până la cei care trebuie să-ți aducă aurul olimpic, o continuitate și o perseverență în a-i ajuta.

Eu cred că acest lucru, în momentul de față, este pus sub lupă. Ministerul Sportului realizează această strategie și sper ca la finalul acestui an să avem votată atât strategia, cât și noua lege a sportului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Procedură!

Pe procedură, domnul Andronache. Vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Am rugămintea de a supune votului plenului prelungirea programului de lucru până la punctul 15 inclusiv.

Vă mulțumesc mult.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la punctul 15 de pe ordinea de zi.

Vot, vă rog.

154 pentru, 6 contra. Adoptat. Domnule Manea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Da, într-adevăr, este nevoie de o nouă strategie în domeniul sportului, este nevoie de o lege a sportului, pentru că vorbim despre sport de ani buni de zile, însă rezultatele nu mai apar și eu spun că ne îndreptăm într-o direcție greșită. De aceea, sportul trebuie susținut cu un nou proiect de lege, care să îndepărteze toate anomaliile care ne-au adus în situația de astăzi.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Pop Rareș? Vă rog. Mai interveniți?

## **Domnul Rareș-Tudor Pop**

**:**

Nu, nu mai intervin!

Apăsați! Domnule Grosaru?

Sunteți la subiect de data asta, bănuiesc?! Vă rog.

În primul rând, când discutăm despre sport, ne gândim și la dans sportiv, de multe ori și dans tradițional.

În ceea ce privește dansul tradițional, are un element întotdeauna sportiv, se desfășoară destul de dinamic.

Dansurile tradiționale s-au dezvoltat în anumite comunități etnice, nu au existat întotdeauna în ceea ce privește... ca tradiție a unor comunități etnice. De exemplu, noi, italienii, a trebuit să ne adaptăm la ceea ce se face la nivel național de către celelalte grupuri etnice. Nu că am avut dansuri tradiționale dezvoltate de-a lungul timpului, nu este o particularitate a noastră, dar, cu toate astea, ne-am adaptat și noi.

Drept urmare, ceea ce vă spuneam mai devreme cu privire la inexistența unor grupuri etnice, la fel, sunt niște lucruri forțate care au fost scoase la lumină în ultimii ani.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacă sunt observații? Nu.

Adoptat. De la art. 1 la art. 9 dacă sunt observații? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 138/2022.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul? Doamna Tulbure? Inițiator, da? Vă rog.

## **Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acest proiect are ca scop integrarea copiilor anterior școlarizați în străinătate în grupe de acomodare care vor fi implementate în școlile din România.

În momentul de față, peste 5 milioane de români, dacă nu și mai mulți, trebuie să aflăm exact numărul, trăiesc în străinătate. Mulți dintre aceștia se întorc acasă. Aproximativ 10.000 de copii din diasporă se întorc anual, se întorc la un sistem de învățământ diferit față de cel cu care au fost ei învățați și, prin acest proiect de lege, dorim să le ușurăm integrarea acestora în școlile românești, fiindcă de multe ori elevii care se întorc acasă nu mai vorbesc atât de bine limba română. Așadar, prin cursuri de cultură și civilizație română vor reuși să fie mult mai bine integrați, cu ajutorul profesorilor, învățătorilor, prin aceste grupe de acomodare. Bineînțeles că au lacune lingvistice din cauza faptului că au studiat în afară și acasă la nivel conversațional și nu este suficient să poți să elaborezi în limba română și să fii excelent în mai multe discipline școlare.

Aș dori, pe această cale, să mulțumesc tuturor grupurilor parlamentare care au susținut acest proiect. Este foarte important pentru românii din diasporă, care ne-au atras atenția că unul dintre motivele pentru care nu se întorc acasă este tocmai educația copilului.

Trebuie să investim în educație și să nu uităm că acest sistem de grupe de acomodare a existat încă din secolul XX în țări precum Luxemburg, Canada sau Franța.

