Stenogramă plen

Trei colegi fără cartelă: doi – PSD, unu – PNL. Bun. Propunerea a fost adoptată. Domnule senator Trifan, aveți cuvântul.

Bună ziua!

## Doamnelor și domnilor senatori,

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 21 iunie 2023, și vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 57 de colegi.

Vreau să iau cuvântul pe procedură, pentru a vă aduce la cunoștință o situație foarte gravă care există la vârful Agenției Naționale de Integritate, iar aceasta este faptul că... este că domnul Alin Nica, care este președintele Consiliului Județean Timiș, face parte din Consiliul Național de Integritate, practic, forul care conduce ANI; or, domnul Alin Nica a fost...

Mulțumesc domnilor senatori Ion-Narcis Mircescu și Sorin Lavric, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Aveți observații la ordinea de zi?

Domnul senator Fenechiu și domnul senator...

Este declarație politică.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu este declarație politică!

Am constatat pe ordinea de zi că, după 11, 12, 13, care sunt organice, sunt câteva legi ordinare care au termen de adoptare tacită până săptămâna viitoare. Și, atunci, aș propune să operăm o modificare în ordinea de zi, în sensul ca punctul 17 să devină ultimul punct pe ordinea de zi și să fie precedat de cele trei organice.

...a fost cercetat de către ANI, iar ANI a făcut o sesizare către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție...

Domnule senator, încă n-am aprobat ordinea de zi.

Deci, practic, să avem toate ordinarele, mai puțin cel de pe punctul 17, după care să urmeze organicele și ultimul pe ordinea de zi, respectiv... respectiv... ăsta să fie punctul 17, mă refer la L278.

## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**

...pentru că a fost găsit...

Da, este o cerere de suplimentare a ordinii de zi.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Bine.

Vă mulțumesc pentru propunere, domnule senator.

Trei colegi fără cartelă, domnul senator Cazanciuc...

OK.

## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**

Deci a fost trimisă o sesizare pentru indicii referitoare la săvârșirea infracțiunilor de conflict de interese, respectiv folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane.

Este cel puțin imoral ca acest domn să mai facă parte în continuare din acest for care conduce ANI, practic, instituția care îl cercetează și care a făcut acea sesizare către parchet. Drept urmare, domnule președinte, vă solicit să suplimentăm ordinea de zi cu un vot de revocare a domnului Alin Nica din CNI – pentru că Senatul numește membrii acestui for și tot Senatul poate să-i și revoce.

Vă mulțumesc.

Avem un raport al Comisiei juridice care o să intre pe ordinea de zi.

Domnule senator Țâgârlaș, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicitarea este inadmisibilă, în condițiile în care Biroul permanent a solicitat un punct de vedere Comisiei juridice, iar Comisia juridică nu a avut încă timp suficient să emane un punct de vedere pe această problemă solicitată.

În altă ordine de idei, să vii în plenul Senatului să faci o astfel de propunere este cu atât... dovedește faptul că nu cunoști procedurile de reglementare și de soluționare a activității Senatului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule secre... Domnul Trifan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, a fost trimisă o cerere de revocare a domnului Alin Nica către BP, care a trimis-o, la rândul său, către Comisia juridică, unde se pare că așteptăm de săptămâni întregi o decizie.

Plenul este suveran, plenul numește membrii acestui for, plenul poate să-i și revoce.

Vă solicit din nou să suplimentăm ordinea de zi cu acest vot.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Am reținut propunerea.

de voturi pentru, înțeleg...

Cum ați spus? Da, pentru, OK. Deci propunerea a fost... respinsă.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Nu, a fost aprobată.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

34?

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Da, e majoritatea celor din sală.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Aprobată.

Acum,

Ordinea de zi a fost aprobată cu cele două modificări propuse.

Programul de lucru: se continuă lucrările în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative, cu o sesiune de întrebări, interpelări și răspunsuri de la ora 12.00 și una de declarații politice de la ora 13.00 până la ora 14.00.

Trecem la secțiunea I a ordinii de zi. Pentru perioada 26–30 iunie...

Aș vrea să... Aș vrea, înainte de a aproba votul... programul zilei, să vedem pe ce punct să intre...

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu**

**:**

Ultima.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Ultima. Pe ultima poziție, da? Bun.

## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**

Domnule președinte, este un vot foarte scurt. Nu are niciun sens să-l punem pe ultima poziție de pe ordinea de zi. Are mult mai mult sens să începem cu acel vot de revocare. Vă mulțumesc.

OK. Vă rog să supuneți la vot să-l punem pe locul întâi pe ordinea de zi, nu pe ultimul, pentru că este ilogic.

Primul loc. Pe prima poziție pe ordinea de zi.

Domnule senator Bodog, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Rugămintea mea este să punem acest vot înainte de votul pe legile organice, deci chiar înainte de cele patru puncte pe care le-am mutat pe ultimele poziții la ordinea de zi. Deci avem, practic, astăzi pe ordinea de zi 19 puncte, pe punctul 16... pe punctul 15.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Da, de acord.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Și Lóránd Turos votează cu mâna – pentru.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

De acord. Pentru, da? Se adaugă. Mulțumesc. Ordinea de zi a fost adoptată cu această modificare. Deci avem programul de lucru al Senatului pentru perioada 26–30 iunie. Îi dau citire pe scurt:

– luni, 26 iunie: avem o ședință a Biroului permanent, continuată cu o ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților de la ora 14.00; de la ora 16.00 – lucrări în plen; de la ora 17.00 – vot final, lucrări în comisii permanente;

– marți, 27 iunie: lucrări în comisii permanente; – 28 iunie: lucrările în plenul Senatului de la ora 10.00, la 11.30 – ora Guvernului, 12.00 – interpelări, întrebări și răspunsuri, 13.00 – declarații politice, apoi lucrări în comisiile permanente;

– joi: lucrări în comisiile permanente;

– vineri: activități în circumscripții electorale. Sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu sunt.

Dacă nu sunt intervenții, vot, vă rog.

Programul de lucru pe săptămâna viitoare. 60 de prezenți: 60 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul furnizării de servicii publice electronice aferente înmatriculării vehiculelor în România (L324/30.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Reprezentantul Guvernului, vă rog.

