Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·20 septembrie 2023
Senatul · MO 126/2023 · 2023-09-20
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Domnul senator Andrei Postică informează plenul Senatului asupra demisiei sale din Grupul parlamentar al USR, urmând să activeze ca senator neafiliat grupurilor parlamentare
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 25–30 septembrie
· Informare · adoptat
· other
· procedural
· procedural
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· other · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
155 de discursuri
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Distinși colegi,
Suntem 69 în momentul acesta, deci declar deschisă ședința plenului de astăzi, 20...
Vă rog..., dar întâi să declarăm deschisă ședința...
Ați declarat-o... Păi, da, că v-am așteptat.
...de astăzi, 20 septembrie 2023.
Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Vreau să anunț niște schimbări din comisii:
– în Comisia pentru constituționalitate, în locul domnului Andrei Postică va activa domnul Cristian Bordei;
– în Comisia de administrație, în locul domnului Andrei Postică va activa domnul senator Darău;
– în Comisia de regulament, în locul domnului Postică va activa domnul Trifan;
– iar în Comisia de mediu, în locul domnului Postică – domnul Vicol.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Îl invit la cuvânt pe domnul senator Andrei Postică.
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colege, Dragi colegi,
Cu regret, vin să vă anunț că în decursul zilei de ieri mi-am depus demisia din partidul Uniunea Salvați România. După 7 ani în care am investit timp, suflet, sunt nevoit să fac acest pas.
Le mulțumesc colegilor pentru sprijinul oferit, îi apreciez, le urez succes și știu că, dacă avem succes cu toții, numai România are de câștigat.
Vreau să se consemneze și în stenogramă: din moment ce mi-am dat demisia din calitatea de membru al partidului, voi activa ca senator neafiliat și... cam atâtea am de spus. Vă mulțumesc frumos.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Mulțumim, domnule senator.
Mulțumim și domnilor senatori Ion-Narcis Mircescu și Sorin Lavric, pentru asistență în cadrul ședinței de astăzi. Ordinea de zi a fost distribuită.
Dacă sunt comentarii asupra ordinii de zi, vă rog să le faceți.
Dacă nu,
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
## Programul de lucru pentru această zi este:
– până la ora 12.00 – lucrări în plen, inclusiv vot; vom da vot pe legile ordinare, vom dezbate cele patru proiecte de lege organică și vor rămâne la vot pentru luni;
– la ora 12.00 – întrebări, interpelări și răspunsuri;
– la ora 13.00 – declarații politice.
Sunt intervenții în legătură cu acest program?
Dacă nu sunt, vot, vă rog, pentru programul de lucru.
62 de voturi pentru, un vot contra.
Programul de lucru a fost adoptat.
În continuare, înainte de a intra în secțiunea I,
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Propunerile au fost aprobate.
Trecând la secțiunea I a ordinii de zi, Biroul permanent vă propune pentru perioada 25–30 septembrie 2023 următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de către Comitetul liderilor la nivel de proiect.
Și cred că avem cu toții programul.
Dacă sunt observații, intervenții?
Dacă nu, vot, vă rog, pe programul de lucru pentru perioada 25–30 septembrie.
Mulțumesc.
64 de voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere. Vă mulțumesc.
Programul de lucru pentru perioada 25–30 septembrie a fost adoptat.
Continuăm lucrările și trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.
La punctul 1 avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 36[4] din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006 (L409/26.06.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să susțină.
Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, în vederea prezentării raportului. Aveți cuvântul.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
În ședința din data de 13 septembrie 2023, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite, precum și amendamentele și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.
Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții din sală?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la votul final.
La punctul 2 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale
pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L405/26.06.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Inițiatorul dorește să prezinte. Aveți cuvântul.
deputat
## Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de astăzi este, de fapt, despre cât de mult vrem să profesionalizăm acest ANCOM. Există politic acolo, probabil că o să mai existe, însă haideți să avem un politic mai de calitate!
Proiectul de astăzi prevede, pe lângă obligativitatea de a veni în Parlament pentru audieri, obligativitatea să existe o experiență de management de minimum 5 ani. Acum, la ANCOM, pentru a fi președinte ANCOM, nu este nicio astfel de constrângere. Poți să nu ai nicio zi de management, poți să ajungi președinte ANCOM și să iei 12.000 de euro pe lună.
Despre audierea în comisii, dacă tot puneți oameni acolo, haideți să nu ne fie jenă cu ei! Amintiți-vă despre penibilul de la audierea domnului Zgonea. De fapt, despre asta este vorba. Să puneți oameni acolo, dar să nu fie lupa pusă pe cei care ajung să nu știe despre ce este vorba în acest ANCOM. Haideți, cu toții, să nu mai declarăm că ne interesează să profesionalizăm instituțiile statului, dar atunci când vine vorba să modificăm legea, pentru ca acolo să ajungă niște oameni cu minimă experiență, în fața faptului împlinit să închidem ochii!
Eu vă propun să susțineți acest proiect de lege, pentru a putea ajunge acolo oameni poate tot de-ai dumneavoastră în perioada următoare, dar măcar cei care au un pic habar despre ce este vorba.
## Vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, pentru prezentarea raportului.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea unei dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările și completările ulterioare.
Membrii Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.
Raportul de respingere, precum și propunerea legislativă sunt supuse spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.
Propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, domnule președinte.
Vă mulțumesc și eu.
Din sală dacă sunt intervenții? Dacă nu, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la votul final. Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă... Doamna senator, aveți cuvântul, vă rog. Scuze! Revenim la punctul 2.
Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. În sprijinul celor spuse de către colegul meu, pentru că inițiativa aparține USR, aș vrea să mai adaug două lucruri.
În primul rând, cred că ar fi trebuit să ne uităm la ea și din perspectiva rolului Parlamentului, pentru că, ați văzut zilele acestea, cei mai mulți acuză Parlamentul că nu face legislație bună, legislație care să producă efecte, pentru că noi suntem responsabili de redactarea și elaborarea legislației, iar instituțiile statului sunt responsabile de implementarea ei pe domenii importante, așa cum este domeniul energiei, domeniul comunicațiilor, dar și domeniul financiar, astfel încât ajungem să avem agenții și autorități care sunt răsplătite cu sume generoase din bani publici și unde, de fapt, ajung oamenii nepotriviți. Despre asta este vorba în acest proiect de lege, să îndreptăm acest cadru legislativ astfel încât să fie numiți oameni care se pricep. Și, cumva, mă gândesc că niște partide mari ar trebui să aibă și resurse umane valoroase pentru a numi în funcții publice oamenii, da? Pentru că sunt partide care au o viață politică de peste 30 de ani. Și, în schimb, ce facem? Facem niște numiri astfel încât niște oameni să-și facă niște locuri călduțe.
Și, mai mult decât atât, haideți să tranșăm odată limita asta între poziția publică și poziția de competență din agenții și autorități, pentru că nu poți fi și consilier local, și inspector, și angajat la agenție și la autoritate! Nu le vei putea face niciodată pe toate bine. Și vedem asta la ASF, vedem asta la ANRE și vom vedea curând și la ANCOM, dacă vom continua cu aceste numiri politice.
USR va vota împotriva raportului de respingere.
Mulțumesc, doamna senator. Domnule senator, microfonul 1.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi de la USR,
Pe lângă faptul că avem un atac la persoană – și nu e corect –, l-am întrebat același lucru pe inițiator: dacă faptul că 4 ani, 8 ani pe care-i avem ca senator sau deputat reprezintă o vechime în funcție sau faptul că legiferăm ceva... și reprezintă ceva pentru fiecare dintre noi. Răspunsul a fost că, da, ar putea fi..., poate fi considerată vechime.
Asta înseamnă că stăm degeaba, dacă nu reprezintă o vechime în muncă.
Și atenție, dragi colegi de la USR, că începeți să vă dezintegrați!
Mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Mulțumesc, domnule senator.
Dacă mai sunt intervenții din sală?
Nemaifiind intervenții din sală, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la votul final.
La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea...
Revin, la punctul 3 avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 138 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L402/26.06.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii legislative.
Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate, pentru prezentarea raportului. Domnule profesor, aveți cuvântul.
## **Domnul Adrian Streinu Cercel:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art. 138 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în sensul ca furnizorii de servicii medicale de specialitate să înregistreze, stocheze, prelucreze și să transmită, atât în formă tipărită, cât și în formă electronică, datele colectate rezultate din propria activitate.
O să vă rog frumos să respectați lucrările plenului Senatului, domnule deputat.
Vă mulțumesc.
Pe procedură, aveți cuvântul.
## **Domnul Adrian Streinu Cercel:**
Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea...
Tehnicul, vă rog, microfonul la pupitrul principal.
## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă rog frumos să cereți evacuarea din sală a persoanelor care ne deranjează în ceea ce facem aici, în Senat. Lipsa de respect pe care o arată unele personaje privind Senatul este absolut de neacceptat și nu cred că trebuie să acceptăm ca cineva care face propagandă pentru violență și împotriva românilor să stea să se plimbe singur pe aici, prin plenul Senatului.
Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Deci fac și eu apel..., fac și eu apel la spirit civilizat, așa cum se cuvine în această sală.
Dacă sunt intervenții din sală?
Dacă aveți intervenții din sală pe Propunerea legislativă
- pentru modificarea art. 138 din Legea nr. 95/2006? Dacă nu, declar încheiate dezbaterile.
- Inițiativa legislativă rămâne la votul final.
Bun, avem o solicitare de intervenție. Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Ne dorim întotdeauna o digitalizare, indiferent de domeniul pe care-l abordăm, cu atât mai mult pentru această inițiativă a colegilor de la PNL.
USR va vota pentru această inițiativă, dar nu mă pot abține să nu reamintesc faptul că au făcut, inclusiv colegii care acum aduc această inițiativă în plenul Senatului, cei de la PNL, nu mai zic cei de la PSD, scut lângă ministrul Alexandru Rafila, cel care, practic, a distrus domeniul sănătății în România. Mi se pare o ipocrizie să venim cu astfel de inițiative legislative care să modifice Legea nr. 95 privind reforma în domeniul sănătății în condițiile în care, prin scutul pe care-l faceți în jurul lui Alexandru Rafila, de fapt demontați piesă cu piesă domeniul sănătății din România. Vă mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Mulțumesc.
Nu mai sunt intervenții.
Inițiativa legislativă rămâne la votul final.
Dezbaterile sunt încheiate la punctul 3.
Distinși colegi,
Colegii din Camera Deputaților pot lua cuvântul pe inițiative parlamentare pentru a le susține, dar nu pentru astfel de discuții în plenul Senatului.
Rog chestorii Senatului să-și facă datoria.
Rog chestorii Senatului să-și facă datoria, altfel nu vom putea continua ședința.
Liderii de grup..., liderii de grup, vă invit să ne consultăm cu privire la decizia corectă într-o astfel de situație.
PAUZĂ
DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Suspendăm ședința...
Suspendăm ședința pentru a se întâlni Comitetul liderilor, timp în care chestorii sunt rugați să-și facă datoria. Sunt rugați insistent să-și facă datoria!
5 minute suspendare ședință.
* * DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Domnule ministru, chestor Tánczos Barna...
Microfonul central, vă rog.
## **Domnul Tánczos Barna:**
Doamnelor, domnilor,
Vă rog, cu mult respect, să dați dovadă de un comportament adecvat Senatului, un comportament adecvat Camerei superioare!
Stimate domnule Simion, vă rog să nu perturbați activitatea Senatului și să respectați regulamentul și vă rog să vă comportați decent!
În calitate de chestor, vă rog cu respect să nu mai tulburați ședința Senatului.
Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Profit de pauză pentru..., profit de pauză pentru a vă prezenta art. 123 alin. (3): „Persoanele care asistă la ședință trebuie să păstreze liniștea și să se abțină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar putând fi evacuate din sală.”
Regulamentul ne permite evacuarea din sală.
Nu, nu este normal.
Microfonul central, pentru domnul chestor.
Mulțumesc, domnule președinte.
S-au liniștit lucrurile, am făcut apel la comportament decent.
Le mulțumesc colegilor care s-au conformat. Putem continua ședința.
Mulțumesc.
## Bine, vă mulțumesc.
Cred că putem relua lucrările ședinței.
La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare (L441/10.07.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să susțină propunerea.
Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului.
Domnule senator, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, în sensul modificării încărcăturii optime de animale pe hectar, de la minimum 0,3 UVM/ha la 0,2 UVM/ha.
În ședința din data de 06.09.3023, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Dacă din sală sunt intervenții?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la votul final.
La punctul 5 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii muntelui nr. 197/2018, cu modificările și completările ulterioare (L444/10.07.2023).
Declar deschise dezbaterile asupra propunerii legislative. Inițiatorul, dacă este prezent. Nu.
Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic au elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul Comisiei pentru agricultură, pentru prezentarea raportului.
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii muntelui nr. 197/2018, cu modificările și completările ulterioare.
Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ.
Consiliul Economic și Social a transmis un aviz negativ. În ședința din datele de 06.09.2023 și 13.09.2023, comisiile... membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc, domnule senator. Din sală, intervenții?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la votul final.
La punctul 6 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2023 pentru modificarea art. 41 alin. (1[1] ) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții (L461/05.09.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Ion Popa – Ministerul Transporturilor. Aveți cuvântul.
secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Prin prezentul proiect de act normativ se urmărește extinderea domeniului de aplicabilitate în ceea ce privește competența Ministerului Transporturilor și Infrastructurii de a elabora Regulamentul de recepție a lucrărilor executate și pentru infrastructura de interes național din domeniul aerian și din domeniul naval. În prezent, pentru infrastructura de interes național din domeniul aerian și din domeniul naval regulamentul aplicabil este cel elaborat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
De asemenea, există un regulament separat, elaborat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, pentru infrastructura rutieră și feroviară.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține prezentul proiect de act normativ, în forma adoptată... aprobată de Guvern.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc și eu.
În continuare, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi și infrastructură, pentru prezentarea raportului.
Mulțumesc, domnule președinte.
Membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.
Comisia pentru transporturi și infrastructură supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Intervenții din partea colegilor senatori? Nu sunt.
Drept urmare, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.
La punctul numărul 7 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (L467/05.09.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Domnule secretar de stat Ion Popa, aveți cuvântul, pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului.
Prin prezentul proiect de act normativ se propune modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii unor alineate la art. 38 și modificării art. 45 și art. 61 cu o serie de măsuri dispuse în sarcina administratorului drumurilor cu privire la riscul căderii arborilor pe partea carosabilă a drumurilor publice, precum și o serie de măsuri privind creșterea de conștientizare a utilizării drumurilor închise și restricționate, prin adoptarea unor măsuri de natură preventivă și sancționatorie în cazul nerespectării dispozițiilor legale.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține prezentul proiect de act normativ, în forma aprobată de Guvern.
Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Mulțumesc.
Din sală dacă sunt intervenții?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la votul final.
Îmi cer scuze.