Putem să copiem modele de bune practici în sistemul de învățământ din România și sunt foarte fericită pentru că toate grupurile parlamentare au susținut acest proiect.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, PNL. Vă rog.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Și noi, Partidul Național Liberal, susținem această inițiativă legislativă, absolut lăudabilă, pe care colega noastră din Comisia pentru românii de pretutindeni ne-a prezentat-o chiar în comisia care se ocupă de problematica diasporei românești și unde cu toții, indiferent de opțiunile politice și de culorile politice, am ajuns la aceeași concluzie: este o prioritate fundamentală pentru ceea ce înseamnă adaptarea la sistemul de învățământ românesc a copiilor proveniți din comunitățile românești din diasporă, integrarea acestora în sistemul românesc de învățământ și, nu în ultimul rând, reacomodarea lor cu ceea ce înseamnă școala în România, sub toate aspectele sale. Iar aici un lucru foarte important îl joacă această pregătire pentru o foarte bună cunoaștere a limbii române, un lucru esențial și fundamental pentru fiecare cetățean al acestei țări, indiferent dacă trăiește în țară ori în străinătate și indiferent de originea sa. Și, de asemenea, pregătirea pentru ceea ce înseamnă cultura și civilizația românească. Este fundamental ca noi toți să avem capacitatea de a putea transmite mai departe o serie de elemente de cultură și de civilizație care ne definesc pe noi ca popor.

Ca atare, o inițiativă de acest gen nu este doar salutară, ci este prioritară în acest context, în care, iată, avem o altă Românie, o Românie de milioane de români, oameni care trăiesc pretutindeni pe întinsul Europei și oameni dinamici, oameni care și-au făcut cariere, oameni care au reușit să clădească de la zero, în societăți care poate nu au fost foarte primitoare la momentul sosirii lor acolo. Iar pe acești copii români care se întorc este esențial să-i primim așa cum se cuvine și să-i integrăm în școala românească.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru învățământ, pentru prezentarea raportului.

La dezbateri, domnule Grosaru, nu sunteți inițiator!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul creării unor grupe de acomodare pentru elevii școlarizați anterior în străinătate, în cadrul cărora aceștia să beneficieze de cursuri de limbă, cultură și civilizație română, în paralel cu orele de curs obligatorii.

Înscrierea în grupele de acomodare și participarea la cursuri ar urma să se facă pe tot parcursul anului școlar. Grupele de acomodare se organizează în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educației, în funcție de necesitățile locale, la cererea inspectoratelor școlare, a părinților sau a tutorilor legali, în condițiile legii.

Finanțarea învățământului pentru persoanele anterior școlarizate în străinătate, precum și a pachetului de acțiuni de asistență, consiliere psihopedagogică, ateliere, tabere și alte activități extracurriculare este asigurată de Ministerul Educației, din fondurile alocate din bugetul de stat. Cheltuielile efectuate se pot acoperi și din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și în conformitate cu prevederile și regulile de eligibilitate aplicabile.

Potrivit expunerii de motive, propunerea urmărește susținerea integrării elevilor prin oferirea pe o perioadă mai îndelungată a unui sprijin adaptat nevoilor acestora.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din data de 24 mai 2022, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a adoptat propunerea legislativă, cu amendamentele admise.

Domnule Grosaru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cultura și educația întotdeauna au fost fundamentele unei societăți civilizate și așa cum vrem să o construim noi, o societate bazată pe statul de drept, pe nondiscriminare, pe respectarea drepturilor noastre personale, a drepturilor minorităților.

Ce facem cu copiii pe care trebuie să-i educăm de la cele mai fragede vârste și cărora trebuie să le transmitem învățămintele noastre, ale strămoșilor noștri, tot ceea ce am învățat și pentru care suntem aici, pentru a apăra drepturile fiecăruia dintre... Vorbesc în numele minorității italiene.

