Stenogramă plen

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 18 septembrie 2023, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până la acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 86 de colegi. Mulțumesc colegilor mei Roberta-Alma Anastase și domnul senator Ion Mocioalcă.

Înainte de ordinea de zi, aș vrea să dau cuvântul, pentru a saluta prezența în sală...

Aveți cuvântul.

După care...

## **Domnul Sergiu Cosmin Vlad:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am bucuria de a anunța prezența la balcoanele Senatului a unui grup de studenți de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad.

Salutăm prezența studenților!

Vă dau cuvântul pentru a face anunțul pe care doriți să-l faceți.

## **Domnul Iulian-Mihail Bîca:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Țin să vă aduc la cunoștință că, începând de astăzi, am părăsit Grupul PNL și voi activa în calitate de senator independent.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Fenechiu.

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

O să rog stafful să fie atent, aș vrea să anunț două schimbări, pe care, după ordinea de zi, o să vă rog să le supuneți la vot.

Vreau să-l anunț în calitatea de vicelider pe domnul senator Mihai Veștea, pe locul eliberat de Vasile Potecă.

Și aș vrea să anunț o schimbare la Comisia pentru românii de pretutindeni, unde domnul Alexandru Nazare îl va înlocui pe domnul senator Ioan Cristina, inclusiv în funcția de secretar.

Totodată, o să vă rog ca, în momentul în care supuneți la vot ordinea de zi, în ordinea de zi să aveți în vedere și înțelegerea din Comitetul liderilor, și anume ca programul să fie până la 17.30, cu vot final la 17.30.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Bun.

Am luat act de anunțurile făcute și vom ține cont de solicitarea propusă la nivelul programului.

Deci ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt și alte comentarii?

Bun.

Dacă nu sunt comentarii, vot, vă rog, pe ordinea de zi, așa cum a fost distribuită.

78 de voturi pentru.

Ordinea de zi a fost adoptată.

Avem două anunțuri: domnul senator Cătană Gheorghe va vota fără cartelă și doamna senator Nicoleta Pauliuc, de asemenea, va vota fără cartelă. Deci avem două voturi fără cartelă.

Acum

Acum, vot pentru programul de lucru în această formă. Vot, vă rog.

77 de voturi pentru, 17 voturi împotriva programului de lucru.

Programul de lucru a fost adoptat.

Acum

Aceste modificări au fost adoptate în unanimitate.

Trecem la secțiunea I a ordinii de zi.

Punctul 1, secțiunea I; avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 14 septembrie 2023, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de net a Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La punctul 2, secțiunea I, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din data de 18 septembrie 2023, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmit către Camera Deputaților, pentru a dezbate și a adopta, ca primă Cameră sesizată, inițiativele legislative, astfel cum se regăsesc afișate pe pagina de internet a Senatului.

Cred că putem să ne pronunțăm asupra acestor solicitări încă de pe acum.

Vot, vă rog.

91 de voturi pentru.

Propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (b428/2023) va fi transmisă către Camera Deputaților.

Acum

Și această inițiativă legislativă se va transmite către Camera Deputaților.

La punctul 3, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

98 de voturi pentru.

Propunerea de prelungire la 60 de zile a termenului a fost adoptată.

Acum,

A fost adoptat și acest punct.

La punctul 4, secțiunea I, avem Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, republicat.

Proiectul de hotărâre se găsește afișat pe pagina de internet a Senatului.

Dacă este prezent reprezentantul Comisiei pentru regulament?

Vă rog, aveți cuvântul.

Raport privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, republicat

Comisia pentru regulament s-a întâlnit în ședință în ziua de 13 septembrie 2023, pentru a dezbate și aproba Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea unor articole din anexa la Regulamentul Senatului privind procedura de lucru și mecanismul decizional aplicabil în domeniul afacerilor europene, republicat, precum și raportul aferent acestuia.

Amendamentul supus dezbaterii și adoptării comisiei a fost înscris în anexa (cu un amendament admis) la prezentul raport.

În urma dezbaterilor, raportul și proiectul de hotărâre au fost aprobate cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți.

În conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 145 alin. (2) din Regulamentul Senatului, republicat, legile organice și

hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Comisia pentru regulament supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu un amendament, însoțit de Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului, republicat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt comentarii, intervenții?

Dacă nu sunt, urmează să ne pronunțăm asupra acestui proiect de hotărâre în cadrul sesiunii de vot final.

Trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 avem înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia de Nord privind consolidarea cooperării în domeniul controlului intern și al prevenirii și combaterii corupției, semnat la data de 15 septembrie 2022 la București (L336/30.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul domnului subsecretar de stat Sorescu, de la Ministerul de Interne, pentru prezentarea proiectului de lege.

Aveți cuvântul.

Tehnicul, vă rog, deschideți microfonul 9.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul demers vizează exprimarea consimțământului statului român de a deveni parte la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia de Nord privind consolidarea cooperării în domeniul controlului intern și al prevenirii și combaterii corupției, semnat la 15 septembrie 2022 la București.

Acordul are drept scop crearea cadrului juridic bilateral necesar pentru consolidarea cooperării în domeniul controlului intern și al prevenirii și combaterii corupției între autoritățile competente din cele două state.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia de Nord privind consolidarea cooperării în domeniul controlului intern și al prevenirii și combaterii corupției, semnat la 15 septembrie 2022 la București, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Senatului. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru politică externă, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

O invit pe doamna senator Roberta Anastase pentru prezentarea raportului.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru politică externă au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Macedoniei de Nord privind consolidarea cooperării în domeniul controlului intern și al prevenirii și combaterii corupției, semnat la 15 septembrie 2022 la București, având ca inițiator Guvernul României.

Acordul vizează combaterea corupției în rândul polițiștilor și al altor angajați ai autorităților competente ale părților, cu accent pe combaterea implicării acestora în activități de crimă organizată, trafic de ființe umane și migrație ilegală, trafic de migranți, trafic de țigări sau alte produse, producție ilicită, transport și trafic de substanțe stupefiante și substanțe psihotrope și precursori, respectarea drepturilor și libertăților omului. Cooperarea se va realiza prin implementarea unor proiecte, activități operaționale și pregătire comună.

Analizând proiectul de lege, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru politică externă supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport comun de admitere, fără amendamente, a proiectului de lege.

Proiectul se încadrează în categoria legilor ordinare și va fi adoptat în conformitate cu prevederile Constituției României.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Dacă din sală doriți să adresați întrebări inițiatorului?

Nu, nu sunt solicitări.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 7 decembrie 2022 (L398/26.06.2023).

Declar deschise dezbaterile asupra proiectului de lege. Domnule Eduard Bachide, aveți cuvântul, microfonul 9...

## **Domnul Eduard Bachide** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

...pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.