## **Domnul Marius-Viorel Poșa** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Mulțumesc foarte mult.

Acest proiect propune identificarea unor soluții concrete de simplificare a procesului de înmatriculare a vehiculelor, prin diminuarea fragmentării acestuia și a interacțiunii directe între cetățenii și principalii actori implicați la momentul actual, creșterea nivelului de încredere în autoritățile publice și realizarea unui serviciu public performant, de calitate.

Vă mulțumim și dorim să ne acordați un vot de aprobare a acestui proiect. Vă mulțumim.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței Guvernului privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculelor și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, a punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru... aceasta, aprobată cu modificările și completările ulterioare, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în scopul instituirii unei platforme informatice privind furnizarea de servicii publice electronice pentru înmatricularea vehiculelor de către autoritățile competente de înmatriculare.

Pe parcursul unor ședințe separate, membrii Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au analizat proiectul de lege și avizele primite, au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale senatorilor prezenți, un raport comun de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supun spre aprobare și... spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții? Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Există anumite teme care au ajuns în atenția opiniei publice exclusiv mulțumită USR. Înainte să apară USR-ul, nimeni nu vorbea despre „pensii nesimțite”, nimeni nu vorbea despre „fără penali în funcții publice” sau despre digitalizarea statului.

În momentul în care vorbim despre digitalizare, vorbim despre ușurarea vieții. Nu mai stai la patru cozi, să plimbi dosarele de la un ghișeu la altul, ci rezolvi toate problemele din confortul sufrageriei.

Gradul de conștientizare a beneficiilor digitalizării crește. Dacă acum câțiva ani aveam funcționari publici care protestau în fața primăriei din Iași că ar fi înlocuiți de roboți, astăzi vedem că tot mai mulți oameni înțeleg și vor să adopte digitalizarea.

De-a lungul timpului, USR a depus mai multe proiecte care au vizat digitalizarea statului; unele au trecut, altele nu au trecut. Îmi aduc aminte doar de un proiect pe care l-am depus și care își propunea să treacă în digital registrul unic de control. Din păcate, PNL și PSD au spus că e mai bine cu pixul pe foaie.

Inițiativa Ministerului de Interne este lăudabilă, își propune, practic, să creeze o platformă care să înlocuiască drumurile între înmatriculări și finanțe.

Sperăm totuși ca aceste măsuri să se și implementeze, pentru că avem exemple de alte proiecte care au rămas la stadiul de idee sau poate de proiect-pilot – și mă refer aici în special la cărțile electronice de identitate, care știm că înaintează cu pași minusculi.

USR va susține întotdeauna legile care ușurează viața oamenilor și vă invit și pe dumneavoastră să faceți la fel. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Dacă nu sunt, declar încheiate...

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Domnul Bodog.

Domnul senator Bodog. Mă iertați!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt de acord cu afirmațiile că digitalizarea va îmbunătăți și va ușura viața tuturor, dar nu pot fi de acord cu afirmația că până nu a apărut acest partid nu s-a discutat despre digitalizare – și cred că e un politicianism ieftin ăsta. ## Vom susține inițiativa.

Și, așa cum ați văzut, inițiativa este o inițiativă a Guvernului României, care, din câte știu eu, este dat de o coaliție PNL–PSD.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule subsecretar de stat Marius Poșa. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională sau Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență...

Doamna președintă Pauliuc, doamna senator, aveți cuvântul.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

## Domnule președinte,

Mulțumesc foarte mult colegilor mei de la USR, că mersul pe bicicletă tot ei l-au inventat. Altfel ce făceam?!

Este o inițiativă lăudabilă a Guvernului, se înscrie în programul „Modernizăm România”, pentru că vorbim de digitalizare, vorbim despre calitatea... creșterea calității vieții cetățenilor noștri. Și cred eu că asta e misiunea noastră în Parlament: să facem legi care să îmbunătățească calitatea vieții, să le ușureze activitatea celor care își desfășoară activitatea..., eu știu, în diferite instituții.

Proiectul de lege este lăudabil, pentru că vorbește despre digitalizarea serviciilor atunci când vorbim despre înmatriculări ale mașinilor, înmatriculări online, declararea sau scoaterea din evidența organului fiscal local a dobândirii sau înstrăinării de vehicule, precum și alte activități care nu fac nimic altceva decât, așa cum am spus, o mai bună colaborare între instituțiile statului și cetățeni.

Mulțumesc foarte mult.

PNL va vota această inițiativă legislativă.

De altfel, așa cum a spus și colegul meu de la PSD, este o inițiativă a Guvernului României, o inițiativă lăudabilă a Ministerului de Interne.

Mulțumesc, doamna senator.

Nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2023 privind unele măsuri în domeniul Sistemului național unic pentru apeluri de urgență (L334/30.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Îl invit pe reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc încă o dată, domnule președinte de ședință. Proiectul de act normativ reglementează măsuri pentru asigurarea accesului efectiv la serviciile de urgență prin intermediul comunicațiilor de urgență către numărul european unic pentru apeluri de urgență 112, precum și creșterea gradului de fiabilitate și acuratețe a informației de localizare a terminalelor care apelează numărul unic de apeluri de urgență 112.

Beneficiarii prezentei măsuri vor fi toate persoanele aflate pe teritoriul României care solicită intervenția agențiilor specializate de intervenție în situațiile de urgență prin apel la numărul unic 112 pentru situații de urgență.

Măsurile prevăzute de actul normativ vizează interesul public general, siguranța și securitatea cetățeanului, fiind de natură a îmbunătăți răspunsul agențiilor specializate de intervenție în situațiile de urgență.

Vă mulțumesc și vă rog să ne acordați un vot pentru acest proiect.

Vă mulțumesc.

Apărarea este astăzi, acum.

Apărare.

Vă rog, doamna președinte.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională împreună cu Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au fost sesizate de către Biroul permanent pentru întocmirea unui raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2023 privind unele măsuri în domeniul Sistemului național unic pentru apeluri de urgență.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările ulterioare, cele două comisii au fost sesizate și s-au..., în urma dezbaterii, au aprobat un raport comun asupra proiectului de lege.

Inițiator: Guvernul României.

Proiectul de lege are ca obiect implementarea unor soluții tehnice care să permită funcționarea comunicațiilor de urgență. Așa cum a spus și reprezentantul Guvernului: o mai bună localizare a apelantului.

La întocmirea prezentului raport, cele două comisii au avut în vedere:

- aviz favorabil de la Consiliul Legislativ;

- aviz favorabil de la Consiliul Economic;

– aviz favorabil de la Comisia de buget și Comisia pentru știință.

