Stenogramă plen

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 200.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 13 martie, și marți, 14 martie 2023; programul de lucru pentru perioada 13–18 martie 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 6–13 martie 2023 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, de la ora 17.00 vom continua lucrările cu primirea răspunsurilor la interpelările adresate membrilor Guvernului. Stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Da.

Doamna Prună.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe procedură, aș vrea să vă cer și eu să supuneți votului introducerea pe ordinea de zi a Pl-x 740/2022

. Este vorba despre proiectul USR care propune reducerea taxelor pe muncă, gradual, în tranșe de câte 500 de lei. Asta ar însemna ca românii să aibă peste 1.000 de lei la salariu. Nu să se întâmple imediat, ci, cum spuneam, să se întâmple la fiecare 6 luni.

Am avut un nou anunț de la INS, o inflație care a crescut în luna februarie, la peste 15%, și care a ajuns să muște din buzunarele românilor din ce în ce mai tare. Au ajuns să meargă la supermarket și cu 100 de lei să nu mai cumpere nici măcar produse de bază – lapte, ouă, pâine, unt. Așa ceva este inadmisibil!

La nivel declarativ, fiecare partid politic spune că susține...

Am înțeles propunerea, doamna Prună!

...reducerea taxelor pe muncă...

Nu faceți declarații politice! Vă rog.

Și o să vă rog să supuneți votului introducerea acestui proiect; chiar să se întrunească comisiile raportoare și să lucreze în paralel cu plenul, pentru că este o urgență să creștem veniturile oamenilor, ca să nu mai stea să se uite, așa, la stat cum cheltuiește în neștire și ei, efectiv, nu mai fac față acestor scumpiri.

Deci să-l introduceți pe ordinea de zi, sub rezerva primirii raportului și, în paralel, comisiile raportoare să se întrunească și să lucreze pentru a da un raport.

Două voturi vă cer, domnule președinte de ședință. Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Liderii de grup, vă rog, vă invit la tribună.

OK!

Față de prima propunere a doamnei Prună, referitoare la introducerea Pl-x-ului pe ordinea de zi, nu pot supune votului încă, întrucât nu există consensul liderilor.

Domnule Coleșa, dacă aveați intervenții?

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Da.

Domnule președinte de ședință, Da, pe procedură, pe ordinea de zi.

Este vorba despre Pl-x 705/2022

, de pe poziția 84.

Despre ce este vorba, în primul rând.

Conform art. 62 și art. 68 alin. (1) și (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile sesizate în fond au obligația să analizeze avizele și amendamentele comisiilor avizatoare, iar, în cazul de față, Comisia pentru muncă, comisia raportoare, nu a analizat și nu a supus votului amendamentele regăsite în avizul Comisiei pentru drepturile omului...

Spuneți ce propunere aveți, domnule deputat!

...culte și problemele minorităților... Lăsați-mă să închei!

Păi, spuneți!

...amendamente care rezolvau tocmai motivele pentru care raportul este negativ.

Ele nu se regăsesc în lista de amendamente respinse.

Ca atare, vă propun, cum este și normal, având în vedere încălcarea regulamentului, să fie retrimis comisiilor raportoare, pentru raport suplimentar.

Mulțumesc.

Pl-x 705/2022 – avem o propunere de retrimitere la comisii.

Vot, vă rog.

57 de voturi pentru, 71 – contra, 36 de abțineri, doi colegi nu votează.

Propunerea a fost respinsă. Doamna Prună, vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Înțeleg că nu vreți să supuneți votului prima mea cerere, și anume introducerea pe ordinea de zi...

Nu se poate, doamna Prună...

...a Pl-x 740...

...supune votului, nu că nu vreau.

S-a mai putut și în trecut...

E...

...dar haideți...

...când conduceați dumneavoastră, probabil.

...să supuneți votului măcar ca cele două comisii raportoare, Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru muncă, să se întrunească și să lucreze în paralel cu plenul, pentru ca acest proiect de lege să primească raport.

Vorbim despre reducerea taxelor pe muncă, cu care toate grupurile politice, la nivel declarativ, sunt de acord.

Și vă mai cer un lucru. Pentru că spuneți că nu puteți să supuneți votului în aceeași zi, atunci să supuneți votului ca mâine să fie acest proiect de lege pe ordinea de zi.

Astfel, cred că nu aveți nicio obiecție și puteți să supuneți votului plenului și acest lucru.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Deci...

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Și al doilea vot! Mai e un vot.

Mâine.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

În aceeași zi – îți trebuie consens!

Intrăm în ordinea de zi.

2. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004; PL-x 774/2022/2023; procedură de urgență.

Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia juridică, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Legea aflată în procedură de reexaminare are ca obiect de reglementare modificarea art. 24 alin. (3) și a art. 26 din Legea nr. 554/2004, în sensul că, în cazul nerespectării în mod culpabil de către autoritatea publică a obligației de a încheia, de a înlocui sau de a modifica actul administrativ, de a elibera un alt înscris sau de a efectua anumite operațiuni administrative, instanța de executare să poată aplica acesteia, la cererea creditorului, o amendă de 20% din

salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat.

În urma reexaminării legii și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea cererii de reexaminare și adoptarea Legii pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu un amendament admis, care face parte din anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, legea face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Timp pentru dezbateri, Laura!

Două minute, domnule președinte.

Timp pentru dezbateri – două minute. Vot, vă rog.