Acordul are ca scop promovarea cooperării în domeniul apărării între cele două state, în concordanță cu legislațiile naționale și cu obligațiile internaționale asumate de către acestea, pe baza principiilor legalității, reciprocității și interesului reciproc.

Principalele domenii de cooperare în domeniul militar prevăzute de acord sunt: managementul resurselor bugetare, planificarea și implementarea bugetului apărării, pregătirea personalului militar și civil, organizarea și funcționarea sistemelor de transmisiuni în cadrul diferitelor categorii de forțe ale armatei, logistică și industrie de apărare.

Precizez că, prin Hotărârea nr. 26 din data de 12 martie 2021, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat semnarea acordului.

Vă rugăm să ne acordați un vot favorabil. Mulțumim.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au elaborat un raport comun.

O invit pe doamna – dublu președinte – senator Nicoleta Pauliuc să prezinte acest raport.

Mulțumesc, domnule președinte.

Supun citirii raportul comun asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 7 decembrie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, prin adresa nr. 398/2023, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 7 decembrie 2022.

Inițiator al proiectului – Guvernul României.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat semnarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar.

Pe parcursul unor ședințe separate, membrii Comisiei pentru politică externă și cei ai Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere. ## Stimați colegi,

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport comun de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Potrivit Constituției României, art. 75 alin. (1), Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna senator. Intervenții din sală?

Nu sunt solicitări de intervenție, drept urmare declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Și trecem la punctul 3 al ordinii de zi, unde avem înscris Proiectul de lege privind instituirea premiului național „Ambasador Mihnea Constantinescu” pentru merite deosebite în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (L359/12.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Janina Sitaru pentru prezentarea proiectului de lege.

## **Doamna Janina-Mirela Sitaru** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Personalitatea ambasadorului Mihnea Constantinescu a marcat o întreagă generație de diplomați români, fiind un adevărat mentor pentru aceștia. Ambasadorul Constantinescu și-a adus o contribuție substanțială în domenii prioritare ale politicii externe românești, fiind implicat în majoritatea reușitelor diplomației române din ultimii 30 de ani, precum și în campaniile de aderare la NATO și UE, dezvoltarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, creșterea profilului securității energetice și combaterea antisemitismului.

Unul dintre principalele repere ale activității sale, foarte vizibilă pe plan internațional, a fost maniera în care a condus Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului, în timpul președinției române a acestei organizații, precum și rolul jucat în procesul de negociere care a dus la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului.

Acțiunea promovată prin prezentul act normativ are scopul de a valoriza contribuția unor reprezentanți ai mediului academic și societății civile din România sau din străinătate pentru activitatea lor în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

În contextul provocărilor actuale, care vizează proliferarea discursului instigator la ură, a antisemitismului și intoleranței,

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au elaborat un raport comun.

O invit pe doamna senator Anastase pentru prezentarea acestui raport.

## **Doamna Roberta-Alma Anastase:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au fost sesizate de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege privind instituirea premiului național „Ambasador Mihnea Constantinescu” pentru merite deosebite în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, inițiat de Guvernul României.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, acest proiect care are ca obiect de reglementare instituirea premiului național „Ambasador Mihnea Constantinescu”.

În ședințele lor, membrii celor trei comisii au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport comun de admitere, fără amendamente.

Prin urmare, cele trei comisii

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Dacă din sală există solicitări de intervenții?

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Mă așteptam să luați mai mulți cuvântul, pentru că mulți susțineți o anumită definiție.

Nu știu dacă știți de noua definiție a antisemitismului a IHRA: „Antisemitismul este o anumită” – o anumită! – „percepție a evreilor, care se poate manifesta prin ură față de ei. Manifestările retorice și fizice ale antisemitismului vizează indivizi evrei sau nu și/sau bunuri ale acestora, instituții comunitare și lăcașuri de cult.”

Înțeleg că premiul este de 10.000 de euro.

Vreau să vă întreb: dumneavoastră realizați că prin toate aceste legi aduceți efectiv acuze inacceptabile poporului român și discutăm aici că poporul român ar fi antisemit, când nu există hotărâri în justiție pentru așa ceva?

Ca să poți să vorbești de antisemitism, de ură, în condițiile în care inclusiv Shimon Peres a mulțumit poporului român pentru că a salvat peste 400.000 de evrei, noi acum începem... Ce faceți, anatemizați poporul român? Unde vedeți dumneavoastră ura poporului român împotriva evreilor? Unde?

Ați făcut Institutul „Elie Wiesel”, care cercetează orice. Vreau să vă spun că discursurile noastre din Parlament se regăsesc în Raportul „Elie Wiesel”. Nu mai poți să-ți spui o părere, nu mai poți să spui nimic? Dacă ești prieten cu un evreu, nu e bine, dacă nu ești prieten cu un evreu, ești antisemit.

Dumneavoastră realizați că prin toate aceste proiecte se vor naște copii care au o anatemă deasupra lor încă de la naștere – de antisemit, când poporul ăsta nu este antisemit? Și asta nu înseamnă negarea Holocaustului! Holocaustul există, a existat, există în cărțile de istorie! Dar este inacceptabil: atâtea legi prin care dumneavoastră vă acuzați propriul popor că urăște o seminție!

O să vă rog să...

Este inacceptabil ceea ce faceți, cu tot respectul!

## Mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Nu, situație în care declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 4 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București și abrogarea art. 13 din Legea tinerilor nr. 350/2006 (L369/12.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să susțină.

Dacă nu, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru tineret și sport au elaborat un raport comun și invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Aveți cuvântul, domnule senator Țâgârlaș.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În conformitate cu normele regulamentare aplicabile, Comisia pentru administrație, Comisia juridică și Comisia pentru tineret și sport au fost sesizate prin adresa nr. L369/2023 pentru dezbaterea și elaborarea unui raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București și abrogarea art. 13 din Legea tinerilor nr. 350/2006.

În expunerea de motive, soluția legislativă precizează, ca argument, că se propune asigurarea securității juridice în ceea ce privește situația fundațiilor pentru tineret, având în vedere că de 20 de ani nu a fost aprobat regulamentul de aplicare a Legii nr. 146/2002 printr-o hotărâre a Guvernului.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a dat un aviz parțial favorabil. Comisia pentru buget, un aviz negativ.

Raportat la analiza argumentelor care au fost discutate în Comisia juridică, propunerea legislativă presupune, în fapt, pierderea autonomiei unor organizații neguvernamentale la 33 de ani de la înființarea acestora, preluarea abuzivă a controlului acestora din partea statului, în situația în care statul nu a subvenționat și nu subvenționează aceste organizații neguvernamentale.