În ședințele din 6 iunie 2023, respectiv din 13 iunie, membrii celor două comisii au analizat și au avizat... au dat un raport comun de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Intervenții?

Nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2023 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L331/30.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnule secretar de stat Marius Stanciu, Ministerul Muncii, aveți cuvântul. ## **Domnul Marius-Ilie Stanciu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Articolul unic al prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului prevede completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022, prin introducerea unui nou alineat, cu următorul cuprins:

Alin. (1[1] ) – Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 iunie 2023, salariile de bază ale personalului care ocupă funcțiile prevăzute la anexa nr. VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație” din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de această lege pentru anul 2022.

Ministerul Muncii susține raportul comisiilor de specialitate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl rog pe reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator Veștea, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2023 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

În ședința din data de 13.06.2023, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Intervenții din sală dacă sunt la punctul numărul 3? Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990, precum și a Legii nr. 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului (L360/12.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și-l invit pe domnul subsecretar de stat Mihai..., pe..., iertați-mă!, pe domnul secretar de stat Mihai Pașca, pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului.

## **Domnul Mihai Pașca** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnulepreședinte.

Proiectul de lege are ca obiect transpunerea Directivei mobilitate – nr. 2.121/2019 și a două articole din Directiva digitalizare – nr. 1.151/2019.

În ce privește Directiva mobilitate, proiectul de lege creează cadrul legal pentru realizarea operațiunilor de transformare transfrontalieră. Vorbim despre transfer de sediu social într-un alt stat membru – ca noutate, fără lichidare și fără pierderea personalității juridice –, de divizare transfrontalieră prin constituirea de noi societăți și, totodată, este consolidat cadrul legal aplicabil fuziunilor transfrontaliere. Vorbim despre reglementări care se aplică operațiunilor transfrontaliere de fuziune, divizare și transformare care se realizează în interiorul spațiului Uniunii Europene și al statelor participante la Asociația Europeană a Liberului Schimb.

În ce privește Directiva digitalizare, vorbim despre prevederi care vizează obligația statelor membre de a institui norme privind interdicția de a exercita o funcție de administrare sau conducere cel puțin pentru persoanele care au competențe de a angaja societatea față de terți și a o reprezenta în justiție și de a asigura comunicarea acestor informații autorităților competente din alte state membre, la solicitare. De asemenea, vorbim despre prevederi care se referă la operaționalizarea infrastructurii care să permită păstrarea documentației persoanelor fizice și juridice înregistrate în registrul comerțului într-un format care permite citirea și căutarea pe calculator sau sub formă de date structurate.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia juridică, numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii și servicii au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Domnule președinte Țâgârlaș, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnulepreședinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, am fost sesizate, respectiv cele două comisii, Comisia juridică și Comisia economică, prin L360/2023, să emitem un raport comun.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl constituie transpunerea Directivei 2019/2.121 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 2017/1.132 în ceea ce privește transformările, fuziunile, divizările transfrontaliere, prin integrarea sistematică a prevederilor ce vizează aceste operațiuni în cadrul reglementat general în domeniul societăților comerciale, respectiv Legea nr. 31/1990, republicată. Menționez faptul că avem un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, de asemenea. Au fost avize favorabile date de către Comisia pentru buget, Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru comunicații, Comisia pentru drepturile omului.

Cu majoritate de voturi, cele două comisii au emis un raport de admitere, fără amendamente.

Menționez că avem de-a face cu o lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Intervenții din sală. Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

## Vă mulțumesc, domnulepreședinte.

Directiva ne ajută cu măsuri bune pentru mediul de afaceri – este clar – și aveam nevoie de o transpunere rapidă a acestei directive, pentru a avea companii românești care să se simtă că sunt și companii europene și să aibă flexibilitate în spațiul Uniunii Europene.

31 ianuarie 2023. Nu știu dacă vă spune ceva această dată, dar să știți că este data la care aveam termen să transpunem directiva, deci legislația trebuia să existe atunci. Au trecut 5 luni, cele 310 pagini ar fi trebuit să fie studiate, verificate, revăzute, analizate, ar fi trebuit să se încheie circuitul legislativ pe 31 ianuarie 2023. Nu s-a întâmplat acest lucru. Inițiativa a intrat în Parlament săptămâna trecută. A trecut prin comisii nu în două săptămâni, nu într-o săptămână, într-o zi.

Ce vedem este, de fapt, o ilustrare clară a ceea ce împinge constant guvernarea PSD–PNL: să scoată Parlamentul din circuitul legislativ, dacă se poate, chiar de tot, acolo unde Guvernul este inițiator la proiectele de lege. Nu este prima dată când, din cauza fie a incompetenței, fie a lentorii, fie a lipsei de interes la nivelul coaliției, etapa parlamentară este, practic, eliminată și nu ajungem să avem parlamentarism în România.

În absența unei analize și dezbateri serioase, trebuie să semnalizăm permanent astfel de moduri de lucru care erodează încet, dar sigur, democrația și erodează, domnilor, responsabilitățile pe care dumneavoastră, toți, le aveți în Parlamentul României.

Mulțumesc.

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc frumos.

Nu știu ce așteptați dumneavoastră, însă mie mi se pare că creați avantaje societăților din afara granițelor României, chiar dacă vorbim de cele din statele Uniunii Europene. Mă așteptam să văd o lege care, în acest context, apără investiția românească, pentru că nicăieri nu este menționat, în nicio directivă, în niciun regulament, că nu poți să-ți protejezi firmele naționale, așa cum fac toate celelalte țări.

Nu mai vorbim că este o lege care nu respectă tehnica legislativă, nici măcar criteriile pe care ni le-a impus CEDO pentru existența unei legi. 85 de pagini de modificări. Vă dați seama cât are legea la care se fac aceste modificări... legile la care se adaugă aceste modificări.

Este inacceptabil, pentru că în acest context dumneavoastră o să creați, de fapt, facilități pentru firmele străine, în timp ce firmele românești aici au numai piedici din partea sistemului de stat românesc, au zeci de controale pe săptămână, sunt îngropate de vii, iar dacă ești o societate străină n-ai niciun control și ai nenumărate facilități din partea statului român. De fapt, ce se întâmplă prin această directivă, fără să ajutăm, fără să protejăm interesul românesc, este distrugerea totală a tot ceea ce înseamnă antreprenoriat românesc.

Voi vota împotrivă.

Domnul senator Bodog. Vă rog.