Reprezentantul Comisiei pentru transporturi și infrastructură, aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului. Scuze!
Ce să mai?! Votăm.
Mulțumesc, domnule președinte.
Membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere.
Comisia pentru transporturi și infrastructură supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator, și-mi cer scuze încă o dată. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.
La punctul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne (L337/30.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Nu este.
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului.
Aveți cuvântul, vă rog.
## Domnule președinte,
Stimate colege și stimați colegi,
În conformitate cu prevederile art. 70 și art. 77 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra acestei propuneri legislative.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2016 în sensul ca numirea în funcție a directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne să fie făcută de către ministrul de interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere următoarele:
– Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.
– Consiliul Economic și Social a avizat favorabil propunerea legislativă.
- Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat propunerea
- legislativă.
– Guvernul, prin punctul de vedere transmis, susține adoptarea acestei propuneri legislative.
În consecință, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule senator. Din sală, colegii membri ai Senatului, intervenții? Nu sunt...
Vă rog.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Aș dori să mai adaug câteva cuvinte la cele pe care le-am prezentat anterior, în sensul că Direcția Generală de Protecție Internă joacă un rol major în cadrul Ministerului de Interne. Este o structură specializată cu atribuții în domeniul securității naționale, desfășoară activități de identificare, contracarare și înlăturare a amenințărilor și vulnerabilităților, a factorilor de risc la adresa informațiilor, patrimoniului,
personalului misiunilor, procesului decizional și capacității operaționale ale tuturor structurilor din Ministerul Afacerilor Interne.
Considerăm absolut necesară această intervenție legislativă, în sensul în care numirea în funcție a directorului general al acestei structuri să fie făcută de către Ministerul de Interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, autoritatea administrativă autonomă învestită, potrivit Constituției, cu organizarea și coordonarea unitară a unui asemenea gen de activități.
Propunerea legislativă va avea următorul conținut:
„Directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă este numit și eliberat din funcție de către ministrul afacerilor interne. Numirea în funcție se face cu avizul CSAT.” La art. 8, după alin. (1) se mai introduce un alineat nou, cu următorul cuprins:
„În termen de 90 de zile de la momentul intrării în vigoare a prezentei legi se va solicita avizul CSAT pentru directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă aflat în funcție.”
Stimați colegi,
Domnule președinte,
Luând în considerare cele prezentate mai sus, vă rog să acordăm un vot favorabil acestei propuneri legislative, fiind absolut necesar a se înfăptui.
Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la votul final.
La punctul 9 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L304/09.05.2022).
Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 287 din 24 mai 2023.
Declar deschise dezbaterile generale asupra legii. Din partea Guvernului n-avem pe nimeni.
Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun.
Aveți cuvântul, pentru prezentarea acestui raport.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au fost sesizate în procedura reexaminării, în vederea elaborării raportului comun asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 287 din 24 mai 2023.
În ședințele separate din 29 august și 12 septembrie 2023, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de respingere a legii trimise la promulgare, întrucât, prin Decizia Curții Constituționale nr. 287, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că legea este neconstituțională în ansamblul său.
Prin urmare, comisiile supun spre dezbatere plenului Senatului un raport comun de respingere a legii.
Această lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu, doamna senator. Din sală, colegii, intervenții?
Nu sunt solicitări, declar încheiate dezbaterile.
Legea rămâne la votul final.
La punctul 10 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L317/16.05.2022).
Tot reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale – Decizia nr. 219 din 20 aprilie 2023.
Declar deschise dezbaterile generale asupra legii.
Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun.
Aveți din nou cuvântul, pentru prezentarea acestui raport, doamna senator.
## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**
## Mulțumesc.
Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au fost sesizate, de asemenea, în procedura reexaminării în vederea elaborării raportului comun asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 219/2023.
În ședințele separate din 29 august și 12 septembrie 2023, ambele comisii au adoptat un raport comun de respingere a legii trimise la promulgare, întrucât, prin Decizia Curții Constituționale nr. 219 din 20 aprilie 2023, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că legea este neconstituțională în ansamblul său.
Așadar, cele două comisii
Vot · Amânat
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
## Mulțumesc, doamna senator.
## Intervenții din partea colegilor?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.
Legea rămâne la votul final.
La punctul 11 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L729/21.11.2022).
Tot reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale – Decizia nr. 285 din 17 mai 2023.
Declar deschise dezbaterile generale asupra legii.
Invit reprezentantul Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, care au elaborat un raport comun, pentru a prezenta acest raport.
Doamna senator, din nou aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. În rezumat, este o situație identică.
Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au fost sesizate în procedura reexaminării și cu privire la această lege, L729/2023, pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 285 din 17 mai 2023.
Cele două comisii, în ședințele separate din 29 august și 12 septembrie 2023, au adoptat un raport comun de respingere având obiectul acestei legi, întrucât prin decizia Curții a fost declarată în ansamblul său neconstituțională.
Așadar, supunem Senatului, ca primă Cameră sesizată, un raport de respingere, spre dezbatere, având în vedere și că această lege este o lege organică.
Mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumesc, doamna senator. Intervenții din partea colegilor?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.
Legea rămâne la votul final.
La punctul 12 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea art. 6 alin. (9) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L296/07.07.2021).
Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 193 din 6 aprilie 2022.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului uneia dintre cele două comisii – pentru constituționalitate sau Comisiei pentru învățământ – care au elaborat un raport comun. Aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru învățământ au fost sesizate de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Legii pentru modificarea art. 6 alin. (9) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 193 din 6 aprilie 2022.
Cele două comisii, în ședințele separate din 12 septembrie, respectiv 11 aprilie 2023, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de respingere a legii, întrucât Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că această lege este neconstituțională în ansamblu.
Prin urmare... și menționez faptul că în 4 ianuarie 2023 Parlamentul a adoptat Legea pentru modificarea și completarea art. 6 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, care a devenit Legea nr. 8/2023 și care rezolvă lipsa accesului la infrastructura sportivă pentru persoanele fizice sau juridice interesate, astfel că legea criticată astăzi și care a făcut obiectul sesizării la Curtea Constituțională rămâne fără obiect de reglementare. În consecință, pentru Comisia de constituționalitate și Comisia de învățământ s-a pus în dezbatere și în adoptare acest raport comun de respingere a legii.
Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamna senator. Din partea colegilor, intervenții? Vă rog, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
USR a deschis curțile școlilor pentru copii.
Într-adevăr, legea aceasta nu-și mai are obiectul, pentru că în momentul acesta este în vigoare o lege aproape identică, de la începutul anului, care își produce efectele. În momentul acesta sunt extrem de multe școli care aveau lacătul pus pe curțile lor, iar copiii nu puteau să se joace în interior și USR a reușit... și vă mulțumesc tuturor că ați votat această lege, care în momentul acesta este în vigoare.
Totuși, eforturile nu se opresc aici. Fac apel la toți colegii din Parlament, indiferent de partid, să vorbească și cu colegii lor din teritoriu, cu primarii, care să deschidă curțile școlilor care încă mai sunt, unele dintre ele, nedeschise.
USR va vota „abținere” pentru acest proiect, pentru că Legea nr. 8/2023, cea de deschidere a curților școlilor, este în vigoare și își produce efectele.
Mulțumesc.
Doamna senator Sbîrnea Liliana, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
De data aceasta este rândul nostru să spunem USR-ului să nu fie ipocrit. Fără sprijinul Partidului Social Democrat curțile școlilor nu s-ar fi deschis pentru publicul larg.
Este de apreciat că în perioada vacanțelor copiii pot beneficia de bazele sportive. Și nu doar copiii, ci și părinții acestora. Din păcate, școlile încă mai întârzie cu acel regulament, sunt reticente în a deschide poarta școlilor și a pune la dispoziție baza materială. Să sperăm că acest lucru se va reglementa cât mai repede.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Doamna senator Ionela-Cristina Breahnă, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Sunt de acord cu doamna senator Sbîrnea și îi rog și eu pe colegii de la USR să nu mai fie ipocriți. Și să luați act de faptul că în municipiul Bacău, unde avem primar USR, porțile tuturor școlilor din municipiul Bacău sunt închise, iar elevii din
municipiul Bacău nu au acces în curțile școlilor pentru a se bucura de dotările sportive, de terenuri și de alte dotări sportive din curțile școlilor din municipiul Bacău. Ca atare, puneți dumneavoastră în aplicare, și cu edilii dumneavoastră, Legea nr. 8/2023.
Mulțumesc.
Mulțumesc, doamna senator.
Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana.
Ați ajuns să vă lăudați că ați deschis porțile școlilor! Poate pentru droguri și prostituție. Toți!
Pentru că porțile școlilor sunt deschise din 1821, de după Revoluția lui Tudor Vladimirescu, când s-au pus bazele învățământului în România. Dumneavoastră nu ați deschis nicio poartă! Porțile școlilor sunt deschise de Constituția României, de profesori, de părinți, de copii.
Dumneavoastră n-ați făcut altceva decât să îngropați sistemul de învățământ, să aduceți pe băncile din Senat legi pe care Curtea Constituțională le declară neconstituționale, după care veniți aici și faceți propagandă partidelor dumneavoastră. Nu, domnilor, școala n-are nicio legătură cu politica și nu ar trebui să aibă, deși vă numiți peste tot directori și inspectori numai din rândul politicienilor. De aceea a și ajuns școala vai de capul ei și nu mai avem nimic. Cum sunt politicienii așa e și școala!
Domnule senator Negoi, aveți cuvântul din nou.
## Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Aș vrea să fac o precizare. Tocmai de aceea am mulțumit tuturor colegilor și i-am îndemnat să muncească în continuare să-și convingă colegii din teritoriu, pentru că toți au votat și au lucrat la legea aceasta. Doar că USR a inițiat-o.
Pe de altă parte, sper ca ultima colegă care a intervenit să mai meargă pe la școală, pe la școli și să vadă că înainte de a apărea această lege aproape toate curțile școlilor erau cu lacăt pus pe ele.
Deci mai treceți pe la școală, stimată colegă! Mulțumesc.
Doamna senator Aelenei Evdochia, aveți cuvântul.
## Bună ziua! Mulțumesc.
Tot ați deschis cutia Pandorei. Noi, parlamentarii AUR, am umblat toată vara, am măturat țara, toate localitățile, în lung și în lat. Ce am văzut eu? În multe localități sunt școli închise, care nu mai au copii. Sunt închise școlile și curțile acestora. Poate nu sunt suficienți copii care să se ducă să umple clasele, dar sunt suficienți copii care joacă mingea pe carosabil. Poate și curțile acelea ar trebui deschise, acelea unde școlile sunt închise. Dar curțile ar trebui să le deschidem. Am omis asta, n-am făcut niciun amendament, și poate că trebuie să avem în vedere de aici încolo cu toții și această problemă.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Dăneasă Mircea.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Văd că educația a devenit temă pentru competiția politică. Cred că ar trebui să stabilim un echilibru între partidele divergente, pentru că educația nu are nimic comun cu niciuna din aceste orientări politice. Școala este un fenomen metapolitic și trebuie să o sprijinim din toate direcțiile politice.
Esențial este faptul că – și este negativ – infrastructura duce mari lipsuri, infrastructura educației. Dar și mai mare problemă este faptul că reformele succesive au deformat educația în România. Cred că astea sunt problemele esențiale la care trebuie să punem umărul, în mod egal, toate partidele politice.
Vă mulțumesc.
## Alte intervenții?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.
La punctele 13 până la 28 ale ordinii de zi avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona, respectiv proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona, care se regăsesc afișate pe pagina de internet a Senatului.
Astfel, la punctul 13 al ordinii de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice gigabit și de abrogare a Directivei 2014/61/UE (Actul privind infrastructura gigabit) – COM(2023) 94 final.
Îl rog pe reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea actualizează domeniul de aplicare a Directivei 2014/61 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind instalarea rețelelor de comunicații electronice, și anume de la rețelele de mare viteză la VHCN, pentru a corespunde noilor ambiții ale codului și obiectivelor în materie de conectivitate ale deceniului digital.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2023) 94 final și propunem spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre. Mulțumesc.
## Mulțumesc și eu.
Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Doamna senator Gabriela Crețu, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Criticile la adresa Comisiei Europene sunt adesea caricaturale, chiar și atunci când au un sâmbure de adevăr, pentru că de obicei vin din zona eurosceptică. De data asta însă, chiar și suporterii Comisiei, dacă ar fi citit proiectul, i-ar fi făcut acesteia un portret deloc favorabil și fără nicio exagerare.
Comisia Europeană propune un regulament, în locul unei directive care este în vigoare din 2014 încă. Dar nu demonstrează necesitatea modificării reglementării în vigoare, adică cine și cum a împiedicat companiile europene din telecomunicații să dezvolte rețele. Pentru că nu e vorba de cele chinezești, care poate ar fi avut ceva de spus. Merge pe principiul „celor care au să li se mai dea și celor care n-au să li se mai ia”, pentru că dă bani publici și scutiri de taxe pentru un sector de vârf și foarte profitabil al economiei, și anume sunt scutiți de taxe locale pentru avizele pe care aceste companii trebuie să le ia, ca să nu mai spun că, la limită, ne putem imagina vreo antenă pe Statuia Aviatorilor.
Încalcă principiile concurenței, avantajând un domeniu în defavoarea altora, pentru că construcțiile, de exemplu, plătesc taxele respective, în timp ce telecomunicațiile nu. Încalcă principiul subsidiarității, pentru că Comisia Europeană intră peste competențele autorităților locale și naționale. În schimb, apără interesele marilor companii influente la nivelul serviciilor Comisiei Europene.
Acest proiect de abrogare a Directivei nr. 61 a ajuns la CAE după ce termenul de 8 săptămâni, prevăzut în tratate, expirase – ca urmare, n-am putut contesta baza legală – și ajunge la plen după 7 luni de la publicare. Iar opinia pe care CAE a formulat-o apare ca raport la plen, adică vă informăm pe dumneavoastră – chiar dacă nu vreți să ascultați –, nu și instituțiile europene, cu privire la obiecțiile și propunerile noastre. Capacitatea administrativă a Senatului o subminează pe cea politică, pentru că nu mai avem expertiză tehnică și avem prea puțini consilieri la CAE și SAE, cei care elaborează textele finale. Deși am discutat în trei ședințe – și mulțumesc colegilor și președintelui pentru răbdare și contribuții –, devenim complici la propria noastră subordonare. Solicităm o mare atenție ministerului la negocierile din Consiliu, dacă nu cumva s-au terminat deja.
Mulțumesc, doamna senator.
Alte intervenții?
Nu sunt, acest punct al ordinii de zi rămâne în pronunțare în sesiunea de vot final.
La punctul 14 avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a directivelor 2009/102/CE și (UE) 2017/1.132 în ceea ce privește extinderea și îmbunătățirea suplimentară a utilizării instrumentelor și proceselor digitale în domeniul dreptului societăților comerciale – COM(2023) 177 final.
Rog reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisiile juridică, economică și pentru comunicații n-au transmis observații către Comisia de afaceri europene.