Prin această inițiativă legislativă nu doar că se perturbă echilibrul de putere într-o societate democratică, ci și, prin eliminarea ministerului de resort, recte Ministerul Familiei, din elaborarea regulamentului de punere în aplicare a dispozițiilor Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor pentru tineret și a municipiului București, se omite interesul superior al tinerilor, în pofida prevederilor art. 49 din Constituția României, republicată.

Ca atare, raportul a fost, în majoritate, adoptat ca fiind unul de respingere.

Suntem în discuția unei legi ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă din sală sunt intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem înscrisă Legea pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (L791/12.12.2022).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, pentru prezentarea raportului.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Legii privind modificarea anexei nr. 1 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, ca urmare a cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

În ședința din 13.09, membrii comisiei au analizat legea în forma transmisă la promulgare, cererea de reexaminare a președintelui și au hotărât, cu majoritate de voturi, să admită în parte obiecțiile formulate de Președintele României și să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis, asupra legii transmise la promulgare.

Amendamentul admis a fost preluat din obiecțiile din cererea de reexaminare și se regăsește în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis, și Legea pentru modificarea anexei nr. 1 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

finanțare pentru a asigura o protecție (prin folosirea plaselor, prin folosirea altor metode) a cantităților de pește care sunt în aceste bălți. Dar, în orice caz, este un pas înainte.

Felicit comisia și pentru decizia precedentă, chiar dacă o extindere pe întregul an a vânătorii este o metodă care contravine directivei europene, dar o perioadă bine aleasă poate să ofere o protecție semnificativă pentru acest sector.

Trebuie împăcate și capra, și varza; vorbim de pește și de cormorani, dar proverbul rămâne proverb. Trebuie să găsim o soluție de echilibru, motiv pentru care UDMR, la Camera Deputaților, va depune o propunere de extindere a perioadei de vânătoare până în iunie. Se poate argumenta și se pot folosi argumentele și în fața Comisiei, dacă cineva întreabă. Oricum, este un pas înainte și este o încercare de soluționare.

Din acest motiv, pentru că perioada este foarte scurtă, ne vom abține la vot.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Alte intervenții?

Nu sunt.

Drept urmare declar încheiate dezbaterile generale și legea rămâne la vot final...

Vă rog.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc. Din sală dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este o temă extrem de delicată, dar, în același timp, și foarte importantă, pentru că, practic, datorită unor acțiuni și neacțiuni, un întreg sector economic a dispărut sau e pe cale de dispariție în România – acvacultura.

Această specie reprezintă un pericol real la adresa acelor companii care încearcă să rămână în piață și să producă pește, iar acvacultura a fost puternic afectată de atacurile sau de cantitățile... de această specie – pierderile generate de cantitățile de pește consumate de cormorani.

Studiile arată că în România sunt între 12.000 și 20.000 de perechi care cuibăresc, în România. Mai sunt peste 20.000, unii spun chiar 50.000 de perechi care tranzitează țara noastră, fiind vorba de o specie migratoare, și doar 2.000-3.000, poate 4.000 rămân în țară pentru iernat.

Din acest motiv, perioada aleasă de comisie cred că este una foarte restrictivă. Specialiștii spun că, într-adevăr, în perioada de cuibărit nu este bine și nu este legal, și nu este etic să fie deranjată nicio specie de păsări, dar perioada ar putea fi extinsă până în iulie, adică septembrie să fie adusă... perioada din septembrie să fie adusă mai aproape și să rămână o perioadă de cuibărit, martie–iunie, iulie–februarie să fie o perioadă în care această specie poate fi vânată.

Nu este singura soluție, vânătoarea este o soluție, dar nu este cea miraculoasă. Companiile trebuie să primească

Revin asupra...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În urma intervenției anterioare, sunt nevoit să fac cel puțin o precizare.

Reamintesc că această inițiativă a fost la o reexaminare, adică comisia și plenul se pronunță strict asupra cererii de reexaminare, iar comisia a aprobat, în parte, reexaminarea acestei inițiative, în sensul că, așa cum a ieșit din Camera Deputaților, a fost că perioada de vânătoare a cormoranului mare să fie tot timpul anului, deși din Senat a plecat că există perioada septembrie–februarie, și noi, practic, în cadrul comisiei, am revenit la ceea ce am decis în comisie și prin votul plenului și cum a mers forma care a mers la Camera Deputaților, adică perioada de vânătoare pe această specie de păsări să fie septembrie–februarie.

Sigur că se putea sau se poate discuta ulterior, într-o altă inițiativă, dacă e oportun să fie din iunie. Punctul de vedere al ministerului a fost în sensul în care vă spuneam eu, așa că eu cred că a fost necesar să fac aceste precizări, în sensul celor discutate anterior.

Deci, drept urmare, Grupul PSD va vota cererea sau admiterea cererii de reexaminare în parte, așa cum s-a decis în cadrul Comisiei de ape și păduri.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu pentru precizări, domnule senator. Nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile. Legea rămâne la vot final. La punctul 6 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2023 pentru efectuarea plății anuale, în baza Acordului privind achiziția publică în comun pentru preluarea RINA, de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în calitate de autoritate contractantă, din bugetul propriu, pentru instituțiile naționale beneficiare (L416/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun.

Vă invit să prezentați acest raport, domnule senator. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal efectuării plății corespondente instituțiilor române de securitate socială, în calitate de beneficiari ai Acordului privind achiziția publică în comun pentru preluarea RINA, care contribuie la asigurarea funcționării sistemului EESSI în România, plata fiind efectuată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale din bugetul propriu.

Conform Acordului privind achiziția publică, bugetul total pentru derularea contractului de achiziție este de 9.375.000 de euro pentru 3 ani.

Comisia de buget, finanțe și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au dezbătut în ședințe separate și au dat un raport comun de admitere, fără amendamente.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Facem precizarea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă din sală sunt intervenții?

Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor (L417/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun.

Aveți cuvântul, domnule senator, pentru prezentarea acestui raport.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, intervențiile

legislative vizând acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii și menținerii registrului genealogic, precum și costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate întreprinderilor individuale și familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin atestat de producător, precum și persoanelor juridice.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor menționate este de până la 100% din costurile administrate aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice și de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Economic și Social, de asemenea.

În ședința separată din data de 12 septembrie, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Cele două comisii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport – raport comun de admitere, fără amendamente.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu pentru prezentarea raportului. Dacă din sală sunt intervenții?

Domnule senator Trufin Lucian, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sectorul creșterii animalelor reprezintă o componentă esențială a economiei globale și a societății noastre în ansamblu. Și în acest sector nu putem vorbi de performanță fără a face referire la genetică.

Guvernul României a susținut aceste activități cu fonduri de la bugetul de stat încă din anul 2015 și până în 30 iunie 2023, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2014. Și, pentru că lucrurile bune trebuie susținute, Guvernul României a emis, pentru prima dată, o ordonanță de urgență privind instituirea acestui tip de schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, care totodată este conformă și cu noile reglementări ale politicii agricole comune și care are o alocare importantă pentru această perioadă, de 561.571,18 mii lei, pentru speciile taurine, bubaline, porcine, ecvine, ovine și caprine.