## Două scurte observații.

În primul și în primul rând, pe de o parte, cerem ca Parlamentul să lucreze cu celeritate și să analizeze cât mai rapid posibil legile și, pe de altă parte, spunem că se merge pe repede-înainte și că nu se face dezbatere. Dacă existau lucruri care trebuiau spuse împotriva acestei ordonanțe de urgență, trebuiau spuse la microfon, nu să vii și să acuzi că a fost trecută pe repede-înainte în comisie. Pentru asta avem dezbatere parlamentară, să putem să facem..., dacă există, să punem semne de întrebare. Iar în ceea ce privește celelalte afirmații cu privire la caracterul distructiv al legii, eu cred că prima dată ar trebui să citim legile și pe urmă să ne pronunțăm.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, domnule senator, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 5 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L291/15.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, în cazul în care este prezent și dorește să susțină propunerea.

Nu este cazul, înțeleg.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Iar nu este cazul.

Atunci, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care au elaborat un raport comun, au delegat-o pe doamna președinte Pauliuc să prezinte raportul.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vă supun aprobării dumneavoastră un raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Propunerea legislativă, așa cum se precizează în expunerea de motive, propune permiterea și nesancționarea manevrei de depășire care presupune trecerea peste axa care separă sensurile de circulație pentru depășirea obstacolelor de orice natură, oprite, staționate sau care se deplasează cu viteză de maximum 30 km/oră; de exemplu: un copac căzut pe drum, un autovehicul avariat care ocupă și o parte de carosabil, vehicule cu tracțiune animală, bicicliști etc., în măsura în care sunt respectate condițiile necesare pentru asigurarea siguranței în trafic, dacă vizibilitatea asupra drumului este asigurată pe o distanță mai mare de 20 de metri, iar lățimea drumului este de cel puțin 7 metri.

Inițiatorii precizează că prin Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în vigoare, la art. 120 lit. d), sunt instituite excepții privind depășirea în anumite situații: „Lit. d) – pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri și în tuneluri, prin excepție, pot fi depășite în aceste locuri vehiculele cu tracțiune animală, motociclete fără ataș, mopede, biciclete și trotinete electrice, dacă vizibilitatea asupra drumului este asigurată pe o distanță mai mare de 20 de metri, iar lățimea drumului este de cel puțin 7 metri”, dar nu este prevăzută și cea propusă prin actualul proiect de act normativ. Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil proiectul de act normativ, subliniind că marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers este trasat tocmai pentru că depășirea nu se poate face în siguranță pentru participanții la traficul rutier, astfel că nu este benefică pentru siguranța circulației introducerea unei astfel de excepții.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc și eu, doamna președintă.

După prezentarea atât de detaliată a raportului mă simt și eu mult mai pregătit pentru situația în care aș dori să mai susțin o dată examenul de conducere auto.

Intervenții din sală?

Nu sunt intervenții.

Atunci, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de Guvern nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare (L254/2.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să intervină.

## Nu.

În această situație, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, precum și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, comisii care au elaborat un raport comun, au decis ca acest raport să fie prezentat de către domnul președinte Țâgârlaș.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, au fost sesizate cele două comisii, respectiv Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului, prin adresa L254/2023, să se pronunțe asupra unui proiect de lege care avea ca perspectivă modificarea Ordonanței de Guvern nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, modificat, la dezbateri asupra propunerii a participat și domnul Mihai Pașca, secretar de stat în Ministerul Justiției.

În urma analizei argumentelor uzitate, în cadrul Comisiei juridice s-a ajuns la concluzia că nu necesită și nu este proporțională introducerea avizului consultativ al secretarului de stat pentru culte în procedura de dobândire a personalității juridice pentru organizații nonguvernamentale, încălcându-se grav dreptul la asociere.

Această opinie, practic, a fost desprinsă și din avizul Consiliului Economic și Social, care a dat un aviz negativ.

Este prevăzută ca observație în conținutul actului emis de către Consiliul Legislativ.

Cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, s-a dat un raport comun de respingere a propunerii legislative.

Menționez faptul că suntem în categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Intervenții la acest punct? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 7 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L352/1.09.2021).

Este vorba de o reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului președinte, din nou, în calitate de reprezentant al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care împreună cu Comisia pentru sănătate a elaborat un raport comun.

Da? Domnule senator Cercel, înțeleg că prezentați dumneavoastră raportul, da? Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 în sensul instituirii posibilității înființării farmaciilor universitare de către universitățile de medicină și farmacie acreditate, destinate desfășurării activității didactice și a pregătirii practice a studenților, precum și al introducerii obligativității unei mențiuni exprese în conținutul materialelor publicitare pentru medicamente destinate publicului larg potrivit căreia medicamentele expirate și cele neutilizate se consideră deșeuri periculoase.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în ședința din 11 octombrie 2021. În data de 27 septembrie 2022, noiembrie – pardon! – 2022, propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, și ulterior a fost trimisă la promulgare.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil, cu observații și propuneri. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru mediu a transmis un aviz favorabil asupra legii trimise la promulgare, cu condiția însușirii obiecțiunilor prin cererea de reexaminare a Președintelui României.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și cei ai Comisiei pentru sănătate au analizat legea, în forma trimisă la promulgare, cererea de reexaminare, avizele și punctele de vedere primite și au formulat o serie de amendamente.

În ședința din 6 iunie 2023, respectiv 13 iunie 2023, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să admită obiecțiunile din cererea de reexaminare și să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, asupra legii trimise la promulgare.

Amendamentele admise sunt cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul raport, iar amendamentele respinse în anexa nr. 2 la raport. Prin amendamentele admise au fost remediate dispozițiile criticate prin cererea de reexaminare a Președintelui României.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia de sănătate supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și legea trimisă la promulgare.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Intervenții? Da, domnule senator, aveți cuvântul. Domnul Remus Negoi.

Mulțumesc, domnule președinte.

Returnarea medicamentelor în farmacii este actualmente reglementată prin Ordinul de ministru nr. 1.226/2012, care spune că medicamentele expirate provenite de la populație pot fi depuse la farmacii, oficine sau drogherii, cu destinația incinerator, însă multe farmacii refuză primirea lor pe motive de lipsă de logistică și pe motive de costuri foarte mari.