Această propunere îmbunătățește legislația Uniunii Europene privind companiile digitale, prin utilizarea instrumentelor și proceselor digitale.
Propunerea respectă subsidiaritatea și proporționalitatea. Iar, în urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport și supunem spre dezbatere și adoptare acest proiect. Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Mulțumesc, domnule senator. Dacă din sală sunt intervenții?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.
Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul...
Deci înțeleg că e un coleg care a cerut dreptul la cuvânt și nu s-a activat.
Doriți la punctul 14?
Vă rog, aveți cuvântul.
## Vă mulțumesc.
Foarte scurt. Sunt foarte binevenite aceste proiecte de digitalizare, cu atât mai mult pentru accesul cât mai ușor al companiilor la tot ce înseamnă relații instituționale cu instituțiile statului.
Doar că și statul român ar trebui, prin intermediul Guvernului, să ușureze acest acces, lucru pe care, din păcate, nu-l face. Mai mult de atât, prin noul proiect de mărire a taxelor – pentru că asta înseamnă proiectul respectiv –, pune noi biruri pe societățile comerciale care duc greul în această țară.
Mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule senator.
Revenim la punctul 15 al ordinii de zi, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de produse bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete (Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete) – COM(2023) 161 final.
Rog reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea stabilește cadrul de măsuri pentru inovarea și extinderea capacității de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune, pentru a sprijini obiectivele Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2030 cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990 și de obținere a neutralității climatice până în 2050.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unei opinii la COM 161 final și supunem plenului spre dezbatere și adoptare proiectul.
Mulțumesc.
## Mulțumesc și eu. Intervenții din sală?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.
Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
La punctul 16 avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) nr. 1.227/2011 și (UE) 2019/942 în vederea îmbunătățirii protecției Uniunii împotriva manipulării pieței în cadrul pieței angro de energie – COM(2023) 147 final.
Domnule senator, aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre.
## Mulțumesc.
Propunerea abordează preocupările consumatorilor, ale industriei și ale investitorilor cu privire la expunerea la prețurile volatile pe termen scurt determinate de prețurile ridicate ale combustibililor fosili.
Respectă subsidiaritatea și proporționalitatea.
Membrii Comisiei de afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM 147 final și supunem plenului spre dezbatere și aprobare proiectul.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Intervenții din sală? Vă rog, domnule senator. Domnul senator Bordei Cristian.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Cunoaștem cu toții problemele majore pe care le-a ridicat creșterea prețurilor la energie care s-a întâmplat în ultima perioadă și au fost numeroase voci care au considerat că o parte din vină pentru această situație o poartă cei care au manipulat piețele, că au manipulat prețurile pe piețele angro de energie. Iată că vine Comisia Europeană cu o propunere de regulament care să abordeze exact această problemă.
Și aș vrea să amintesc doar câteva elemente din această propunere:
– în primul rând, un sistem mult mai bun de transparentizare și raportare a datelor din piață și de transparentizare a activității traderilor care folosesc algoritmi simpli sau algoritmi de tranzacționare de înaltă frecvență – și sper ca coaliția de la putere să aplice cu cât mai mare rapiditate prevederile acestui regulament, dacă tot ne plângem că piața este manipulată;
– apoi, aș vrea să amintesc posibilitatea introducerii contractelor flexibile pentru consumatori, adică contracte cu prețuri variabile de-a lungul zilei – sunt contracte care se practică în mod curent în țările din Vest și ar fi foarte bine să vedem și la noi așa ceva, mai ales că astfel de contracte ar aduce și o responsabilizare a consumatorului, care nu ar mai aștepta doar subvenționarea prețului din partea statului, ci ar lua situația în propriile mâini;
– și, la fel, se amintește despre introducerea schemelor de stimulare a capacităților de stocare – capacitățile de stocare insuficiente sunt un element critic pentru situația prețurilor de pe piață și, poate, cu ocazia asta, revizuim și abordarea privind prosumatorii și să ieșim din abordarea populistă în care fiecare să-și instaleze cât mai mult, fără să ținem cont de situația rețelelor și de necesitatea stocării pentru a nu perturba piața.
Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.
Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
La punctul 17 al ordinii de zi avem Proiect de hotărâre a Propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 98/24/CE a Consiliului și a Directivei 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește valorile-limită pentru plumb, compușii anorganici ai acestuia și diizocianați – COM(2023) 71 final.
Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea vizează revizuirea valorilor-limită existente pentru plumb și introducerea pentru prima dată a valorilorlimită pentru diizocianați, contribuind la atingerea unui nivel de protecție a sănătății și a securității lucrătorilor.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM 71 final și supunem plenului Senatului spre dezbatere și aprobare proiectul. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Intervenții din sală?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.
Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
La punctul 18 al ordinii de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind justificarea și comunicarea afirmațiilor explicite legate de mediu (Directiva privind afirmațiile legate de mediu) – COM(2023) 166 final.
Domnule senator, aveți cuvântul, pentru a prezenta proiectul de hotărâre și raportul întocmit de Comisia pentru afaceri europene.
Propunerea se aplică afirmațiilor explicite de mediu făcute de comercianți cu privire la produse sau comercianți în practici comerciale între întreprinderi și consumatori.
Membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM 166 final.
Îl supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Intervenții din sală?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
La punctul 19 al ordinii de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1.313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii – COM(2023) 194 final.
Comisia pentru afaceri europene este invitată să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.
Aveți cuvântul.
Obiectivul propunerii este modificarea Deciziei nr. 1.313/2013 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii, în temeiul căreia Uniunea Europeană sprijină, coordonează și completează acțiunile statelor membre în materie de protecție civilă pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la dezastrele naturale și provocate de om în interiorul și în afara Uniunii.
Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM 194 final și-l supun spre aprobare și dezbatere plenului Senatului. Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator. Intervenții din sală?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
Trecem la punctul 20 al ordinii de zi, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind transferul de proceduri în materie penală – COM(2023) 185 final.
Domnule senator Ghica, aveți din nou cuvântul, pentru prezentarea raportului întocmit de către Comisia pentru afaceri europene, precum și a proiectului de hotărâre.
Propunerea se întemeiază pe art. 82 alin. (1) literele b) și d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care are competența de a adopta măsuri pentru facilitarea cooperării dintre autoritățile judiciare sau echivalente ale statelor membre în materie de urmărire penală și executare a deciziilor și prevenirea și soluționarea conflictelor de competență între statele membre.
Respectă subsidiaritatea și principiul proporționalității.
În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM 185 final, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Din sală dacă sunt intervenții?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
La punctul 21 al ordinii de zi, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea corupției, de înlocuire a Deciziei-cadru 2003/568/JAI a Consiliului și a Convenției privind lupta împotriva corupției care implică funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene și de modificare a Directivei (UE) 2017/1.371 a Parlamentului European și a Consiliului – COM(2023) 234 final.
Domnule senator, aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre întocmit de Comisia pentru afaceri europene.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Este necesară o actualizare a actualului cadru juridic al UE privind combaterea corupției, pentru a ține seama de evoluția amenințărilor legate de corupție și de obligațiile legale ale Uniunii și ale statelor membre în temeiul dreptului internațional, precum și de evoluția cadrelor juridice penale naționale.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Intervenții din sală?
Nu sunt.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.
Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
La punctul 22 avem Proiect de hotărâre a Propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2001/110/CE a Consiliului privind mierea, a Directivei 2001/112/CE a Consiliului privind sucurile de fructe și anumite produse similare destinate consumului uman, a Directivei 2001/113/CE a Consiliului privind gemurile, jeleurile și marmeladele de fructe și piureul de castane îndulcit destinate alimentației umane și a Directivei 2001/114/CE a Consiliului privind anumite tipuri de lapte conservat, parțial sau integral deshidratat și destinat consumului uman – COM(2023) 201 final.
Domnule senator, aveți din nou cuvântul, pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre întocmit de Comisia pentru afaceri europene.
Prezenta propunere vizează directivele privind miculdejun, un set de șapte directive care stabilesc norme comune privind compoziția, denumirea comercială, etichetarea și prezentarea anumitor produse alimentare, astfel încât să se protejeze interesele consumatorilor și să se asigure libera circulație a acestor produse în cadrul pieței interne.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM 201 final, pe care o supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Din sală dacă sunt intervenții?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale asupra acestui punct.
Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
La punctul 23 avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Actului privind sprijinirea producției de muniții – COM(2023) 237 final.
Domnule senator, aveți din nou cuvântul, pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre întocmit de Comisia pentru afaceri europene.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia economică, industrii și servicii nu a trimis observații. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a trimis observații, pe care comisia și le-a însușit.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM 237 final, pe care-l supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Din sală dacă sunt intervenții?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
La punctul 24 al ordinii de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE, a Directivei 1999/37/CE a Consiliului și a Directivei (UE) 2019/520 în ceea ce privește clasa de emisii de CO2 a vehiculelor grele cu remorci – COM(2023) 189 final.
Domnule senator, vă rog să prezentați raportul și proiectul de hotărâre întocmit de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Obiectivul principal al propunerii îl reprezintă stimularea investițiilor sectorului de transport în remorci mai eficiente din punctul de vedere al performanței energetice, în contextul îndeplinirii obiectivelor Pactului ecologic european.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM 189 final, pe care-l supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului. Mulțumesc.
Mulțumesc. Din sală, intervenții?
Nu sunt, vă mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
La punctul 25 al ordinii de zi avem Proiect de hotărâre a Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1.724 și (UE) 2019/1.020 – COM(2023) 160 final.
Domnule senator, aveți din nou cuvântul, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.
Mulțumesc din nou, domnule președinte.
Comisia permanentă sesizată, respectiv Comisia pentru mediu, nu a avut observații. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM 160 final, pe care o supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.
Mulțumesc. Intervenții din sală?
Vă rog, domnule senator Bordei Cristian, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Chestiunea materiilor prime și materialelor critice sau strategice este un subiect absolut nelipsit pe agenda tuturor întâlnirilor de nivel înalt, summituri, forumuri, conferințe sau orice doriți dumneavoastră, care se petrec în momentul de față în Europa sau în general în lume. Dinspre partea puterii din România n-am auzit nicio discuție pe acest subiect.
Pe de altă parte, auzim dinspre partea puterii și dinspre partea altora aflați în această sală aceste scuze că România ar fi o colonie, că România e cotropită de străini, e doar o piață de desfacere, România nu mai produce nimic, aceste scuze care sunt aduse mereu în față pentru a acoperi, de fapt, incompetența și lipsa de viziune a coaliției de la putere.
Ca să produci ceva îți trebuie materii prime și materiale, materii prime și materiale care au devenit critice și strategice. Așa că, din acest punct de vedere, aș vrea să văd care este strategia României în acest domeniu. Mai ales că avem niște legături istorice cu numeroase țări din Africa, unde se găsesc, în mare parte, astfel de zăcăminte.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule senator.
Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.
Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
La punctul 26 avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime privind pauzele minime și perioadele minime de repaus zilnic și săptămânal în sectorul transportului ocazional de călători – COM(2023) 256 final.
Domnule senator, aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre al Comisiei pentru afaceri europene.
Mulțumesc.
Proiectul vizează asigurarea unei distribuții mai flexibile a pauzelor și a perioadelor de repaus și instituirea egalității de tratament între operațiunile ocazionale de transport internațional și intern de persoane, fără să introducă nicio modificare a duratei minime a pauzelor sau a perioadelor de repaus sau a duratelor de conducere maxime.
În urma dezbaterilor, membrii comisiei noastre au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM 256 final, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.
Mulțumesc, domnule senator. Intervenții din sală?
Nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
Penultimul punct al ordinii de zi, punctul 27, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Reformarea legislației în domeniul farmaceutic și măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene – COM(2023) 190 final.
Domnule senator, aveți din nou cuvântul, pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre întocmit de Comisia pentru afaceri europene.
## Nu avem observații de la Comisia de sănătate.
În urma dezbaterii, membrii comisiei noastre au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM 190 final, pe care o supunem dezbaterii și adoptării plenului Senatului.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Din sală dacă sunt intervenții?
Nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
La punctul 28, ultimul punct al ordinii de zi, avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – Strategia spațială a Uniunii Europene pentru securitate și apărare – JOIN(2023) 9 final.
Domnule senator, încă o dată aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre al Comisiei pentru afaceri europene.
Mulțumesc, domnule senator.
Este ultimul COM pe ziua de astăzi, mă bucur că le-am terminat.
Strategia prezintă capacitățile de contracarare și principalele amenințări din spațiu care pun în pericol sistemele spațiale și infrastructura terestră a acestora. Documentul european propune acțiuni de consolidare a rezilienței și a protecției sistemelor și serviciilor spațiale din UE.
În urma dezbaterii, membrii comisiei noastre au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la JOIN 9 final, pe care-l supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.
Mulțumesc pentru răbdare.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Vă mulțumesc și eu și mulțumesc tuturor colegilor. Deci ordinea de zi a fost epuizată,
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 138 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L402/26.06.2023).
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Pentru început,
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.
Acum
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare (L441/10.07.2023).
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
La punctul 5 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii muntelui nr. 197/2018, cu modificările și completările ulterioare (L444/10.07.2023).
Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
La punctul 6 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2023 pentru modificarea art. 41 alin. (1[1] ) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții (L461/05.09.2023).
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
La punctul 7 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (L467/05.09.2023).
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Reamintesc: colegii senatori Mutu, Trufin și Pauliuc votează fără cartelă, pentru stenogramă.
Mulțumesc.
Da, am spus: Mutu, Trufin și Pauliuc. Mulțumesc.
La punctul... 8, 9, 10, 11 sunt organice și rămân pentru vot în sesiunea de luni.
La punctul 12 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea art. 6 alin. (9) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L296/07.07.2021).
Este o cerere de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 193/06.04.2022.
Deci am precizat că ne aflăm în faza de reexaminare a legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 193 din 6 aprilie, prin care legea este declarată neconstituțională. Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii transmise la promulgare.
Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Având în vedere raportul comisiilor,
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Raportul a fost adoptat. La punctul 13 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice gigabit și de abrogare a Directivei 2014/61/UE (Actul privind infrastructura gigabit) – COM(2023) 94 final.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Vă mulțumesc.
La punctul 14 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a directivelor 2009/102/CE și (UE)2017/1.132 în ceea ce privește extinderea și îmbunătățirea suplimentară a utilizării instrumentelor și proceselor digitale în domeniul dreptului societăților comerciale – COM(2023) 177 final.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Proiectul de hotărâre a fost adoptat.
La punctul 15 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de produse bazate – am o problemă cu limba română: „producere de produse”, asta este! – pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete (Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete) – COM(2023) 161 final.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Proiectul de hotărâre a fost adoptat.
La punctul 16 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) nr. 1.227/2011 și (UE) 2019/942 în vederea îmbunătățirii protecției Uniunii împotriva manipulării pieței în cadrul pieței angro de energie – COM(2023) 147 final.