Această schemă de ajutor de stat pentru sectorul creșterii animalelor este vitală pentru menținerea efectivului de animale ameliorate, care să asigure securitatea alimentară în contextul actual. În absența unor astfel de măsuri, efectivul de animale ameliorate care deja ating performanțe productive impresionante ar putea fi afectat negativ, aducând consecințe asupra aprovizionării cu materii prime și produse agroalimentare.

Prin această schemă de ajutor de stat, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, colegul nostru social-democrat Florin Barbu, își asumă responsabilitatea de a susține sectorul creșterii animalelor și de a asigura securitatea alimentară a populației.

Grupul PSD susține și votează proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 8 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea și finanțarea Programului național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții (L424/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Ministerului Economiei.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Terente Ciui** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de comisie.

Prin proiectul de lege se aprobă Programul național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții „Construct Plus”, se urmărește susținerea financiară a investițiilor private pentru înființarea și/sau dezvoltarea capacităților de producție pentru produse și materiale de construcții.

## Obiectivul programului urmărește:

– reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcții;

– stimularea investițiilor în județele mai puțin dezvoltate;

– creșterea producției interne de produse și materiale de construcții.

Programul este un program multianual, respectiv pentru perioada 2023–2026, și este gestionat de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Mulțumesc.

Și eu, domnule secretar de stat. Doamna senator Anca Dragu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Această ordonanță de urgență vine în sprijinul firmelor din domeniul construcțiilor – producția internă de materiale de construcții. Acest domeniu a crescut în ultimii ani. Avem o dinamică anuală semnificativă, am ajuns la o creștere de

11,2% anual. Ca urmare, ponderea acestui domeniu în totalul produsului intern brut a ajuns la 6,3% din PIB, adică o pondere și o contribuție la valoarea adăugată brută apropiată de cea din domeniul sectorului... din domeniul IT.

Firmele din acest domeniu se confruntă cu două mari probleme. Una ar fi aceea de finanțare, acces la finanțare, iar deficitul bugetar extraordinar al statului, de zeci de miliarde, face ca accesul firmelor private la finanțare să fie foarte redus. A doua mare problemă a firmelor în general – și a celor din domeniul construcțiilor – este un regim fiscal lipsit de predictibilitate. Zilele acestea discutăm de nenumărate posibile modificări ale Codului fiscal. Toate vor avea impact negativ și asupra acestor firme.

Vreau să atrag atenția asupra unui mare pericol: de a folosi în scopuri mai puțin ortodoxe aceste scheme. Și vreau să vă aduc aminte că, în aprilie 2023, Asociația Oamenilor de Afaceri din România atrăgea atenția asupra unei scheme de ajutor de stat, derulată tot de Ministerul Economiei, sub conducerea fostului ministru PSD al economiei, și arăta AOAR atunci că una dintre firmele care va primi ajutor de stat are o cifră de afaceri de 5.100 de lei, cu un profit de 541 de lei, și urmează să primească un ajutor de stat pentru producție viabilă cu valoare între 25 și 45 de milioane de euro.

USR susține mediul privat, susține firmele din România. USR va vota acest proiect de lege, dar vom fi atenți să monitorizăm astfel încât această ordonanță de urgență, această lege, să se aplice în mod corect, banii să ajungă la firmele care au nevoie, și nu în buzunarele unor firme de partid.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc, doamna senator.

Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru antreprenoriat și turism au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul președinte Eugen Țapu Nazare să prezinte acest raport și îmi cer scuze...

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile articolului numărul 70 din

Regulamentul Senatului, cele trei comisii – Comisia economică, Comisia de buget, finanțe și Comisia de antreprenoriat și turism – au fost sesizate de Biroul permanent al Senatului.

Proiectul de lege are ca obiect crearea cadrului legal referitor la dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții în acord cu normele europene incidente.

Nu voi mai repeta ceea ce bine a sintetizat domnul secretar de stat.

Are avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social.

La dezbateri au participat reprezentanți ai Ministerului Economiei și Ministerului Antreprenoriatului. În ședințe separate, în data de 12 septembrie, membrii celor trei comisii au adoptat raport comun de admitere, fără amendamente.

Cele trei comisii propun spre dezbatere și vot raportul comun de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte, pentru prezentarea raportului și pentru înțelegere.

Are cuvântul domnul senator Genoiu Mihail.

Mulțumesc, domnule președinte.

Salutăm prezenta ordonanță, care vine într-un context remarcabil al acestor materiale de construcții – creșterea importanței materialelor de construcții și a activității de construcții în țară, cu specificarea faptului că o mare parte din aceste materiale de construcții vin din import. În contextul în care, eu știu?, piața imobiliară, piața construcțiilor este în continuă creștere și, dacă ne uităm puțin și peste graniță, și viitorul construcțiilor din Ucraina va fi într-o zi cât mai aproape de realitate și importanța intrării pe piața aceasta a constructorilor străini cu materiale de construcții din țară, devine foarte, foarte importantă această ordonanță.

Programul „Construct Plus”, așa cum este numit, și care alocă o sumă de 596 de milioane de euro, pentru o durată între 2022, 2023 și 2026, este dedicat firmelor private din domeniul materialelor de construcții.

Însă ceea ce aș vrea eu să subliniez și să atrag atenția este nu pericolul pe care l-a semnalat colega mea, doamna senator Anca Dragu, în modul de acordare a acestor ajutoare, pentru că acolo este specificată o schemă foarte clară și nu cred că cineva îndrăznește să încalce legea și să facă abateri de la criteriile stabilite, ci faptul că ea seamănă foarte mult cu o legislație pe care am mai avut-o noi pe la începutul anilor 2000 referitoare la zonele defavorizate și care aparent favoriza foarte mult investițiile în industrie în zonele defavorizate, cu o grămadă de facilități și ajutoare de stat și care într-adevăr prevedeau și niște condiții, exact cum sunt și în prezenta ordonanță, de a rămâne în domeniu și a rămâne lucrativ pe o durată de 5 ani și așa mai departe.

Ceea ce s-a întâmplat în vechea legislație cu zonele defavorizate a fost că pe parcurs, schimbându-se, eu știu?, foarte mult din conducerea ministerului respectiv și a gândirii vizavi de aceste zone, o grămadă din facilități au fost eliminate. Practic, investitorii din zonele respective nu au mai beneficiat de aceleași condiții inițiale și de facilitățile respective. În schimb, condițiile de menținere a activității pe o perioadă – era la vremea aceea – de dublul perioadei în care a activat – adică era minimum 10 ani plus încă 10 ani, de 20 de ani – au rămas obligatorii, ceea ce a făcut ca marea parte să intre în faliment, a acestor investiții.

