Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·27 martie 2023
Camera Deputaților · MO 43/2023 · 2023-03-27
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Intervenția în nume personal a domnului deputat Cristian-Gabriel Seidler cu privire la participarea voluntară la elaborarea unor amendamente în vederea eliminării pensiilor speciale
Dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar AUR, cu temele: – „Eșecul aderării României la spațiul Schengen și măsurile avute în vedere pentru îndreptarea acestui obiectiv ratat. – Informare privitoare la lucrările efectuate de autoritățile ucrainene la canalul Bîstroe fără aprobarea părții române, lucrări ce pot genera posibile prejudicii economice și de mediu cauzate României, și cum vor fi recuperate aceste prejudicii. – Ce măsuri a întreprins Ministerul Afacerilor Externe la nivel diplomatic și juridic, în speța canalul Bîstroe, în vederea stopării acestui dezastru de mediu, cu repercusiuni economice grave la adresa României”. Ministrul invitat – domnul Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe
· Informare · informare
· other
· other
12 discursuri
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Stimați colegi,
Vă rog să vă ocupați locurile, să putem începe ședința noastră de astăzi.
Domnule deputat, vă rog.
## Stimați colegi,
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment și-au înregistrat prezența 203.
În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 27 martie, și miercuri, 29 martie; programul de lucru pentru perioada 27 martie – 1 aprilie; lista rapoartelor depuse în perioada 20–27 martie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.
Vă reamintesc că, potrivit ordinii de zi și programului de lucru, astăzi avem dezbateri politice în cadrul orei Guvernului, iar la încheierea acestora urmează primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.
Întreb liderii de grup dacă există observații în legătură cu ordinea de zi.
Nu.
Domnule Seidler, v-ați înscris la cuvânt? Pe procedură, să înțeleg? Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Invoc art. 154 alin. (1) din regulament; e o chestiune de ordin personal.
Aș vrea să comunic tuturor faptul că mă ofer voluntar ca încă... de astăzi, în timpul programului de lucru, să ajut Guvernul României în a scrie amendamentele, astfel încât mâine, la ora 10.00, să poată fi votate la Senat și România să poată lua – garantez acest lucru – toate fondurile aferente jalonului PNRR referitor la...
Domnule Seidler...
...eliminarea pensiilor speciale.
Îmi place...
## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**
Este o ofertă voluntară...
Drăguță intervenția!
Pot nici să nu semnez acele amendamente! ( _Aplauze.)_ E valabil pentru oricare ministru din Guvernul României. Încă... de astăzi, în timpul programului de lucru. Mulțumesc mult.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
„Încă” și „decât”... Apreciem generozitatea.
Cum spuneam, revenim, astăzi, în cadrul orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, potrivit art. 208 din regulament, la solicitarea Grupului parlamentar AUR, cu tema... – destul de lungă tema:
„1. Eșecul aderării României la spațiul Schengen și măsurile avute în vedere pentru îndreptarea acestui obiectiv ratat.
2. Informare privitoare la lucrările efectuate de autoritățile ucrainene la canalul Bîstroe fără aprobarea părții române, lucrări ce pot genera posibile prejudicii economice și de mediu cauzate României, și cum vor fi recuperate aceste prejudicii.
· other
144 de discursuri
## **Domnul Antonio Andrușceac:**
Domnule președinte, Stimați colegi, Domnule ministru,
Cu toate că nu ar fi fost cazul, având în vedere solicitările repetate pe care le-am făcut pentru a vă avea în fața Parlamentului, pentru solicitările pe care le-am expus în chemarea dumneavoastră la ora Guvernului, eu o să vă mulțumesc totuși pentru că, într-un final, ați dat curs invitației noastre.
Stimate domnule ministru,
Mandatul dumneavoastră pare că se află sub zodia eșecului. Tot ce ați întreprins, toate obiectivele importante pentru România au fost ratate.
Refuzul acceptării țării noastre în Schengen a reprezentat cel mai lamentabil eșec în materie de politică externă. A fost „încununarea” a 8 ani de politică externă eșuată, coordonată de la Cotroceni, de Klaus Iohannis, precum și eșecul mandatului dumneavoastră.
„Politica ghiocelului”, a capului plecat, pe care România a adoptat-o împreună cu președintele Iohannis a știrbit imaginea țării noastre..., orice fel de autoritate pentru ca România să negocieze de la egal la egal cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Comemorăm în scurt timp aproape 4 luni de la eșecul Schengen, iar politica externă de la București rămâne mai departe una lașă, slugarnică.
În vreme ce românii au ieșit în stradă, au boicotat firmele, băncile și produsele austriece, dumneavoastră, ca ministru de externe, ați decis să băgați capul în pământ și să nu faceți nimic cu privire la aderarea la Schengen.
Nu aceasta este atitudinea pe care o așteptăm de la ministrul de externe al României.
Nu aceasta este atitudinea de care România are nevoie.
Nu știm, domnule ministru, ce țară reprezentați dumneavoastră. Vă vedem mai preocupat în a apăra interesele altor țări, nu pe cele ale României! Românii au nevoie de lideri politici care să acționeze în interesul țării.
Ați avut la dispoziție posibilitatea de a ataca la Curtea de Justiție a Uniunii Europene votul dat de Austria în Consiliul JAI – 8 februarie a fost termenul-limită pentru ca România să acționeze la Curtea Uniunii Europene împotriva deciziei Consiliului JAI din 8 decembrie 2022. Nu ați făcut-o!
Suntem la finalul lunii martie și nu știm nici astăzi care este planul de acțiuni cu privire la aderarea la Schengen al Guvernului României și al ministerului pe care îl conduceți. Mai este sau nu o prioritate pentru România? Mai este un obiectiv național sau a fost trecut la „și altele”?
## Domnule ministru,
În vreme ce dumneavoastră zburați de la o regiune la alta, de la o reuniune la alta, în vreme ce stați comod, acum, în acest scaun de lângă tribună, la frontierele României transportatorii așteaptă cu orele pentru a putea să-și facă meseria.
Din cauza eșecului dumneavoastră, domnule ministru, România pierde lunar zeci de milioane de euro.
Așteptăm de la dumneavoastră să veniți public și să informați românii, să informați Parlamentul cu privire la planul pe care îl aveți în vederea obținerii aderării țării noastre la spațiul Schengen.
Avem nevoie de măsuri clare, de acțiuni concrete și de termene asumate, doar că dumneavoastră pare că nu puteți să oferiți aceste lucruri, pentru că, nu-i așa?, dumneavoastră sunteți venit parcă în acest Guvern din afară, parcă nu sunteți susținut de ceea ce numim stat, cine o fi el, de PNL sau PSD.
Stimate domnule ministru,
După eșecul Schengen nu ați demisionat, dar românii s-ar fi așteptat ca, după ce se pare că au fost trădate interesele României în privința canalului Bîstroe, să vă asumați un asemenea gest.