Inițiativa legislativă reglementează în detaliu infrastructura returnării medicamentelor în farmacii, modul de gestionare a deșeurilor de medicamente și fluxul gestionării lor. Simpla inscripționare a etichetelor nu garanta returnarea lor, pentru că proiectul a fost complet deturnat de către coaliția de guvernare și golit de tot conținutul inițial din 2021; inițiativa legislativă a fost trimisă la reexaminare pe 14 noiembrie 2022, în condițiile în care noi, cei de la USR, ne-am împotrivit vehement la momentul acela față de acea deturnare. Filozofia proiectului era despre înscrierea pe ambalajul medicamentelor a mesajului „Returnați medicamentele expirate în farmacii”, lucru care nu se mai întâmplă acum. În schimb, s-a amendat proiectul cu înființarea unor farmacii universitare peste legislația în vigoare, lucru ce este scos în evidență chiar și în cererea de reexaminare.

Reiau câteva aspecte foarte scurt prezentate și în cererea de reexaminare. Din analiza comparativă a legii avute în vedere de inițiatori și cea adoptată de Parlament rezultă că legea în forma transmisă la promulgare s-a îndepărtat în mod vădit de la scopul urmărit de inițiatorii săi. Astfel, potrivit expunerii de motive ale inițiatorilor, intervențiile legislative vizau introducerea pe ambalajul medicamentelor a atenționării speciale destinate utilizatorilor de produse

farmaceutice cu privire la necesitatea returnării medicamentelor expirate în farmacii pentru eliminarea corespunzătoare a acestora.

Or, ca urmare a amendamentelor introduse și votate la Camera Deputaților, indicația ca produsele farmaceutice expirate să fie returnate în farmacii a fost înlocuită cu mențiunea „Medicamentele expirate și cele neutilizate se consideră deșeuri periculoase”, norma precizând în concret cum vor fi colectate și eliminate corespunzător aceste deșeuri periculoase.

Domnule senator Bodog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că este ora 11.00, vă propun prelungirea timpului de dezbatere până la 11.30, urmând ca la 11.30 să intrăm pe vot final.

Mulțumesc.

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului senator Bodog. 55 de prezenți: 49 plus 3, 52... Domnule senator Lóránd, tot pentru? 53 de voturi pentru.

Da, domnule Țâgârlaș... Da, domnule Bodog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Revenind la propunerea legislativă, așa cum ați văzut, în comisie au fost adoptate o serie de amendamente care au corectat problemele discutabile din proiectul de lege, motiv pentru care Grupul PSD va vota pentru.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Pauliuc.

Nu citesc raportul, nu. Grupul PNL va vota pentru inițiativa legislativă.

Mulțumim colegilor din Comisia de sănătate pentru că, prin amendamentele făcute, textul de lege vine să rezolve anumite probleme care au fost sesizate în momentul în care inițiativa a intrat pe parcursul legislativ.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Legea rămâne la vot final.

Punctul numărul 8 al ordinii de zi – avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori (L315/22.05.2023). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Domnul senator Țâgârlaș.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

În conformitate cu dispozițiile regulamentare, am fost sesizați prin adresa L315/2023 pentru a emite un raport având în vedere o propunere legislativă care are ca obiect completarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive.

Potrivit expunerii de motive, intențiile legislative sunt argumentate de faptul că stabilirea prețului contractului într-o monedă străină este de natură a crea un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, mai exact între profesioniști și consumator. Totodată, se prevede excluderea posibilității de a stabili prețul în echivalent în lei a unei sume dintr-o monedă străină, fiind justificată și sub aspectul asigurării posibilităților consumatorilor de a contesta în instanță eventualele abuzuri comise de profesioniști.

CL a dat aviz favorabil, CES-ul – aviz favorabil.

Membrii Comisiei juridice în ședința din 13 iunie 2023 au examinat propunerea legislativă, precum și opiniile invocate de către părțile situate în situația de a discuta și, cu majoritate de voturi, membrii prezenți au dat un raport de respingere.

Menționez faptul că suntem în prezența unei legi ordinare și prima Cameră sesizată este Senatul.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Claudiu Târziu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Chestiunea este foarte simplă, încercăm să unificăm, practic, o regulă care funcționează diferențiat de la domeniu la domeniu. În telefonia mobilă, de exemplu, sau în construcții se exprimă prețurile în valută, în altele se exprimă doar în lei. Aici, bineînțeles că din această simplă exprimare „într-o valută” reies diferențe de la plată și alte inconveniente pe care le voi sublinia imediat.

De asemenea, încercăm să racordăm prin această propunere legislativă la normele BNR. BNR a prevăzut demult, nu de acum, ca toate plățile să fie efectuate în lei. Dacă plățile sunt efectuate în lei, ei bine, ar trebui să fie și exprimate în lei, nu exprimate în altă monedă și totuși plătite în lei, asta este viziunea noastră. E o chestiune care ține, în opinia noastră, de suveranitatea națională.

Atâta vreme cât punem în umbră moneda națională, care este un element fundamental al exprimării suveranității naționale, prin acordarea întâietății unei alte monede, mi se pare că ar trebui să luăm măsuri în această privință și să revenim asupra acestor practici.

Nu în ultimul rând, propunerea noastră vizează și întărirea stabilității leului. Dacă toate produsele și serviciile vor fi convenite prin contracte în lei și plătite în lei, această monedă a noastră, națională, va avea cu siguranță un plus de stabilitate.

De aceea, noi, Grupul AUR, susținem legea și vom vota împotriva raportului de respingere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Fenechiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Indiscutabil, orice propunere legislativă care are ca premisă îmbunătățirea vieții românilor este binevenită. Din păcate însă, nu e suficient să-ți dorești ca lucrurile să fie bine, trebuie să te raportezi și la un cadru legal existent și la economia de piață.

Cred că ar fi extrem de simplu dacă am putea să stabilim ca prețurile să nu crească, să fie aceleași pe o perioadă foarte lungă de timp, să avem predictibilitate, să fie prețurile mici. Nu cred că cineva s-ar opune unei asemenea propuneri. Însă într-o economie de piață, de regulă, se întâlnește cererea cu oferta și, acolo unde cererea cu oferta se întâlnește, prețul este rezultatul acestei întâlniri.