Mulțumesc, domnule senator.

Alte intervenții?

Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 9 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2023 pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru aplicarea acestor prevederi (L448/31.07.2023).

Declar deschise dezbaterile asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Ministerului Finanțelor, pentru prezentarea proiectului de lege.

## **Domnul Alin Marius Andrieș** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2023 a fost modificat art. 14 din Legea nr. 165/2018, în sensul că valoarea maximă a unui tichet de masă a fost majorată la 35 de lei începând cu 1 august 2023 și la 40 de lei începând cu 1 ianuarie 2024.

Prin acest act normativ a fost, de asemenea, abrogat Ordinul ministrului finanțelor și al ministrului muncii și solidarității sociale nr. 1.263/654/2023.

Vă rugăm să adoptați proiectul de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut acest Proiect de lege de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 69/2023.

Urmare a discuțiilor purtate, a fost adoptat un raport de admitere, fără amendamente.

Pe cale de consecință, supunem plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, legea fiind ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă din sală sunt intervenții?

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana, aveți cuvântul.

Da, e foarte interesant că ați recunoscut în expunerea asta de motive faptul că prin liberalizarea prețurilor la energie s-a generat o creștere fără precedent a prețului la energia electrică, gaze, la combustibili, care a avut impact atât asupra creșterii prețurilor la utilități publice, cât și asupra creșterii prețurilor la bunurile de consum, determinând în principal o scădere a puterii de cumpărare, iar salariile nu au acoperit creșterea prețurilor. Asta ca să contracarăm ceea ce spune domnul Marcel Ciolacu, ceea ce spuneți dumneavoastră la televiziuni, fără să știți că _verba volant, scripta manent_ .

În acest context, vreau să vă întreb: un tichet de masă de 35 de lei de la 1 august 2023, iar de la 1 ianuarie 2024 creșteți cu 5 lei, 40 de lei, dumneavoastră credeți că oamenii, populația României – de popor nu mai poate fi vorba, că l-ați dezintegrat – își poate cumpăra mâncare cum vă cumpărați dumneavoastră de la restaurantul de la Camera Deputaților, cu prețurile acelea infime?

Să știți că oamenii mor de foame la propriu. Cunosc... La cabinetul parlamentar, vineri, la audiențe, mi-a venit o doamnă care are 2.100 de lei salariu, patru copii, chiria – 1.900 de lei și trăiește din ajutoarele de la copii. Se îmbracă toți de la secondhand – doamna Intotero a cunoscut-o – și se chinuie pe la toate... Trei copii sunt cu handicap. Și nici măcar legea aceea care spune că primăria trebuie să plătească chiria nu se respectă. Nu se respectă nimic! Și dumneavoastră veniți cu ce? Cu 35 și 40 de lei tichetul de masă? Pe bune?!

Trăiți și dumneavoastră cu tichetele astea, să vedem dacă vă convine.

Mulțumesc.

Domnule senator Aurel Oprinoiu, aveți cuvântul... Domnule senator Ștefan Pălărie, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur că la prima vedere, în principiu, o astfel de măsură de a ridica posibilitatea acordării unui tichet de masă de la 30 la 35 de lei și, ulterior, la 40 pare să fie o măsură bună și este o măsură în sprijinul căreia și Grupul USR va vota.

Însă trebuie să spunem că sunt câteva date absolut îngrijorătoare, pe care o să vă rog să îmi permiteți să le citez:

– peste jumătate dintre companiile din România, 57%, anunță că vor reduce sau nu vor crește valoarea nominală a tichetelor de masă, din cauza introducerii de taxare suplimentară cu 10% pentru CASS;

– de asemenea, 70% din firme care spun că acum nu acordă tichete spun că cel mai probabil nu vor face lucrul acesta în viitor.

Situația financiară și situația economică nu stau deloc bine. Și aș mai adăuga încă un lucru, care cred că e la fel de îngrijorător. Luni, săptămâna trecută, pe 11.09, domnul premier confirma că una din măsurile fiscale luate este și luarea în calcul a acordării în bani a tichetelor de masă, și nu sub formă de tichete de masă, ca până acum și ca până..., mă rog, ca în ultimii 25 de ani în România. Or, dacă această măsură urmează să fie luată și noi nu știm, pentru că tot ce înseamnă pachetul fiscal de austeritate, de taxare, acum e mai degrabă la nivel de zvonuri decât de documente pe care să ne putem uita și pe care să le putem comenta. Dar dacă această măsură va fi luată – introducere sub formă de bani, și nu sub formă de tichete de masă – vom avea probleme majore.

Bani care astăzi susțin industria HoReCa s-ar putea duce către alte domenii, bani care astăzi se transformă într-o masă, poate, sănătoasă de prânz pentru un angajat poate vor ajunge pe mâinile industriei jocurilor de noroc și, în felul acesta, HoReCa, care a fost atât de mult lovită în perioada pandemiei, s-ar putea să mai primească încă o lovitură, în urma căreia să nu-și mai poată reveni.

Așadar, inițiativa va primi votul USR, dar mare atenție, domnule Ciolacu, ce faceți cu economia României! Mulțumesc.

Alte intervenții? Domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că, dacă analizăm prin prisma valorii tichetului de masă, putem să discutăm că el ar trebui să fie mai mare – ne-am dori cu toții –, dar trebuie să ne uităm și la ceea ce-și permite bugetul la acest moment. Este limpede faptul că acest program, care funcționează de 5 ani, vine să sprijine partea aceasta care înseamnă cheltuielile din ce în ce mai mari pe care le au salariații și este binevenit. Așa cum aprecia Organizația Internațională de Alimentație, este un factor care stimulează și calitatea, și productivitatea muncii. În contextul ăsta, Guvernul a luat această măsură. Eu consider că este binevenită și probabil că în perspectivă acest lucru va funcționa și se vor mări în continuare... se va mări în continuare valoarea acestor tichete de masă.

Referitor la ce spunea domnul senator Pălărie aici, nu este o discuție, în niciun caz, de a se acorda aceste sume în bani în numerar. Vor fi doar tichete.

Dar aș vrea să atrag atenția asupra unui aspect. Emitenții acestor tichete încasează niște comisioane substanțiale: 3% pentru emitere, 3% pentru partea aceea de folosire efectivă a tichetului. Deci, dacă discutăm de 6% care vin suplimentar pe această cheltuială, haideți să vedem care ar fi soluția prin care mai eliminăm aceste comisioane sau le reducem, în așa fel încât să putem mări valoarea tichetului de masă!

Măsura este bună, noi o susținem fără niciun fel de rezerve.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 10 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L384/19.06.2023).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică a fost sesizată, prin adresa L384/2023, în vederea dezbaterii și elaborării unui raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

CES-ul – un aviz favorabil.