-
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Proiectul de hotărâre a fost adoptat.
La punctul 17 avem Proiectul de hotărâre a Propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 98/24/CE a Consiliului și a Directivei 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește valorile-limită pentru plumb, compușii anorganici ai acestuia și diizocianați – COM(2023) 71 final.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Proiectul de hotărâre a fost adoptat.
La punctul 18 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind justificarea și comunicarea afirmațiilor explicite legate de mediu (Directiva privind afirmațiile legate de mediu) – COM(2023) 166 final.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
La punctul 19 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1.313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii – COM(2023) 194 final.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
La punctul 21 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea corupției, de înlocuire a Deciziei-cadru 2003/568/JAI a Consiliului și a Convenției privind lupta împotriva corupției care implică funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene și de modificare a Directivei (UE) 2017/1.371 a Parlamentului European și a Consiliului – COM(2023) 234 final.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
La punctul 22 avem Proiectul de hotărâre a Propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2001/110/CE a Consiliului privind mierea, a Directivei 2001/112/CE a Consiliului privind sucurile de fructe și anumite produse similare destinate consumului uman, a Directivei 2001/113/CE a Consiliului privind gemurile, jeleurile și marmeladele de fructe și piureul de castane îndulcit destinate alimentației umane și a Directivei 2001/114/CE a Consiliului privind anumite tipuri de lapte conservat, parțial sau integral deshidratat și destinat consumului uman – COM(2023) 201 final.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Proiectul de hotărâre a fost adoptat.
La punctul 23 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Actului privind sprijinirea producției de muniții – COM(2023) 237 final.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
La punctul 24 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE, a Directivei 1999/37/CE a Consiliului și a Directivei (UE) 2019/520 în ceea ce privește clasa de emisii de CO2 a vehiculelor grele cu remorci – COM(2023) 189 final.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Proiectul de hotărâre a fost adoptat.
La punctul numărul 25 avem Proiectul de hotărâre a Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1.724 și (UE) 2019/1.020 – COM(2023) 160 final.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Proiectul de hotărâre a fost adoptat.
La punctul 26 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime privind pauzele minime și perioadele minime de repaus zilnic și săptămânal în sectorul transportului ocazional de călători – COM(2023) 256 final.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Proiectul de hotărâre a fost adoptat.
La punctul 27 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Reformarea legislației în domeniul farmaceutic și măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene – COM (2023) 190 final.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Proiectul de hotărâre a fost adoptat.
În fine, la punctul numărul 28 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – Strategia spațială a Uniunii Europene pentru securitate și apărare – JOIN (2023) 9 final.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
## **Domnul Radu-Mihai Mihail**
**:**
...la modificările la comisii.
Vă rog, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am omis să precizez, când am anunțat modificările în comisii, că domnul senator Raoul Trifan va prelua, în Comisia de regulament, și poziția de secretar.
Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Mulțumesc.
Vot · Amânat
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii permanente a Senatului
Bun.
Am luat act de această propunere, mergem sub incidența votului acordat la începutul ședinței. În pofida întreruperilor, vă mulțumesc încă o dată pentru cooperare, am reușit să ne încadrăm în timp.
Lucrările plenului fiind epuizate, declar închisă această ședință a Senatului.
Interpelare
Dănuț Bica
Funcționarea cabinetelor medicale școlare
Prima mea întrebare de astăzi este adresată domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătății. Obiectul întrebării: „Funcționarea cabinetelor medicale școlare”. Stimate domnule ministru, Închiderea treptată a cabinetelor medicale școlare a avut drept consecințe, așa cum era de așteptat, o creștere a incidenței bolilor transmisibile în unitățile de învățământ, precum și o reducere a capacității sistemului de sănătate publică de a controla și a gestiona corespunzător starea de sănătate a copiilor. Dacă în urmă cu 3 decenii existau cabinete medicale sau cabinete stomatologice școlare în majoritatea unităților de învățământ cu peste 300 de elevi, astăzi acestea au devenit o raritate, chiar și pe lângă școlile mari. Rețeaua medicală școlară se confruntă în prezent cu o severă subnormare, în special în mediul rural, unde asistența medicală a elevilor nu este asigurată în mod permanent, aceasta fiind realizată sporadic, de cabinetele de medicină de familie. Din păcate, măsurile concrete privind redeschiderea cabinetelor medicale școlare nu au reprezentat o prioritate pentru miniștrii sănătății din ultimii 30 de ani. Dimpotrivă, s-a considerat că prin desființarea lor se realizează economii bugetare. Paradoxal, economii nu s-au obținut decât scriptic, în schimb, prevenirea extinderii unor boli contagioase sau descoperirea precoce a acestora în rândul elevilor au devenit foarte greu de gestionat. Drept urmare, în condițiile în care finanțarea cabinetelor medicale școlare s-ar putea susține, chiar și temporar, și prin fonduri europene nerambursabile, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Câte cabinete medicale școlare și câte cabinete stomatologice școlare erau funcționale la data de 11 septembrie 2023 (începutul anului de învățământ 2023–2024) la nivel național? Dar în județul Argeș? 2. Se înscrie printre prioritățile Ministerului Sănătății reînființarea cabinetelor care au fost închise, cel puțin pe lângă unitățile mari ale sistemului de învățământ de stat? 3. Care ar fi efortul bugetar necesar pentru organizarea unui sistem minimal de cabinete școlare la nivelul întregii țări (cheltuieli pentru salarii și logistică), având în vedere că spațiile și costurile administrative pot fi asigurate de către unitățile școlare beneficiare? 4. Ați luat în considerare posibilitatea utilizării fondurilor europene nerambursabile care sunt puse la dispoziția României pentru finanțarea redeschiderii cabinetelor medicale școlare? Dacă răspunsul este afirmativ, cât s-a cheltuit până în prezent din sumele respective pe plan național? Dar la nivelul județului Argeș? 5. Având în vedere necesitatea încadrării cu personal de specialitate a cabinetelor medicale școlare, cum intenționați să stimulați medicii și asistentele medicale pentru a ocupa posturile libere?
Interpelare
Ambrozie-Irineu Darău
Eșecul dirijat al statului român în combaterea traficului de droguri. Lăsați copiii în pace!
„Eșecul dirijat al statului român în combaterea traficului de droguri. Lăsați copiii în pace!” În al 13-lea ceas, ofensiva statului împotriva drogurilor a început cu războiul împotriva tinerilor și adolescenților. PSD și PNL se întrec să facă exact ceea ce au învățat de la comuniștii din care se trag: să dea vina pe victime, pe cei care nu se pot apăra, mai ales pe cei care nu votează. Lăsați copiii în pace! Prefectul Bucureștiului propune ca elevii să aducă adeverință medicală că au fost testați antidrog, condiție pentru înscrierea în anul școlar. Un deputat PNL vrea să introducă o nouă materie dedicată combaterii consumului de droguri, deși aceste aspecte sunt incluse deja în discipline existente. Când în istoria educației a funcționat o astfel de abordare ca soluție principală la o problemă socială majoră? Nu au mai fumat în adolescență generațiile de adulți de azi pentru că li s-a spus că fumatul e nociv pentru sănătate? Petrecerile de Revelion ale tinerilor de ieri erau doar cu limonadă, pentru că aflaseră cât de nesănătos este consumul de alcool? Lăsați copiii în pace și nu vă mai faceți că lucrați! Opriți, de fapt, traficanții! În august 2021, un avion ușor a trecut în România din Ucraina și a fost capturat de ucraineni la întoarcere. O lună mai târziu povestea s-a repetat, un avion din Republica Moldova. Contrabanda cu țigări era nestingherită și se făcea cu avionul. Am aflat că în Portul Constanța niciun gram de droguri nu a fost depistat în ultimii doi ani. Cum e posibil altfel decât cu complicitatea autorităților române? Truțuleștii din diferite instituții de forță își văd în continuare liniștiți de treabă și doar au schimbat marfa: țigările cu drogurile de mare risc. Vă reamintesc că, în 2019, radarele SCOMAR se stricau convenabil, chiar când tone de cocaină năpădeau plajele. O parte din cocaină a eșuat pe țărm – două tone. Restul a ajuns pe mâna interlopilor sârbi, care au reușit să o facă pierdută. Mafioții sârbi cărau nestingheriți cocaina, cu tonele, chiar și după ce poliția era în alertă. Madagascarul l-a extrădat pe Mazăre. Serbia nu l-a trimis înapoi pe Sebastian Ghiță, partenerul de afaceri preferat al statului pe digitalizare. Truțuleștilor, ajunge! Nu mai protejați un sistem defect și corupt! Opriți traficanții, doar astfel veți proteja cu adevărat copiii!
Interpelare
Liliana Sbîrnea
Necesitatea asigurării funcționalității și optimizării continue a Sistemului informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate
Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Obiectul întrebării: „Necesitatea asigurării funcționalității și optimizării continue a Sistemului informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate”. Stimate domnule președinte, Cu toții știm că Sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate constituie un element-cheie, determinant atât pentru dezvoltarea, cât și pentru perfecționarea serviciilor medicale și farmaceutice din România. Astfel, acest sistem, care este aliniat la Strategia națională de informatizare, este esențial procesului de informatizare în domeniul sănătății și pentru uniformizarea sistemului de raportare și prelucrare a datelor din sănătate la nivel național și județean. Utilitatea sa este mai mult decât evidentă – pentru ca toți asigurații români să beneficieze de servicii de sănătate și farmaceutice la cel mai înalt grad calitativ – și, de aceea, interesul tuturor este pe măsură, pentru a ne asigura că acest sistem este pe deplin funcțional în mod continuu. De aceea, mă adresez dumneavoastră astăzi ca urmare a numeroaselor cazuri ce mi-au fost aduse la cunoștință de cetățenii județului Buzău, județ pe care îl reprezint în Senat, cadre medicale și pacienți deopotrivă, care mi-au semnalat că au întâmpinat perioade în care sistemul nu a funcționat, fie deloc, fie la parametri optimi, și, ca atare, nu și-a putut îndeplini scopul pentru care a fost implementat și, astfel, oameni în vârstă și bolnavi au fost nevoiți să facă numeroase drumuri pentru rețetele medicale. Și cred că este esențial, domnule președinte, ca noi toți, cei care ne-am asumat responsabilitatea reprezentării cetățenilor români, să conlucrăm și să comunicăm permanent, atât pentru a putea oferi cetățenilor informațiile corecte ce le sunt necesare, cât și pentru a identifica împreună soluții la provocările ce apar. Având în vedere preocuparea și atribuțiile ce vă revin în îmbunătățirea substanțială a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România și a calității serviciilor medicale și farmaceutice, inclusiv sau mai ales prin intermediul SIUI, și în spiritul bunei colaborări și cooperări, vă rog să îmi comunicați următoarele: – Care sunt motivele disfuncționalităților pe care le întâmpină SIUI-ul și care sunt măsurile luate pentru a le preîntâmpina și, totodată, a le elimina? – Cum vă asigurați de buna funcționalitate și de îmbunătățirea permanentă a acestui sistem? Vă mulțumesc.
Interpelare
Liliana Sbîrnea
Necesitatea eficientizării Strategiei MAI privind combaterea traficului și consumului de droguri
Este adresată domnului Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne. Obiectul interpelării: „Necesitatea eficientizării Strategiei MAI privind combaterea traficului și consumului de droguri”. Domnule ministru, După cum este cunoscut, ultimele săptămâni și luni au fost marcate de multiplicarea, fără precedent, a unor evenimente negative, puse în directă legătură cu consumul de droguri, fie că vorbim despre incidente rutiere în care sunt implicați conducători auto aflați sub influența substanțelor halucinogene, fie de diverși consumatori, mai mult sau mai puțin ocazionali, cu prilejul unor festivaluri de muzică, al unor activități de divertisment în cluburi sau al unor evenimente mondene. În mai toate cazurile, este vorba mai ales despre o populație tânără și foarte tânără, de cele mai multe ori de vârstă școlară, a cărei lipsă de experiență o face extrem de expusă și de vulnerabilă „tentațiilor” iluzorii, dar și consecințelor extrem de nefaste, adeseori tragice, din păcate, ale acestui flagel care pare complet scăpat de sub control, cel puțin în momentul de față. Față de situația prezentată, vă rog să precizați, domnule ministru: – Care sunt principalele direcții de acțiune ale strategiei MAI în domeniu și ce măsuri concrete sunt avute în vedere pentru perioada imediat următoare pe cele trei paliere-cheie: traficanți, consumatori, educație, pentru stăvilirea și contracararea eficientă a flagelului drogurilor? – Dacă MAI are în vedere inițiative legislative specifice pe acest palier, în strânsă conlucrare și cu alte ministere și instituții abilitate ale statului, menite să faciliteze și să susțină efortul național de combatere a traficului și consumului de droguri. – Ce măsuri intenționează să adopte MAI privind consolidarea resursei umane alocate și perfecționarea continuă a pregătirii ei profesionale, inclusiv prin valorificarea bunelor practici în domeniu existente pe plan internațional și aprofundarea cooperării cu structurile specializate din statele partenere UE și aliate pe acest palier vital pentru securitatea națională? – Dar și: în ce fel se derulează în mod concret și cum poate fi eficientizată cooperarea MAI și a structurilor sale abilitate cu Interpol, Europol și alte instituții internaționale cu atribuții în sfera combaterii infracționalității organizate și traficului de droguri cu obiectivul destructurării și anihilării rețelelor mafiote, inclusiv pe teritoriul țării noastre?
Interpelare
Laura Georgescu
Proiecte finanțate prin PNRR pentru învățământul preuniversitar
Obiectul acestei interpelări: „Proiecte finanțate prin PNRR pentru învățământul preuniversitar”. Stimată doamnă ministru, Stimate domnule ministru, În conformitate cu informațiile publicate pe site-ul MIPE, Ministerul Educației accesează fonduri din Planul național de redresare și reziliență, direct sau prin intermediul autorităților locale, în baza componentei C15 – „Educație”. Analizând calendarul apelurilor, actualizat la data de 30 august 2023, și datele publicate de Ministerul Educației, se poate constata că pentru atingerea anumitor jaloane, respectiv ținte, au fost lansate apelurile și au fost și finalizate până în prezent. Pentru atingerea țintelor de la 482 până la 484, 489 până la 492, 496 și 497 au fost lansate apelurile: „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar” și, respectiv, „Dotarea cu laboratoare inteligente a unităților de învățământ secundar superior ( _smart lab_ )”, apeluri care sunt în prezent închise. Pentru cele două apeluri amintite, Ministerul Educației trebuie să centralizeze permanent, prin inspectoratele școlare, rezultatele tuturor procedurilor de achiziții, astfel încât să fie atinse la nivel național următoarele ținte stabilite prin PNRR – voi rezuma puțin lista țintelor: – cel puțin 5.200 de școli cu noi resurse tehnologice pentru laboratoare informatice; – cel puțin 3.600 de școli cu infrastructură și echipamente tehnologice noi; – cel puțin 75.000 de săli de clasă din învățământul preuniversitar echipate în conformitate cu specificațiile din jalonul 489 și așa mai departe. La închiderea celor două apeluri, au fost publicate listele proiectelor selectate pentru finanțare. Dacă în ceea ce privește dotarea cu laboratoare inteligente lista proiectelor selectate cuprinde și valoarea eligibilă pentru fiecare, în cazul apelului „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar” lista cuprinde numele unităților școlare selectate, dar nu și valoarea investițiilor la fiecare unitate în parte. În acest context, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este cuantumul finanțării pentru proiectele selectate în cadrul apelului „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar”? 2. În urma derulării procedurilor de achiziție de către beneficiarii selectați, se vor atinge țintele enumerate mai sus? 3. Dacă numărul minim de săli de clasă, laboratoare, cabinete et cetera dotate corespunzător nu va fi atins prin proiectele aprobate, intenționați să lansați un nou apel? 4. În cazul în care nu poate fi deschis un nou apel, sunt țintele de mai sus considerate atinse, chiar dacă nu se va ajunge la valorile amintite în ghidurile solicitantului? Într-o asemenea situație, există riscul ca fondurile din PNRR alocate acestor apeluri să nu mai poată fi accesate? Vă mulțumesc.