Nu putem, într-o manieră administrativă, într-o manieră intervenționistă, să intervenim asupra prețurilor, pentru că atunci am destabiliza economia, iar ceea ce ne-am dorit, ceea ce ne dorim este să avem o economie de piață funcțională, unde jocul cererii și ofertei să ducă la scăderea prețurilor. În momentul în care economia va funcționa foarte bine, cu siguranță, din jocul cererii și ofertei, prețurile se vor regla și în raport cu veniturile persoanelor, pentru că în ultimă instanță cel care vinde o marfă sau produce un serviciu are interes să o și vândă, iar prețul este corect stabilit între cel care vinde și cel care cumpără.

Relativ la aserțiunea colegului meu Claudiu Târziu, pe care eu îl respect, nu se pune problema, suntem într-o disonanță de apreciere. Fără discuție, noi putem vorbi de suveranitate și fără discuție toate elementele care țin de suveranitate trebuie respectate. Însă să nu uităm că România este o țară membră a Uniunii Europene și parcursul nostru este spre moneda europeană. Este și motivul pentru care există această raportare la prețul stabilit în moneda europeană, iar legea este respectată în maniera în care prețul stabilit în monedă europeană este transformat în preț în lei, conform deciziilor Băncii Naționale, și toate plățile în România se fac în moneda națională.

Dar, având în vedere faptul că foarte multe mărfuri vin din import, pentru că se dorește să existe un element comparativ pe piața europeană, eu cred că raportarea prețurilor la moneda europeană, ca element de comparație, nu este un element care să știrbească în vreun fel suveranitatea națională.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Claudiu Târziu.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Vă mulțumesc foarte mult pentru aceste precizări, dar ele nu se referă la ceea ce am intenționat prin acest proiect de lege. Nu am intenționat nicio clipă să reglementăm prețurile, să intervenim asupra pieței, așa cum sugerați, ci doar să uniformizăm o practică, altminteri destul de comună, pentru că ea acoperă aproape toate celelalte, aproape toate celelalte domenii de activitate, în afară de telefonie mobilă, construcții și încă vreo două. Nu văd cum dacă această exprimare a contractelor, a prețului contractelor în lei, care e valabilă pentru alte domenii, să nu fie valabilă și pentru telefonie; unu.

Doi, în privința monedei naționale nu există niciun fel de discuție, ea este un element fundamental al suveranității, renunțarea la ea este o cedare de suveranitate, faptul că ne aflăm în Uniunea Europeană este un lucru benefic, dar la fel de benefică este, după cum ni s-a arătat, inclusiv în ultimii ani, și păstrarea monedei naționale; nu există nici condițiile pentru a adera la moneda euro și nu există nici interesul național ca să o facem. Asta e o dezbatere oricum mai lungă și nu de ținut acum, dar în niciun moment nu putem lua decizii care privesc prezentul pentru un viitor incert. Să ajungem noi în... la momentul în care vom decide să adoptăm moneda euro și, atunci, sigur că da, vom vedea ce se va întâmpla.

Eu vă garantez că nu se va trece la moneda europeană, din multe pricini pe care dumneavoastră, ca profesioniști, le cunoașteți extrem de bine.

Vă mulțumesc foarte mult.

Bun, nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 9 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 8 din Legea nr. 164 din 11 decembrie 2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative (L346/30.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului dacă este cazul.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile regulamentului, am fost sesizați prin adresa L346/2023 pentru a emite un raport în ceea ce privește inițiativa legislativă care are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014, cu modificările ulterioare.

Potrivit expunerii de motive, modificarea textului menționează, vizează eliminarea căilor de atac al recursului în cauză având ca obiect contestarea modalității aplicării Legii nr. 164/2014, astfel prin prezenta propunere se uniformizează regimul căilor de atac în materia legilor reparatorii, reducerea duratei de soluționare a cauzelor, care este în favoarea justițiabililor.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, cu observații; observațiile de tehnică au fost preluate în cadrul raportului. Consiliul Economic și Social – aviz favorabil.

Comisia pentru românii de pretutindeni – aviz favorabil.

Comisia, în urma analizării argumentelor, a emis un raport de admitere, cu amendamente admise.

Menționez faptul că suntem în prezența unei legi ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții din sală?

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Și această inițiativă se înscrie într-un tablou pe care Grupul PNL din Senat l-a dezvoltat în ultimul timp pentru reducerea termenelor de soluționare ale proceselor. Celeritatea judecării proceselor în România este clar o problemă foarte gravă. Avem termen la Înalta Curte de un an sau de doi ani, avem termene de soluționare a unui proces 10, 15 sau 20 de ani, ceea ce este inadmisibil.

Conform unor mențiuni formate de către experții OCDE, la nivelul Europei această problemă a ridicat costuri suplimentare extraordinare.

Mențiunea că din cauza acestor întârzieri, de exemplu, în Barcelona s-a construit cu mai puțin de 4.000 de apartamente, în Real Madrid cu mai puțin de 3.500 de apartamente; interesul justițiabil este încălcat în momentul în care soluționarea proceselor este tergiversată din cauza unor inechități sau a unor inadvertențe în domeniul de procedură civilă sau penală. Motiv pentru care vom continua să găsim soluții pentru ca instanțele de judecată să fie degrevate de căile de atac care nu au niciun fel de valoare reparatorie sau de respectare a drepturilor justițiarului.

Motiv pentru care Grupul liberal a inițiat acest proiect de lege și-l va vota.

- Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Nu sunt.

În această situație, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

- A, înainte de a declara încheiate dezbaterile, domnul

- senator Trifan.

Mulțumesc, domnule președinte.

O cerere pe procedură: dacă se poate să prelungim programul până ajungem la punctul 15 de pe ordinea de zi inclusiv.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Am votat o dată prelungirea programului până la 11.30, este 11.20.

Bun.

Supun...

Am înțeles, am înțeles.

- domnul senator Turos Lóránd este tot contra. Da.

Mulțumesc.

Propunerea a fost respinsă.

Trecem la punctul 10 al ordinii de zi, unde avem înscrisă

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 125/2002, republicată (L304/22.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Dacă nu, îl rog pe reprezentantul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care au eliberat un raport comun, să prezinte acest raport.

Domnule senator Veștea, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 82 din 2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 125 din 2002, republicată

În ședințe separate din data de 6 iunie 2023, membrii Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat propunerea legislativă, avizele, opinia Consiliului fiscal, punctele de vedere și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și propunerea legislativă, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Profit de ocazie pentru a saluta prezența la balcon a unui grup de elevi prezenți la invitația domnului senator Andrei Postică.

Vă salutăm!