Din informațiile publice care ne-au fost furnizate în cele din urmă și nouă, Guvernul știa încă din luna aprilie a anului trecut despre operațiunile de dragare care aveau loc pe canalul Bîstroe, despre operațiunile Ucrainei, și nimeni nu a spus nimic. De ce? Pentru că așa a fost transmis din partea partenerilor noștri internaționali?
În război e ca în război, nu mai contează floră, faună, rezervație naturală, UNESCO.
Noi am luat atitudine încă de anul trecut împotriva deciziei MAE de a oferi Ucrainei dreptul de a naviga pe canalul Bîstroe.
Dumneavoastră, domnule Aurescu, nu ați mișcat un deget pentru interesul românilor!
Domnule Andrușceac, numai o secundă, vă rog.
V-am chemat astăzi în Parlament pentru a da urgent explicații cu privire la informările pe care statul român le-a primit din partea Ucrainei...
Voci din sală
#11183Timpul!
...cu privire la...
Mulțumesc, domnule Andrușceac.
...lucrările desfășurate pe canalul Bîstroe...
Voci din sală
#11422Timpul!
...precum și demersurile pe care Guvernul le-a făcut pe mai departe.
Voci din sală
#11559Timpul!
Mulțumesc.
Nu suntem de acord...
Vă...
...ca și în cazul acestui subiect...
O să încep să cronometrez din intervenția...
...să se pună...
...domnului Simion, atunci.
## **Domnul Antonio Andrușceac:**
...batista pe țambal. Așteptăm de la dumneavoastră un calendar clar și măsuri ferme.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Și eu vă mulțumesc. Domnule ministru, aveți cuvântul. Vă rog.
## **Domnul Bogdan Lucian Aurescu** _– ministrul afacerilor_
_externe_ **:**
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați, Vă mulțumesc pentru invitație.
Am întreaga deschidere de a vă prezenta, conform competențelor MAE, stadiul și perspectivele celor două dosare supuse dezbaterii.
Îmi pare rău că, din motive strict obiective, nu am putut veni la două din datele invitațiilor anterioare, fiind în vizită oficială în Republica Moldova și în Lituania.
În ce privește aderarea la Schengen, un lucru e cert: toate instituțiile europene și statele membre ale UE, cu o singură excepție, sunt ferme în favoarea aderării.
Anul trecut, prin eforturi diplomatice ample am obținut progrese incontestabile:
- susținerea fermă și activă a Franței și Germaniei;
– am convins Finlanda, apoi Suedia și Olanda;
– am susținut definitivarea raportului MCV, care a fost esențial pentru convingerea Olandei, împreună cu rapoartele, tot pozitive, ale misiunilor voluntare de evaluare Schengen, din octombrie și noiembrie, de asemenea, facilitate de MAE.
Reiterez faptul, confirmat fără echivoc de toți partenerii europeni, că schimbarea de ultim moment a poziției Austriei a fost bruscă, motivată doar de rațiuni de politică internă și imposibil de anticipat, luându-i prin surprindere inclusiv pe Președintele Austriei și partenerii de coaliție ai ÖVP. De altfel, doar cu două zile înainte de decizia sa, Austria susținea aderarea României, prin adoptarea declarației Forumului Salzburg al miniștrilor de interne din regiune.
Și eu vă mulțumesc.
Are cuvântul domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul AUR, pentru lămuriri suplimentare.
Vă rog.
Și sper să vă încadrați în 3 minute, domnule deputat.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
## Mulțumesc.
Să știți, domnule ministru, că nu m-ați convins. Faptul că ați repetat narativul austriecilor cu privire la migrația ilegală...
Ce treabă are România cu migrația ilegală nu înțeleg!
La fel cum nu înțeleg de ce sunt colegi de la PNL care îmi dau mesaje cu ce ar trebui să vă reproșăm. Nu înțelegem...
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Dă exemplu!
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Vă arătăm, domnule...
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Dă exemplu!
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Vă arătăm, domnule lider.
Cu simpatia Europei nu rezolvăm, domnule ministru, zecile de tone de noxe pe care localitățile de graniță trebuie să le înghită, nu rezolvăm problema transportatorilor, care intră în faliment din cauza faptului că nu suntem în spațiul Schengen, nu obținem profit pentru firmele românești, pentru companiile românești, care nu sunt competitive în spațiul european.
Ați știut – și răspundeți-ne la întrebarea asta –, ați știut despre faptul că se lucra la adâncirea canalului Bîstroe? Pentru că toate sursele arată că și dumneavoastră, la Ministerul de Externe, și premierul, și președintele țării știau de anul trecut despre aceste operațiuni de adâncire, la care, revin, nu trebuie să mai așteptați măsurătoarea, știți deja ce s-a întâmplat!
Astăzi, domnule ministru, întreaga țară, de la Nistru până la Tisa, sărbătorește împlinirea a 105 ani de la unirea Basarabiei cu România.
Să știți că tăcerea aceasta pe care ați avut-o față de situația etnicilor români din Ucraina, față de felul în care serviciile de informații din Ucraina au terorizat etnicii români din Transcarpatia și i-au forțat și au blocat trecerea lor sub jurisdicția Patriarhiei Române, mă face să mă gândesc la niște versuri foarte actuale cu privire la Federația Rusă și la tăcerea noastră:
„De acolo unde s-a sfârșit pământul
Vin oameni să ne ia pământ și frați
Și-n fața lor abia rostim cuvântul
Și prin tăcere suntem vinovați.”
N-aș vrea, domnule ministru, pentru că aveți și merite în diplomație, să vă spun nimic altceva decât faptul că ați tăcut și n-ați luat atitudine față de interesul cetățenilor români din jurul granițelor.
## Mulțumesc.
Urmează dezbaterile din partea grupurilor parlamentare. V-am spus la începutul ședinței repartizarea.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Cristea Andi-Lucian.
Vă rog.
## **Domnul Andi-Lucian Cristea:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,
Stimați colegi,
În luna decembrie, un guvern de rătăciți prin Europa, care încearcă să-și rezolve problemele pe seama altora, fără succes, ne-a blocat aderarea la Schengen.
În loc să vină aici, la ora Guvernului, Bogdan Aurescu a ales să meargă în Parlament la Chișinău.
Eu, personal, am fost foarte surprins și doar mai târziu am înțeles că a procedat corect. Atunci când Parlamentul de la Chișinău a votat limba română ca fiind limba de stat în Republica Moldova, domnul Aurescu a fost unde trebuie și a făcut ceea ce trebuie.
Poate că domnul Aurescu nu are instinctele noastre de comunicare politică, pentru că domnia-sa nu este om politic. Domnul ministru Aurescu este diplomat de carieră și, fiind diplomat de carieră, face ce știe el mai bine – performanță în gestionarea politicii externe românești.