Interpelare
Evdochia Aelenei
În lipsa politicii medicamentelor, sănătatea devine un lux!
Am o interpelare adresată domnului Ion-Marcel Ciolacu, prim-ministru. Obiectul interpelării: „În lipsa politicii medicamentelor, sănătatea devine un lux!”. Domnule prim-ministru, Nu apucați dumneavoastră să plafonați prețul la unele produse și servicii într-o parte că inflația plesnește cetățeanul la portofel în alt loc. Așa se întâmplă lucrurile în ultimele luni cu prețul medicamentelor. Aflăm că prețul medicamentelor a crescut într-un mod șocant, cu 21% în august față de iulie, conform INS, privind evoluția prețurilor de consum. Cheltuielile cu medicamentele reprezintă categoria de produse cu cea mai mare creștere din ultimele luni. Numai medicamentele mai lipseau ca să dea peste cap lupta românilor cu inflația. Aceasta în timp ce România este pe primul loc în UE la rata mortalității pe afecțiunile care pot fi tratate și locul trei la rata mortalității pe boli ce pot fi prevenite, potrivit Eurostat. Constat că nu avem politici adecvate în domeniul medicamentelor și lipsa aceasta de măsuri afectează sănătatea publică. Dată fiind această situație gravă pentru viața cetățenilor români, vă aștept, domnule prim-ministru, în Parlament cu un document guvernamental de politici în domeniul sănătății și în special privind accesul pacienților la medicamentele prescrise de medici, document menit să îndeplinească obligațiile constituționale ale statului și să îmbunătățească situația în acest domeniu vital. Cu deosebită considerație, senator AUR Evdochia Aelenei, Circumscripția electorală nr. 14 Constanța. Vă mulțumesc.
Interpelare
Ionel-Dănuț Cristescu
Lipsa manualelor în școli pentru clasele I și a II-a la începutul anului școlar
Se pare că anul școlar a prins pe nepregătite Ministerul Educației, manualele de „Matematică” și „Explorarea mediului” nu au ajuns în școlile din județul Teleorman, și nu numai, situația este la fel în toată țara. Cadrele didactice sunt puse în situația de a imprima aceste manuale din resursele financiare ale școlii, dacă acestea există – mai grav este faptul că în anumite școli se imprimă din resursele proprii ale dascălilor. Mă întreb: oare de ce n-ați fost în stare să avem aceste manuale la timp? Cred că dascălii, elevii și părinții acestora trebuie respectați, de aceea vă cer rezolvarea cât mai urgentă a acestei situații, care nu trebuia să existe dacă niște oameni își făceau treaba în ministerul pe care îl conduceți. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă solicit următoarele: 1. Transmiterea cât mai rapidă a acestor manuale în școli. Când vor ajunge aceste manuale în județul Teleorman, dar și în celelalte județe? 2. Care a fost motivul întârzierii acestor manuale atât de necesare pentru elevii din școlile din toată țara? 3. Care sunt măsurile pe care le-ați luat împotriva celor care trebuiau să trimită aceste manuale la început de an școlar? ## Doamna ministru, Haideți să lăsăm lozincile cu „România educată” și vă rog să începeți să vă faceți treaba, pentru că este inadmisibil ca, în acest moment, să nu fim în stare să avem la începutul anului școlar aceste manuale! Vă mulțumesc. Senator de Teleorman Cristescu Ionel-Dănuț.
Interpelare
Elena-Simona Spătaru
Azilele de bătrâni din România
Domnule prim-ministru, Drepturile bătrânilor din azilele din România sunt protejate de legislația națională și internațională, iar autoritățile sunt responsabile să asigure respectarea acestor drepturi. Situația încălcării drepturilor și demnității persoanelor în vârstă sau cu dizabilități din azilele de bătrâni a făcut subiectul preocupărilor și criticilor românilor din ultima perioadă de timp. Problemele principale semnalate se referă la calitatea îngrijirii vârstnicilor, accesul limitat la serviciile de sănătate și, mai ales, condițiile de trai inumane din multe dintre aceste instituții. Aceasta nu este o problemă care poate fi amânată sau ignorată. Cetățenii noștri merită să trăiască în demnitate și să primească îngrijirea de care au nevoie. Așadar, având în vedere aceste aspecte, vă adresez următoarele întrebări: 1. Care sunt măsurile și inițiativele concrete pe care Guvernul României le-a adoptat pentru a asigura o îmbunătățire semnificativă a condițiilor din azilele de bătrâni din România? 2. Cum se asigură Guvernul că standardele de îngrijire și siguranță sunt respectate în azilele de bătrâni din țară și care sunt mecanismele de monitorizare și reglementare? Vă mulțumesc. Senator Simona Spătaru – București.
Interpelare
Gheorghe-Adrian Cătană
Gradul de absorbție al României din Fondul de coeziune al Uniunii Europene
Întrebarea mea de astăzi este adresată domnul Adrian Câciu, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Obiectul interpelării: „Gradul de absorbție al României din Fondul de coeziune al Uniunii Europene”. Stimate domnule ministru, Pentru rezolvarea problemelor economice cauzate de impunerea restricțiilor din perioada pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană a creat Mecanismul de redresare și reziliență, menit să ofere fonduri nerambursabile și împrumuturi avantajoase țărilor membre. Mecanismul a fundamentat Planul național de redresare și reziliență (PNRR), în baza căruia România va beneficia de 29,2 miliarde de euro. Guvernul a acordat în ultimul timp o atenție specială PNRR-ului, cu toate că Uniunea Europeană acordă României și alte surse de finanțare, una dintre acestea fiind Fondul de coeziune, care are menirea să dezvolte țările al căror venit național brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media Uniunii. Între 2021 și 2027, Uniunea Europeană a alocat și alocă 42,5 miliarde de euro (la prețurile din 2018), iar pentru acest fond..., din care România beneficiază de 4,09 miliarde de euro. Fondul de coeziune sprijină, în principal, dezvoltarea unei economii mai ecologice (de emisii cu... de dioxid de carbon) și mai circulare, pe lângă creșterea interconectării căilor de transport dintre țările membre. Având în vedere că absorbția fondurilor europene contribuie direct la dezvoltarea economică a țării, iar infrastructura noastră lasă de dorit, vă rog respectuos să-mi răspundeți la următoarele întrebări: – Care este rata de absorbție din prezent a României din fondurile alocate de Uniunea Europeană prin Fondul de coeziune? – Ce proiecte au fost finanțate din respectivul fond și cât la sută dintre aceste au fost terminate? – Ce proiecte în domeniul infrastructurii feroviare s-au finanțat prin acest fond? Vă rugăm respectuos să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu respectul cuvenit, senator AUR Gheorghe-Adrian Cătană. Vă mulțumesc.
Interpelare
Adrian Costea
Inițiativei celor Trei Mări
„– Componenta de transport din cadrul «Inițiativei celor Trei Mări»; și – Conectivitatea rutieră și feroviară cu Bulgaria – ne referim la poduri și feribot, participarea României și Bulgariei la programe cu fonduri europene (inclusiv Mecanismul pentru interconectarea Europei 2021–2027)”. Stimate domnule ministru, Proiectele cu fonduri externe sunt oportunități de dezvoltare a infrastructurii de transport și creștere a conectivității României. Din păcate, și granița de sud a fost și este neglijată. A avut loc recent, la București, Summitul Platformei de cooperare economică a statelor din Europa Centrală și de Est – „Inițiativa celor Trei Mări”, vizând dezvoltarea interconectivității, respectiv infrastructurii de transport, energie și telecomunicații digitale pe axa Nord–Sud (flancul estic al NATO și frontiera de est a Uniunii Europene), prin proiecte naționale, transnaționale și transfrontaliere. În acest context, aș dori să vă adresez câteva întrebări privind unele proiecte majore de transport și conectivitate de care va beneficia teritoriul României: – Privind „Inițiativa celor Trei Mări”: care este stadiul proiectelor „Rail-2-See” și „Via Carpathia”, autostrada „Via Carpathia”? Ce termene de execuție și finalizare au – pe componente, segmente, variante și ramuri? Ce estimări, strategii, planuri aveți privind aceste proiecte? Ce posibile surse de finanțare aveți în vedere pentru aceste proiecte? – Privind granița cu Bulgaria, întrebarea principală este dacă s-a depus documentația pentru obținerea finanțării pentru construirea de poduri care să asigure mai buna conectivitate cu Bulgaria. Cel mai important ar fi podul de la Călărași la Silistra, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei.
Interpelare
Adrian Costea
Realizarea unui sens giratoriu la Coșereni, județul Ialomița, pe drumul european E85
Stimate domnule președinte al Consiliului Județean Ialomița, Stimate domnule director general al CNAIR, Stimate domnule ministru al dezvoltării și lucrărilor publice, Bugetul național pe 2023, adoptat la sfârșitul anului trecut, a inclus, în anexa nr. 3.24, un amendament care prevedea alocarea sumei de 1,5 milioane de lei pentru realizarea unui sens giratoriu pe drumul european E85, care tranzitează comuna ialomițeană Coșereni. Acest sens giratoriu urma să fie amplasat pe un sector de drum expus pericolului de accidente, mai exact la intersecția cu drumul județean 201, respectiv drumul comunal 18. Din păcate, ne aflăm în luna septembrie și ne apropiem de sfârșitul anului fiscal, iar aceste fonduri ar putea fi redistribuite spre alte domenii bugetare. În numele Primăriei Coșereni, cea care trebuie să pună în aplicare și să beneficieze de această investiție, solicit să-mi transmiteți pașii necesari realizării acestui sens giratoriu și avansarea unui termen clar pentru începerea lucrărilor. Cu deosebită considerație, senator Costea Adrian. Vă mulțumesc.
Interpelare
Liliana Sbîrnea
Guvernul României și Partidul Social Democrat apără fermierii români până la capăt!
Declarația mea politică poartă numele „Guvernul României și Partidul Social Democrat apără fermierii români până la capăt!”. Stimate domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor, Fac parte dintr-un partid care întotdeauna a înțeles rolul esențial al agriculturii pentru economia României și securitatea sa alimentară, iar această înțelegere am tradus-o mereu în acțiuni menite să asigure reprezentarea corectă a intereselor fermierilor și garantarea drepturilor și intereselor lor specifice. De la măsuri de susținere până la modul în care se gestionează portofoliul agriculturii și dezvoltării rurale, și eu, și toți colegii mei social-democrați, de la nivelul parlamentar și din Guvern, am acordat statutul binemeritat fermierilor români, cei care, practic, sunt fundamentul securității și siguranței noastre alimentare. De la momentul izbucnirii pandemiei de COVID și al invadării Ucrainei de către Rusia și până acum, toți fermierii români s-au confruntat cu provocări majore, care au avut și continuă să aibă nevoie de o atenție specială și de măsuri și politici specifice care să le fie destinate, pentru că sprijinul lor este sinonim sprijinului financiar al fiecărui consumator român. Așa cum știm cu toții, războiul din Ucraina ne-a afectat major fermierii din perspectiva importului de cereale. Am fost și rămânem alături de toți cetățenii ucraineni care trăiesc o dramă incomensurabilă și am dovedit că România este un stat care respectă democrația, însă această solidaritate trebuie să includă și apărarea eficace și echitabilă a intereselor cetățenilor și sectoarelor noastre de activitate. Această solidaritate trebuie să se manifeste și prin garantarea drepturilor fermierilor români și garantarea susținerii lor. Astăzi, din plenul Parlamentului, în continuarea demersurilor efectuate de Guvernul României, prin domnul premier Marcel Ciolacu și domnul ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, mă bucur să-i anunț pe toți fermierii buzoieni, oameni cu tradiție solidă în agricultură, pe toți fermierii din România că niciun gram de cereale nu va intra în următoarele 30 de zile în România din Ucraina. Nu până când relațiile comerciale nu vor fi clar stabilite și se vor efectua licențierile de care vor beneficia și la care au dreptul fermierii și procesatorii români. Am ascultat vocile tuturor reprezentanților mediului asociativ care reprezintă fermierii și ei vor fi în continuare atât partenerul nostru activ de dialog și consultare, cât și oameni cu expertiză recunoscută care să participe activ la procesul de licențiere în grupuri care se vor constitui în acest sens la nivelul MDRAP, precum și în procesul de verificare a punctelor vamale împreună cu autoritățile. Iar dacă în tot acest timp nu se va ține cont de poziția statului român și de drepturile fermierilor noștri, la cea mai mică abatere, ordinul de interdicție este pregătit pentru a fi aplicat. Datorăm fiecărui fermier, sectorului agricol și fiecărui consumator din România respectarea drepturilor pe care le au și protejarea lor și rămânem fideli acestui angajament pe care nu vom ezita niciodată să îl transpunem în măsuri ferme și concrete. Vă mulțumesc pentru atenție. Senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău. Și mai am o rugăminte, domnule președinte. S-a menționat aici județul Buzău și s-a întrebat cum de a fost posibil ca un cadru didactic să predea disciplina „Desen”. Dacă-mi permiteți un răspuns la întrebare.
Interpelare
Liliana Sbîrnea
Deci cu toții știm că la începutul anului școlar fiecare cadru didactic, la angajarea în instituție, prezintă un cazier. Doar la începutul anului școlar. Pe parcursul anului școlar poate fi condamnat – știu eu? – din orice motiv, lucru care nu..., prin legislație, nu se aduce la cunoștința instituți
Deci cu toții știm că la începutul anului școlar fiecare cadru didactic, la angajarea în instituție, prezintă un cazier. Doar la începutul anului școlar. Pe parcursul anului școlar poate fi condamnat – știu eu? – din orice motiv, lucru care nu..., prin legislație, nu se aduce la cunoștința instituției. Mai mult de atât, dacă în anul următor cadrul didactic respectiv beneficiază de continuitate, depune doar o cerere. Deci trebuie cumva să intervenim pe legislație, astfel încât, atunci când este condamnat un cadru didactic, instituția de judecată să anunțe și la locul de muncă al respectivului cadru didactic. Vă mulțumesc mult.