164 de voturi pentru, 7 – contra, 4 abțineri, 3 colegi nu votează.

Adoptat.

Domnule deputat Ilie Victor, vă rog.

## Dragi colegi,

Avem în față un proiect care vine să-i protejeze pe cei care nu respectă legea. Pentru că amenzile în contencios administrativ sau alte sancțiuni dispuse în baza acestei legi sunt atunci când administrația – fie că sunt primari, fie că sunt directori de instituții, președinți și așa mai departe – nu respectă drepturile cetățenilor.

Vă aduc aminte că suntem aici să protejăm drepturile cetățenilor, iar Legea contenciosului administrativ asta face.

Pe lângă aceste lucruri, proiectul este prost scris și este neconstituțional.

Nu vom ezita să atacăm la Curtea Constituțională acest proiect, pentru că el este neclar și, prin urmare, neconstituțional.

Nu în ultimul rând, ce face acest proiect de lege este să încarce și mai mult instanțele de judecată, pentru că ceva ce se putea realiza printr-un singur proces are nevoie acum de încă o procedură administrativă și încă un proces ca să tranșeze problema unui lucru extrem de simplu – cine răspunde pentru abuzurile comise de administrație.

E clar că majoritatea actuală nu vrea ca primarii lor să răspundă pentru aceste abuzuri, însă cetățenii vă cer asta, își cer drepturile și nu vă puteți ascunde.

Domnule Andrușceac, vă rog.

Deși acest proiect pare a fi un proiect bun, care vrea să îndrepte niște greșeli care se fac în relația cu petenții, în fapt, el nu face decât să pedepsească tot petenții, de fapt, și pe noi toți.

Nu există o prevedere clară, care să spună: în momentul în care nu ți-ai făcut datoria, plătești 20% din banii tăi, cel care nu ți-ai îndeplinit îndatoririle de serviciu, cele prevăzute în fișa postului. Nu! Spuneți doar că instituția, primăria, poate să se îndrepte, se poate îndrepta cu acțiune împotriva celor vinovați. Dar plata aceasta se face tot din bugetul UAT-urilor, adică tot din bani publici.

Este un lucru pe care trebuia să îl vedem, ca să nu fie nevoie să aducem în discuție faptul că, de fapt, îi ascundem de responsabilitate pe cei care trebuie să plătească pentru lipsa respectării legii și pe cei care nu dau răspuns așa cum trebuie, în baza legii.

Vom susține totuși această lege, cu speranța că o vom îndrepta într-un viitor cât mai apropiat.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea legii. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. Articole admise? Nu. Adoptate. Legea rămâne la votul final. Domnule Moldovan, vă rog, pe procedură.

## **Domnul Sorin-Dan Moldovan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. O simplă informare.

La balcon se află un grup de studenți de la Facultatea de Studii Europene de la UBB Cluj.

Mulțumesc.

3. Proiectul de lege privind aprobarea semnării Acordului de sprijin dintre statul român și Societatea Națională Nuclearelectrica – S.A. pentru Proiectul Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă; PL-x 46/2023; procedură de urgență.

Guvernul României? Vă rog.

## **Domnul Pavel-Casian Nițulescu –** _secretar de stat în Ministerul Energiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea semnării Acordului de sprijin dintre statul român și SNN Nuclearelectrica în legătură cu Proiectul Unitățile 3 și 4 de la CNE Cernavodă.

Potrivit expunerii de motive, scopul acordului este de a stabili modalitățile efective de cooperare între părți, prin stabilirea unor angajamente și obligații ale statului român privind asigurarea măsurilor necesare finanțării proiectului, implementarea și adoptarea măsurilor de sprijin, inclusiv măsuri de ordin legislativ.

De asemenea, acordul stabilește ca părțile să negocieze și să încheie contracte de implementare subsecvente, cu respectarea principiilor stabilite de acord.

Drept urmare, solicităm supunerea spre aprobare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru politică economică și Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Timp pentru dezbateri?

Două minute – timp de dezbateri.

Două minute. Vot, vă rog. 163 pentru, 5 contra, 3 abțineri, doi colegi nu votează. Adoptat.

Doamnă Prună, vă rog.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Avem în fața noastră un proiect de lege extrem de important, acest acord strategic, pe care noi evident că o să-l susținem și o să-l votăm, pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

E clar că avem nevoie de mai multă producție de energie electrică și, chiar dacă vorbim de câțiva ani buni pentru realizarea lor, e necesar să începem aceste investiții.

Trebuie să fim foarte atenți însă la două lucruri:

În primul rând, ca aceste reactoare chiar să se facă și copiii noștri să nu ajungă să citească acest acord strategic peste câțiva ani, așa, ca pe o fabulă, multă maculatură care, de fapt, să nu reprezinte nimic, pentru că despre aceste reactoare nucleare vorbim de vreo 20 de ani, așa.

Și, în al doilea rând, să nu ajungem să plătim pentru două reactoare nucleare cât pentru șase. Pentru că am văzut că la stat costurile se tot umflă, lucrurile se tot amână și, până la urmă, tot românii ajung să plătească un cost mult, mult mai mare decât este prevăzut inițial.