Dar ce facem atunci când te întâlnești cu trei entități etnice care au fost inventate în ultimii 20 de ani și care nu își exprimă și nu reușesc să înțeleagă ce înseamnă drepturi ale minorităților, tradiții, limbă, darămite să-ți îngropi morții în tradiția pe care tu ai învățat-o și pe care o transmiți și a căror existență cel puțin trebuie să fie undeva justificată?! Din punctul acesta de vedere spun că, din perspectiva acestor trei grupuri enumerate mai devreme – albaneză, macedoneană și ruteană –, nu există morți de la care să fi luat învățăminte, să fi învățat ceva și să fie transmise mai departe.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Domnul Zisopol. Vă rog.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Întoarcerea în țară a unei părți din diaspora română presupune rezolvarea foarte multor probleme. Printre acestea, procesul de integrare se dovedește a fi unul foarte important și dificil. Acesta este contextul în care se încadrează propunerea legislativă aflată în dezbatere.

Unul dintre cei opt piloni esențiali pentru integrare, identificați de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în raportul-sinteză „Drumul spre integrare, educație și emigrație”, constă în oferirea unui suport lingvistic complet, acesta fiind crucial pentru integrarea în comunitatea-gazdă și permițând indivizilor să beneficieze de oportunități educaționale și de formare.

Un alt pilon important îl constituie dezvoltarea capacității profesorilor de a face față diversității. Astfel, printre măsurile care pot fi luate pentru a ajuta școlile se numără și instruirea profesorilor și oferirea unor oportunități de dezvoltare pentru a răspunde nevoilor unor populații diverse.

Aceste două argumente, împreună cu cele susținute prin raportul Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, stau la baza votului meu pozitiv, ceea ce vă rog să faceți și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Pe procedură, domnul Andronache. Vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc.

Având în vedere că foarte mulți colegi au mers la ședințele comisiilor, după ce se vor finaliza dezbaterile pe acest proiect, vă propun, domnule președinte, să suspendați ședința, să reluăm dezbaterile mâine-dimineață.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule Simion.

Nu se aude!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Avem niște tineri colegi acolo, la balcon, care, la fel ca noi, s-au jucat pe telefon jumătate din timp.

Bine ați venit în Parlamentul României!

Domnule Muncaciu, mai doriți să interveniți? Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca unul care a petrecut aproape 30 de ani în afara țării, pot să vă spun că chestiunea copiilor și învățatul limbilor este o chestiune foarte serioasă, deoarece acești copii gândesc în limba în care au învățat la școală.

Din acest motiv, atunci când vin copii de diferite vârste, este o problemă pentru ei să-și readapteze gândirea într-o altă limbă.

De aceea, consider că această propunere legislativă este foarte binevenită, dar sunt convins că vom avea de făcut și alte lucruri, pentru că pentru acești copii este dificil să se încadreze imediat în fluxul de învățământ al școlii românești. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Miftode. Vă rog.

## **Domnul Marius-Andrei Miftode:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O să fiu foarte scurt.

Această inițiativă este simplă și necesară.

Pe de o parte, avem copii români care se întorc în țara lor, care nu cunosc bine România și care au nevoie de ajutor pentru a se simți acasă ca acasă. Cu acest scop sunt introduse grupele de acomodare.

Pe de altă parte, România însăși nu-i cunoaște bine pe acești copii, dar avem norocul ca în afara țării să profeseze români care predau limbă, cultură și civilizație românească și care îi înțeleg bine și pe acești copii.

De aceea, propunerea legislativă ia în considerare folosirea experienței acestor oameni în integrarea copiilor care se întorc.

Vă invit să votăm împreună, în unanimitate, această inițiativă transpartinică.

Vă mulțumesc.

Domnul Stoica.

## Mulțumesc.

Dragi colegi,

Constat cu tristețe că vorbesc în fața unei săli goale. Rușine să le fie tuturor celor care au plecat mai devreme acasă... la un asemenea proiect de lege destul de important!