Stimați colegi,
Poate cei mai înflăcărați dintre dumneavoastră nu au cele mai bune idei și propuneri de acțiune în materie de politică externă.
În același timp, domnule ministru, oamenii sunt atrași mai mult de povești și emoții decât de fapte brute sau evidențe.
În Parlament și în comunicarea politică, prezența fizică și o poveste puternică pot fi mai convingătoare decât un program sau o propunere fundamentată și detaliată.
## Domnule ministru,
Vă adresăm rugămintea să dialogăm mai des în Parlament, deoarece colaborarea și comunicarea deschise sunt cheia succesului nostru comun.
Atunci când oamenii își pierd încrederea și credința, mai grav decât pierderea acestora este faptul că atunci oamenii vor crede orice.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul IonuțMarian Stroe.
Vă rog, domnule deputat.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,
Văd, într-adevăr, astăzi, o ocazie foarte bună să ne uităm cum poate fi reprezentat cu adevărat interesul României, cine este, practic, de partea României și cine folosește asta drept pretext, pentru că cei care ne-au chemat astăzi pentru a susține această oră a Guvernului ar fi cam ultimii care ar trebui să vorbească despre acest lucru. De un an de zile, de la începutul războiului din Ucraina, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, alături de președintele Klaus Iohannis, alături de întregul Guvern, a pus efectiv România de partea bună a istoriei.
Voci din sală
#25431Aaa! Aaa!
## **Domnul Ionuț-Marian Stroe:**
Pentru că s-a lucrat, pe de o parte, la securitatea României, care trebuia reconfirmată și garantată, s-a lucrat pentru a întări alianțele României, s-a lucrat pentru ca Putin și Rusia să fie tratați drept niște agresori și să fie izolați de restul lumii civilizate și democratice
și pentru ca prezența militară NATO – da, știu, vă deranjează! – în România să asigure ceea ce toți cetățenii acestei țări își doresc: liniște și încredere.
Și, în timp ce ministrul de externe reușea ca acest interes național să fie întărit, s-a declarat, dragi colegi din AUR, o adevărată morișcă a dezinformării, pe care ați întreținut-o și ați insinuat mereu că Occidentul ne vrea răul.
Ați folosit orice fel de motiv să distorsionați realitatea din războiul dus de Putin. Ați încercat o retorică antidemocratică, care, în mod evident, poate fi considerată un instrument al influenței ruse în România și este evident că vă deranjează orice fel de act de condamnare a regimului lui Putin, despre care evitați să spuneți lucruri. Practic, nu spuneți nimic, de parcă n-ar fi existat acest lucru.
În schimb, găsiți aproape zi de zi motive...
## **Domnul Ringo Dămureanu**
**:**
Cine ți-a scris textul?
Domnule Dămureanu, vă rog!
## **Domnul Ionuț-Marian Stroe:**
...să-i scoateți motivați pe cei care într-adevăr sunt victimele acestui război, pe vecinii ucraineni.
Ultima ispravă este avalanșa de fake news și avalanșa de spectacol caraghios lansat despre canalul Bîstroe.
Nu vă interesează, în mod evident, dialogul instituțional între cele două țări, dintre MAE, Guvernul românesc și Guvernul ucrainean, nu vă interesează pozițiile ministerelor transporturilor din cele două țări, nu vă interesează chestiunile tehnice legate de dragarea aluviunilor.
Repetați, într-adevăr, un discurs pe care, probabil, vi l-a scris cineva probabil mai de la est.
Și, în privința Schengen, în timp ce ministrul Bogdan Aurescu reușea să aducă alături de România toate țările importante ale Europei, cu o singură excepție...
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**
**:**
Două excepții!
...o știți foarte bine, Austria, convingând mari puteri, de exemplu, Franța sau Germania, să susțină activ implicarea în spațiul Schengen...
Domnule Stroe, vă rog să apropiați de final.
...dumneavoastră v-ați alăturat...
Am să închei!
...v-ați alăturat exact forțelor politice din Europa care se opun obsesiv aderării României la Schengen.
Iată, dragi colegi, cum, practic, vă deconspirați adevăratele intenții, cu fiecare gest și acțiune...!
Timpul, că spune numai prostii! Timpul!
Domnule Stroe, vă rog!
Și, în concluzie, haideți să lăsați aceste vorbe mari în legătură cu interesul național, pentru că miza dumneavoastră nu este Bogdan Aurescu...
Mulțumesc.
...miza dumneavoastră este poziționarea României alături de Vest și alături de lumea liberă!
Mulțumesc, domnule Stroe.
## **Domnul Ionuț-Marian Stroe:**
Vă mulțumesc.
Prima intervenție din partea Grupului USR, domnul Moșteanu, liderul de grup.
Vă rog.
Aveți 5 minute, împreună cu domnul Bulai.
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**
Da, vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună ziua, colegi!
Bună ziua, domnule ministru!
Domnule ministru,
Am aflat de la dumneavoastră despre Schengen că totul a fost în ordine, ați făcut tot ce trebuie, însă realitatea este că e ca în bancul ăla: „Operația reușită, pacientul e mort.”
Despre Bîstroe ați spus că este propagandă rusă. Colegii dumneavoastră de la PNL spun că e „morișca dezinformărilor”.
Și vă reamintesc cine a lansat această dezbatere în spațiul public: vicepremierul Guvernului din care faceți parte, ministrul transporturilor, Grindeanu, pe 1 martie.
Dacă e cineva care a făcut dezinformare, „morișca dezinformărilor” și propagandă rusă, atunci acesta este colegul dumneavoastră, domnule ministru, și trebuie să vă asumați acest lucru!
Dar vrem să știm, vrem să aflăm răspunsuri de la dumneavoastră, pentru că nu le-am aflat mai devreme. Răspunsuri!
De ce ați ratat aderarea României la Schengen? De ce românii sunt obligați să stea în continuare la cozi în aeroporturi?
De ce transportatorii pierd miliarde din cauza acestui eșec?
De ce țările noastre au reușit acolo unde România eșuează de ani de zile?
De ce croații intră în SUA fără vize și noi nu? De ce polonezii au ajuns un model de curaj pentru întreaga lume? Sunt văzuți ca liderii Europei de Est, în timp ce noi ajungem oaia neagră a Europei, conducem în topul euroscepticismului.
## Domnule ministru,
De aproape 4 ani de zile toți românii așteaptă o explicație oficială și asumată despre cum s-a ajuns la umilirea României, prin impunerea în Consiliul JAI a unui vot pentru care se știa sau trebuia să se știe că nu există susținerea necesară la acel moment, o explicație și o asumare pe care România o tot așteaptă de atunci, care n-a venit nici de la dumneavoastră, nici de la președintele Iohannis, cel care este responsabil de politica externă a României, care, din păcate, consideră că rezultatele politicii externe se măsoară numai în zile de vacanță cu escale la Sibiu, se măsoară în zile de schi, golf sau poze la piramide.