Interpelare
Sorin Lavric
Aviatorul Tudor Greceanu
Tudor Greceanu a fost un aviator român de elită din timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial. Descendent al unor vechi familii de boieri moldoveni, Tudor s-a născut pe 13 mai 1917 în București. A absolvit Școala Militară de Ofițeri de Aviație, primind gradul de sublocotenent aviator pe 1 iulie 1939. În 1940 s-a înscris la cursurile aprofundate ale Școlii de Aviație de Vânătoare din Buzău. La terminarea școlii avea șapte brevete de pilot: de război, de vânătoare, de instructor de zbor, de bimotoare, de înaltă acrobație, de zbor de noapte și de zbor fără vizibilitate. După absolvire a fost repartizat în mod excepțional la Flotila 1 Vânătoare din București, singura din țară dotată cu avioane de ultimă oră, și anume Hurricane, de la englezi, și de la germani Heinkel 112 și Messerschmitt 109. A fost trimis pe front încă de la începutul Celui de-Al Doilea Război Mondial, mai întâi la Stalingrad, apoi pe frontul de vest până în Cehoslovacia, revenind în țară ca erou de război. A fost înălțat la gradul de locotenent aviator pe data de 24 ianuarie 1942. A fost coleg cu legende ale aviației germane precum Hans-Ulrich Rudel sau Erich Hartmann. A avut la activ 6.000 de ore de zbor pe timp de război, realizate în 1.000 de misiuni de luptă atât în est, cât și în vest. În timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial a avut 42 de victorii, doborând tot atâtea avioane inamice, fapte pentru care a fost răsplătit, devenind Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazu”. Tot eroismul lui a fost însă uitat odată cu venirea comuniștilor la putere. Pe data de 4 aprilie 1949 Securitatea i-a percheziționat și devastat locuința. După terminarea percheziției, aviatorul a fost dus în beciul Ministerului de Interne, în celula nr. 12. Inițial a fost anchetat cu privire la misiunile pe care le avusese în calitatea sa de aviator militar la Stalingrad, câte avioane a doborât, ce victorii a avut, în ce localități a fost și cine l-a însoțit. Indirect era suspectat de activitatea din timpul războiului împotriva URSS-ului. La Ministerul de Interne ancheta a constat în schingiuiri fizice interminabile. De pildă, o formă de tortură era ceea ce securiștii numeau „manej”: deținutul era obligat să alerge de jur împrejurul celulei, dacă se oprea era bătut, fiind obligat să continue alergarea. Când era epuizat total, arunca o găleată cu apă peste el, iar apoi îl azvârleau în celulă. La alergarea în jurul pereților, Tudor Greceanu a rezistat cel mai mult, 24 de ore. Condamnat la 8 ani de închisoare, aviatorul a trecut prin închisorile de la Pitești, Jilava, Canal. În 1951 a fost transferat la Aiud, de unde a încercat să evadeze pe 21 decembrie 1952, alături de alți doi deținuți, și anume Gheorghe Spulbatu și Vasile Șirianu. Tudor Greceanu nu a reușit însă să fugă, fiindcă s-a dezechilibrat, a căzut de la înălțime și și-a fracturat ambele picioare. După ce a fost prins, aviatorul a fost interogat și torturat, fiind ținut timp de două zile cu picioarele lipite de un bloc de gheață. Șirianu și Spulbatu au fost prinși și executați în 1953. Greceanu va fi trimis în Zarca Aiudului în 1953, apoi transferat la Gherla. A petrecut în total 11 ani în pușcărie. Când a ieșit din închisoare, în 1964, și-a păstrat gradul de căpitan, cu toate că legea prevedea ca detenția politică să atragă după sine pierderea gradului militar. A revenit după eliberare la București, având diverse locuri de muncă necalificate, lucrând în ultimii ani ai activității profesionale la Institutul de Arhitectură. Grav bolnav, slăbit după anii grei de detenție, cu ambele picioare amputate, aviatorul Tudor Greceanu a murit la București, pe 29 decembrie 1994, la vârsta de 77 de ani. Înainte să moară obișnuia să spună: „Sunt lucruri pentru care oamenii nu sunt făcuți. Dumnezeu n-a făcut oamenii pentru orice. E așa de simplu să mori. De ce să te compromiți ca să trăiești? (...) Eu am pierdut partida. Pentru că partida nu o dictez eu... M-am bătut pentru țara asta și la 2.000 de kilometri, într-un sens și în celălalt, și pe frontul de răsărit, și pe cel de apus. Și am crezut în virtuțile neamului. Și uitați-vă ce am cules.” Dezamăgirea cu care Tudor Greceanu a rostit asemenea cuvinte arată ingratitudinea cu care românii și-au tratat adeseori eroii. Sunt onorat ca, sub cupola Senatului României, să pomenesc numele aviatorului Tudor Greceanu. Vă mulțumesc. Sorin Lavric, senator AUR.
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Violurile politicii românești
Declarația mea politică se intitulează „Violurile politicii românești”. Stimați colegi senatori, De ani și ani zile a ajuns o obișnuință să auzim de incultura, grobianismul, infracțiunile și violurile politicienilor români. Nu numai că cetățenilor le sunt violate drepturile și libertățile cetățenești, ci violurile se petrec, la propriu, în viața de zi cu zi. Ne aducem cu toții aminte că în 2017 un primar PNL din Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov, Ștefan Ionel Robert, împreună cu mai mulți haidamaci, animale ca el, au violat o fetiță de 12 ani, provenind dintr-o familie săracă. Fetița a născut un copil. Cazul a fost mușamalizat în 2021, de când nimeni nu mai zice o vorbă, după ce a fost reținut, ulterior parchetul anulând ordonanțele de reținere. În 2022 un deputat PSD, Aurel Bălășoiu, a fost acuzat de sex în grup cu un minor. Nu se mai știe nimic, în afară că a fost exclus din partid; s-a pus batista pe țambal. Deși nu are legătură cu vreun politician, societatea bolnavă românească ne-a dat și un caz abominabil: o fetiță în vârstă de doi ani, violată vaginal și anal de doi bărbați și lăsată să zacă în agonie. Concubinul bunicii și concubinul mamei. Fetița a supraviețuit ca printr-o minune, cu multiple intervenții chirurgicale, inclusiv anus contra naturii, pentru a i se reface anusul zdrobit, efectiv. Ce a făcut justiția română? După câțiva ani în care a fost îngrijită de asistenți maternali cu multă dragoste, care s-au implicat și au iubit-o ca pe propria lor fiică, un judecător inconștient a smuls-o dintr-o familie normală și a redat-o în vechea familie, unde fusese violată în urmă cu mulți ani, mama sa o alcoolică desăvârșită. Se pare că nimeni nu învață din greșelile altora. Măcar la capitolul prevenție, securitate, pază, protecția minorilor. Nu mai devreme de acum două zile, un fapt abominabil se încearcă a fi ascuns sub preș. De ce? Pentru că este vorba de un viol în grup al unei fetițe de 17 ani, virgină, care a fost efectiv distrusă de două hahalere, animale, acolo unde ar fi trebuit să fie în siguranță, la școala de vară a partidului AUR, partid parlamentar. Am spus de nenumărate ori că aceste școli de vară, cu petreceri, beții, distracții pe malul mării, trebuie să înceteze dacă vrem să schimbăm fața politicii românești și să o profesionalizăm, să o educăm și să pregătim tineretul cu seriozitate și respect. Ce caută minorii în politică? Ce caută minorii să consume alcool și, mai ales, de ce se consumă alcool la o școală de vară a unui partid care se mai dă și naționalist, pe deasupra? De ce faci școli de vară exclusiv pentru tineret și nu faci pentru tot partidul, că doar se vede că sunt unii deficitari la capitolul moralitate. De ce nu se fac cursuri la școala de vară, așa cum am arătat noi, cei de la S.O.S. România, dând un exemplu politicienilor români? Nu spune nimeni că s-a vrut să se întâmple așa ceva. Departe de mine acest lucru. Spun doar că, atunci când ai în grijă tineri și mai ales minori, trebuie să fii cu mult mai vigilent, iar alcoolul nu ar trebui să fie permis la aceste școli. Ceea ce intrigă în acest caz este lipsa de responsabilitate și asumare a conducerii partidului AUR, și nu degeaba l-am poreclit „de tinichea”, care în loc să-și ceară scuze pentru că s-a putut întâmpla așa ceva și să asigure pe toată lumea că vor face inclusiv o anchetă internă și că vor sancționa drastic animalele de 40 de ani care au violat vaginal, anal și oral o minoră virgină, pe care au și îmbătat-o pe deasupra, deși, la ce povestește fata, discutăm de consum de droguri, pe lângă alcool, s-au apucat să scoată la rampă reprezentanții de seamă, inclusiv candidații la europarlamentare, care ar fi trebuit să aibă o ținută și o conduită morale de excepție, care au acuzat minora, că doar ea ar fi fost de vină. Deci voi, cei care organizați un eveniment la care participă inclusiv candidații la europarlamentare, în frunte cu conducerea „de tinichea”, avocați reputați, foști luptători civici, polițiști de carieră, oferiți alcool tinerilor, faceți exact copie la indigo școlile de vară ale partidelor pe care cică le contestați, în loc să faceți totul altfel, așa cum am făcut noi, cei din S.O.S., încercând să evitați astfel de probleme. Mai mult, vă asumați participarea de minori care implică o răspundere imensă și, în loc să dați exemplu de asumare și responsabilitate, ca să arătați poporului român că voi sunteți schimbarea prin atitudine, voi arătați cu degetul spre o fetiță? Nu vă este rușine? Fetița aceea are viața distrusă în comunitatea mică în care trăiește. Sechelele fizice și psihologice nu vor trece niciodată. Primul ei act sexual va fi traumatizant pe viață și-i va schimba percepția radical despre viață și familie, de politică cred că-i va fi scârbă toată viața, și voi arătați cu degetul spre ea? Cine? Voi! Marii bărbați cocliți care nu aveți pic de decență. Chiar sunteți ca pesediștii și peneliștii de care am vorbit în deschidere? Îmi este foarte clar că, în general, bărbatul politic român nu mai are pic de decență, respect, valoare, de aceea și în Casa Poporului, în ditamai Parlamentul României, se face sex prin mai toate birourile. Promiscuitatea, mizeria umană, dezumanizarea au ajuns obișnuință. Nu mă pot gândi, ca mamă, decât ce o fi în suflețelul acelei mici creaturi care încerca să se alăture unei mișcări în care credea și care îi oferea o viață de aur, din care nu a mai rămas decât rugina. Timpul va trece și societatea românească va decădea până se va afunda în mocirla mizeriei umane. Dacă nu înțelegem că politica se va face cu seriozitate, că trebuie scoase consumul de alcool și petrecerile deșuchiate din evenimentele politice, că un politician își asumă și răspunde pentru tot ce face, iar în astfel de situații nu arăți cu degetul și nu te unești animal cu animal să mai distrugi o dată viața unei fetițe, ci îți păstrezi decența și asumarea morală, încercând să ajuți victima, și te implici pentru curățirea politicii românești, nu vom mai avea nicio șansă. Aș dori să-i întreb pe toți politicienii români care timp de 33 de ani au împământenit astfel de obiceiuri: vă place ce ați făcut din societatea românească? Vă place cum trăiesc și sunt abuzați copiii? Voi ați adus țara în acest hal, voi aveți obligația să opriți acest comportament. Legislația politică trebuie schimbată din temelii, educația trebuie schimbată din temelii, trebuie să ne educăm copiii în spirit de respect, asumare, responsabilitate, să avem bărbați de stat asumați, nu animale pe care instinctul sexual le mână în viața politică. Ne-am săturat de proști, de inculți, de violenți, de violatori, de drogați, de alcoolici, de criminali, de trădători ce ne duc la imaginile macabre din „Picturile negre” ale lui Francisco Goya. Clasa politică trebuie resetată și reclădită din temelii. Politicienii sunt exemplul societății. Uitați-vă ce politicieni avem și o să vedeți cum este societatea, precum uitați-vă ce societate decadentă avem și veți ști ce politicieni promiscui ne conduc. Să ne aducem aminte ce spunea marele politician, filozof, Mihai Eminescu, în urmă cu peste 140 ani, nimic nu s-a schimbat de atunci, citez: „Greșelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se împiedică dezvoltarea unei țări întregi și se împiedică pentru zeci de ani înainte viitorul ei.” „În situațiunea politică și în condițiunea civilă ce s-a croit familiei române prin noile legi se simte de toți o stare de siluire și o anomalie, cu toată organizațiunea savantă a instituțiunilor, în toate raporturile sociale, tradiționale, încât am ajuns să nu credem în nimic stabil. Putem zice că nu este un singur om serios între noi, fie martor, fie autor, în revoluțiunile ce ne-au agitat și ne agită de 30 de ani, care să creadă în stabilitatea stării de lucruri în care ne aflăm; nu este om care să nu se întrebe când o să se sfârșească această operă interminabilă de schimbări care divizează din ce în ce mai mult societatea noastră în tabere ostile. (...) Moravurile publice, spiritul public la noi au luat o direcțiune foarte periculoasă și partidul care ne guvernă de 4 ani de zile a contribuit foarte mult a le altera. Dintr-un principiu tutelar, principiul egalității înaintea legii, s-a făcut o armă de război între clase; toate condițiunile sociale s-au surpat și s-au amestecat într-un fel de promiscuitate; tradițiunile țării s-au uitat cu totul; o clasă nouă guvernantă s-a ridicat, fără tradițiuni și fără autoritate, încât țara cea mare, temeiul și baza naționalității noastre, nu-și găsește conștiința raporturilor politice cu cei ce o guvernă; drepturile politice nu mai sunt răsplata unui șir de servicii pe datini, ci un instrument de ambițiune, de îndestulare a intereselor particulare. În locul sentimentului public dezinteresat, avem pasiuni politice, în loc de opiniuni avem rivalități de ambiții. Toleranța pentru toate interesele cele mai vulgare și cele mai de jos este morala ce distinge astăzi lumea politică la noi. Este adevărat că nu cruțăm a invoca numele patriei și numele libertății, dar aceasta ca o ipocrizie mai mult și ca o înlesnire pentru îndestularea intereselor private.” Vă mulțumesc. Senator, Partidul S.O.S. România, Diana IovanoviciȘoșoacă. Și, dacă-mi permiteți, domnule președinte, întrebarea. Este adresată doamnei procuror-șef Alina Albu – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, domnului Marian-Cătălin Predoiu, Agenției Naționale Antidrog, domnului Alexandru Rafila – Ministerul Sănătății, domnului Benone-Marian Matei – IGP, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, Serviciul Antidrog...