Peste tot, în aparițiile televizate și pe paginile rețelelor de socializare, plângeți de dorul și pentru diasporeni.

Acum, când cei dintre ei care au avut curajul să se întoarcă acasă... Și eu sunt unul dintre ei și am și un băiețel născut în Marea Britanie, care a întâmpinat și el la revenirea acasă, în România, aceste probleme.

Este necesar să ne aplecăm asupra acestei probleme și să avem facilități, profesori care să-i ajute să se reintegreze în România, cu limba română, în special, cu tradițiile și cu valorile noastre conservatoare și strămoșești.

Încă o dată, e binevenit acest proiect de lege. Din nou trebuie să mă repet: coaliția de guvernare să facă bine să vegheze ca acest proiect de lege să fie implementat așa cum trebuie și să dăm o șansă copiilor noștri care se reîntorc acasă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna Intotero. Vă rog.

Întotdeauna am susținut că plecarea atâtor milioane de români în afara granițelor, în căutarea unui trai mai bun pentru ei, a fost o mare pierdere pentru România.

Prin prezentul proiect de lege, astăzi, statul român întinde o mână de ajutor pentru toți acei români care aleg să revină acasă, prin susținerea integrării copiilor.

Îi felicit pe toți cei care au susținut acest proiect de lege și sperăm ca, într-un timp cât mai scurt, acest proiect să treacă și de Senat, ca, începând din următorul an școlar, copiii românilor de pretutindeni care doresc să revină acasă să beneficieze cu adevărat de mai multă susținere.

Grupul parlamentar al PSD susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea propunerii legislative. La titlu dacă sunt observații? Nu.

Adoptat.

La articolele admise de la 1 la 9 dacă sunt observații? Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final. Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 7 iunie 2022, s-au depus la Secretariatul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar; PL-x 60/2022; procedură de drept comun;

2. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societății „Complexul Energetic Oltenia” – S.A.; PL-x 173/2022; procedură de urgență;

3. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân; PL-x 291/2022; procedură de urgență;

4. Legea pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua iei”; PL-x 426/2021; procedură de drept comun;

5. Legea pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 244/2022; procedură de drept comun;

6. Legea pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 21/2022; procedură de drept comun;

7. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2021 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea Societății „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM” – S.A.; PL-x 553/2021; procedură de urgență.

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 7 iunie 2022, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Domnul Tobă Francisc, neafiliat, este?

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; nr. 864B. Domnul secretar de stat Gábor Sándor. Vă rog.

## **Domnul Gábor Sándor** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Mulțumim, domnule președinte de ședință.

## Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect „Va mai avea țara noastră, vreodată, o flotă maritimă comercială”, înțelegem să vă comunicăm următoarele:

La începutul anilor ’90, flota maritimă de transport a României avea 288 de nave, dintre care doar 10% reprezentau navele noi, restul navelor fiind vechi – circa 55% – sau foarte vechi, înțelegând prin asta cele care au o vechime de peste 15 ani, acestea din urmă reprezentând 34% din flotă.

Trebuie să recunoaștem că exploatarea flotei, având o uzură fizică și morală avansată, înseamnă asumarea unor volume și, implicit, a unor cheltuieli de întreținere și cu asigurările aferente din ce în ce mai mari, care afectează sustenabilitatea acestor activități, în condițiile în care la angajarea serviciilor specifice sunt preferate navele sub 5 ani și, de regulă, se refuză în totalitate navele de peste 15 ani.

Starea tehnică precară a navelor românești, în al doilea rând, lipsa dotării, conform cerințelor, regulilor și convențiilor internaționale, și, respectiv, faptul că o parte însemnată a navelor din flotă nu mai îndeplineau normele internaționale privind prevenirea poluării pe mare au fost cauzele care au condus la gradul scăzut de utilizare a flotei, precum și cheltuielile mari, angajările navelor mici și asigurările aferente la prime mari.