Asta este realitatea! Din păcate, o asumare care lipsește și din partea ministrului Bode, cel care a negociat!
Toți ați tăcut, toți ne-ați lăsat să înțelegem că ați făcut tot ce trebuie, dar n-a ieșit. Nu de asta sunteți, domnule ministru, puși acolo nici dumneavoastră, nici domnul Bode, nici domnul Iohannis, nici șeful dumneavoastră de Guvern, domnul Ciucă. Sunteți puși acolo să rezolvați niște probleme și, atunci când nu le rezolvați, să vă asumați eșecuri, să veniți în fața românilor cu răspunsuri. Pentru că, orice ați spune dumneavoastră și v-am auzit și mai devreme, ceea ce s-a întâmplat cu dosarul Schengen este, oricum l-ați împacheta, un eșec major al modului absent, umil, incompetent și neasumat în care Guvernul PSD–PNL și președintele Iohannis fac politică externă de ani buni de zile.
Și eu vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Biró Rozália-Ibolya.
Doamna președinte, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Domnule ministru,
„Realismul în politica externă înseamnă o considerare atentă a tuturor aspectelor pertinente legate de o problemă, înainte de a lua o decizie. Acesta este singurul mod prin care poți să ajungi la opoziție de la poziția unde te afli într-o altă poziție”, spune Henry Kissinger.
Pe 8 decembrie 2022, JAI a respins aderarea României la spațiul Schengen.
UDMR, din primul moment, s-a poziționat clar:. „Vetoul Austriei este o atitudine incorectă, imorală, lipsită de
argumente solide, arătând un joc politic mizerabil”, afirma președintele UDMR, Kelemen Hunor.
Știam cu toții că România îndeplinește toate criteriile de aderare. Obiectivele atinse, diplomația României, instituțiile din România i-au convins, pe rând, pe toți cei care au fost critici înainte de octombrie–noiembrie 2022 în privința susținerii noastre: Franța, Germania, Finlanda, Olanda și Suedia.
Trebuie să ne fie clar tuturor că schimbarea bruscă, imprevizibilă a atitudinii Austriei nu este imputabilă României și nici instituțiilor românești. Nu a existat nicio explicație logică pentru care România ar fi trebuit să se aștepte la o astfel de atitudine din partea cancelarului Austriei, cu atât mai mult cu cât relațiile bilaterale cu Austria au fost întotdeauna foarte bune.
Această schimbare de ultim moment, care i-a luat prin surprindere chiar și pe reprezentanții instituțiilor austriece, a fost decisă în mod nedrept față de România, pentru a pune presiune pe Comisia Europeană, astfel încât să obțină o listă de acțiuni în domeniul migrației, cu care să se poată prezenta ulterior în fața electoratului propriu.
Analiza obiectivă a trecutului cere să ne punem întrebarea: am făcut tot ce s-a cerut ca să aderăm la spațiul Schengen? Și la această întrebare răspunsul este „da”. Am făcut tot ce s-a putut pentru atingerea acestui scop? Din retrospectiva celor 16 ani de pregătire și adoptare a măsurilor necesare, de la momentul aderării României la Uniunea Europeană și asumării obiectivelor de aderare la spațiul Schengen, putem afirma că nu, pentru că întotdeauna se poate face mai mult.
Vă rog să finalizați!
## **Doamna Biró Rozália-Ibolya:**
...ce se întâmplă dacă rezultatele arată că Ucraina a procedat la dragarea de adâncire a albiei? Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Domnul deputat Axinia Adrian-George, Grupul AUR.
## **Domnul Adrian-George Axinia:**
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru Aurescu,
Ne aflăm într-un moment de inflexiune atât de mare, încât axa geopoliticii este pe punctul de a se schimba, sunt forțe tectonice care se reașază. Se construiește o lume nouă, politic, economic, energetic, social și cultural.
Vrem să ne spuneți, domnule ministru, unde e locul și care e rolul României pe noua hartă de putere și influență a lumii, care e proiectul de țară pe politică externă al administrației Iohannis și al ministerului pe care îl conduceți?
Vă întreb acest lucru deoarece pare că v-ați pierdut busola și ați renunțat la obiective care, până mai ieri, erau de importanță strategică majoră.
Și argumentez afirmația mea.
Concret, mă uit la ceea ce au reușit să facă în acest an, de când a început „marea resetare”, polonezii, doar pentru simplul fapt că au înțeles pe ce pământ se află. Au devenit nu doar „locomotiva” întregii Europe Centrale și de Est, ci și o putere relevantă în Uniunea Europeană. Vocea Varșoviei se aude în unele momente mai tare decât a Berlinului sau a Parisului. Acolo s-a dus Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, atunci când a venit în Europa.
## Domnule ministru,
De ce nu a venit președintele Biden în România? De ce Polonia poate, și noi nu?
L-am ascultat pe președintele Iohannis care spunea zilele trecute că România nu trebuie să se gândească la un termen anume pentru aderarea la zona euro. Această declarație este o rușine pentru țara noastră.
În 2014 îndeplineam toate criteriile. Mai trebuiau făcute demersuri juridice.
După 9 ani de domnie a președintelui Iohannis, cu guverne succesive ale PSD, PNL și USR, nu mai îndeplinim niciun criteriu. Este o contraperformanță îngrozitoare și care ne arată că în țara noastră situația economică s-a degradat semnificativ și ați uitat toate lucrurile pe care le-ați promis românilor.
În plus, vă reamintesc faptul că o țară precum Croația, intrată în Uniunea Europeană în 2013, mult după România, a reușit să intre în zona euro și în Schengen de la 1 ianuarie 2023.
Domnule Bulai, vă rog. Un minut și o secundă.
Vă rog.
## **Domnul Iulian Bulai:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Rareș Bogdan, pe unde ești, pe unde te-ai ascuns? Trebuia să vii și să ne spui cum reformezi MAE în 30 de zile!
## Pavelică, pe unde ești?
Ești cu săbiuța pe Facebook, dar, când să vorbești în fața lumii, să te justifici, nu ești aici!
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Procedură!
Despre ce vorbește?
## **Domnul Iulian Bulai:**
...pentru că vă sabotați unii pe alții unii dintre voi!
Spre deosebire de ultranaționaliștii care își atacă membrii Guvernului din interior, eu vreau să spun că mi-aș fi dorit să fie mai multă și mai bună comunicare despre tot ajutorul pe care românii și România îl fac pentru Ucraina și pentru Republica Moldova. Acesta este reproșul meu.
Acum câteva zile am avut un ministru de afaceri de externe dintr-o mică țară baltică care a primit cea mai înaltă medalie de recunoaștere a aportului țării lui pentru Ucraina. Noi facem atât de mult bine și primim foarte puține înapoi pentru că eu cred că comunicăm destul de prost și se poate mai bine.
Dar vreau să vorbesc despre ICR.