Domnul senator Fenechiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum rezultă pentru cei care au citit proiectul de lege neechivoc, ideea inițiativei legislative, care, așa cum rezultă din expunerea de motive și din lista anexată, este transpartinică, este semnată atât de parlamentari de la Partidul Național Liberal, cât și de parlamentari de la UDMR, de la PSD, de la minorități, nu face altceva decât să vină în întâmpinarea autorităților locale, care, în lipsa acestei reglementări, nu puteau aloca fondurile necesare pentru repararea sediilor administrative ale protopopiatelor, parohiilor, a cimitirelor, precum și a sediilor de învățământ care au un alt profil decât cel teologic.

Din acest punct de vedere, presiunea care exista pe autoritățile locale era destul de mare, iar, în lipsa unui text de lege care să permită autorităților locale să susțină unitățile de cult recunoscute de lege... Nu exista. Iată deci care este motivul pentru care a fost inițiată această inițiativă legislativă.

Fac precizarea că, așa cum rezultă din expunerea de motive, de la bugetele locale se puteau aloca fonduri, până la această lege, strict pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult fără venituri sau cu venituri reduse, pentru construirea ori repararea lăcașelor de cult care fac parte din patrimoniul cultural național mobil, pentru amenajarea și

deținerea muzeelor religioase, pentru construirea și repararea clădirilor având destinația de așezăminte de asistență socială și medicală ale unităților de cult.

Odată cu această lege, autoritățile locale vor avea posibilitatea, urmând procedurile legale, să ajute unitățile de cult și-n alte activități pe care unitățile de cult vor să le desfășoare în ceea ce privește clădirile pe care le administrează; că discutăm de protopopiat, protopopiate, că discutăm de cimitire, că discutăm de unități de învățământ, altele decât învățământul teologic.

În mod evident, parlamentari ai Partidului Național Liberal, semnând inițiativa parlamentară, Grupul Partidului Național Liberal va susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana.

## Mulțumesc.

Ce se cunoaște că vin alegerile! Aveți nevoie de Biserică. Nu prea v-ați amintit lucrul ăsta în 2020, când PNL-ul a închis bisericile și cimitirele de parcă umblau pe acolo virușii de pe la morți să infecteze vreunul viu care venea să aprindă o lumânare.

E bine că vă gândiți acum. Numai că Biserica ar trebui să înțeleagă fenta pe care o faceți, pentru că de la bugetul local se pot aloca fonduri, nu se vor aloca fonduri obligatoriu.

Pentru ca bugetele locale să poată aloca fonduri trebuie să aibă și de unde să dea; or, românul nu mai are bani nici de taxe, nici de impozite, iar dumneavoastră de la bugetul, de la bugetul consolidat nu prea mai dați nimic către bugetele locale; poate or fi câteva localități, poate municipii unde există posibilitatea de a ajuta.

Într-adevăr, este bine să ajutați, pentru că Biserica a rămas singura entitate care mai face activități de asistență socială și medicală, care mai are grijă de muzee, de tot ceea ce înseamnă clădiri având destinația de clădiri de cult, muzee și așa mai departe.

Oare asta... Nu ar trebui să vină și bani de la, de la Guvern, oare nu ar trebui aici să ajutați și-n alt fel, nu doar să puneți presiune pe tot ceea ce înseamnă bugetele locale, care nu pot face față acestor cheltuieli și îi obligați pe primari să facă, de fapt, și pe consilii, să facă niște șmecherii financiare pentru a le mai acorda onoarea de a fi primari pe listele dumneavoastră?

Vă folosiți de Biserică într-un mod abject. Și să știți că Biserica știe acest lucru.

Când o să faceți într-adevăr legi pentru a ajuta cu adevărat parohiile, eparhiile, lăcașele de cult și tot ceea ce înseamnă așezămintele sociale ale Bisericii, atunci să veniți cu astfel de propuneri.

Până atunci e praf în ochi, ca să-i mai aburiți o dată și să-i faceți să uite cum v-ați bătut joc de Biserică în pandemie.

## Bine.

Da, vă propun să trecem la votul final. Este 11.29.

Și punctul 11?

OK, încercăm și punctul 11 înainte de votul final, da.

La punctul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 70 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale (L350/30.05.2023). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii.

Nu e cazul.

Reprezentantul Guvernului? Nu.

Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și Comisia pentru învățământ au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea acestui raport.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare, pe de o parte, instituirea unor măsuri privind reglementarea regimului de tranzit al semințelor și al materialului săditor prin România și, pe de altă parte, modificarea Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social a transmis un aviz negativ. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis, de asemenea, un aviz negativ.

În ședința din data de 6.06, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Da, pe baza renumerotării, mă tem că s-a produs o confuzie, da, și o invit pe doamna președinte Monica Anisie, pentru prezentarea raportului, din partea Comisiei de învățământ.

Da. Da. Scuze!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 70 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 70 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, referitor la biblioteca școlară virtuală și la platforma școlară de e-learning.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, amendamente care se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În consecință, Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și Comisia pentru învățământ supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte. Domnul senator Hatos, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Există foarte mult optimism legat de posibilitățile pe care tehnologia digitală le oferă pentru învățare, inclusiv prin accesul liber la conținuturi, pe de o parte, și, pe de altă parte, la platforme pentru învățare la distanță.

Pandemia ne-a arătat că elevii au nevoie de conținuturi care să fie disponibile gratuit și ușor – bineînțeles că au nevoie și de infrastructură – și, pe de altă parte, au nevoie și de... și nu numai elevii, ci și profesorii au nevoie de platforme pe care să se desfășoare învățarea la distanță, doar că aceste resurse trebuie să fie în principiu distribuite ca resursă publică, ca bun public, pentru a asigura accesul echitabil, accesul tuturor la conținuturi în condiții de învățare la distanță.

Este sarcina statului să pună la dispoziție, prin ceea ce această inițiativă legislativă dorește, conținuturi care sunt prevăzute în curriculum sau care operaționalizează curriculumul și, pe de altă parte, și platformele educaționale, cum este cazul acestei legi, platforme naționale de e-learning. Această inițiativă liberală este una care, de fapt, transpune aceste deziderate în obligație la adresa Ministerului Educației Naționale și, chiar dacă așteptăm cu optimism implementarea noilor..., adică punerea în practică a noilor legi ale educației, știm că acest deziderat care este inclus în această propunere legislativă a fost introdus și în noua Lege a învățământului preuniversitar. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă nu mai sunt... Mai sunt intervenții. Doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Este minunat că-i dăm un nume acestei platforme – „Învățăm în România”. Este minunat că extindem accesul profesorilor și elevilor din diaspora. Dar ce păcat că în realitate operaționalizarea nu se întâmplă!