Comisia pentru buget – aviz negativ, Comisia pentru sănătate – aviz negativ.

Iar Guvernul a exprimat un punct de vedere că nu susține adoptarea unei astfel de inițiative legislative.

Consiliul Superior al Magistraturii a emis un punct de vedere, de asemenea, că nu susține adoptarea inițiativei legislative, din cauza faptului că este lipsită de concretețe procedurală, iar efectele sunt extrem de importante și nu pot să fie controlate.

Propunerea viza, în special, dezincriminarea deținerii de canabis în limita a trei grame pentru consum propriu și sancționarea unei astfel de fapte cu amendă de la 1.000 la 3.000 de lei.

În ședința din 12 septembrie 2023, membrii Comisiei juridice, în unanimitate, au exprimat un vot de respingere a inițiativei legislative.

Menționez faptul că discutăm o lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Intervenții din sală? Aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Așa cum am declarat-o de nenumărate ori, Grupul liberal este clar împotriva consumului de droguri și chiar a unei inițiative de acest tip, prin care se dezincriminează deținerea de stupefiante spre consum propriu.

Este regretabil ca în aceste momente, în care vedem zi de zi accidente, infracțiuni săvârșite sub influența drogurilor, să ne putem permite o astfel de măsură prin care să deschidem cutia Pandorei. Mi se pare anormal ca în momentul de față reprezentanți ai grupurilor neafiliate, precum și ai USR-ului să susțină și să promoveze un astfel de demers. Înseamnă că nu sunt actualizați, că nu doresc să înțeleagă necesitățile poporului român.

Eu zic că cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem și noi, ca senatori, e să promovăm modelele educaționale, modelele importante prin care tinerii să nu se mai atingă și să nu mai fie inspirați de această unealtă a diavolului, care sunt drogurile.

Vreau să vă spun că am rămas marcat, impresionat de implicarea Bisericii Ortodoxe, cel puțin la mine în Maramureș, prin mesajul clar dat de Preasfinția Sa Episcopul Iustin de Maramureș și Sătmar, care într-o slujbă la biserică a atenționat atât părinții, cât și copiii că este un flagel extrem de groaznic, că ne va afecta în întregime ființa poporului și trebuie să ne apărăm. Pe toate palierele, așa cum Biserica Ortodoxă realizează acest demers, noi trebuie să facem, trebuie să vorbim și trebuie să atragem atenția că educația reprezintă cel mai important mijloc de luptă împotriva traficului și consumului de droguri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Poteraș Cosmin-Marian are cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acum câteva zile l-am auzit pe domnul Rafila, care a menționat faptul că un dependent de droguri este de fapt bolnav.

Păi, ce facem? Îi dăm pe mâna justiției și-i băgăm în pușcărie sau îi tratăm? N-avem niciun centru de tratare a dependenței de droguri în toată țara. Așadar, dăm de lucru procurorilor să alerge după copiii prinși în mână cu o țigară și să-și piardă timpul cu asta, în timp ce în Portul Constanța, în ultimii 25 de ani, au fost capturate 20 de tone de cocaină. Iar, ca o comparație, în Rotterdam în 2021 s-au capturat 70 de tone. Deci procurorii noștri aleargă după copii, în timp ce traficanții își fac treaba liniștiți. Cum să interpretăm treaba asta? Vrem să băgăm tinerii în pușcărie. Chestia asta îi ajută? Le face viața mai bună sau le-o strică definitiv?

S-a vorbit aici de accidentele din ultima perioadă. Să știți că legea pe care o dezbatem n-are nimic în comun cu infracțiunea de conducere sub influența drogurilor. Mai mult decât atât, cei care au comis acele accidente erau dependenți de droguri de mare risc, cum le numesc procurorii, da? Adică alea pe care le aduc traficanții pe care noi nu reușim să-i prindem, pentru că ne concentrăm pe prinderea unor tineri cu țigara în mână, pe care vrem să-i nenorocim apoi pe toată viața.

Legea pe care o dezbatem nu legalizează nimic, ci doar înlocuiește pedeapsa cu închisoarea cu amendă contravențională. Putem discuta că amenda-i prea mică, de acord. Că poate cantitatea e prea mare, de acord. Că n-am făcut suficient pe prevenție sau pe tratament. Și ăsta e un punct de vedere. Dar înverșunarea cu care vă opuneți arată două lucruri: fie necunoaștere, fie nepăsare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Mircea Dăneasă.

Domnul senator Mircea Dăneasă... Ați solicitat cuvântul. Înțeleg că renunțați. Bun.

Doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă.

Câtă grijă pentru cei care consumă canabis, să nu-i mai băgăm la pușcărie. Că e vorba de cei care doar consumă droguri de mare risc. Să știți că pentru a ajunge la droguri de mare risc încep cu un canabis. Una e canabisul medicinal, alta e canabisul pentru consum acasă și pentru care dumneavoastră vreți amendă. Amendă plătită de cine? Că n-au nimic pe numele lor. Așa că, undeva, tot pe la pârnaie vor ajunge.

Problema e că vă aud aici vorbind de cunoaștere. Aveți habar vreunul ce se întâmplă? Știți că, dacă vreți să opriți traficul și consumul de droguri, trebuie să rețineți și să arestăm și să-i trimitem în închisoare, așa, vreo 25 de ani sau chiar pe viață, pe directori din Ministerul Afacerilor Interne, chiar miniștri secretari de stat, precum și direcțiile... directorii serviciilor de informații ale României care se ocupă cu așa ceva? Știți că tot ceea ce e prins de DIICOT se vinde efectiv? Păi, noi vorbim că oamenii ăia au prins 70 în Olanda, 70 de tone, iar noi discutam cu purtătorul de cuvânt de la IGP de distrugerea a 4 tone, prinse între 2015 și 2022. Cât de tari suntem! Din țară de tranzit, am ajuns țară de consum. Nu mai vorbiți prostii, dacă nu cunoașteți!

Tot sistemul ăsta de justiție este distrus din temelii. Nu există justiție, iar tot ceea ce înseamnă droguri este susținut de sus în jos. E nevoie de un președinte al României care să țină în hățuri serviciile secrete, nu serviciile secrete să-l țină pe el în hățuri și să se ocupe de traficul de droguri. Asta să faceți dumneavoastră! Duceți-vă peste ei la Comisia pentru supravegherea SRI și SIE, na! E o comisie supravegheată de SRI și SIE! Nimeni de acolo nu controlează activitatea serviciilor secrete! Nimeni nu mai poate să controleze această activitate.