## Vă mulțumesc.

Domnii deputați George-Nicolae Simion, Grupul AUR, Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR, Lucian-Florin Pușcașu, Grupul AUR – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; 876B.

Tot domnul secretar de stat Gábor Sándor, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați domni deputați și senatori,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect „Trimiteți corpul de control la RAR sau sunteți complice la nelegalitățile privind achiziția publică «Cartea de identitate a vehiculului»”, înțelegem să vă comunicăm următoarele:

Fac paranteza, cu permisiunea dumneavoastră, că răspunsul detaliat, raportat la consistența interpelării formulate, v-a fost transmis în scris. Vă cer permisiunea de a prezenta succint doar reperele de bază.

Cu siguranță, am disponibilitatea să citesc tot răspunsul. Dacă îmi permiteți, m-aș rezuma doar la...

OK.

## Mulțumesc.

Așa cum se știe, ca punere... sau recapitulare a evenimentelor care au fost... s-au derulat în materie, Registrul Auto Român a publicat anunțul pentru aplicarea unei proceduri de licitație în data de 16 august 2021, cu dată-limită de depunere a ofertelor pe 15 septembrie 2021.

Oferte am primit din partea unui număr de trei entități. Toate cele trei oferte au fost declarate admise, câștigător fiind declarată o asociere, SC ZIPPER SERVICES – SRL și... o denumire mai lungă, care a ofertat la 3 milioane de lei fără TVA serviciul respectiv; al doilea clasat – la 6.680.000 de lei fără TVA; al treilea clasat – la 8,7 milioane fără TVA.

Evident, ulterior depunerii ofertelor, RAR-ul, în exercitarea prerogativelor conferite de lege și în sensul acestora, a formulat câteva adrese – un număr de trei – prin care a solicitat clarificarea ofertantului sau clarificarea datelor oferite de ofertantul clasat pe locul 1.

Aceste precizări solicitate, clarificări solicitate au vizat, pe de o parte, fundamentarea economică; în al doilea rând, prezentarea unor dovezi concludente în privința susținerii celor consemnate ca ofertă.

Vă rog să finalizați, domnule secretar de stat.

## OK.

A doua formulare față de care ne exprimăm punctul de vedere ține de hologramă, cum că aceasta nu ar conține elementele de securizare care s-ar fi pretins prin caietul de sarcini în această fază, având în vedere faptul că deja s-a livrat, nu-i așa?, prima șarjă. La vremea respectivă s-a transmis o mostră de hologramă.

Iar în privința celei de a treia chestiuni, ce ține de caracteristicile hârtiei, că n-ar fi certificată de un laborator de încercări, așa cum se știe, la deschiderea ofertei s-a acceptat o declarație pe propria răspundere, dar, având în vedere derularea în continuare a acestei relații sau o caracteristică de actualitate a acestei relații, confirmă faptul că oferta depusă a fost analizată în mod temeinic și ofertantul a respectat în totalitate cerințele documentației, făcând inclusiv dovada modului de susținere a prețului. La data de 27 decembrie 2021 a fost semnat acordul-cadru de furnizare a acestor produse. Mai mult decât atât, pe data de 4 martie a fost transmisă furnizorului prima comandă, care s-a și livrat

în data de 3 mai 2022. Atunci au fost prezentate și rapoarte de încercare care confirmă caracteristicile hârtiei.

În consecință, suntem îndreptățiți să afirmăm că toate etapele precizate au fost desfășurate în concordanță cu acordul-cadru și caietul de sarcini, deci achiziția s-a dovedit a fi una nimerită.

În încheiere, ținem să vă mulțumim totuși pentru interesul manifestat și înțelegem ca, la rândul nostru, să dovedim o preocupare dedicată pentru a răspunde cu toată considerația solicitărilor dumneavoastră.

