Stenogramă plen

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 200.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 23, și marți, 24 septembrie 2024; programul de lucru pentru perioada 23-28 septembrie 2024; lista rapoartelor depuse în perioada 16-23 septembrie 2024 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că astăzi dezbatem inițiativele legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea, iar de la ora 17.00 continuăm lucrările Camerei cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă sunt solicitări în privința modificării ordinii de zi.

Vă rog, doamnă Șerban Gianina.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog să supuneți la vot suplimentarea ordinii de zi cu Pl-x 142/2024, propunerea legislativă având ca obiect de

reglementare modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 208/2015, în sensul creșterii numărului de mandate alocate Circumscripției electorale nr. 43 pentru cetățenii cu domiciliul în diaspora.

Solicitarea vine pe fondul necesității reprezentării adecvate a românilor din diaspora în Parlamentul României, iar în conformitate cu legile statului român au dreptul la reprezentare parlamentară echitabilă, ca noi, toți ceilalți.

Știți foarte bine, România este o dată în interiorul granițelor teritoriale și 6 milioane de români sunt în afara României.

Mulțumesc.

Vă rog să supuneți votului suplimentarea ordinii de zi.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

După cum v-am spus mai devreme, astăzi dezbatem inițiative legislative care au propunere de respingere.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Corect.

Vă rog, următorul coleg, domnul Coleșa Alin.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș spune ceva legat de procedură, pentru că astăzi, 23 septembrie, începând cu ora 11.30, timp de câteva ore, în fața Parlamentului, a avut loc o adunare publică și reprezentanții acestei manifestări publice au dorit încă din 20 septembrie să prezinte un memoriu, ca rezultat al acestei manifestări publice, memoriu pe care aveau dreptul să îl prezinte în Biroul permanent, în Comitetul liderilor sau chiar aici, în plen, conform Legii nr. 60/1991 art. 12 alin. (2).

Deoarece atât Biroul permanent, cât și Comitetul liderilor, cât și plenul Camerei au refuzat să primească reprezentanții acestei manifestații, să depună un memoriu, voi enunța foarte, foarte pe scurt principalele lor revendicări, de care noi ar trebui să ținem seamă.

În primul rând, încetarea oricăror acorduri, tratate, convenții prin care România...

Domnule Coleșa...

Da, vă rog.

...care este propunerea de modificare a ordinii de zi?

V-am spus că nu este o modificare a ordinii de zi, ci este...

Declarațiile politice... mâine-dimineață, vă rog.

...doar o chestiune pe procedură. Dacă îmi permiteți?

Dacă nu, să știți, voi... înțeleg, voi ieși la dezbaterile generale, pe unul dintre proiectele legislative care urmează.

Haideți să terminăm cu ordinea de zi, domnule Coleșa.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Orban Ludovic. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am solicitat cuvântul din motive procedurale.

După cum bine știți, la demararea calendarului electoral, am anunțat apartenența a 12 deputați la Forța Dreptei, pentru a îndeplini condițiile prevăzute de Legea alegerii Camerei Deputaților și Senatului și funcționării Autorității Electorale Permanente, și anume de a fi considerat partid parlamentar și a avea drept la delegați în secțiile de votare și în birourile electorale de circumscripție și în BEC.

Săptămâna trecută, Biroul Electoral Central a fost sesizat cu o decizie de interpretare în ceea ce privește legea, prin care s-a luat decizia, în Biroul Electoral Central, să se reconfirme apartenența parlamentarilor, în conformitate cu prevederile legii, la formațiunea politică, în cursul procesului electoral. Astfel încât am cerut cuvântul pentru a vă solicita să dați citire adresei pe care am trimis-o Biroului permanent, prin care se reconfirmă apartenența celor 12 deputați care și-au confirmat o dată apartenența politică, adică faptul că sunt membri Forța Dreptei, să se reconfirme, tocmai pentru ca Biroul Electoral Central să fie informat, astfel încât să ne menținem dreptul de a avea delegați în secțiile de votare, având un statut echivalent cu statutul unui partid parlamentar.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Da.

Vă mulțumesc.

Sunt mai multe informări și o să le dau citire la finalul ședinței.

Mergem mai departe.

Dacă sunt propuneri de modificare a ordinii de zi? Dacă nu, intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului de tutun; PL-x 531/2016.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru sănătate și familie. Vă rog.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului de tutun, trimis cu adresa PL-x 531 din 7 noiembrie 2016.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; avizul negativ al Comisiei pentru industrii și servicii; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; punctul de vedere negativ al Guvernului.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege în forma prezentată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Domnule Coleșa, vă rog.

Dar vă rog să faceți referire la proiectul pe care îl dezbatem.