O voce din sală
#39877Timpul!
Nu este o instituție pe care o coordonați direct, dar aveți acolo competența de a aviza. În Ungaria ați trimis o persoană care nu vorbește limba maghiară, ci engleză și spaniolă.
O voce din sală
#40120Timpul!
La Londra este o doamnă care cântă manele...
Domnule Bulai!
...sper să nu ajungă la Tokyo! De asemenea, la Chișinău...
Domnule Bulai...
...va ajunge cu avizul MAE o doamnă care l-a moștenit pe oligarhul Plahotniuc.
...din nefericire...
Acest lucru nu este posibil. Sper ca Parlamentul României să nu gireze cu încredere...
Din nefericire, domnul Moșteanu n-a fost foarte generos cu dumneavoastră.
Vă rog, finalizați! Mulțumesc.
...un urmaș al oligarhului care subminează interesele României cu...
Domnule Bulai!
...10.000 de dolari pe lună. Aveți o poziție importantă...
Domnule Bulai, mulțumesc!
...de a bara această manipulare...
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Bulai:**
...și subminare.
Vă rog să-i opriți microfonul domnului Bulai! Mulțumesc.
Domnul Ganț, din partea deputaților aparținând minorităților naționale.
Vă rog.
## Domnule președinte,
Domnule ministru al afacerilor externe,
Doamnelor și domnilor deputați,
Astăzi, AUR invocă un așa-zis eșec al ministrului de externe în ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen.
Nu vreau să polemizez, ci doresc să vă împărtășesc opinia mea asupra acestui subiect, din perspectiva unuia care a urmărit procesul din primul moment, de când s-a pus problema.
După cum cunoaștem, începând cu 2011, România a îndeplinit criteriile de aderare la spațiul Schengen.
Aderarea nu s-a produs din cauza faptului că subiectul a fost transformat de către unele state membre dintr-unul tehnic într-unul politic, fiind legat inclusiv de MCV.
Repetatele încercări de aderare s-au lovit de interese politice interne meschine ale unor state membre, la fel cum s-a întâmplat anul trecut cu Austria.
Toate eforturile politico-diplomatice ale Președinției, Parlamentului și Ministerului de Externe nu aveau cum să anihileze aceste interese.
Totuși, în perspectiva discuției din decembrie, am înregistrat succese diplomatice importante.
Negocierile ministrului de externe cu omologii săi din spațiul Schengen au asigurat susținerea demersului pe scară largă și în mod special de către Germania și Franța, care au intervenit activ până în ultima clipă în favoarea noastră, dar au reușit să convingă și Finlanda, Suedia și, mai ales, Olanda.
Alături de Parlament și Ministerul Justiției, MAE a contribuit la încheierea aplicării MCV-ului pentru țara noastră, ușurând astfel accesul în Schengen.
Austria nu a ridicat semne de întrebare niciodată până la finalul lunii noiembrie.
Vă rog să încheiați!
...inclusiv aderarea la Schengen, și o vom face și în continuare, indiferent de climatul politic intern, respectiv de cine este la guvernare sau în opoziție.
Vă mulțumesc pentru atenție.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Mulțumesc.
Domnul Lupu Andrei-Răzvan, deputat neafiliat. Vă rog.
Domnule Focșa, haideți! Nu, nu, nu, haideți să vă arăt! Vă rog, domnule Lupu.
## **Domnul Andrei-Răzvan Lupu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,
Vă rog să-mi iertați lipsa de etichetă, dar nu voi vorbi despre dumneavoastră, deși nu ar ajunge nici măcar 10 minute pentru a discuta despre ce ar fi putut să facă și ce ar fi trebuit să facă și MAI, și MAE, și Guvernul în ceea ce privește dosarul Schengen.
În schimb, voi folosi timpul foarte scurt pe care îl am la dispoziție pentru a denunța cât se poate de clar, de ferm ceea ce face astăzi AUR...
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Mulțumim.
## **Domnul Andrei-Răzvan Lupu:**
...legat de multe subiecte.
În plină criză a pensiilor speciale, în plină criză privind ASF, astăzi, AUR și-a adus aminte de canalul Bîstroe; și-a adus aminte și acum 3 săptămâni de canalul Bîstroe, un subiect care există de cel puțin 6-7 ani.
Și-au adus aminte tot astăzi de aspecte precum situația minorităților române, și-au adus aminte de serviciile secrete din Ucraina care terorizează românii. Astăzi, când avem multe alte probleme, inventează subiecte.
Aș vrea să vă spun foarte scurt, domnule Simion. Diseară, când terminați ședința, mergeți, sunați la Kremlin și spuneți-le că nu v-a ieșit astăzi.
Vă rog să finalizați!
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2023
## **Domnul Andrei-Răzvan Lupu:**
Mai încercați altă dată!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Vă rog să finalizați. Mulțumesc. Domnule Simonis, vă rog.
E o dezbatere domestică.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,
Despre „noua hartă de putere a lumii”, ca să citez, nu vreau să vorbesc, nu știu vreo nouă hartă de putere a lumii. Sunt unii care visează la ea, e adevărat, și s-ar putea să nu li se îndeplinească aceste visuri. Asta pe de o parte.
Pe de altă parte, stimați colegi, pentru că timpul e foarte scurt, n-am să mă refer foarte mult la textul invitației de astăzi, textul care a stat la baza invitației de astăzi. În schimb, am să vă citesc trei declarații și la final am să vă spun cine a făcut aceste declarații.
Prima: „Poziția Guvernului austriac va rămâne în istorie ca un act de discriminare.”
A doua: „Poziția Guvernului austriac este îngrijorătoare și nejustificată.”
A treia: „Votul Austriei este o nedreptate.” Am încheiat citatele.
Declarațiile, cele trei, au fost făcute de președintele Uniunii Salvați România, domnul Cătălin Drulă. Păi, dacă e o nedreptate, dacă e o discriminare...
Timpul!
...și dacă e periculoasă...
Timpul!
...nu înseamnă că pe drept...
Taie-i microfonul! Timpul!
...și din toate celelalte argumente...
Vă rog și pe dumneavoastră...
...arată că România...
...să finalizați.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
...și-a făcut treaba și că decizia Austriei a fost una abuzivă?
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**
**:**
Taie-i microfonul șefului tău!
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Și eu vă mulțumesc. Domnule ministru, La final, vă rog.
Din cele 5 minute, mai aveți 3, pentru că două le-ați folosit la începutul intervenției.
## **Domnul Bogdan Lucian Aurescu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Mă bucură interesul AUR pentru Schengen, mai ales că înainte de decembrie nu am văzut nicio poziție sau acțiune de susținere pe acest subiect.
În ce privește Bîstroe vreau să vă spun că, într-adevăr, nu am știut de vreo lucrare de dragare, pentru că nici Ucraina, nici altă autoritate română nu ne-au semnalat acest lucru. Ministerul de Externe nu are cum să verifice aceste chestiuni.
## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa**
**:**
Spuneți-ne: ce-ați căutat la Dublin?
## **Domnul Bogdan Lucian Aurescu:**
În ce privește etnicii români din Ucraina, da, ne preocupăm de soarta lor și chiar lucrăm pentru asta.
În ceea ce privește alte acțiuni legate de planul de acțiune pe Schengen, vi l-am expus, cred că este foarte clar: acționăm pentru a obține sprijinul Austriei, însă ceea ce, sigur, nu putem controla este dinamica politică internă din Austria, doar atât. În rest, ne vom face datoria până la capăt.
În ce privește axa geopolitică, singura axă geopolitică pe care România o merită și pentru care se bate este cea în NATO, în Uniunea Europeană și prooccidentală, în parteneriatul strategic cu Statele Unite; nu există niciun fel de dubiu din acest punct de vedere.
În ceea ce privește marile evenimente pe care le organizăm: spunea domnul Moșteanu că nu mai suntem pe vreo listă, oarecare. Este ciudat! Anul trecut am organizat la București ministeriala de externe NATO și Conferința de Securitate de la München, în formatul liderilor de la München, aducând la București toată elita diplomatică euroatlantică, pentru câteva zile.
În acest an vom organiza Summitul celor Trei Mări.
Tot anul trecut am organizat și vom organiza și anul acesta trilaterala cu România și cu Ucraina, trilaterala cu Polonia și cu Turcia.
## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa**
**:**
Dar la Dublin? La Dublin?
De asemenea, în aprilie vom organiza Conferința de Securitate privind Marea Neagră, împreună cu Ucraina, sub Platforma Internațională Crimeea, și așa mai departe.
Deci multe evenimente pe care le organizăm la București. Bucureștiul contează în relațiile internaționale de astăzi din Europa. În rest, dacă...
Sunt acuzat că susținem Ucraina sau Republica Moldova.
Basarabia e România!
## **Domnul Bogdan Lucian Aurescu:**
Eu mă bucur că doamna Maia Sandu a considerat că Republica Moldova are un al doilea ministru de externe care sunt eu, pentru că este în interesul României și al cetățenilor români, al securității României și al cetățenilor români, să sprijinim atât Republica Moldova, cât și Ucraina. Vă mulțumesc.
## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa**
**:**
La Dublin? Ce-ați căutat dumneavoastră acolo?
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Și eu vă mulțumesc. Am finalizat dezbaterile. Declar ședința închisă.
Și vom continua cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.
Aștept și eu dosarul.
## PAUZĂ
* * *
## DUPĂ PAUZĂ
Obiectivele strategiei de transformare digitală, automatizare și dezvoltare ale Companiei Naționale „Poșta Română” – SA sunt cuprinse în Memorandumul privind dezvoltarea, modernizarea și diversificarea economică a companiei, prin digitalizare, automatizare, robotizare și tehnologizare.
Pe termen scurt și mediu, acestea se pot evidenția astfel:
– digitalizarea – implementarea de sisteme de software administrativ, operațional și financiar;
– automatizarea – reproiectarea rețelei de centre de tranzit și a huburilor logistice proprii;
– robotizarea – introducerea de soluții de muncă aplicabile secolului XXI, dezvoltate de mediul economic privat; automatizarea robotizată a proceselor, respectiv Robotic Process Automation, pentru realizarea unor activități mult mai rapid, reducând astfel timpul de execuție și predispoziția la erori;
– tehnologizarea – prin dotarea logistică a companiei cu terminale, imprimante, mijloace de transport cu emisii reduse de noxe, ghișee și cutii poștale digitale.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.
Domnul Brian Cristian – „Organizarea și funcționarea Biroului de Turism pentru Tineret”; 1.167B.
Vă rog, domnule Brian.
Doamna Pârcălabu? Nu este.
Domnul Aelenei Dănuț – „Condițiile impuse Sanatoriului Balnear și de Recuperare Techirghiol cu privire la exploatarea nămolului terapeutic din lacul Techirghiol”; 1.151B.
Domnul Marius-Tiberius Brădățan?
O voce din sală
#53451Nu a ajuns.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Nu a ajuns. Doamna Gliga Dumitrița? Domnul Toma Ilie – „Risc seismic”; 1.160B. Cătălin Mihai Micu? Vă rog.
A, l-ați primit? Este în regulă? Nu mai e nevoie. Domnul Zetea Gabriel? Nu. Zetea Gabriel... Ministerul Justiției?
Ministerul Justiției este? Domnul Mihai Pașca? Nu e. Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru? Nu.
Domnul Toma Ilie, cu Poșta... „Managementul Poștei Române”; ați primit sau doriți...?
Vă rog.
Domnul Marius Viorel Poșa, secretar de stat.
**Domnul Marius Viorel Poșa** _– subsecretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării_ **:**
Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Stimate domnule deputat Ilie Toma,
La interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu subiectul „Care este stadiul digitalizării la Compania Națională «Poșta Română» – SA” vă comunicăm următoarele:
Haideți, domnule deputat, să faceți cuvenitele remarci, într-un minut.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Răspunsurile, răspunsul pe tema digitalizării, da, este profesionist.
Eu nu acuz că nu avem profesioniști care conduc Ministerul Cercetării, Inovării, chiar sunt impresionat totdeauna de răspunsurile pe care le dau și domnul ministru Burduja, și domnul secretar de stat, îi felicit, dar aici este vorba despre ceva mai mult. Este vorba despre o aplecare și despre a vedea cum funcționează cu adevărat Poșta Română, că, până implementăm toate acele sisteme digitale, încă lucrăm în sistemul nostru clasic și acolo sunt probleme. Sunt probleme de la poștașul care duce pensia până la alte plăți și corespondențe care se fac prin Compania Națională „Poșta Română”.
Deci despre asta este vorba: aveți mai multă aplecare. Repet, nu acuz profesionismul cu care conduceți instituția, ci acuz ceea ce se întâmplă în Compania „Poșta Română”. Și vedeți că mai am vreo două întrebări la care am primit răspunsul și trebuie discutat mai concret.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc mult.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Revenim la 1.151B – Techirghiol. Domnul Brădățan Tiberius-Marius. Vă rog.
**Domnul Marius-Tiberius Brădățan** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**
Bună ziua!