Mai atrag atenția asupra încă unui lucru, și anume că statul român are această politică, să tot ia dividende de la companiile acestea de stat, inclusiv Nuclearelectrica – și acolo vorbim despre o investiție de miliarde. Și cred că a venit momentul să lăsăm acești bani pentru investiții decât ca banii aceștia din profiturile excepționale, chiar în această perioadă de criză, să meargă în cheltuielile curente ale statului și în risipă.

Haideți să nu ne mai furăm singuri căciula și chiar să ne concentrăm pe interesul național, interesul strategic al României, de care, de multe ori, de la această tribună, doar se vorbește!

Vă mulțumesc. Roșca Mircea, PNL. Vă rog.

Într-un spirit mai pozitiv, românii trebuie să știe care este esența acestui proiect.

Prin adoptarea sa, România va face un pas uriaș spre independența energetică.

După foarte mulți ani de tergiversări, un guvern al României a înțeles că țara noastră poate deveni independentă energetic, dacă avem patru reactoare nucleare.

Guvernul și-a asumat, prin proiectul de față, pentru care îl felicit pe premierul Nicolae Ciucă, tocmai acest deziderat, iar acum suntem mai aproape de îndeplinirea lui. Astăzi, cele două reactoare funcționale produc 20% din totalul energiei din România. Cu patru reactoare, 40% din producția țării va fi asigurată de energia nucleară. Eram datori să ducem la capăt un proiect început de părinții noștri, cel al reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Am moștenit două reactoare și era timpul ca, după mai bine de 30 de ani, celelalte două, rămase neconstruite, să fie finalizate.

Grupul PNL a susținut acest proiect încă din momentul în care a fost inițiat de Guvern, iar acum îl vom vota în Parlament.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Toma Ilie, PSD. Vă rog.

## **Domnul Ilie Toma:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Într-un ton și mai optimist, este vorba despre un proiect de țară, este vorba despre un proiect care poate asigura cu adevărat independența energetică a României.

În contextul actual, în care se întâmplă lucruri peste noapte, neprevăzute, în contextul actual, în care cetățenii sunt cei care suferă din cauza lipsei de energie, în principal, a prețului la energie, era foarte necesar și trebuia votat mai devreme decât..., dar nu e târziu nici acum, decât deloc.

Vorbind... împreună cu secretarul de stat de la Ministerul Energiei, căruia îi mulțumesc pentru proiectul prezentat, cred că pentru prima dată România are un puls, are o direcție bună și nu face cum am făcut în Valea Jiului și am închis mine, și am închis termocentrale pe bază de cărbune, lăsând România fără aproape 20% din cantitatea de energie electrică de care avea nevoie.

Mai mult decât atât, producția de energie electrică la centralele nucleare este o producție în bandă, adică nu depinde de vânt, nu depinde de soare, nu depinde de cantitatea de apă.

Este un proiect bun. Partidul Social Democrat l-a votat și în comisii – și le mulțumesc colegilor mei, și din Comisia pentru industrii și servicii, și din Comisia pentru politică economică – și îl va vota și în plenul Parlamentului, în unanimitate.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și nu există că acest proiect nu se va îndeplini; acest proiect trebuie dus la capăt, pentru că, în 2027, reactorul 1 va intra în mentenanță și peste alți 5 ani va intra și reactorul 2, dar avem posibilitatea, la un moment dat, după 2030, 2031, când vor fi modernizate cele două reactoare, 3 și 4, plus 1, dacă va fi renovat la timp, să funcționăm cu cel puțin trei reactoare odată, ba chiar cu patru – producție de energie în bandă.

Adică România va fi independentă din punct de vedere energetic!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Antonio Andrușceac**

**:**

Dar ce „v-ați grăbit” așa?

Domnule Chelaru Mircia, vă rog.

Domnule Ciubuc și domnule Orban, vă rog să discutați, avem un singur vorbitor.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am luat cuvântul pentru că urmăresc de mai bine de un an tot acest parcurs strategic al României cu privire la circuitul integrat nuclear al României și bineînțeles că această abordare de astăzi a statului român, în calitatea sa de acționar principal, cu 82,49% din procente...

Reiau.

Această abordare a statului român vine în aceeași direcție, comună, strategică, europeană, de decarbonizare și de trecere în totalitate la energia verde.

De ce am luat cuvântul – și insist pe această temă: acest ajutor de stat, această participare a statului român în valoarea celor 6 miliarde de euro, ca un grant pe care ni-l acordă în această operațiune Statele Unite ale Americii... S-a avut în vedere ca România, statul român, să fie contractorul și donatorul în natură al apei grele și al fasciculelor de octoxid de uraniu.

Deci e vorba despre uraniu, crearea fasciculelor, dar și a apei grele.

M-am întors înapoi cu un an de zile, la intervenția noastră asupra Ministerului Energiei, care, printr-o altă lege, trecută pe sub mână, desființează Centrala Națională a Uraniului, o topește în Nuclearelectrica, dar Nuclearelectrica nu-și mai asumă respectarea circuitului integrat românesc, respectiv renunță la exploatarea de uraniu.

Să nu uităm că fasciculele de octoxid de uraniu se fac la Argeș.

La întrebarea mea, secretarul de stat din Ministerul Energiei...

Finalizați, domnule deputat.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

...recunoaște că România nu mai exploatează uraniu și că achiziționează uraniu de pe piața liberă.

Oare a fost bine ce s-a făcut acolo?

De la această tribună cer să se reia de către organele îndrituite, să se reia cercetarea și să vedem de ce România, la ora actuală, nu mai este producătoare de uraniu, fiind scoasă de pe lista țărilor producătoare de uraniu și, implicit, din circuitul integrat nuclear.

Așadar, suntem pentru, salutăm, dar nu acceptăm ca din rațiuni altele decât cele românești România să fie vasală importurilor de uraniu.

Vă mulțumesc. Domnule Ciubuc, sunteți primul înscris. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

Da, am și eu un punct de vedere de spus. Cu siguranță voi susține acest proiect de lege.

Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă trebuie dezvoltate, pentru că este o penurie de energie pe piața din România.

Constat cu regret că în ultimii 25 de ani clasa politică și guvernele perindate nu au făcut nimic pentru reformarea sistemului energetic, cel nuclear, termocentralele și inclusiv Hidroelectrica.

Dar – întrebare către guvernare, către PSD–PNL–UDMR –, stimați colegi, cum este posibil că în 30 de ani ați închis minele de aur, am pierdut dreptul de ștanțare a aurului, am închis minele de cărbune?! Dintre colegii de la PSD să ne spună că vor susține proiectul respectiv și să deschidem minele, dar ei singuri au votat pentru închiderea minelor de cărbune, de exemplu, și inclusiv pentru închiderea minelor de uraniu.

Vă cer și vă implor, în numele românilor, să redeschidem această resursă. Pentru că noi putem juca un rol important în Europa și în lume, pentru că avem resurse importante. E foarte bine, prin redeschiderea și prin investițiile la Cernavodă, prin deschiderea 3 și 4, să avem și resursele noastre, nu să importăm 200 de tone anual, peste 20 de milioane lunar, din Canada și din China, uraniu.

Deci haideți să le arătăm românilor că ne gândim la funcționarea acestor reactoare, nu doar să investim 6 miliarde de euro! Pentru că aceste reactoare nu merg cu apă, merg cu uraniu.

Așa că vă implor și vă cer să deschideți minele de uraniu! Mulțumesc.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

PSD n-a închis nicio mină! Din 16 mine de cărbune, PSD n-a închis niciuna!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. La articole admise? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de lege pentru modificarea anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 48/2023.

- Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului, vă rog.

- Domnule Solomon!

-

OK!

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 48/2023 din 8 februarie 2023, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege pentru modificarea anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru directorul de extensie universitară la nivelul prevăzut de lege pentru directorul de departament.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. A fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 6 februarie 2023.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc. Domnul Ungureanu.

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

Stimați colegi care nu sunteți atenți la ce se dezbate, ANI vrea o mărire a sporurilor, pentru suprasolicitare neuropsihică.

Inspectorii ANI spun că sunt foarte obosiți, foarte dornici să lucreze și au nevoie de până la 25% spor pentru solicitare neuropsihică.

Vă aduc aminte că am fost deputat și în mandatul trecut și, în timp ce la televizor se vorbea despre averea lui Dragnea, eu am făcut prima sesizare la ANI ca să i se verifice averea.

Inspectorilor „suprasolicitați neuropsihic” le-a luat vreo 3 ani de zile să analizeze averea lui Dragnea, așa de mare era, și apoi au ajuns la concluzia, țineți-vă bine, că totul e bine, că era un semn de egalitate între veniturile lui de președinte de consiliu județean și averea aceea uriașă, pe care știați că o avea în Deltă, în Alexandria și peste tot. Bine, multă în Brazilia.

Deci, atenție, ANI nu-și merită banii! Și vă spune asta unul pe care voi îl strigați aici, din bănci, „denunțător”.

De fapt, ce fac eu? Încerc să văd dacă nu este vreo legătură între contractul Organizației Mondiale a Sănătății și domnul Rafila, acel contract de 23 de milioane de euro și firmele din industria farmaceutică cu care a avut contracte el înainte de a fi ministru.

Credeți că ANI mi-a dat vreun răspuns?

Acum este acolo șef fratele unui fiu PSD-ist. Mâine o să fie un verișor al unuia PNL-ist.

Și voi vreți să le dați sporuri...

Vă rog să finalizați.

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

...ca să facă dosare USR-iștilor și să strigați că toți suntem la fel.

Nu suntem toți la fel.

## **Domnul Eugen Bejinariu**

**:**

Dar voi sunteți mai răi!

Gál Károly, UDMR. Vă rog.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Această modificare reglementează salarizarea directorului

de extensie universitară la același nivel cu cea a directorului de departament, conform responsabilităților academice.

Completarea anexei nr. I a Legii-cadru nr. 153/2017 înseamnă să prevedem exact acea sumă care corespunde postului nou-creat.

UDMR susține această modificare. Vă mulțumesc.

Domnul Seidler.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Stimați colegi,

La 6 ani de la adoptarea Legii salarizării unitare, unii și-au dat seama, brusc și dintr-odată, că unei instituții din România i se cuvine, mă rog, salariaților de acolo, li se cuvine un spor de până la 25% pentru suprasolicitare neuropsihică.

Timp de peste 5 ani, oamenii de acolo nu au fost suprasolicitați neuropsihic, dar acum, brusc și dintr-odată, cineva și-a dat seama că acolo există o mare suprasolicitare neuropsihică și asta trebuie compensată cu un spor de până la 25%.

Este a 44-a, pardon, a 45-a modificare a Legii salarizării unitare – atât de bine a fost făcută de la bun început –, iar această modificare este din nou neconstituțională. Nu doar pentru că nu se descrie și nu se vorbește niciunde care ar fi impactul bugetar al acestei creșteri salariale, de fapt, ci și pentru faptul că există totuși procedura bicameralismului în

Parlamentul României, pe care voi, cei din coaliția actuală, o ignorați atunci când aveți interesul, pe repede înainte, să mai plătiți pe cineva suplimentar și să lăsați, așa cum ați făcut-o tot timpul, să lăsați impresia că salarizarea și banii publici, în general, se dau după bunul-plac, prin pix politic, dacă pupi vreun inel.

Asta este ceea ce faceți – cine știe a câta oară? – cu bani publici.

Este neconstituțional, dar, dincolo de asta, este profund imoral acest proiect de lege prin care unor pile politice brusc le dați creșteri salariale de până la 25%.

Domnule Tanasă, vă rog.

Da.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este un alt exemplu prin care PSD și PNL își asigură clientela de partid, își asigură electoratul pentru alegerile din 2024.

În mod evident, sondajele de opinie arată nemulțumirea oamenilor.

Și cu asta ne-au obișnuit PSD și PNL, și chiar și UDMR, de 33 de ani, își asigură electoratul, oamenii care vin la vot și-i asigură cu bani publici, plătind necăjiții.

Pensii – nu sunt bani pentru pensii, nu sunt bani pentru alocații, oamenii care au într-adevăr nevoie de ajutor, mai ales în această perioadă, sunt ignorați; în schimb, clientela de partid tot timpul este bine servită, bine alimentată cu fonduri generoase.

În mod evident, AUR nu va susține această creștere.

Și tragem, pe această cale, un semnal de alarmă cu privire la faptul că există categorii întregi de cetățeni care o duc foarte greu în această perioadă.

Și credem că ar fi cazul ca actuala guvernare să se aplece asupra problemelor reale care afectează milioane de români, nu doar asupra clientelei de partid, a clientelei care să voteze PSD și PNL în 2024.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. Articole admise? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

1. Proiectul de lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate; PL-x 75/2023.

Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia pentru... ## **Domnul Sorin-Dan Moldovan**

**:**

Ba da.

Domnule Dîncu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mulțumesc tuturor membrilor comisiilor care au avizat favorabil acest proiect de lege.

Este un pic jenant, pentru că este un proiect atât de mic față de marile nevoi pe care le au în acest moment militarii români.

Vreau să spun doar două, trei lucruri.

Văzând această deschidere pe care Parlamentul României o are, cred că va trebui ca în viitor să legiferăm mai mult în această direcție, pentru că... aș vrea să dau doar două, trei cifre.

Legislația militară cred că ar trebui mult actualizată în acest moment, pentru că un număr semnificativ de militari, aproximativ 10%, au solda de funcție în acest moment sub salariul minim brut garantat în plată, de 3.000 de lei, fiind necesară o ajustare foarte rapidă a acestei valori.

De asemenea, un număr semnificativ de militari, 62% din angajați, au o soldă lunară sub câștigul salarial mediu brut de 6.789 de lei.

Personalul militar care face parte din categoria de salariați nu a atins nivelul de salarizare prevăzut de lege pentru 2022, iar valoarea compensației valorice a normelor de hrană în plată se menține la nivelul anului 2019.

De asemenea, suma aferentă sporurilor, a unor venituri salariale similare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament se menține la nivelul lui 2018.

Și un lucru care este, de asemenea, disfuncțional – valoarea compensației lunare pentru chirie și alte drepturi se menține la nivelul lui decembrie 2009.

De aceea, atractivitatea profesiei militare a scăzut foarte mult în ultima vreme. În ultimii ani – 2021, 2022 – am avut o medie de demisii din Armată... în jur de 3.000 de militari.

De asemenea, la școlile de maiștri militari, subofițeri sau la liceele militare s-au prezentat, în ultimul an, jumătate din candidații din anii trecuți.

Trebuie să facem mai mult pentru această profesie, mai ales în aceste condiții, pentru că, altfel, securitatea națională va avea de suferit.

Vă mulțumesc încă o dată pentru deschiderea pentru acest proiect de lege, care este doar o picătură într-un ocean de nevoi pe care îl are Armata Română.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

## Vă mulțumesc.

Din partea inițiatorilor, domnul deputat Vexler. Vă rog.

La dezbateri?

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului?

Vă rog, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate, trimis cu adresa PL-x 75/2023.

Conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul favorabil, cu amendamente, al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului; avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială; avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Conform dispozițiilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat proiectul de lege și au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, cu amendamentele prevăzute în anexa ce este parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul acestuia, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Chelaru Mircia. Vă rog.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

## Mulțumesc.

Cuvântul meu va fi strict țintit, în continuarea ideii domnului Dîncu.

Este o inițiativă aproape conexă intervențiilor umanitare. Este vorba de a da plata în sumă numerară și elevilor, care, pe timpul plecărilor din unități, trebuie să beneficieze de acea acoperire a hranei.

Motivarea este cu totul alta. Îmi pun întrebarea, față de prezentarea domnului Dîncu: cine se ocupă de Armata Română? Cine cunoaște această situație de degradare instituțională, de la incapacitatea de reacție pentru a răspunde oportun, rețineți, oportun și calificat, la agresiunile de tot felul?

Cea mai mare agresiune, la această dată, împotriva Armatei Române este cea imagologică, de la calificativele de „nesimțiți” până la incapacitatea de a-și îndeplini misiunile.

Nu se pune problema numai în bani aici, dar faptul că atâtea lipsuri constatate și afirmate în acest mediu nu sunt rezolvate și devin o pegră, devin maligne deja – am spus bine, maligne –, în abordarea subiectului denotă că cei care sunt responsabili de folosirea acestui instrument de forță numit Armata Română ori nu au capacitatea să o înțeleagă, ori o neglijează într-un mod nepermis de voluntar.

Așa, domnilor, este doar un subiect și o motivație această lege. Când vor veni legile securității și apărării naționale – nu știu dacă e în sală domnul Bejinariu –, să ne aplecăm serios asupra lor, pentru că aceasta nu este o glumă. Cine o ia în glumă va râde singur, la pereți.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Vexler, vă rog.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

În toate discuțiile din perioada recentă, în toate discuțiile despre situația de securitate la nivel global, am înțeles încă o dată, dacă mai era necesar, că cea mai importantă, cea mai valoroasă resursă este omul și mintea omului.

Armele, echipamentul, tehnologia și orice doriți pot funcționa și își pot îndeplini cu adevărat misiunea doar atât timp cât cei care le operează – către oamenii a căror minte trebuie să găsească soluții – funcționează așa cum trebuie, câtă vreme ei sunt motivați cu adevărat să își facă datoria.

Proiectul aflat în dezbatere astăzi corectează ceea ce aparent este un lucru minor, aproape insignifiant, așa cum sunt, evident, și sumele, acea normă de hrană despre care proiectul vorbește.

Dar, cu toate acestea, moralul oamenilor, speranța lor, dorința, încurajarea, dacă vreți, sunt definite tocmai de lucrurile mici, aparent insignifiante, care sunt, așa cum s-a văzut aici, adeseori uitate.

Astfel de lucruri mici sunt cele care le arată oamenilor care sunt în teren că cei care sunt la conducere se gândesc cu adevărat la ei și se gândesc la situația lor.

Proiectul corectează nu doar o nedreptate, ci și o hibă legislativă.

Mă bucur că proiectul a fost adoptat în unanimitate. Este un semn de unitate și normalitate.

Vreau să îl felicit pe domnul ministru Dîncu pentru această inițiativă și, la rândul meu, mă bucur că am putut să mă alătur, ca coinițiator, tuturor colegilor care l-au susținut și au încurajat acest demers, fără rezervă.

Vă mulțumesc din suflet.

Vă mulțumesc. Domnul Pavel Popescu, PNL. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă simt, moral, obligat să iau cuvântul pe acest proiect de lege, în primul rând, pentru a-i felicita pe toți colegii care au inițiat acest proiect!

Pe de altă parte, le-am promis, săptămânile trecute, celor din sistemul de apărare și securitate națională că, împreună cu colegii de la Comisia pentru apărare, vom sta drepți în fața tuturor propagandelor, tuturor mesajelor populiste ale celor care atacă Armata Română, într-o situație geopolitică cum nu s-a mai întâlnit în Europa în ultimii 70 de ani.

Oricine în această țară care folosește acest subiect atacând un pensionar militar, un soldat activ care intră în sistemul de apărare pe 2.600 de lei, o rușine, și își poate imagina acest om, acești oameni își pot imagina, care fac o astfel de propagandă, că poți să te duci pe front, Doamne ferește!, pe 2.600 de lei... trebuie să realizeze că fac jocul Rusiei.

Deci, reiterez, acest stat, această clasă politică, în aceste zile, trebuie să-și asume tranșarea, o dată pentru totdeauna, a ceea ce înseamnă prețuirea celor care, în vremuri de pace sau în vremuri de război, au jurat credință României și cetățenilor, pe care au mers și merg să-i apere în teatrele de operațiuni.

Atât am vrut să spun astăzi.

Cred că trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putere să-i facem pe acești oameni să se ducă cu același patriotism cu care se duc sub drapelul național, dar niciodată cu burta goală, așa cum, din păcate, îi trimitem astăzi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Moldovan Sorin, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La nivelul instituțiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională există un deficit de personal și rolul nostru, ca clasă politică, este să găsim soluții pe care să le transpunem în legislație, astfel încât să rezolvăm aceste probleme.

Iar problemele pe care le-a ridicat aici domnul ministru Dîncu sunt reale și, din păcate, sistemul se confruntă cu ele.

Dacă ne preocupăm de creșterea interesului tinerilor pentru o carieră militară, atunci, avem toate șansele ca în viitor să reușim rezolvarea problemei deficitului de persoane din acest sistem și trebuie să ne îndreptăm spre acest lucru.

Și cred că noi, deputații și senatorii din Parlamentul României, trebuie să facem acest lucru; și mai puțin declarații.

Astfel că noi susținem acest proiect legislativ și Grupul PNL va vota acest proiect.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Stoica Ciprian, vă rog.

Mulțumesc.

Dragii mei colegi,

Bineînțeles, o țară suverană are nevoie de o armată puternică și, bineînțeles, trebuie să fie bine hrănită și bine echipată. Cred că suntem cu toții de acord!

Însă antevorbitorii mei, unii chiar au fost miniștri la Apărare, alții sunt în coaliția de guvernare și vin după 33 de ani să ne spună... sau alții chiar au sprijinit puterea, de cele mai multe ori, și vin să ne spună, după 33 de ani, că soldații noștri, bravii noștri soldați, au o soldă de mizerie.

Chiar nu mai aveți deloc scrupule? După 33 de ani în care voi i-ați ținut..., că voi ați avut puterea, să veniți să le aruncați acum o firimitură?!

Domnule Coarnă, vă rog.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbim despre o formă fără fond. Acest PL-x nu are legătură cu salarizarea sau cu pensionarea militarilor. Vorbim despre norma de hrană care a fost majorată.

Această OG nr. 26 din 1994 are și un mecanism intern. Că e vorba despre putere calorică... Ori de câte ori se majorează prețurile, automat se majorează norma de hrană.

Domnule Dîncu,

Ați fost ministrul apărării naționale când s-a fundamentat bugetul pentru 2022–2023.

Avem două legi pe care dumneavoastră trebuia să le susțineți, să fie implementate:

– Legea nr. 153/2017, care nu a fost aplicată în tot... Anexa VI – și aici vorbim despre militari, poliție și jandarmerie și cei din penitenciare – este aplicată undeva la jumătate și, atunci, sigur că avem două sisteme de referință diferite și avem solde de bază extrem de mici și un salariu de bază minim brut, pentru că, PSD, PNL, UDMR și minorități, nu ați respectat Legea nr. 153 din 2017.

– Și avem Legea nr. 223/2015, unde avem generali în pensie cu 2.500 de lei, pentru că ați refuzat să actualizați pensiile militarilor. Avem trei mari disfuncții în această Lege nr. 223.

Acum veniți cu norma de hrană și plângeți pe umerii polițiștilor și militarilor.

Nu, domnule ministru, vor pleca în continuare, pentru că subfinanțați aceste sisteme – salarii proaste, pensii în dezechilibru.

Iar dumneavoastră susțineți forme fără fond.

Norma de hrană, foarte bine. Are și un mecanism intern, v-am explicat.

Dacă vreți, oricând vă stau la dispoziție să vă arăt cum funcționează această OG nr. 26/ʼ94.

Eu susțin, o să votez, pentru că e normal să votez lucrul acesta.

Dar nu veniți și folosiți microfonul Camerei Deputaților și transmiteți informații, nu le spun mincinoase, o să le spun diversioniste.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Domnule deputat, nu vă pot da cuvântul. A fost vorbitor de la neafiliați, nici timp nu mai avem.

A fost vorbitor de la neafiliați.

A fost unul. Procedura spune, un singur vorbitor; nici timp nu mai avem.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt observații?

Nu.

Adoptat.

Articole admise?

## **Domnul Nicolae Roman**

**:**

De la minorități a vorbit cineva?

Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergeți în bancă, domnule deputat!

Stimați colegi, finalizăm ședința de dezbateri aici. Închid ședința.

Vă mulțumesc.

PAUZĂ

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 13 martie 2023, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Domnul deputat Toma Ilie, 1.100B, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vreau să le mulțumesc public celor doi secretari de stat de la Ministerul Mediului și Ministerul Antreprenoriatului, domnul Balanișcu și domnul Lucian Rus. Întotdeauna au fost prompți la răspunsuri și pentru astăzi mi le-au transmis în scris; le mulțumesc. Să pună în aplicare ceea ce scriu acolo, că este foarte important pentru dezvoltarea României.

În ceea ce mă privește, aștept răspunsuri la celelalte, la care se tot solicită amânări, pe energie, energia pentru care românii suferă.

Haideți să mai amânăm o săptămână, două săptămâni, dar nu mai mult!

Aștept răspunsurile cât mai repede. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Grădinaru Radu-Vicențiu, AUR, 1.120B, Ministerul Sănătății.

Domnul secretar de stat Tiberius-Marius Brădățan este? Nu.

Petrețchi Nicolae-Miroslav, minorități, 1.121B?

Ministerul transmite în scris răspunsul.

Acatrinei Dorel-Gheorghe, AUR, și Lucian-Florin Pușcașu?

Nu.

1.146B. Ministerul va transmite în scris răspunsul. Domnul Zetea?

1.133B.

Ministerul Educației va transmite răspunsul în scris.

Tot domnul Zetea, 1.132B, Ministerul Finanțelor.

Ministerul va transmite răspunsul în scris.

Acatrinei Dorel-Gheorghe și Lucian-Florian Pușcașu, 1.115B, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Ministerul va transmite răspunsul în scris.

Domnul Toma Ilie, 1.097B.

Ministerul Sportului a trimis răspunsul deja. Domnul Brian Cristian, USR? 1.112B.

Ministerul Sportului?

Domnul secretar de stat Flavius-Adrian Sirop?

## **Domnul Flavius-Adrian Sirop –** _secretar de stat în_

_Ministerul Sportului_ **:**

## Bună ziua!

Flavius Sirop, Ministerul Sportului, secretar de stat. Răspuns la interpelarea domnului Brian Cristian.

Ca urmare a adresei Departamentului pentru relația cu Parlamentul nr. 1.112B, formulată de domnul deputat Brian Cristian, având ca obiect „Stabilitatea financiară a cluburilor sportive”, vă comunicăm următoarele.

În evidențele registrului sportiv organizat la Ministerul Sportului nu figurează cluburi sportive radiate în urma declanșării falimentului, din 2003 până în prezent.

Asociația Club Sportiv Pandurii „Tudor Vladimirescu” a fost subiectul unei proceduri de insolvență în anul 2022, fiind, în prezent, în procedură de radiere din registrul sportiv organizat la Ministerul Sportului.

Vă mulțumesc.

Domnule Brian, vă rog.

În urma acestui răspuns transmis de domnul ministru Novák, vedem că Ministerul Sportului declară că în 20 de ani de zile în registrul sportiv nici măcar un club nu a fost în insolvență sau în faliment, ceea ce reprezintă fie o gravă nepăsare, fie acel registru sportiv este degeaba, în sensul că nu este niciodată actualizat.

Am vorbit despre modalitățile în care ministerul ar trebui să preîntâmpine insolvența. Din nou, domnul ministru Novák nu ne-a răspuns.

Mecanisme de protecție a sportivilor privind insolvența – din nou, domnul ministru nu ne-a răspuns.

Vreau să anunț, pe această cale, că USR are o inițiativă legislativă privind protejarea sportivilor în procedurile de insolvență și vrea să aducă pe același nivel contractele de muncă.

Din nefericire, găsim constant astfel de răspunsuri din partea Ministerului Sportului și cum am făcut și în trecut voi face și de acum înainte, vom depune, odată cu interpelările, și cereri pe Legea nr. 544, iar dacă în continuare domnul ministru Novák va refuza să ne răspundă la întrebări vom da în judecată Ministerul Sportului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Toma Ilie, 1.098B, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Ministerul a transmis răspunsul.

Domnul deputat Toma Ilie, 1.099B, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Ministerul a transmis răspunsul în scris.

Domnul Zetea Gabriel, 1.131B, Ministerul Afacerilor Interne.

Ministerul va răspunde în scris.

- Chirilă Virgil Alin, PSD, Ministerul Afacerilor Interne,

- 1.105B.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

## **Doamna Claudia Benchescu-Pecingină –** _subsecretar_

_de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Către Parlamentul României, Camera Deputaților. Domnului deputat Virgil Alin Chirilă.

## Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1.105B/2023, având ca obiect „Soluția legislativă de legitimare a străinilor care tranzitează sau petrec temporar o perioadă de timp pe teritoriul României și săvârșesc contravenții pentru care amenzile nu sunt achitate din cauza lipsei identificării adresei de domiciliu sau de reședință a celor în cauză”, precizăm următoarele.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, procesul-verbal de constatare a contravenției cuprinde în mod obligatoriu, printre altele, și domiciliul contravenientului.

De asemenea, art. 16 alin. (1[1] ) din actul normativ menționat mai sus prevede că: „În cazul contravenienților cetățeni străini, persoane fără cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse și următoarele date: seria și numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia și statul emitent.”

Totodată, art. 18 din același act normativ stabilește obligația contravenientului să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza cărora se fac mențiunile cu privire la datele inserate în procesulverbal de contravenție, inclusiv cele referitoare la domiciliu.

Domnule Chirilă, vă rog.

Bună ziua, domnule președinte de ședință! Sărut mâinile, doamnă secretar!

Vă mulțumesc frumos pentru răspunsul pe care l-ați citit, i-ați dat citire și l-ați oferit.

Din păcate, am observat și răspunsul pe care l-au dat cei de la ministerul colegilor dumneavoastră, de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării. Sunt niște răspunsuri incomplete.

În România avem această problemă și cred că ar trebui să găsim cu toții, atât Legislativul, noi, cât și Executivul, dumneavoastră, o soluție prin care să încasăm aceste amenzi care sunt date către cetățenii și persoanele străine care tranzitează, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă, teritoriul României.

De ce spun asta? Fiindcă – vă dau niște exemple foarte simple – un cetățean străin vine în România doar cu pașaportul. Pe pașaport nu regăsim adresa completă a celui

care tranzitează România; așa cum am vorbit și mai devreme, puțin mai înainte, are doar țara, orașul și județul.

Și, atunci, organul fiscal, administrația publică locală nu are unde să trimită acel proces-verbal pentru recuperarea debitului și rămâne un an de zile ca debit, iar în cel de-al doilea an trece ca excedent bugetar; bineînțeles, neîncasați, care nu mai puteau fi niciodată încasați.

Eu zic că este o temă pentru noi toți să găsim o soluție să recuperăm aceste sume care rămân excedent, că altfel rămân ca excedent sau debit.

- Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Zetea Gabriel, 1.134B.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale va transmite răspunsul în scris.

Tot domnul Zetea, 1.135B.

- Tot Ministerul Muncii și Solidarității Sociale va transmite

- răspunsul în scris.

- Grădinaru Radu-Vicențiu?

- Nu.

- 1.138B.

Ministerul Transporturilor va transmite răspunsul în scris. Gavrilă Anamaria.

1.129B, Ministerul Energiei.

- Se solicită amânare aici.

- Toma Ilie, 1.114B, Ministerul Energiei.

Se solicită amânare.

Toma Ilie, 1.096B, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Se solicită amânare.

Lungu Romeo-Daniel, 1.122B, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

- Se solicită amânare.

- Domnul Toma Ilie, 1.137B, Ministerul Cercetării, Inovării și

- Digitalizării.

- Se solicită amânare.

- Am încheiat ședința.

- Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.13._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|452003]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 38/30.III.2023 conține 12 pagini.**

Prețul: 60 lei