Vă întrebați unde sunt miliardele de euro din traficul de droguri? Anchetați-i pe toți, cu tot neamul lor și prietenii lor, să

vedeți! Duceți-vă în paradisuri fiscale, duceți-vă în băncile din afară, să vedeți miliardele de euro din traficul de droguri, și atunci o să aveți răspunsul pentru copiii care ne mor! Degeaba centre! Degeaba centre, dacă drogurile circulă peste tot. Drogurile au ajuns în școală de la clasa I, se droghează în WC-uri. Știți de lucrurile astea? Întrebați procurorul general. Suntem într-un dezastru! Suntem într-un dezastru!

Timpul a expirat, doamna senator.

Și, apropo, domnule Cîmpeanu, scoateți politicul din traficul de droguri!

Are cuvântul domnul senator Florin Bodog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș se întâmplă când deschizi uși greșite.

Eu cred că această inițiativă nu avea ce să caute pe ordinea de zi a Senatului.

Am avut-o la Comisia de sănătate, nu m-a mirat faptul că este emisie a neomarxiștilor din Parlament și nu m-a mirat nici faptul că singurii care s-au abținut la vot au fost cei din Grupul USR.

Noi am votat împotrivă, ca medici, și îi spun domnului senator, cu tot respectul, că mă și pricep și îmi pasă, ăsta este motivul pentru care am votat împotrivă și nu cred că cineva din Parlamentul..., normal, din Parlamentul ăsta își dorește ca un copil să aibă 3 grame de drog în buzunar.

Vom vota împotrivă și vă invit și pe dumneavoastră să faceți acest lucru, să demonstrați că într-adevăr vă pasă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Boancă Rodica.

Nu...

Foarte scurt, pentru că deja s-a dat cuvântul din partea senatorilor neafiliați.

Da, foarte scurt va fi.

Vă mulțumesc, domnule președinte, că mi-ați dat cuvântul.

Nu. România nu este pregătită pentru această dezincriminare a consumului de canabis. Pentru că România a demonstrat chiar în vara aceasta că este o victimă lăsată la îndemâna tuturor celor care își doresc să facă aici un paradis al traficului de droguri.

Vorbiți cu o oarecare preocupare despre, unii dintre dumneavoastră, despre grija față de copii și că nu ar trebui să fie, știu eu, responsabili pentru consumul de canabis, iată!

Ba da, trebuie responsabilizați și cei care cumpără, dar, bineînțeles, trebuie prinși aceia care vând.

Pe mine ceea ce mă șochează și mă miră – și i-am transmis o interpelare pe această temă domnului prim-ministru și-l rog să ia act de ea și să facă ceea ce l-am rugat acolo – este că nu există până astăzi transparență în legătură cu traficanții prinși, cu dealerii prinși.

Și iarăși mă șochează ușurința cu care drogurile pătrund în școli, în cercurile tinerilor...

Mulțumesc frumos, doamna senator.

...ele acolo sunt duse cu acordul cuiva și de către cineva. Vă mulțumesc. Bineînțeles că voi vota împotrivă.

Domnul senator Narcis Mircescu.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

USR va vota împotriva proiectului, așa cum a votat și în Comisia juridică.

Cheia la porțile traficului de droguri este la PSD; în Portul Constanța, acolo unde sunt manageri numiți de domnul Grindeanu. În Portul Constanța, unde de doi ani de zile nu a mai fost nicio captură de droguri.

Președintele Sindicatului Europol, Cosmin Andreică, a spus: „Controlul efectiv vizual al conținutului containerelor din punctul de vedere al verificării cu instrumente de tip scanner nu există. Putem spune cu certitudine că Portul Constanța reprezintă un paradis pentru traficanții de droguri care vor să aducă cantități de droguri în Uniunea Europeană.”

Ce s-a întâmplat cu drogurile care au ajuns pe țărmurile Mării Negre de mai bine de doi ani? Știm cine le-a adus? Știm cui îi erau destinate? Nici până astăzi nu știm nimic, dar ce știe ministrul de interne... știe că a pierdut lupta cu drogurile la categoria de vârstă adultă. Asta știe ministrul de interne, după ce de mai bine de 4 ani de zile ministerul este condus de colegii dânsului din PNL.

Dar care e strategia puterii? Care sunt soluțiile PSD și PNL? Am văzut de curând, strategia este testarea în masă a elevilor în școli; atât îi duce mintea pe Predoiu și pe Bode.

Nu, domnilor, nu aceasta este strategia. Strategia trebuie să înceapă cu combaterea traficanților și cu educația. Programe educaționale pentru tineri, astfel încât ei să poată să facă deosebirea între pericolul pe care îl aduc aceste substanțe și activitățile recreative care sunt recomandate tinerilor din ziua de astăzi.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Neagu Ionuț.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să fiu cât de scurt se poate.

Eu rămân șocat în fața argumentelor unor senatori care au făcut parte din USR și sunt sigur că și USR-ul ar fi susținut acest proiect de lege dacă nu ar fi fost pe agendă, știm foarte bine, subiectul consumului de droguri.

Este o dovadă clară că acest partid – și ce a născut acest partid – este o ideologie și faptul că ei nu se pot, nu se pot delimita, da, de aceste declarații arată că..., am mai zis-o, sunt posedați ideologic.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul vicepreședinte, Robert Cazanciuc.

Stimați colegi,

Noi putem discuta în cheie politică cât vrem de mult, dar nu aceasta este soluția la pericolul care îi paște pe copiii noștri.

Eu am avut, să spunem, neșansa ca fiica mea să fie aproape agresată pe stradă de un dealer. Dincolo de preocuparea de câțiva ani de zile, știu în mod direct ce se întâmplă pe străzile din România.

Putem să găsim vinovați pentru ce a fost timp de 30 de ani, dar suntem într-o situație în care cred că ne gândim că putem fi mâine noi victimele traficului de droguri. Și atunci n-aș aborda în cheie politică această chestiune, ci, pur și simplu, într-o cheie de sănătate publică, dacă ne permite domnul doctor prezent aici în sală, să trecem dintr-o fază punitivă, represivă într-o fază preventiv educativă, să întărim organele statului care ar trebui să fie mai prezente pe stradă, e adevărat, mai prezente la intrările în țară și să închidem acest cerc cu, într-adevăr, centre în care oamenii să poată fi tratați ca și cazuri medicale, nu ca infractori.

Dar pentru asta e nevoie să ne punem cumva buna-credință și inteligența în slujba acestei idei fără să o politizăm, pentru că, altfel, peste 5 ani de zile, 10 ani de zile o să discutăm eventual de cunoștințele noastre care au fost victimele traficului de droguri.

Este într-adevăr în momentul de față un proiect în elaborare care abordează această chestiune a traficului de droguri pe trei paliere; educație – prevenție, agenții de aplicare a legii și recuperarea celor care pot fi recuperați. Și o să vă rog să fiți parte a acestui proiect. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Bine.

Vă mulțumesc.