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule deputat,
Referitor la interpelarea dumneavoastră privind „Condițiile impuse Sanatoriului Balnear și de Recuperare Techirghiol cu privire la exploatarea nămolului terapeutic din lacul Techirghiol” vă comunicăm următoarele:
Agenția Națională pentru Resurse Minerale, prin Compartimentul Inspecției Teritoriale pentru Resurse Minerale Constanța, vizează anual un program de exploatare în vederea protecției și exploatării raționale a rezervelor de nămol sapropelic terapeutic, condiționat de îndeplinirea următoarelor măsuri:
– să se urmărească și să se respecte riguros programarea prevăzută în programul de exploatare;
– zonele supuse extracției să fie balizate și să se urmărească exploatarea integrală a nămolului;
– unitatea să actualizeze studiile farmacodinamice cu periodicitate, în modul stabilit de organele abilitate ale Ministerului Sănătății;
– obligativitatea achitării redevențelor miniere;
– obligativitatea monitorizării returnării în lac a nămolului uzat, pentru a se asigura regenerarea rezervei;
– marcarea în teren a perimetrului de protecție sanitară – zona cu regim sever;
– obținerea autorizației de gospodărire a apelor, cu respectarea prevederilor acesteia și înaintarea către Compartimentul Inspecției Teritoriale Constanța;
– colaborarea permanentă cu Agenția Națională a Apelor Române;
**:**
Îmi transmiteți răspunsurile?
Da...
Oricum, mai aveți 4 secunde.
...este și răspunsul în scris.
Mulțumesc.
## **Domnul Marius-Tiberius Brădățan:**
Și, desigur, sunt precizate toate..., răspunsuri la toate întrebările dumneavoastră.
Și vă asigurăm că există un control, pentru a avea o activitate cât mai lungă...
## **Domnul Dănuț Aelenei**
**:**
Cât la sută se exploatează din...?
Mulțumesc. Dar nu vreți să continuați discuția în...
Putem discuta, sigur.
...aici, unul lângă altul? Mulțumesc.
Ministerul Energiei, adică pozițiile 13, 14, 15 și 16, solicită amânare.
La fel pentru 17 și 18. Mulțumesc. Declar ședința închisă.
## _Ședința s-a încheiat la ora 17.06._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#59784„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|452058]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 43/7.IV.2023 conține 12 pagini.**
Prețul: 60 lei
Votul din decembrie a evidențiat un nivel european enorm de simpatie și susținere pentru România.
Am continuat intens demersurile politico-diplomatice, construind pe tot ceea ce am obținut până acum. Nu trebuie însă create așteptări grăbite, mai ales că înainte de alegerile din landul Salzburg din 23 aprilie e dificil de așteptat o modificare de poziție.
Din decembrie și până acum am discutat cu toți omologii mei din cele 23 de state membre ale UE și ale Schengen și am obținut nu doar reconfirmarea susținerii tuturor, cu excepția Austriei, ci și efectuarea de demersuri active față de Viena.
Subliniez și sprijinul ferm al Olandei, reiterat și la vizita din ianuarie a omologului meu, care a spus clar că Olanda nu a votat contra României și că se va implica activ în favoarea aderării noastre.
Am mobilizat și mediul de afaceri austriac, state și entități influente din afara UE.
Suntem în contact permanent cu președinția suedeză și următoarea, a Spaniei, ambele foarte favorabile României. Demersurile pe lângă Austria continuă, MAE acționând în strânsă cooperare cu Ministerul de Interne.
Am avut numeroase discuții cu ministrul de externe austriac, telefonic, la Davos, la München, la Consiliul Afaceri Externe, inclusiv săptămâna trecută.
Am agreat încă din ianuarie organizarea de discuții tehnice la nivelul ministerelor de interne, partea austriacă arătând că este indicat ca ministerele de interne să gestioneze aspectele de fond, iar ministerele de externe să faciliteze dialogul.
Astfel, Ministerul de Interne e în curs de elaborare cu Ministerul de Interne austriac a unui plan bilateral de lucru în implementarea concluziilor Consiliului European din februarie privind contracararea migrației ilegale și a lansat cu Comisia Europeană un proiect-pilot de bune practici la frontiera cu Serbia, ce prevede implementarea de măsuri eficiente din domeniul azilului, returnărilor, managementului frontierelor.
De altfel, am contribuit substanțial la concluziile Consiliului European din februarie, ce au fost salutate de cancelarul austriac.
Vom continua demersurile la toate nivelurile, alegând calea insistențelor, argumentelor, diplomației, care nu face neapărat titluri de presă, dar este responsabilă, solidă și de tip european.
Tot această cale e abordarea corectă pentru dosarul „Bîstroe”.
MAE a acționat permanent și prompt, conform competențelor sale, inclusiv în ultimele două luni de la apariția semnalelor publice privind dragările, chiar dacă nu toate demersurile au fost publice.
Repet faptul că, până când informația a apărut public, în februarie, MAE nu a fost informat de către Ucraina sau de către autoritățile cu atribuții în domeniu că partea ucraineană face dragaj de adâncire pe Chilia și Bîstroe. Nici ulterior nu am primit confirmări în acest sens.
MAE a transmis Comisiei Europene, pe 16 februarie, precum și anterior, inclusiv în 2022, că România nu e de acord cu includerea brațelor Chilia și Bîstroe în TEN-T.
M-am aflat în dialog permanent cu omologul meu Kuleba, direct, pe 18 februarie, la München, 23–24 februarie, la New York, și am fost continuu în contact și în aceste zile.
În toate discuțiile cu Ucraina, MAE a solicitat inclusiv în scris să înceteze imediat și să se abțină de la efectuarea oricăror dragaje de adâncire.
De altfel, partea ucraineană a încetat orice fel de dragaj. La 20 februarie, la invitarea ambasadorului Ucrainei la MAE, am cerut acceptul pentru măsurători de verificare, iar Ucraina a propus ca ministerele transporturilor să aibă discuții pe subiect.
În urma demersurilor MAE, acestea au demarat pe 3 martie, prilej cu care Ucraina a transmis acordul său pentru măsurători.
Pentru obținerea acestui acord am fost în contact repetat cu omologul ucrainean și am susținut permanent, în backup diplomatic, demersurile directe ale punctelor de contact din cele două ministere ale transporturilor.
În urma acestor demersuri, inclusiv prin discuții tehnice cu ministrul Kuleba, a fost obținut și permisul tehnic de acces din partea armatei ucrainene, acordat în condițiile foarte dificile ale stării de război, iar măsurătorile tehnice au demarat cu navele noastre, pe 17 martie, pe cea mai mare parte a porțiunii ce trebuie măsurată. Ulterior, a fost obținut și permisul tehnic de acces pe restul sectoarelor, inclusiv pe Bîstroe, cu navele ucrainene, în aceleași condiții tehnice și cu participarea experților români.
Așa cum a exprimat public Ministerul român al Transporturilor, această formulă a fost justificată de condițiile de război.
Sâmbătă, 25 martie, a fost convenit între punctele de contact ale ministerelor transporturilor și planul concret de măsurători pe aceste ultime sectoare, inclusiv pe Bîstroe, iar măsurătorile au reînceput ieri.
Este important să așteptăm cu calm datele măsurătorilor, apoi acestea trebuie interpretate, iar ulterior sunt necesare evaluări de mediu, pentru a vedea dacă a existat impact de mediu, apoi vom trage o concluzie.