Mulțumim frumos.

Cu stimă.

Vă mulțumesc.

Domnii deputați Acatrinei Dorel-Gheorghe, AUR, LucianFlorin Pușcașu, Grupul AUR – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; 874B.

Avem pe cineva de la ministerul de resort?

Avem pe cineva de la minister?

Vă rog.

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați domni deputați,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

Planul național de redresare și reziliență al României este un document complex în care sunt incluse o serie de reforme din mai multe sectoare și domenii, cu aplicabilitate la nivel național, dar și local.

Aceste reforme presupun atât modificări legislative adoptate de strategii, cât și unele investiții selectate sau aprobate la nivelul ministerelor coordonatoare de reformă.

PNRR este conceput astfel încât să asigure un echilibru optim între prioritățile Uniunii Europene și necesitățile de dezvoltare ale României. Planul cuprinde 507 jaloane și ținte, 64 de reforme și 107 investiții, structurate în jurul a șase piloni și 15 componente ce au termenul de finalizare până în 2026. Alocarea totală este de aproximativ 30 de miliarde de euro, din care componenta de granturi are o alocare de 14 miliarde, iar componenta de împrumuturi are o alocare asemănătoare, de 15 miliarde.

Prima cerere de plată, care include atât sprijinul nerambursabil, în valoare de două miliarde de euro, cât și sprijin sub formă de împrumut, în valoare de 900 de milioane de euro, a fost semnată în data de 31 mai 2022.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav, minorități – Ministerul Educației; 858B.

Domnul subsecretar de stat.

Vă rog.

## **Domnul Cătălin Mihai Micu** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Educației_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 858 din 17 mai 2022, având ca obiect „Stadiul soluționării situației juridice a Liceului Pedagogic «Taras Șevcenko» din Sighetu Marmației, județul Maramureș”, vă comunicăm următoarele:

Ministerul Educației a solicitat Inspectoratului Școlar Județean Maramureș, prin adresa nr. 2.917 din 1 octombrie 2021, extrasul de carte funciară și raportul de evaluare a clădirii în care se desfășoară activitatea liceului pedagogic din Sighetu Marmației.

ISJ Maramureș a transmis aceste documente prin adresa nr. 6.864 din 25 noiembrie 2021.

Faptul că în extrasul de carte funciară pentru imobilul cu numărul cadastral 61.600 nu sunt înscrise datele conform cerințelor Ministerului Educației a condus la întârzierea răspunsului.

ISJ Maramureș a întreprins toate demersurile pentru a reglementa informațiile existente în extrasul de carte funciară. Ulterior, prin adresa nr. 1.945 din 15 martie 2022, inspectoratul a solicitat sprijinul Consiliului Județean Maramureș pentru a soluționa situația juridică a unității de învățământ sus-menționate. Drept răspuns la această solicitare, consiliul județean a transmis Inspectoratului Școlar Maramureș faptul că, pentru a reglementa această situație, Consiliul Local al Municipiului Sighetu Marmației trebuie să adopte o hotărâre prin care să solicite trecerea imobilului în cauză din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Sighetu Marmației, iar acesta să fie transmis către Ministerul Educației. Hotărârea Consiliului Local nr. 16

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Domnul Lungu Romeo-Daniel, PSD – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării; numărul interpelării – 867B și 831B.

Pentru ambele, ministerul va trimite răspunsul în scris. Domnul Șlincu Dan-Constantin – Ministerul Energiei; 871B – se solicită amânare.

Petrețchi Nicolae-Miroslav – Ministerul Energiei; 881B – ministerul solicită amânare.

Acatrinei Dorel-Gheorghe, AUR, și Lucian-Florin Pușcașu, AUR – Ministerul Energiei; 863B – ministerul solicită amânare.

- Declar ședința închisă. Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|450849]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 85/27.VI.2022 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei