Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală, să putem începe ședința noastră.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 171.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni și marți, 19, respectiv 20 iunie 2023; programul de lucru pentru perioada 19–24 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 12–16 iunie de comisiile permanente sesizate în fond; și, de asemenea, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale și informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat de Biroul permanent, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Întreb liderii de grup dacă există intervenții în legătură cu ordinea de zi.

Doamna deputat Prună. Vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Vreau să anunț în plenul Camerei Deputaților un lucru extrem de important. Suntem aproape la jumătatea anului și până acum românii care muncesc în această țară au muncit doar ca să plătească taxe la stat. Abia de azi înainte muncesc pentru ei și pentru familiile lor. Astăzi este ceea ce se numește Ziua libertății fiscale.

Adică dintr-o sută de lei brut, pe care o câștigă un român, jumătate se duce la stat, prin taxe, și apoi mai plătește accize, TVA, pentru toate bunurile și serviciile pe care un român... plătește la supermarket, și nu numai.

Doamnă Prună, ordinea de zi...

Stimați colegi...

...vă rog.

...am o propunere pentru dumneavoastră.

Așa.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Astăzi să arătăm un pic de respect pentru munca românilor și să introducem pe ordinea de zi acel proiect care reduce taxele pe primii 3.000 de lei din salariu. Asta ar însemna 1.000 de lei în plus la salariu pentru fiecare român care muncește cinstit în această țară.

Să arătăm un pic de respect pentru munca oamenilor, care, până la urmă, muncesc, plătesc taxe la stat și de multe ori banii aceia se duc la speciali, se duc pe agenții inutile ale statului, se duc pe PNDL-uri, se duc pe foarte multă risipă care se întâmplă în statul român.

Haideți să le arătăm un pic de respect!

Și cer ca cele două comisii – Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă – să lucreze în paralel cu plenul pentru a da un raport pe Pl-x 740/2022

.

Cred că e momentul și e o zi potrivită pentru a discuta acest proiect de lege.

Vă rog să supuneți votului acest lucru, domnule președinte.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Ați început cerând introducerea pe ordinea de zi a unui proiect, ceea ce nu se poate, nu există acord. Și, după aceea, ca de fiecare dată în ultimele săptămâni, ați cerut ca două comisii să lucreze în paralel cu plenul, pentru dezbaterea Pl-x 740/2022, și anume Comisia pentru muncă, dacă nu mă înșel, și Comisia pentru buget, finanțe, da?

Acest lucru pot să-l fac și sunt obligat de regulament să

Domnul deputat Andronache Gabriel. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Propunerea Grupului PNL este următoarea, și anume ca proiectul de lege aflat la punctul 12 în ordinea de zi – PL-x 90/2023 – să devină în ordinea de zi punctul 31. Se referă la modificarea și completarea unor dispoziții privind evidența persoanelor.

Mersi.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele. PL-x 90/2023, poziția 12 pe ordinea de zi, să fie mutat pe poziția 31.

Vot, vă rog.

Cu 117 voturi pentru, 22 contra și 29 de abțineri, PL-x 90/2023 se mută pe poziția 31 pe ordinea de zi. Alte intervenții la ordinea de zi?

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Procedură!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Pe procedură este altceva, dar am rugămintea să și apăsați, domnule președinte.

Pe procedură, domnul deputat neafiliat, domnul Coarnă. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

10 secunde.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

10 secunde.

Începând de astăzi, 19 iunie, reprezint Grupul parlamentar AUR în Camera Deputaților. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Este o foarte mare surpriză.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Niciodată n-am fi crezut așa ceva!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Stimați colegi,

Solicitarea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită și, în consecință, prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile pentru Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 93 din 18 decembrie 2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară; Pl-x 232/2023.

Dacă sunt obiecții sau comentarii? Nu.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

8. Proiectul de lege privind înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România; PL-x 346/2023. Din partea inițiatorilor, domnul Manea. Vă rog,

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sunt extrem de bucuros că astăzi Camera Deputaților și dumneavoastră, în calitate de colegi, veți putea susține această propunere legislativă extrem de importantă pentru minoritatea romă din România.

Propunerea a trecut de Senatul României; iată, astăzi suntem cu raport de adoptare.

Și aș vrea să spun doar câteva lucruri – cine sunt romii și de ce este nevoie de o astfel de instituție.

Romii reprezintă o minoritate istorică atestată pe teritoriul acestei țări încă din anul 1385.

Romii au fost ținuți în robie aproximativ o jumătate de mileniu, din 1385 și până în anul 1856.

Romii din România au luptat alături de români în Primul și în Cel de-Al Doilea Război Mondial.

Romii din România sunt victime ale regimului antonescian și ei au fost deportați în Transnistria.

Și tot romii sunt cei care au dat acestei țări nenumărate valori și personalități în absolut toate domeniile.

Eu cred că, după 33 de ani de democrație, este timpul ca toate partidele politice, clasa politică românească, să-și manifeste voința politică în ceea ce privește minoritatea romă și să facă acest act – simbolic, l-aș numi eu, și reparatoriu cumva – pentru minoritatea romă, prin înființarea unei instituții culturale de asemenea anvergură, din cadrul căreia atât cetățenii acestei țări, majoritari, cât și toți ceilalți cetățeni să ne cunoască mai bine și să depășească cumva acele bariere de a ne mai percepe doar prin intermediul stereotipurilor...

Mulțumesc.

...și etichetelor negative.

Vă mulțumesc mult.

Le mulțumesc tuturor colegilor deputați și senatori care s-au alăturat acestui demers și care au fost coinițiatori.

Și vă rog, stimați colegi parlamentari, stimați colegi deputați, să susțineți acest proiect de lege pentru minoritatea romă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc mult.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale sau Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, vă rog, raportul comun.

Vă rog, domnule Petrețchi.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, cu unanimitate de voturi, au hotărât să transmită Comisiei pentru cultură un raport preliminar de adoptare.

Comisia pentru cultură a examinat inițiativa legislativă în ședința din data de 13 iunie 2023. În urma examinării inițiativei legislative, a documentelor atașate, precum și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport favorabil, cu un amendament admis, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, nu sunt.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă la articole există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Pe procedură, domnule Bogdan Gheorghiu, vă rog.

Are de făcut un anunț și vă rog să-l ascultați cu mare atenție.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate, prin adresa PL-x 346/2023, cu dezbaterea în fond a Proiectului de lege privind înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 15 mai 2023.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, punctul de vedere al Curții de Conturi a României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România, instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Agenției Naționale pentru Romi.

În conformitate cu art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, examinarea inițiativei legislative a avut loc în ședințe separate.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a examinat inițiativa legislativă în data de 7 iunie 2023. La lucrările Comisiei pentru drepturile omului deputații și-au înregistrat prezența conform listei de prezență.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă invit să participați la expoziția de aici, din holul din proximitatea plenului. Este o expoziție de pictură extrem de interesantă, intitulată sugestiv „Ninemia”. Ninemia fiind sinonim cu liniștea pe care o asculți când ești lângă mare.

E vorba de patru doamne pictorițe. Inițiatoarea este o româncă stabilită de 25 de ani pe insula Creta, este medic de profesie. Și expoziția este o paralelă foarte interesantă între peisajele grecești și cele românești.

Și eu vă mulțumesc. Mergem mai departe.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru instituirea anului 2024 ca „Anul Avram Iancu”

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate, prin adresa PL-x 216/2023 din 27 martie 2023, cu dezbaterea în fond a Proiectului de lege pentru instituirea anului 2024 ca „Anul Avram Iancu”.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul partajat al Consiliului Economic și Social.

Guvernul, prin adresa transmisă, specifică faptul că „Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”.

Potrivit prevederilor art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, examinarea proiectului de lege a avut loc în ședințe separate.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale. Începem cu domnul Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul PNL. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Numele lui Avram Iancu rămâne pentru totdeauna legat de ceea ce a reprezentat lupta pentru independență – emancipare națională, drepturi sociale și drepturi naționale ale românilor din Transilvania.

Numele lui Avram Iancu este legat de Marea Adunare Națională de la Blaj din 3–5 mai 1848, atunci când românii ardeleni și-au declarat independența și și-au afirmat un program de reforme politice liberale și au inițiat ceea ce va deveni apoi Mișcarea de Emancipare Națională din Transilvania, precum și de rezistența eroică în Țara Moților, pe care Avram Iancu o va duce către sfârșitul anului 1849.

Avram Iancu este, pe undeva, simbolul eroismului, simbolul a ceea ce reprezintă patriotismul asumat până la jertfa supremă. Demnitatea sa națională, caracterul său ferm și, nu în ultimul rând, acel spirit de sacrificiu desăvârșit, care fac cinste națiunii române, fac din Avram Iancu una dintre figurile mari ale istoriei noastre naționale, dincolo de ceea ce reprezintă pentru românii din Țara Moților și din Transilvania, el reprezentând un simbol al identității naționale și al unității și al aspirației de emancipare națională a românilor din întreg spațiul românesc în secolul XIX, până astăzi, în prezent.

Evenimentele de la 1848 au adus în lumină mari personalități, de la Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, frații Golescu, Vasile Alecsandri, Eftimie Murgu, Andrei Șaguna, Simion Bărnuțiu, George Barițiu, Alexandru Papiu-Ilarian, Timotei Cipariu – oameni importanți... –, Nicolae Bălcescu, evident – oameni importanți care au știut ceea ce înseamnă construcția unei națiuni, iar fără acțiunea lor la 1848...

Vă rog să finalizați.

...poate nu am fi avut nici independența națională de la 10 mai 1877 și nu am fi avut nici momentul fundamental de la 1 decembrie 1918, momentul de glorie al națiunii române.

Mulțumesc.

Așadar, eu cred că este o alegere deosebită ca eroul național Avram Iancu să fie sărbătorit cum se cuvine la 200 de ani împliniți de la nașterea sa.

Partidul Național Liberal va vota această inițiativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Axinia Adrian-George, vă rog, primul vorbitor.

Vă mulțumesc.

Și Partidul Alianța pentru Unirea Românilor va vota acest proiect de lege.

Din 2021 avem un proiect de lege similar, prin care ne dorim ca, în memoria lui Avram Iancu, jurământul parlamentarilor, la început de mandat, să se încheie, în funcție de convingerile individuale ale fiecărui deputat și senator, cu formula: „Unicul dor al vieții mele e să-mi văd națiunea mea fericită.”

Poate reușim să scoatem din sertar acest proiect de lege, pentru a cinsti acest veritabil reprezentant al neamului românesc.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Natalia Intotero, Grupul PSD, vă rog.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Este o inițiativă pe care Grupul parlamentar al PSD o va vota.

Și vreau să-i felicit pe inițiatori!

Anul 2024 reprezintă 200 de ani de la nașterea eroului național Avram Iancu.

Ca în fiecare an, românii, în jurul datei de 10 septembrie – și anul acesta va fi chiar data de 10 septembrie –, se adună la Țebea pentru a cinsti memoria eroului nostru național.

Vă așteptăm și în acest an, ca de fiecare dată, pe toți cei dintre dumneavoastră care aveți disponibilitate!

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, domnul Mircia Chelaru.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Luarea mea de cuvânt face trimitere la două segmente majore.

În primul rând, calitatea acestui bărbat de stat. Și vreau să scot în evidență că la vârsta de 24 de ani și-a asumat o responsabilitate uriașă pentru propășirea neamului românilor dintr-o țară demnă, dar care stătea sub gârbaciul imperialilor de la Viena.

A doua idee majoră, care face referire la timpul prezent. Îmi amintesc doar două versuri, exact din acea zonă a Munților Apuseni, din Alba:

„Gloria străbună pe străbuni cinstește,

În zadar cu ea nepotul se fălește.”

Această lege este un îndemn la a ne întoarce la acele repere fundamentale, la acei făuritori de neam și patrie, la părinții acestei patrii, din care să luăm _minima minimalia_ din exemplul lor, să ni-l însușim și să trăim în spiritul... aidoma acelora care ne sunt astăzi pe buzele noastre.

Avram Iancu a jurat: „Singurul dor al vieții mele este să îmi văd națiunea mea fericită.” Acest cuvânt, „națiunea mea fericită”, nu știu cum l-ar interpreta unii din această țară, dar, de aceea, spun: să îmi văd națiunea română fericită! Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Roman Florin-Claudiu. Vă rog.

dedicate lui Avram Iancu la anul. Așa cum se puteau face și acum doi ani, și anul acesta. Și apoi și peste doi ani, 3 ani, 4 ani, în momentul în care ai, să zicem, un consiliu local care îți aprobă un proiect, un eveniment și ai și sursa de finanțare, poți face un eveniment pentru Eminescu, pentru Avram Iancu și așa mai departe.

Și e important să se facă nu numai la anul, ci și peste doi ani, și peste 3 ani, și peste 4 ani, pentru a-i ajuta pe tinerii noștri să nu-și uite istoria.

Dar tocmai ce faceți cu acest proiect este să umpleți de niște discursuri sforăitoare istoria României.

Avram Iancu... și acest Parlament... Avram Iancu, vă zic eu ce ar trebui să faceți, mai ales celor de la PSD și PNL, care au guvernarea. Avram Iancu a reprezentat o viziune modernizatoare la acel moment, în secolul al XIX-lea, la 1848, a fost printre cei care au zis că România trebuie să se modernizeze. Au zis asta, au făcut asta. Și a ridicat o bucată din România asta, cu pieptul în față, mândră de ce este, ce reprezintă și ce va reprezenta.

Ei bine, acum aveți ocazia să duceți mai departe visul modernizator al lui Avram Iancu, având la îndemână cel mai mare proiect și cel mai important proiect recent de țară și acest PNRR...

Și, dacă vreți să-i oferiți respect lui Avram Iancu...

, apucați-vă de muncă la Guvern...

, faceți jaloanele acelea întârziate, aduceți banii europeni și dezvoltați România, așa cum ar fi vrut să o vadă Avram Iancu!

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am luat cuvântul, deși sunt inițiatorul acestui proiect de lege. L-am invitat, din colegialitate, și pe colegul meu Marcel Tuhuț, primarul de la Ciuruleasa, actualmente deputat, pentru că așa e normal și așa e colegial.

Îmi pare rău că nu l-am invitat și pe domnul Chelaru, pentru că domnul general este, într-adevăr, un om apropiat de Țara Moților.

Și îmi pare rău că n-am invitat și un coleg de la UDMR, pentru că eu cred că este un moment important pentru ca bătălia de la Abrud împotriva lui Hatvani să fi fost un bun prilej de reconciliere între moți și minoritatea maghiară.

De ce mi-a fost frică n-am scăpat. Din păcate, se politizează numele marelui erou național.

Vă rog pe toți, din respect pentru ceea ce a însemnat Avram Iancu, să votați acest proiect și să nu-l murdărim politic.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Moșteanu, vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Naționalismul se trăiește, se respectă.

Stima și respectul față de eroii neamului, la fel, țin de fiecare dintre noi.

Tocmai pentru a nu politiza un astfel de subiect nu ar fi trebuit făcut un astfel de proiect de lege care spune și face, în realitate, absolut nimic. Spune că se pot face evenimente

Destul de interesantă paralela istorică!

Nu vreau să comentez suplimentar.

Domnule Toma, vă rog, Grupul PSD.

## **Domnul Ilie Toma:**

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Păcat că unii dintre colegii noștri nu știu cine este Măria Sa Avram Iancu, Crăișorul Munților.

Dacă Avram Iancu avea trotinetă la vremea respectivă, cu siguranță, nu o folosea. Avram Iancu era pentru oamenii pe care îi reprezenta, de acolo, de jos, de la țălnă.

Dacă nu știți ce înseamnă „țălnă”, vă invit eu să veniți la Țebea, în septembrie, să trăiți spiritul acela ardelenesc.

Avram Iancu, într-adevăr, a fost un avangardist care a deschis calea spre o Românie modernă, dar nu numai pentru Ardeal, ci pentru România, stimați colegi!

Și nu mai încercați să minimizați fenomenul Avram Iancu, pentru că omul acela s-a sacrificat cu tot ce a avut. Cu viața lui, cu trăirea lui, cu tot. La 24 de ani conducea trupele de moți, în Țara Crișurilor și a Ardealului locuit de moți! Este păcat!

Și să vă mai spun ceva – el a terminat Facultatea de Drept la Viena, în opinci și în haina pe care o avea, țărănească. Și n-a fost nicio clipă, n-a precupețit niciun moment să-și arate românismul.

Deci să vă mai spun ceva: Avram Iancu, îmi pare sincer rău, n-are nimic de-a face cu PNRR-ul! Încercați să faceți niște paralelisme moderne, dar nu vă ies. La dumneavoastră e o altă orientare, spre altfel de trăiri românești, pe care cultura românească nu le-a avut niciodată și nu le veți putea implementa aici.

Știți care a fost întotdeauna cel mai scurt strigăt de luptă? „No, gata? No, hai!”

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

No, domnule Coarnă, întrucât sunteți afiliat Grupului AUR, au vorbit deja doi colegi, nu vă pot da cuvântul.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

## Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru politică economică și Comisia pentru buget, vă rog, raportul comun.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege, în procedură de urgență.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, nu avem.

Nu avem nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Actul normativ supus dezbaterii vizează modificarea a două acte normative.

Prima modificare se referă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, în sensul în care este introdusă o excepție în privința amânării scoaterii din exploatare a 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit și trecerea acestora în conservare pe o perioadă de 3 ani, începând cu 1 iunie 2023.

A doua modificare vizează Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, prin introducerea unor noi prevederi care obligă investitorii sau proprietarii clădirilor rezidențiale noi sau renovate major, cu mai mult de 10 locuri de parcare, să asigure instalarea tubulaturii încastrate pentru cablurile electrice pentru fiecare loc de parcare și instalarea unui punct de reîncărcare vehicule electrice pentru fiecare cinci locuri de parcare.

Noi, respectuos, vă solicităm să acordați acestui act normativ un vot favorabil.

Vă mulțumim.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru politică economică și Comisia pentru industrii.

Domnule președinte Bende Sándor, vă rog, raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte. Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege nr. 273/2023.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Nu avem nici amendamente.

Așadar, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

De asemenea, în calitate de inițiator, aș dori să mulțumesc tuturor celor peste 120 de colegi, de la toate grupurile parlamentare, care au susținut acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale, domnul Năsui, Grupul USR. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă am vrea într-adevăr să salvăm industria de apărare, ceea ce se numește industria de apărare, trebuie să facem

ceea ce s-a întâmplat deja în anii ’90, de exemplu, pentru Aerostar Bacău.

Vă invit să vă întrebați de ce însăși Armata Română nu cumpără din industria de apărare română și cumpără echipamente produse de alte companii private și străine, de la acele faimoase rachete HIMARS și lansatoare de rachete HIMARS, Javelin și toate lucrurile acestea pe care le vedem acum în războiul din Ucraina, cu care armata română este echipată, chiar și avioanele și toate lucrurile acestea.

De ce avem o industrie a apărării care a rămas încremenită în timp? Zici că e un muzeu al comunismului, dacă te uiți în ea. De ce nu mai avem inovație în ea?

Și toate lucrurile acestea nu sunt doar o slabă administrare, furt și corupție și risipă, cum este, dar este și o problemă sistemică, pentru că în această industrie de apărare nu am căutat niciodată investitori străini. N-am căutat niciodată investitori privați, chiar și români, care să o pună pe picioare. Pentru că să știți că sunt foarte multe firme românești care au investit în industria de apărare și care merg foarte bine, demonstrează că poți să faci chiar foarte mulți bani din această industrie, dacă o faci cu cap.

Soluția pentru industria de armament de stat nu este să tot pompăm bani în ea, ea tot să facă pierderi, tot să-i ștergem datoriile de la bugetul de stat și tot să numim diverși administratori speciali în funcții de tip sinecură în fruntea ei, ci să găsim investitori privați. Exact așa cum am făcut, de exemplu, cât am fost ministru, pentru COS Târgoviște, unde acum avem un investitor privat care investește jumătate de miliard de euro, zero bani de la stat, zero scheme de ajutor de stat, 100% bani privați.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Domnul Wiener Adrian.

A, OK.

Nu există alte intervenții.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

18. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 293/2023; procedură de urgență.

Inițiatorul, Guvernul României, dorește să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru politică economică și Comisia pentru industrii, vă rog, raportul comun.

Domnule președinte Bende, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate, spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de lege nr. 293/2023.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Nu avem intervenții din partea grupurilor, nu avem nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

19. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Palestinei privind cooperarea în prevenirea și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a altor infracțiuni, semnat la 19 iulie 2022 la București; PL-x 290/2023.

Vă rog, inițiatorul, Guvernul României.

## **Domnul Adrian Petcu** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul demers vizează exprimarea consimțământului statului român de a deveni parte la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Palestinei privind cooperarea în prevenirea și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a altor infracțiuni, în conformitate cu prevederile Legii nr. 590/2003 privind tratatele.

Acordul are drept scop crearea cadrului juridic bilateral necesar celor două părți pentru cooperarea în prevenirea și combaterea criminalității organizate, terorismului și a altor infracțiuni, principalele domenii de cooperare prevăzute fiind combaterea traficului de droguri, a traficului de persoane, a migrației ilegale, a corupției, a actelor de terorism și de finanțare a acestora.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Palestinei privind cooperarea în prevenirea și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a altor infracțiuni, semnat la 19 iulie 2022 la București, în forma propusă de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Mulțumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, vă rog, raportul.

Domnul Leoreanu.

PL-x 290.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Palestinei privind cooperarea în prevenirea și combaterea criminalității

organizate, a terorismului și a altor infracțiuni, semnat la 19 iulie 2022 la București; PL-x 290/2023

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Palestinei privind cooperarea în prevenirea și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a altor infracțiuni, semnat la 19 iulie 2022 la București.

Conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Conform dispozițiilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat în ședință și au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Palestinei privind cooperarea în prevenirea și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a altor infracțiuni, semnat la 19 iulie 2022 la București.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Nu există solicitări de intervenții, nici amendamente. Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 7 decembrie 2022; PL-x 337/2023.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Domnul Leoreanu!

Domnule Leoreanu, PL-x 337/2023.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 7 decembrie 2022; PL-x 337/2023

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 7 decembrie 2022.

Principalele domenii de cooperare prevăzute de acord sunt: cunoașterea legislației și reglementărilor interne și internaționale privind apărarea națională, planificarea și implementarea bugetului apărării, pregătirea personalului militar și civil, organizarea și funcționarea sistemelor de transmisiuni în cadrul diferitelor categorii de forțe ale armatei, logistică, domeniul medical, istorie militară și arhive, geografie și topografie militară, activități militare culturale și sportive.

Conform dispozițiilor art. 75 din Constituția României, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Conform dispozițiilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat și au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 7 decembrie 2022.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale nu sunt. Nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

22. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 485 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 562/2022.

Dacă din partea inițiatorului, Guvernul României, dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru administrație, raportul comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru muncă au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu PL-x 562/2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Potrivit prevederilor art. 62 și 64 din regulament, cele două comisii au fost sesizate în fond și au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 485 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 7 aveți comentarii? Avem comentarii.

Domnul Apostol Alin-Gabriel.

## **Domnul Alin-Gabriel Apostol:**

Un proiect foarte bun, dar numai că, din păcate, inițiatorul a cedat presiunilor venite din administrația publică și a mutat data de intrare în vigoare a acestui proiect.

Așa că vă rog să supuneți votului amendamentul nr. 3, pentru a-l respinge...

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Nu e vicelider!

...pentru că România are nevoie acerbă de digitalizare în administrația publică.

Haideți, colegi, să accelerăm acest proces al digitalizării administrației publice!

Și așa că vă rog, domnule președinte, să supuneți votului respingerea amendamentului nr. 3. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi,

Avem amendamente admise. Colegul de la USR solicită respingerea amendamentului.

Eu

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Hai că ai lămurit-o!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Pentru a fi toată lumea încredințată cum votează, domnule Moșteanu, tocmai de aceea am făcut această pledoarie.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Am să cer drept la replică, mi-ai spus numele!

Cu 100 de voturi pentru, 55 contra, 23 de abțineri, amendamentul nr. 3 rămâne în vigoare. Alte intervenții?

Nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Stimați colegi, vă mulțumesc.

Invit colegii care au răspunsuri la întrebări și interpelări să rămână în sala de ședință. Imediat începem această ședință dedicată întrebărilor și interpelărilor.

Vă mulțumesc.

Vă doresc o după-amiază plăcută!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi, am revenit. Știți procedura. Domnul Toma Ilie.

Vă rog, domnule secretar de stat Micu.

„Măsuri de descurajare a fenomenului violenței în școli” – 1.280B. ## **Domnul Cătălin Mihai Micu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Educației_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1.280B/2023, având ca obiect „Măsuri de descurajare a fenomenului violenței în școli”, vă comunicăm următoarele.

În anul școlar 2022–2023, din totalul de 218.628 de posturi didactice de predare din învățământul preuniversitar de stat la nivel național, 4.914 posturi sunt ocupate de personal didactic fără studii corespunzătoare postului, respectiv 2,24%.

În ceea ce privește combaterea și prevenirea fenomenului de violență în școli, Ministerul Educației a elaborat Ordinul nr. 4.343/2020 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1), art. 56 alin. (1) și pct. 6[1] din anexa la Legea educației naționale nr. 1/2011 privind violența psihologică – bullyingul.

De asemenea, conform art. 5 din Ordinul nr. 4.343/2020, pentru optimizarea prevenirii violenței psihologice – bullying, la nivelul fiecărei unități de învățământ se creează un grup de lucru antibullying, cu rolul de prevenire, identificare și soluționare a faptelor de bullying comise între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.

Legea învățământului preuniversitar, dezbătută în ambele Camere ale Parlamentului și adoptată în ședința plenului Senatului din data de 22 mai 2023...

Închei imediat!

...menționează că, în termen de 6 luni, Guvernul, la inițiativa Ministerului Educației, va adopta, prin hotărâre, Planul național de combatere a violenței școlare pentru țara noastră.

Mulțumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de toată considerația noastră. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Toma, vreți să uzați de minutul dumneavoastră?

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Da.

Doriți. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mulțumesc, domnule secretar de stat Micu.

Da, răspunsul este profesionist, însă mi-aș dori să văd mai multă aplicare. Am discutat și cu colegii mei din noul guvern, Guvernul condus de domnul președinte Marcel Ciolacu, care, cu siguranță, va fi un pic mai aplecat asupra problemelor părinților, mai aplecat asupra problemelor copiilor. Ați văzut că s-au luat deja unele măsuri în domeniul învățământului referitor la profesori, referitor la elevi și, sper eu, acest fenomen de bullying, care sperie și familiile, care

creează un fenomen destul de grav în societate, să fie redus pe cât mai mult posibil.

Ce vreau să vă rog. Să faceți toate demersurile necesare pentru că veți avea sprijinul, la nivel înalt, ministerului, sunt convins, prin programul guvernării, și să ocupați acele posturi restante – am înțeles eu, destul de multe, undeva la 20%, dacă nu mă înșel – care nu sunt ocupate în prezent de...

Mulțumesc, domnule Toma!

...cei care sunt de specialitate. Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Domnul Ghiță Daniel-Florin? Nu este.

Vă rog să transmiteți răspunsul în scris. Domnul Petrețchi Nicolae-Miroslav.

„Nevoia înființării secției de poliție în comuna Poienile de sub Munte, județul Maramureș” – 1.295B. Domnule Petcu, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1.295B/2023, având ca obiect „Nevoia înființării secției de poliție în comuna Poienile de sub Munte, județul Maramureș”, vă comunicăm următoarele.

În temeiul prevederilor art. 40 alin. (2) și (3) din Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional-penale, cu modificările ulterioare, la data de 10 august 2022 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 1.025 pentru stabilirea aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem pilot, precum și a celor privind operaționalizarea sistemului informatic de monitorizare electronică.

Astfel, județul Maramureș se regăsește printre cele 19 județe incluse în etapa a treia a acestui program, pentru punerea în aplicare a prevederilor legale mai sus menționate, și va beneficia în acest sens de suplimentarea statului de organizare cu 189 de funcții.

La momentul distribuirii acestora vor fi operate modificările structurale necesare pentru înființarea compartimentelor de patrulare și intervenție la evenimente, la nivelul tuturor secțiilor de poliție rurală. Astfel, vor asigura activitățile specifice cu privire la intervenția la evenimente, urmând ca agenții din cadrul posturilor de poliție comunale să se ocupe de problematica specifică a locuitorilor din comună și rezolvarea sesizărilor acestora.

De asemenea, pentru realizarea unui climat de siguranță pentru cetățenii comunei care face obiectul acestei interpelări, se are în vedere constituirea de patrule mixte, din polițiști și jandarmi, în scopul întăririi dispozitivului de menținere a ordinii publice, în baza cadrului dispozițional intern care reglementează efectuarea activității de menținere a ordinii publice în sistem integrat.

Și eu mulțumesc. Domnul Petrețchi. Vă rog.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Doresc să vă mulțumesc pentru răspunsul prompt, însă nu cred că aceste patrule mixte o să soluționeze problema acelei localități. Repet, acea localitate este una dintre cele mai mari localități din țară, cu peste 10.000 de locuitori.

De aceea, din discuțiile pe care le-am purtat atât cu cetățenii, cât și cu autoritățile locale de acolo a venit și această propunere de a înființa acea secție de poliție, la fel cum s-a întâmplat în localitatea Moisei, care este mai puțin populată decât localitatea Poienile de sub Munte.

Mai mult decât atât, domnule secretar de stat, acea localitate se află la granița României cu Ucraina și cunoaștem problema contrabandei cu țigări și mai ales a traficului ilegal în această perioadă. De aceea, vă rog ca pe viitor să aveți în vedere înființarea acelei secții de poliție, care

este extrem de importantă pentru acea zonă, și nu doar pentru localitatea Poienile de sub Munte, ci pentru întreaga regiune a Ruscovei.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Domnul Grădinaru Radu-Vicențiu, Grupul AUR. Se solicită amânare.

Domnul Șlincu Dan-Constantin.

De la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării se solicită amânare.

Domnul Șlincu Dan-Constantin.

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

A fost transmis răspunsul în scris.

Doamna Gavrilă, domnul Șlincu, doamna Prună, doamna Gavrilă, domnul Toma, doamna Gavrilă și domnul Toma – se solicită amânare.

Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|486121]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 97/12.VII.2023 conține 12 pagini.**

Prețul: 60 lei