Și reamintesc că, potrivit Ministerului român al Mediului, măsurătorile punctuale făcute în februarie de Apele Române pe Chilia indică absența unor modificări semnificative față de 2017.
Dar, repet, în funcție de toate aceste constatări factuale și concluzii, vom putea decide, punând la masă toți decidenții, demersurile ulterioare, inclusiv în relația cu partea ucraineană, însă este necesar un dialog civilizat, demn de secolul XXI.
Unele voci au zis că MAE nu a fost suficient de ferm cu Ucraina. E o temă falsă. De fapt, imaginea externă a României a fost atacată de propaganda rusă, care a încercat să folosească dosarul „Bîstroe” pentru a bloca sprijinul României pentru Ucraina.
MAE reprezintă imaginea României în străinătate. Ucraina este un stat devastat de război. În fiecare zi, bombele ruse omoară copii și femei, nevinovați. Poate unii s-au obișnuit cu știrile despre război; eu am fost însă la Irpin și Borodianka și nu pot uita.
Apărăm permanent interesele României în toate dosarele și este în interesul direct al României și românilor să sprijinim Ucraina cu tot ce putem pentru a câștiga acest război. Susținerea Ucrainei înseamnă mai multă securitate pentru România.
Nu este în interesul României ca Rusia să ajungă la gurile Dunării.
Vă mulțumesc.
Munca și politica, stimați colegi, sunt activități, nu sunt identități.
Munca și politica – externă sau internă – sunt despre acțiunile noastre și impactul pe care îl avem asupra societății, nu despre etichetele sau categoriile în care suntem plasați.
Tocmai de asta, din păcate, se vede cu ochiul liber, Bucureștiul nu mai e în niciun fel vreo destinație a evenimentelor politice majore sau a liderilor politici ai partenerilor noștri.
Aici suntem, domnule Aurescu, absenți și neimplicați în marile dezbateri. Singura dezbatere majoră pe care am văzut-o din partea dumneavoastră a fost cea cu Rareș Bogdan.
Nu asta ne interesează. Ne interesează să aflăm răspunsuri și vrem răspunsuri de la dumneavoastră: când și cum vom afla despre Bîstroe, detalii, când și ce pași faceți pentru a ne ajuta, pentru a ajuta fiecare român să beneficieze de avantajele intrării în Schengen?
Mulțumesc.
Esențial este, în acest moment, ce am făcut din 8 decembrie 2022 până în prezent.
Încă din primele zile ale acestui an, MAE a început „ofensiva” diplomatică pentru promovarea acestui obiectiv atât de important al României.
Dialogul la cel mai înalt nivel dintre cei doi președinți de stat, urmat de retrimiterea ambasadorului României, Emil Hurezeanu, la Viena, a însemnat reluarea dialogului cu Austria.
Este important că s-a obținut reconfirmarea susținerii din partea statelor membre ale UE care sunt și state ale Schengen. Avem siguranța că beneficiem, în continuare, de capitalul clar de simpatie și de susținere.
Legat de problema cu canalul Bîstroe aș dori să pun întrebarea domnului ministru: cum s-a derulat dialogul diplomatic pe acest subiect cu partea ucraineană, ce s-a întâmplat...
De ce Croația poate, și noi nu?
Domnule ministru,
Trebuie să recunosc că ați făcut și lucruri memorabile pe politică externă.
De exemplu, ați transformat Administrația Prezidențială în cea mai luxoasă agenție de turism din România și ați umplut ambasadele și consulatele de sinecuriști și ați ridicat manelele la rangul de politică de stat, prin Institutul Cultural Român. Și aceste lucruri demonstrează că politica externă a României este în derivă.
## Domnule Aurescu,
Luați-vă colacul de salvare și plecați din Guvern înainte de „rotativă”! Demisionați!
Vă amintesc că, în data de 16 noiembrie, a avut loc la București o întrunire în formatul Salzburg și la finalul acestei reuniuni s-a emis o declarație clară: „România și Bulgaria pot accede la spațiul Schengen”, chestiune semnată și susținută de Ministerul de Interne din Austria.
În două zile s-au răzgândit. Decizia a fost eminamente politică, la nivel de partid, anunțată în ultima clipă, surprinzând întregul mediu politic austriac, inclusiv partenerii de guvernare ai ÖVP.
Din rațiuni pur electoral-populiste și în perspectiva alegerilor din Austria inferioară, acest partid a decis așa; rezultatul a fost o creștere a partidului de extremă-dreapta FPÖ și formarea unei coaliții la nivel de land între ÖVP și FPÖ. Sper ca aceasta să nu prefigureze viitoarea coaliție de după alegerile federale de anul viitor.
În concluzie, Ministerul de Externe al României, România nu puteau face nimic pentru a împiedica vetoul austriac.
Același lucru în cazul Bîstroe, Ministerul de Externe reacționând prompt și în limita atribuțiilor sale, când a fost cazul.
Totodată, consider că sunt inacceptabile opiniile care leagă acest subiect de sprijinul considerabil pe care România îl acordă Ucrainei și, ca atare, trebuie respinse în mod hotărât.
Ce avem de făcut este să ne coalizăm cu toții, așa cum am făcut-o în cazul aderării la UE și NATO.
Noi, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale, am susținut întotdeauna demersurile de politică externă ale României...
– închirierea cuvetei lacului conform coordonatelor perimetrului alocat pentru desfășurarea activității de exploatare a nămolului; precum și
– obligativitatea obținerii vizei anuale la autorizația de mediu, cu respectarea prevederilor acesteia, și înaintarea către Compartimentul Inspecției Teritoriale Constanța.
Necesitatea obținerii acestor autorizații – ne referim aici la Agenția Națională pentru Protecția Mediului Constanța și la Administrația Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral, unități aflate în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – implică, de asemenea, respectarea mai multor condiții de protecție referitoare la determinarea periodică a caracteristicilor bacteriologice ale apei cu nămol terapeutic în punctele de recoltare care reprezintă zone de intrare a apelor de suprafață, deversarea apelor uzate menajere, de returnare a nămolului și a apei terapeutice uzate, precum și de exploatare a nămolului terapeutic.
Totodată, se verifică anual compoziția chimică completă a apei lacului cu nămol terapeutic, inclusiv pentru indicatorii toxici și biologici, pentru zona de exploatare a nămolului terapeutic, precum și menținerea apei, cuvetei și malurilor lacului curate, fără depozitarea materialelor de orice fel în zonă, inclusiv în zona debarcaderului, unde se desfășoară activitatea de descărcare a nămolului din nava de transport.
De asemenea, au fost impuse condiții de exploatare a nămolului pentru o durată cât mai îndelungată de folosire a acestei resurse naturale în scop curativ.
Mai sunt aici câteva detalii, sunt încă trei pagini. Dacă doriți, pot continua cu prezentarea acestor...
## **Domnul Dănuț Aelenei**