Adică, știți, avem o platformă, dar trebuie să fie și funcțională. Pentru că au trecut 7 ani de la lansarea acestui proiect, cam tot atât cât i-a luat și „României educate”. În realitate, nici una, nici alta nu există, pentru că – am întrebat secretarul de stat în comisie despre statusul implementării, am întrebat și prin intermediul unei interpelări în noiembrie 2022 – mi s-a spus că în martie 2023 va fi funcțională. În comisie, domnul secretar de stat n-a mai răspuns, a răspuns spunându-ne că e prezentă și în noile legi actuala prevedere.

Deci noi votăm astăzi acest proiect, bineînțeles, dar în realitate marea provocare este cea a implementării. Prin urmare, eu rog PNL-ul să-și facă treaba acolo, în Guvern, pentru că are Ministerul Educației din 2020. Deci, da, este o lege PNL, dar Guvernul PNL trebuie să mai și muncească ca să pună legea asta în aplicare.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Târziu.

Întrebarea este dacă noi ne prefacem că muncim aici sau chiar vrem să muncim.

Alocăm timp pentru discutarea unui punct pe ordinea de zi care nu-și are rostul. În condițiile în care au fost deja trecute legile educației, să modifici o lege a educației veche, care urmează să fie abrogată, este, așa, un soi de a căra apa cu ciurul.

Puteam să alocăm acest timp unui alt punct, poate cel referitor la revocarea domnului Alin Nica. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Darău.

Mulțumesc. Foarte scurt.

Da, ar fi fost foarte bine să ajungem și la revocarea domnului Nica și noi am propus lucrul ăsta, așa cum, tot la inițiativa noastră, adevărata opoziție, astăzi, sperăm, se judecă la CCR contestația privind legile educației. Deci să nu zicem „hop” până n-am sărit gardul. Nu știu cum de nu știți acest lucru. Suntem convinși că avem motive temeinice ca aceste legi să fie neconstituționale și să se întoarcă în Parlament.

Bine, mulțumesc.

Acum chiar... A, doamna senator Kovács, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi, ca grup, ne exprimăm speranța, odată cu votarea acestei inițiative legislative, ca această bibliotecă virtuală să conțină și materiale – de exemplu, lecții, exemple de lecții, exemple de teste de evaluare și alte materiale – și în limbile minorităților naționale. De asemenea, ne exprimăm speranța ca această inițiativă legislativă să fie inclusă în noua Lege a educației naționale.

Vă mulțumesc.

UDMR va vota această inițiativă.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Vă rog, doamna senator Iovanovici.

Mulțumesc frumos.

Da, am auzit aici vorbindu-se despre speranță. Speranța moare ultima, nu?

Eu vreau să vă spun o opinie a domnului profesor Florian Colceag apropo de legile învățământului, apropo de ceea ce solicitați și de faptul că, poate nu știți, dar în perioada stării de urgență un milion de copii nu au avut acces la școală din cauza lipsei internetului, tabletelor și așa mai departe. Aș vrea să vă spun că domnul profesor Florian Colceag, antrenorul de genii, spune așa: „Speranța este o dezamăgire amânată.”

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vot final.

La punctul 1 al ordinii de zi am avut Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul furnizării de servicii publice electronice aferente înmatriculării vehiculelor în România (L324/30.05.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul 2 al ordinii de zi am avut înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2023 privind unele măsuri în domeniul Sistemului național unic pentru apeluri de urgență (L334/30.05.2023). Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Și supun acum votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

Vot, vă rog.

78 prezenți: 77 de voturi pentru, un vot contra. Proiectul de lege a fost aprobat.

Profit de prezență pentru a saluta prezența la balcon a unui grup din partea Organizației de Femei Dolj, la invitația domnilor senatori Mihail Genoiu, Ion Prioteasa și doamnei deputat Alexandra Presură.

La punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2023 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L331/30.05.2023).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990, precum și a Legii nr. 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului (L360/12.06.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vot, vă rog, pentru raport și proiect de lege.

77 prezenți: 76 de voturi pentru, un vot contra. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L291/15.05.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 6 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare (L254/2.05.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L352/1.09.2021).

Reexaminare la solicitarea președintelui.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii, cu amendamente admise, în sensul admiterii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României, precum și amendamente respinse.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul a fost adoptat – raportul, cu amendamentele admise, a fost adoptat.

La punctul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru...

Îmi cer scuze, odată ce am adoptat raportul,

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.

- 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a fost adoptată. Vă mulțumesc.

La punctul 8 avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori (L315/22.05.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul – prima Cameră sesizată.

La punctul 9 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 164 din 11 decembrie 2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a

acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative (L346/30.05.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Acum

La punctul 10 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 125/2002, republicată (L304/22.05.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

-

Ultimul punct, urmează acum punctul 11 al ordinii de zi – avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 70 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale (L350/30.05.2023).

- Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu

- amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun mai întâi votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

Vot, vă rog.

80 prezenți: 79 de voturi pentru, o singură abținere. Raportul a fost adoptat.

Acum

Vă anunț că o să luăm o pauză înainte de sesiunea de întrebări și interpelări, pentru a avea o scurtă ședință de Birou permanent, și, de asemenea, dau cuvântul domnului senator Marcel Vela.

Doamnelor și domnilor, Onorat Senat,

Aș dori să-mi permiteți și să fiți în asentimentul colegilor de la Grupul PNL să-i urăm la mulți ani domnului Viorel Badea...

Senator Viorel Badea.

## **Domnul Ion-Marcel Vela:**

...care astăzi are o frumoasă vârstă.

Și, având în vedere faptul că probabil în sesiunea viitoare nu va mai fi coleg cu noi, vreau să-i mulțumesc pentru toată activitatea parlamentară, pentru tot efortul și jertfa sa depuse pe altarul Parlamentului României.

## Mulțumim.

La mulți ani! La mulți ani, Viorel! Declar închisă ședința.

Pauză pentru Biroul permanent, după care revenim cu sesiunile de întrebări și interpelări, declarații politice.

Domnule senator Badea, o să ne fie teamă să mai facem 55 de ani, domnule.

Ședința de Birou permanent e la sala „Constantin Stere”.

Doamnelor și domnilor senatori,