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Traficul și consumul de droguri în România
Da, da! Da. ...domnului Marcel-Ioan Boloș – Ministerul Finanțelor... Nu e prima oară când fac astfel de întrebări. ...Ministerul Finanțelor Publice – Autoritatea Națională a Vămilor, doamnei Natalia Intotero – Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, doamnei Ligia Deca – Ministerul Educației. Este întrebare, nu interpelare. Obiectul întrebării: „Traficul și consumul de droguri în România”. Stimate doamne, Stimați domni, Raportul național privind situația drogurilor din 2022, realizat de specialiștii ANA, cuprinde cele mai recente date și informații legate de consumul și traficul de droguri în România. Principalele droguri consumate în România: 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani au consumat cel puțin un tip de drog ilicit de-a lungul vieții (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populației tinere (15–34 de ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive – 13 ani. Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populația generală (locul doi în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanțe psihoactive), cât și de populația școlară. La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalențe ale consumului de droguri se înregistrează în Regiunea București–Ilfov. La fel ca în anii anteriori, solicitările de asistență ca urmare a problemelor cauzate de consumul de canabis reprezintă peste 50% din cererile de tratament – 3.097 persoane consumatoare de droguri care au solicitat asistență, ceea ce înseamnă cu 10% mai puțin față de anul anterior, în principal pentru consum de canabis, opioide și noi substanțe psihoactive. În ceea ce privește decesele cauzate de consumul de droguri, au fost înregistrate 30 de decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 de decese prin supradoză, ceea ce înseamnă că nu sunt declarate decesele din cauză de consum de droguri. Numărul cazurilor de decese asociate consumului de droguri continuă să scadă tocmai din acest motiv. Vârsta medie de deces rămâne în continuare peste 30 de ani. Pe componenta bolilor infecțioase asociate consumului de droguri datele prevalente indică faptul că 20,9% dintre persoanele admise la tratament, care au consumat droguri injectabile în ultimele 30 de zile de consum (consum actual), au declarat că sunt infectate cu HIV, 68,7% au raportat că sunt infectate cu VHC și 7,6% au menționat că sunt VHB pozitive. Sinteza datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România – Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” relevă faptul că au fost depistate 559 cazuri noi HIV/SIDA, dintre care 50 reprezintă persoane care își injectează droguri. 2.328 persoane consumatoare de droguri injectabile au accesat serviciile de reducere a riscurilor oferite în cadrul programelor de schimb de seringi, în scădere față de anul anterior cu 34,3%. În tratament substitutiv cu metadonă au fost înregistrate 1.769 persoane consumatoare de opiacee. Canabisul și cocaina au o disponibilitate în creștere pe piața ilicită a drogurilor, valorile capturilor înregistrate atingând cea mai mare valoare pentru cocaină și a doua cea mai mare valoare pentru canabis consemnate până în prezent. 74,38% din cantitatea totală de droguri provenită din capturi semnificative a fost destinată pieței ilicite din România, aspect ce constituie un indiciu al existenței unei dinamici a acesteia la nivel național. 3.083 deținuți s-au declarat consumatori de droguri la intrarea în detenție, ponderea acestora în populația încarcerată fiind de 7,5%, o scădere de aproximativ 2,5 procente comparativ cu anul anterior. Categoria de vârstă cea mai afectată de consumul de droguri este cea a deținuților cu vârsta cuprinsă între 22 și 30 ani (42%). Drogul consumat cu precădere înainte de intrarea în detenție este, la fel ca în anii anteriori, heroina, aceasta fiind urmată de alte droguri și de canabis. Din datele furnizate de Comisia Stupefiantelor de pe lângă ONU rezultă că în lume există un consum ilegal impresionant de opiacee, canabis, frunze de coca, cocaină și substanțe psihotrope, consum alimentat de un imens trafic ilicit. Influențele, pe toate planurile, ale cartelurilor drogurilor sunt în continuă creștere, iar odată cu globalizarea se realizează și o cooperare tot mai strânsă și complexă între organizațiile criminale. Se evidențiază, cu pregnanță, o specializare a cartelurilor pe diferite tipuri de droguri, iar, pe de altă parte, organizațiile criminale implicate în traficul de droguri sunt angrenate tot mai mult și în alte forme de activități infracționale, din ce în ce mai organizate și violente, folosind mijloace tehnice tot mai sofisticate și sisteme de comunicare, de transmisiuni, et cetera; în acest fel, ele controlează, în general, întregul circuit al drogurilor sau producției de droguri, până la desfacerea cu amănuntul. Organizațiile criminale implicate în traficul de droguri preferă teritoriile țărilor care se confruntă cu războaie civile, activități teroriste, instabilitate politică, conflicte etnice sau statele care nu pot asigura controlul guvernamental asupra drogurilor ori în care sistemele de control vamal, financiar și judiciar nu funcționează cu eficiență corespunzătoare. Majoritatea regiunilor lumii sunt marcate de o creștere a consumului de substanțe psihotrope. Dacă în trecut se puteau face deosebiri între țările producătoare și țările consumatoare de droguri, acum este evident că asemenea diferențieri nu mai au importanță, pentru că, în cvasitotalitatea lor, țările consumatoare au devenit și producătoare, într-o măsură mai mare sau mai mică, iar termenul de „țări de tranzit” și-a pierdut din semnificația inițială, acestea devenind, de regulă, consumatoare și chiar producătoare. Ne recunoaștem, nu? Înainte de anul 1990, România era o țară de tranzitare a stupefiantelor din Orient către Europa de Vest și, într-o măsură foarte mică, piață de desfacere sau consum de droguri. Ulterior, au fost introduse ilegal stupefiante în România, pentru a fi plasate la consumatori, iar operațiunile de tranzitare au sporit atât ca număr, cât și ca volum. Așezată, din punct de vedere geografic, la răspântia marilor drumuri ce leagă țările consumatoare de droguri de cele producătoare, România reprezintă un loc prielnic de tranzit pentru traficanții de droguri. Căile rutiere care pornesc din Afganistan, trec prin Istanbul, Sofia, București și Belgrad și se îndreaptă spre Europa Occidentală alcătuiesc așa-numita „rută balcanică”. Au fost înființate rețele naționale de distribuire a stupefiantelor și a substanțelor psihotrope provenite de la rețelele internaționale de traficanți, ceea ce a dus la sporirea alarmantă a numărului de consumatori, mai ales în rândul tinerilor. Folosirea drogurilor – între care morfina, heroina și halucinogenele de tipul LSD – este asociată în toate statele, inclusiv în România, cu derapajele sociale cum sunt, pe de o parte: furturile, extorcarea de bani, mita, atacurile și asasinatele, iar de cealaltă parte: sărăcia, șomajul, lipsa de locuințe, analfabetismul, et cetera. Lacunele legislative, lipsa de pregătire și toleranța autorităților de a controla traficul de substanțe psihoactive la granițe și pe teritoriul României, scăderea nivelului de trai al populației, politica traficanților de a oferi, la început, produsele gratis ori cu prețuri mici au făcut ca România să devină foarte repede și o țară consumatoare, o țară în care traficul de stupefiante este din ce în ce mai organizat și în care numărul consumatorilor de droguri a crescut de la an la an. Aceste date le găsiți în „Pericolul creșterii traficului și consumului ilicit de stupefiante” – Daniel-Ștefan Paraschiv. Vă solicit să răspundeți Ia următoarele întrebări: 1. Recunoașteți că din Ucraina vin, în ultimii ani, cele mai multe droguri? 2. Recunoașteți că pe frontiera de nord, cu Ucraina, niciun polițist și niciun reprezentant al vreunei autorități române nu are curajul să înfrunte racheții ucraineni, astfel cum nici piloții Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne nu au voie să facă zboruri de recunoaștere pe timp de noapte și cu tehnica de termoviziune de la bord activată? Astfel că, pe lângă alte nenorociri, din Ucraina se scurg în România mii de tone de droguri. 3. Recunoașteți că în Portul Constanța trec containerele ucrainene fără să fie scanate, pentru că nimeni nu are curaj să-i înfrunte pe ucraineni? 4. Care este motivul pentru care România nu a luat măsurile drastice, ca celelalte state europene, pentru a opri mafia ucraineană? Merită moartea copiilor neamului nostru? Nu vă simțiți vinovați niciunul? 5. Care este motivul pentru care problema drogurilor nu este pusă pe agenda CSAT, în condițiile în care tinerii României sunt din ce în ce mai atrași de droguri și, din țară de tranzit, am ajuns țară consumatoare? 6. Care este motivul pentru care nu intensificați controalele în Portul Constanța, nu controlați toate containerele, mai ales ucrainene, având în vedere ultimul raport oficial al United Nations Office on Drugs and Crime, care concluzionează că „drogurile sintetice intră în Europa prin Portul Constanța”? 7. Care este motivul pentru care vreți să testați copiii, când dumneavoastră, autoritățile, sunteți vinovați pentru că nu eradicați traficul de droguri? Nu așa veți opri traficul de droguri, ci oprind intrarea în țară a drogurilor, controlul la sânge al tuturor transporturilor, mai ales din Ucraina, și arestarea capilor din Ministerul Afacerilor Interne și structurile de combatere a traficului de droguri care se fac vinovați de complicitate la traficul și vânzarea de droguri. 8. Ce capturi de droguri ați făcut în ultimii 10 ani, defalcat pe fiecare an în parte și pe fiecare județ în parte? 9. Câte persoane au fost arestate pentru trafic de droguri în ultimul an și care este cea mai mare captură? 10. Care este motivul pentru care nu acționați împotriva capilor rețelelor de droguri, mai ales cei din sistemul autorității de stat, fiind bine știut că există protecție a cartelurilor de droguri la nivel de autoritate de stat, servicii secrete și politic? Când aveți de gând să faceți curățenie și să implementați adevărate politici de apărare a tinerilor, în special? 11. Câte centre de dezintoxicare droguri există în România și câte locuri sunt? 12. Având în vedere arestările persoanelor care vând droguri și au și dependență, cum îi tratați în închisoare pe consumatorii de droguri? Câte centre de dezintoxicare există în sistemul penitenciar? Câte locuri sunt în acestea? Cât durează un tratament? 13. Care sunt metodele aplicate celor care sunt aduși în arest – declarații în fața procurorului – care intră în sevraj? Sau le dați, pur și simplu, pliculețul cu praf sau seringa? 14. Câte persoane dependente de droguri sunt în penitenciarele din România la acest moment? 15. Care este metoda de distrugere a drogurilor? Cine garantează că acestea sunt distruse? 16. Ce metode de prevenție implementați și care este rata de succes? 17. Cum considerați că veți eradica consumul de droguri în școli, unde, mai rău, se și vând droguri? 18. Care este vârsta cea mai mică a consumatorilor de droguri? 19. Care este motivul pentru care nu există pază în școli, așa încât astfel de probleme să nu mai existe? Cum este posibil ca elevii să iasă din incinta școlii în timpul orelor și să consume droguri, fără să existe monitorizare continuă? La ce mai aveți poliție, care și așa este total deprofesionalizată și lipsită de orice cunoștințe elementare de intervenție și atribuții? 20. Când vă veți asuma răspunderea pentru declinul societății românești? 21. Cum este posibil să aruncați vina pe copii și să ridicați la rang de principiu prezumția de vinovăție, testându-i la intrarea în școli (nu mai vorbim că este și ilegal), când singurii vinovați sunteți dumneavoastră, pentru că nu faceți nimic pentru ei și împotriva mafiei drogurilor, cum nu faceți nimic în niciun domeniu? ## Solicit răspunsuri punctuale. ## Vă mulțumesc. Senator, Partidul SOS România, Diana IovanoviciȘoșoacă. N-am să mai citesc întrebarea, este despre municipiul Galați, despre județul Galați – facturi mai mari cu 28% de la Apă-Canal Galați și marea buzunăreală a gălățenilor patronată de primărie. Le veți găsi pe fișa mea de senator. Vă mulțumesc frumos, domnule președinte, și colegilor, pentru răbdare.
Interpelare
Liviu Brătescu
ca în afară
Am două interpelări pentru ziua de astăzi. Prima, la adresa domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătății. Stimate domnule ministru, Sistemul sanitar din România este încă departe de cele din Occident. De-a lungul timpului ni s-au prezentat, sub formă de proiecte, tot felul de studii: prefezabilitate, fezabilitate și impact, pentru realizarea mai multor spitale. Din păcate, cele mai multe au fost abandonate din lipsă de finanțare. S-a tot dat vina pe greaua moștenire și pe faptul că statul nu are suficienți bani pentru a realiza investițiile. În ultima perioadă, toate speranțele s-au pus în Planul național de redresare și reziliență, în baza căruia românii speră să aibă spitale „ca în afară”. Potrivit ultimelor informații, s-au tăiat aproape 750 de milioane euro de la sănătate, bani gratis veniți de la Uniunea Europeană prin PNRR. În acea listă trimisă de Guvern către Comisia Europeană, șase spitale din România au rămas fără finanțare. Desigur, Ministerul Sănătății a afirmat că se vor folosi fonduri de la Banca Europeană de Investiții. Ce nu ne spune ministerul este că fondurile din PNRR erau gratis, iar cele de la Banca Europeană de Investiții sunt împrumuturi pe care statul român va trebui să le restituie. Mai mult decât atât, faptul că aceste proiecte erau trecute în PNRR reprezenta o garanție asupra faptului că aceste investiții vor fi realizate. Stimate domnule ministru, se pare că Ministerul Sănătății nu învață din greșelile trecutului. Colectiv, pandemia de SARS-CoV-2, Crevedia sunt doar câteva din multiplele crize care au pus la încercare sistemul sanitar din România. Domnule ministru, Vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. De ce a tăiat Guvernul banii de la Ministerul Sănătății? 2. Ce demersuri ați făcut pentru păstrarea celor aproape 750 milioane de euro în contul Ministerului Sănătății? 3. Când vor veni banii din împrumuturile de la Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea celor șapte spitale? Vă mulțumesc.
Interpelare
Costel Vicol
Dezinformarea – o amenințare pentru societate!