Dat fiind că timpul a expirat, putem trece la vot final. Deci continuăm lucrările cu secțiunea vot final.

La punctul 4, secțiunea I, avem Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, republicat.

Deci avem 98 de voturi pentru, un vot contra, o singură abținere.

Doamna senator Lucica Muntean, deci avem cinci colegi care votează fără cartelă. Da. Ați găsit cartela? Bine. Rămân patru colegi, da.

Rezultatul rămâne cel anunțat.

Adoptată modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia de Nord privind consolidarea cooperării în domeniul controlului intern și al prevenirii și combaterii corupției, semnat la 15 septembrie 2022 la București (L336/30.05.2023).

Trecem la votul asupra proiectului de lege care a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege, proiectul fiind în categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.

La punctul 2 avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 7 decembrie 2022 (L398/26.06.2023).

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Camera decizională.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind instituirea premiului național „Ambasador Mihnea Constantinescu” pentru merite deosebite în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (L359/12.06.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București și abrogarea art. 13 din Legea tinerilor nr. 350/2006 (L369/12.06.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (L791/12.12.2022).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamentele admise, în sensul admiterii în parte a obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2023 pentru efectuarea plății anuale, în baza Acordului privind achiziția publică în comun pentru preluarea RINA, de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în calitate de autoritate contractantă, din bugetul propriu, pentru instituțiile naționale beneficiare (L416/10.07.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor (L417/10.07.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 8 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea și finanțarea Programului național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții (L424/10.07.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

La punctul 9 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2023 pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru aplicarea acestor prevederi (L448/31.07.2023).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul 10 avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L384/19.06.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă reamintesc că în ședința plenului de miercuri, 13 septembrie 2023, au avut loc dezbateri generale asupra inițiativelor legislative înscrise la secțiunea a III-a a ordinii de zi, urmând ca în această ședință să procedăm la votul asupra acestora.

Drept urmare, la punctul 1, secțiunea a III-a, avem Propunerea legislativă privind plafonarea veniturilor din sectorul public la nivelul salariului Președintelui României (L356/06.06.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

A! V-am numărat, doamna senator. Da, v-am numărat.

La final, domnule senator, vă rog, da? De acord. La final, domnule senator, vă rog.

La punctul 2 avem Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (L307/22.05.2023).

Raportul comun suplimentar al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul 3 avem Proiectul de lege privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a managementului gazelor fluorurate cu efect de seră (L361/12.06.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să am rugămintea, conform procedurii, să motivăm votul după exprimarea lui.

La final era valabil în cazul în care am fi avut plen în sistem hibrid, nu mai este cazul. Putem să motivăm după fiecare, conform regulamentului.

Mulțumesc.

Nu avem ce supune la vot, acesta este regulamentul. Schimbați regulamentul dacă nu vă convine.

Regulamentul ne permite ca după exprimarea votului să motivăm votul.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc.

La punctul 4 avem Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea poliției militare (L115/13.03.2023).

Proiectul de lege a fost a adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camera decizională.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

La punctul 5 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor (L155/27.03.2023).

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Camera decizională, cu excepția reglementărilor derogatorii de la Codul administrativ, față de care, fiind incidente dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituția României, Senatul este prima Cameră sesizată, raportat la art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală.

Acum

La punctul 6 avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 378 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (L375/12.06.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun, pentru început, votului dumneavoastră raportul, cu amendamente admise.

Vot, vă rog.

115 voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere. Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Acum

Propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 7 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (L164/15.04.2019).

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege privind respingerea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camera decizională.

Raportul de admitere a proiectului de lege privind respingerea ordonanței a întrunit votul majorității.

Drept urmare,

Proiectul de lege privind respingerea ordonanței a fost adoptat.

La punctul 8 avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (L149/01.04.2019).

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege privind respingerea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camera decizională. Pentru început,

Deci raportul, cu amendamente admise, a întrunit votul majorității.

Și acum

Proiectul de lege privind respingerea ordonanței a fost adoptat.

La punctul 9 avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L287/15.05.2023).

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Camera decizională.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Înainte de a închide ședința, avem o notă privind exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2022 privind modificarea unor acte normative care reglementează programele de sprijin pentru zona montană – procedură de urgență;

2. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2022 pentru modificarea unor acte normative în domeniul străinilor – procedură de urgență;

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2022 pentru completarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice – procedură de urgență;

4. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale – procedură de urgență;

5. Lege privind asigurarea cadrului național pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor și vizelor, al cooperării polițienești și judiciare și al azilului și migrației – procedură de urgență;

6. Lege pentru modificarea și completarea art. 1 din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia;

7. Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2022 privind reglementarea unei măsuri financiar-fiscale și bugetare;

8. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2022 privind gestionarea financiară a fondurilor europene dedicate Afacerilor interne alocate României pentru perioada de programare 2021–2027 – procedură de urgență;

9. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și a măsurilor pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 și de abrogare a directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE ale Consiliului – procedură de urgență;

10. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2021 privind unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din sistemul administrației penitenciare – procedură de urgență;

11. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente – procedură de urgență;

12. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă – procedură de urgență;

13. Lege pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal – procedură de urgență;

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îmi pare rău că, probabil, camerele de luat vederi nu pot să surprindă sala goală.

Această formă de a interpreta regulamentul, și anume că motivarea votului nu poate să vină imediat după votul acordat, ci trebuie la final, cu câteva secunde înainte să fie declanșată sau declarată ședința închisă...

Eu doar voiam să spun că pe primul proiect de pe lista votului final – L356 – parlamentarii din coaliția de guvernare au avut încă o dată ocazia să arate fapte, și nu vorbe, și anume să voteze pentru inițiativa legislativă a domnului Năsui, care a propus ca în sistemul public de salarizare toate salariile să fie bugetate la nivelul președintelui.

Dincolo de semantica „salariu”, „indemnizație”, e mai puțin important, prin votul dat astăzi lăsăm în continuare ca ASF-ul să-și plătească oameni care se prefac că monitorizează piața

RCA-urilor din România, piață falimentară, cu 16.000 de euro pe lună. De fapt, permit o piață de sinecuri la ANRE, la ASF și ce alte autorități naționale din subordinea Guvernului sau a Parlamentului mai doriți, într-o formulă care nu are nicio legătură nici cu valoarea adusă, a se vedea ASF-ul încă o dată, și nici cu ce se întâmplă în sistemul de salarizare națională.

Au votat împotriva acestei legi, evident, colegii de la PSD, PNL, continuând să dorească ca aceste poziții să fie o pepinieră pentru... de locuri călduțe pentru cei de la partid. Rușine!

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc. Declar ședința închisă.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|486381]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 123/28.IX.2023 conține 20 de pagini.**

Prețul: 100 lei