Am o interpelare adresată domnului prim-ministru IonMarcel Ciolacu, domnului viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne – Marian-Cătălin Predoiu, domnului secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne – dr. Raed Arafat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, și domnului inspector general al IGSU, general Dan-Paul Iamandi. Obiectul interpelării este: „Dezinformarea – o amenințare pentru societate!”. Domnule prim-ministru, Domnule ministru al MAI, Domnule secretar de stat, Domnule general, Ca reprezentant ales al județului Tulcea, constat cu surprindere faptul că principalele instituții ale statului care au un rol esențial în gestionarea unor situații critice similare celor cu care ne-am confruntat recent în localitățile din județul Tulcea (satul Plauru din comuna Ceatalchioi și satul Victoria din comuna Nufăru) nu-și cunosc propriile atribuții. Ca întotdeauna, la capitolul teorie stăm bine. Se pare că degeaba avem Carta albă a apărării, degeaba avem o multitudine de proceduri, de instrucțiuni, de strategii de prevenire, apărare și intervenție, pentru că autoritățile sunt luate, ca de obicei, prin surprindere și nu știu cum să gestioneze concret situația. Cum este posibil ca prim-ministrul să le transmită oamenilor să-și păstreze calmul când, în toiul nopții, ne trezesc avertismentele RO-Alert, cu mesaje de tipul: „Există posibilitatea să cadă obiecte din spațiul aerian” – mesaje care indică faptul că ar putea să aibă loc un nou atac rusesc asupra porturilor ucrainene de la Dunăre – sau mesaj de genul: „Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori!” Deci, pe de o parte, ne îndemnați să ne păstrăm calmul, iar, pe de altă parte, ne îndemnați să ne adăpostim. Prin acest gen de avertismente RO-Alert nu faceți altceva decât să induceți panică în rândul oamenilor. Ne îndemnați să ne adăpostim fără să fi existat în prealabil o campanie de informare publică de instruire, desfășurată la nivel național, cu privire la felul în care ar trebui să procedăm în situații de urgență, unde sunt adăposturile, et cetera. Să știi ce să faci în situații excepționale și unde să te adăpostești împreună cu familia ta poate face diferența dintre viață și moarte. De aceea, consider că românii trebuie să cunoască din timp, pur informativ și fără panică, ce sunt de fapt adăposturile de protecție civilă, ce are în plus un buncăr antiatomic, unde se găsesc spațiile de apărare și ce au de făcut oamenii după ce se adăpostesc. Domnilor guvernanți, România trece printr-o perioadă economică dezastruoasă, iar locuitorii din Delta Dunării sunt oricum defavorizați prin faptul că au fost incluși în Rezervația Deltei, fără să poată beneficia de aceleași facilități ca cei din zona de terasă; totodată, nu au locuri de muncă, pentru că nu sunt societăți care să-i angajeze, trăind cu predilecție din pescuit și creșterea animalelor, iar acum mai au și războiul din imediata vecinătate, trăind cu teama că în orice moment le poate cădea o dronă pe casă, ba și mai mult, acum nu mai au voie să pescuiască în zona de conflict, acest lucru afectându-le traiul de zi cu zi. Acești oameni nu au absolut nicio vină pentru faptul că se află în imediata vecinătate a graniței cu Ucraina. Știm că este greu, ne-am obișnuit să suportăm mult și multe, însă Excelențele Voastre nu întreprind absolut nimic pentru a veni în sprijinul acestor oameni, care acum, în plus, mai sunt și bulversați. Războiul de la graniță continuă să reprezinte o amenințare la adresa securității naționale și, implicit, a locuitorilor județului Tulcea și pentru asta, pe dumneavoastră, domnilor, în calitate de reprezentanți ai principalelor instituții cu atribuții în domeniu (Guvern, MAI, DSU, IGSU), ar trebui să vă preocupe tot mai mult felul în care sunt gestionate problemele privind securitatea atât la nivel național, cât și la nivelul județului Tulcea. Se pare că la nivelul municipiului Tulcea nu sunt decât 20 de adăposturi de protecție civilă, care nu știm dacă sunt funcționale. Atâta timp cât nu veți înlătura deficiențele de gestionare sau de comunicare publică ale autorităților de la nivel național în asemenea momente sensibile de urgențe civile în situații de criză, inclusiv în situația decretării unei stări de urgență, toți factorii implicați vor acționa haotic, iar rezultatul ar putea fi unul dezastruos. Ținând cont de contextul recentelor incidente de la graniță, este important de știut: – Câte întruniri ale Comitetului Județean Local pentru Situații de Urgență au avut loc și care este planul de măsuri în ceea ce privește informarea și protejarea oamenilor? – Ce măsuri s-au luat în prealabil pentru informarea locuitorilor din municipiul Tulcea sau din județ și mă refer aici cu predilecție la satele și comunele aflate pe zona brațelor Dunării (Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe)? – Cum și când veți proceda la transmiterea de mesaje de informare și de conștientizare a întregii populații în legătură cu modalitățile corecte de a se pregăti și reacționa în cazul producerii unor dezastre naturale și a altor situații de urgență? – Ați luat în calcul capacitatea redusă de reziliență a sistemului medical în cazul unor situații de urgență în zona de graniță? S-a procedat la verificarea tuturor dispensarelor, spitalelor existente, a dotărilor necesare, a factorului uman? Cu titlu de exemplu: în comuna Nufăru, pacienții sunt tratați la un dispensar aflat într-o avansată stare de degradare, pentru că cel nou nu este funcțional. – Ce măsuri se au în vedere pentru contracararea propagandei cu scop destabilizator, inclusiv împotriva campaniilor de tip hibrid, în contextul în care în ultima perioadă suntem asaltați pe diverse căi informatice, mediatice cu fake news-uri? – Ținând cont că există legislație în domeniu, în ce măsură sunt respectate dispozițiile legale cu privire la adăposturile existente? Dar la crearea de noi adăposturi? Câte avize sau autorizații privind securitatea la incendiu și protecție civilă și pentru crearea de noi adăposturi au fost solicitate Inspectoratului pentru Situații de Urgență Tulcea în ultimii doi ani? – A fost dispusă la Tulcea verificarea stării adăposturilor de protecție civilă din blocuri sau din orice alte clădiri care ar deține asemenea spații? Nu în ultimul rând, având în vedere situația cu caracter de urgență cauzată de starea de război din imediata vecinătate a graniței, nu doar pentru județul pe care îl reprezint, și pentru a diminua impactul evenimentelor cu potențial de afectare gravă a funcționării normale a instituțiilor și pentru protejarea vieții și integrității fizice a cetățenilor, se impune să luați în calcul următoarele aspecte: – dotarea în regim de urgență a localităților din Delta Dunării cu ambulanțe navale și cu o navă multirol de căutaresalvare – și aici mă refer la comunele Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, C.A. Rosetti, Maliuc, Crișan, Sfântu Gheorghe și orașul Sulina; – verificarea tuturor dispensarelor existente în mediul rural, dar și a stadiului lucrărilor de reparație la spitalele din municipiul Tulcea, care se pare că nu se mai termină; – și, nu în ultimul rând, reabilitarea în regim de urgență a drumurilor ce leagă localitățile Chilia și Sulina de Tulcea, pentru a facilita accesul spre și dinspre localitățile izolate. Vă rog să dispuneți ca răspunsul să-mi fie transmis punctual, în scris, conform dispozițiilor Regulamentului Senatului, inclusiv pe adresa de e-mail. Cu deosebită considerație, Costel Vicol, senator USR de Tulcea. Mulțumesc.
Interpelare
Raoul-Adrian Trifan
PSD și PNL dau cu toporul în mediul privat
„PSD și PNL dau cu toporul în mediul privat” Modul în care România a fost guvernată în ultimii doi ani a dus la un deficit record. Peste 37 de miliarde de lei este gaura pe care dezmățul bugetar al PSD și PNL a creat-o; și asta doar la jumătatea anului. Urmează ca deficitul să mai crească simțitor până în decembrie. Ca să ne dăm seama de ordinul mărimii, 37 de miliarde de lei este echivalentul bugetului capitalei pe 3 ani de zile. Cu alte cuvinte, ca să acoperim datoriile în care Ciolacu, Ciucă și Iohannis ne-au băgat, ar trebui să închidem complet Primăria Capitalei pentru 3 ani și nici așa nu am acoperi complet gaura creată de ei în doar jumătate de an. Cheltuieli fără limită au fost acceptate în toate instituțiile statului, iar acum premierul se miră că riscăm să deraiem complet de la traiectoria fiscală pe care noi ne-am asumat-o în fața partenerilor europeni. Cum groapa bugetară în care ne aflăm este imensă, iar reformele din sectorul public lipsesc cu desăvârșire, guvernanții se uită acum cu jind spre mediul privat, cerându-i să achite inevitabila notă de plată. Doar că economia reală nu funcționează precum calculele făcute pe hârtie de socialiștii din Guvern. Măsurile pe care PSD și PNL le anunță vor sărăci aproximativ un milion de oameni, oameni care vor fi afectați direct de către acestea. Toate taxele suplimentare se vor traduce în prețuri mai mari, iar acest lucru va menține inflația la un nivel ridicat. Evaziunea fiscală este și ea încurajată prin aceste politici publice care tratează micul antreprenor ca pe o vacă bună de muls și îl prezumă ca fiind de rea-credință, înainte de orice. Firmele mici, care nu au alte opțiuni decât să-și oprească activitatea, vor dispărea, iar acest lucru va alimenta, bineînțeles, șomajul. Pe scurt, un dezastru fiscal generalizat și un previzibil recul economic care va fi cauzat de aceste propuneri. De cealaltă parte, în instituțiile de stat tăierile sunt mai mult pe hârtie, se promit reduceri de personal și comasare de instituții, dar nu acum, ca nu cumva domnul Ciolacu să-și atragă antipatia propriilor votanți înaintea anului electoral 2024. Se taie posturi care nu sunt ocupate. Știm foarte bine că impactul bugetar al acestor măsuri este fix zero. Sub conducerea PSD și PNL, România se transformă încet și sigur într-un stat profund etatist, în care mediul privat este privit ca un inamic și unde a avea un loc de muncă sigur înseamnă să-ți găsești un job călduț într-o instituție de stat, de unde, bineînțeles, nu mai poți fi înlăturat, pentru că legile pe care aceleași partide le creează te fac, practic, inamovibil. Aceasta este viziunea de țară a PSD, o viziune care nu ar putea fi pusă în practică fără susținerea PNL și a președintelui Iohannis, un aparat de stat umflat, mult peste nivelul rezonabil, care se împrumută în neștire ca să plătească cheltuielile curente și care-și pedepsește partea cea mai activă și onestă a societății pentru a acoperi dezmățul și corupția băieților înfipți în funcții publice. Acest mod de guvernare, această batjocură la adresa românilor nu mai poate continua. În 2024, la alegeri, PSD și PNL vor primi nota de plată din partea cetățenilor; România merită mai mult decât o guvernare lacomă, mereu cu gândul la banii din buzunarul cetățeanului. USR, singurul partid cu adevărat liberal din Parlament, va oferi în 2024 această alternativă credibilă, profesionistă și onestă de care România are nevoie. Vă mulțumesc. Raoul Trifan, senator USR de Timiș.
Interpelare
Rodica Boancă
Pierderea banilor din PNRR alocați domeniului sănătății
Și interpelarea, și declarația, da? Mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte. Voi da citire interpelării. Am depus și două întrebări parlamentare. Interpelarea este adresată domnului ministru al sănătății, Alexandru Rafila, și are ca obiect: „Pierderea banilor din PNRR alocați domeniului sănătății”. Stimate domnule ministru Alexandru Rafila, Suntem bolnavi toți și fără reacție în fața a tot ce se întâmplă și am ajuns atât de umili încât să permitem absolut orice... În pandemie ni s-a îngrădit dreptul fundamental la sănătate, transformând majoritatea spitalelor din țară în spitale-suport COVID, au murit oameni – lăsați să moară dintr-un ordin de ministru – și încă mor oameni în tragedii precum aceea de la Crevedia. Au trecut mai bine de 8 ani de la tragedia de la Colectiv, nu ați învățat nimic, doar ați promis spitale de mari arși – mor în continuare oameni, nu avem paturi, nu avem spitale. Nasc femei pe trotuar, în fața spitalului (așa cum a născut tânăra femeie de la Urziceni, noaptea, pe trotuar), mor oameni în spitale din cauza lipsei de medicamente sau a lipsei de empatie și de implicare din partea cadrelor medicale (așa cum s-a întâmplat Botoșani, unde o tânără mămică a murit implorând și strigând: „Nu am aer!”). Când ne-ați îmbolnăvit atât de tare încât să nu mai avem glas să strigăm toate aceste crime? Și întreb: cine răspunde pentru ele? Cum să îngenunchezi un popor și o națiune? Lovește adânc în rădăcinile lui culturale, lovește în limbă, în istorie, în rezervele naturale, în religie, imbecilizează-l, distruge-i educația, cultura, sănătatea, tradițiile, distruge-i speranțele, istoria, valorile, punctele de reper trecute, prezente și viitoare, îndatorează-l, înfometează-l și fă-l dependent de alții, distruge-i zestrea biologică. Jefuiește, fură, distruge tot ce produce și spune-i că este puturos și nu produce destul. Învrăjbește-i minoritățile, minte-le, dă-le ținte false, diferite de ale majorității, ține-le în sărăcie și în izolare. Cam de acest tip de procese avem parte de 33 de ani. În toți acești ani s-au perindat pe scaunul de ministru al sănătății 27 de personaje, toți acești miniștri au depus un jurământ de credință. Unde este conștiința? Fiecare ministru al sănătății a promis că vom fi mai bine și mai sănătoși, dar astăzi avem informații din partea domnului ministru Rafila că șase spitale au fost eliminate din lista investițiilor susținute prin Planul național de redresare și reziliență, ca urmare a diminuării alocării pentru Componenta 12 – „Sănătate” cu 26%, adică 740 milioane de euro, însă vor primi finanțare cu fonduri de la Banca Europeană de Investiții începând din luna octombrie. În perioada 2014–2020, România a contractat doar 143 de milioane de euro de la Uniunea Europeană și a cheltuit sub un sfert, adică 30 de milioane, strict pentru contractele de proiectare. La 7 ani distanță, niciun șantier nu este în lucru. Pentru spitalele din Iași și Cluj a fost finalizată anul acesta proiectarea. Au fost lansate și primele licitații de supraveghere de șantier și chiar pentru construcții incipiente, în cazul Iașiului. La Craiova încă nu este gata faza de proiectare. Între timp, Guvernul a împrumutat peste 920 de milioane de euro la Banca Europeană de Investiții pentru cele trei spitale. Cea mai mare sumă, aproape 370 de milioane euro, este pentru cel din Craiova. Alte 1,25 de miliarde de euro sunt prevăzute pentru cele trei obiective în Programul Operațional de Sănătate aprobat de Comisia Europeană. La banii din PNRR autoritățile au renunțat tocmai pentru că riscul de a întârzia era prea mare, iar programul impune termen fix de realizare, până în 2026. Astfel, prin prezenta interpelare, vă solicit, domnule ministru Alexandru Rafila, să răspundeți la următoarele întrebări ale românilor: – Cum a fost posibil să se piardă aceste fonduri alocate prin PNRR pentru construcția celor șase spitale și cine se face răspunzător? – Câte spitale se vor construi până la urmă și de ce încă mai ocupați fotoliul de ministru, din moment ce acest mandat al dumneavoastră este un eșec total? – Câți medici au părăsit România în ultimii 3 ani? – Și, nu în ultimul rând, ce măsuri concrete ați luat până la acest moment pentru a nu mai muri oameni în spitale din cauza dezinteresului cadrelor medicale sau a lipsei de medicamente? Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Ultimele comentarii sunt valabile și pentru celelalte puncte de la ordinea de zi, care vin după luni de zile spre vot în plenul Senatului.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc foarte mult.