Da.

Este vorba de – nu? – combaterea efectelor dăunătoare ale tutunului. Este un domeniu extrem de important, însă nu mai important decât menținerea păcii, fără de care nu ar mai avea importanță nimic.

Ca atare, voi spune foarte pe scurt ideile principale ale memoriului pe care AUR – doar AUR – l-a primit, pentru a spăla rușinea Parlamentului.

Și este vorba de:

– încetarea oricăror acorduri, tratate, convenții prin care România s-a obligat să acorde ajutor militar, tehnică militară sau orice instruire sau formare a personalului militar al Ucrainei;

– neaprobarea și neratificarea niciunui fel de act sau solicitare privind Ucraina...

Domnule Coleșa...

– adoptarea de către România a unei...

...vorbeam despre combaterea efectelor consumului de tutun.

Vă rog.

Exact.

...poziții de neutralitate față de conflictul armat dintre Rusia și Ucraina;

– stoparea oricăror demersuri și acțiuni care ar putea avea ca efect extinderea acestui conflict;

– exprimarea dorinței poporului român...

Vă mulțumesc, domnule Coleșa.

...de a fi pace în țară și pretutindeni; – și stingerea tuturor conflictelor...

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Vă rog să opriți microfonul domnului Coleșa.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

...armate...

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, vă

rog.

Dacă nu, vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege. Proiectul de lege rămâne la votul final. Mergem mai departe.

Mulțumesc frumos.

În ședința plenului Camerei Deputaților din ziua de marți, 19 septembrie 2017, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative privind realizarea Muzeului Dictaturii Comuniste în imobilul „Casa radio”, situat în București, str. Știrbei Vodă nr. 174-176, sect. 1, și anume Pl-x 117/2016, Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, în vederea unei noi examinări și depunerii unui nou raport. Pentru această inițiativă legislativă s-au întocmit raportul nr. 4c-6/142 din 4 octombrie 2016, prin care s-a propus respingerea propunerii legislative, și raportul suplimentar nr. 4c-6/15.03.2017, prin care s-a propus menținerea raportului de respingere a propunerii legislative.

La întocmirea prezentului raport suplimentar II, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; punctele de vedere negative ale Guvernului nr. 753/14.04.2016 și nr. 871/24.02.2017.

Senatul a respins propunerea legislativă în ședința din data de 21 martie 2016.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare îndeplinirea demersurilor legale de către Guvern pentru a recâștiga dreptul de utilizare a imobilului „Casa Radio”, în vederea realizării unui complex muzeal care să includă un muzeu al dictaturii comuniste. Ulterior recâștigării dreptului de utilizare a imobilului, Guvernul României va întreprinde demersurile legale necesare pentru proiectarea și realizarea în acest imobil a unui complex muzeal și de săli de conferință, care va cuprinde un muzeu al dictaturii comuniste.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă și rapoartele întocmite în ședința din 17 octombrie 2017.

La lucrările comisiei au fost prezenți 22 de deputați din totalul de 25 de membri ai comisiei.

În urma examinării inițiativei legislative, a rapoartelor întocmite și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi – două abțineri –, menținerea raportului suplimentar de respingere a Propunerii legislative privind realizarea Muzeului Dictaturii Comuniste în imobilul „Casa radio”, situat în București, str. Știrbei Vodă nr. 174-176, sect.1.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul deputat Coleșa.

Mulțumesc, domnule președinte. Vă rog din suflet să nu mai îmi opriți microfonul...

Domnule Coleșa, dacă nu faceți referire...

...pentru că consider... Da.

...la propunerea legislativă pe care o dezbatem...

Înțeleg.

...o să vă opresc microfonul. Și nu-mi face plăcere. Așa că vă rog să faceți referire la propunerea legislativă.

Da.

...pentru că consider că legătura dintre comunism și război este una...

Da.

Vă mulțumesc, domnule Coleșa.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

...foarte puternică...

Lăsați-mă, că vorbesc pe subiect.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Da.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule Coleșa.

Vă rog, domnule deputat Gheorghe Andrei, dezbateri generale.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Această inițiativă legislativă nu mai este astăzi de actualitate datorită, iar nu din cauza, am spus datorită în virtutea faptului că între timp a fost adoptată inițiativa legislativă inițiată de Partidul Național Liberal care vizează înființarea Muzeului Ororilor Comunismului, muzeu care este în procedură de atribuire a unei clădiri și care este deja în derularea primelor sale proiecte, și care funcționează legal la acest moment.

De asemenea, un lucru important de precizat este faptul că se desfășoară un proiect privind reabilitarea și valorificarea muzeală a fostului penitenciar comunist de la Râmnicu Sărat, sub titulatura „Memorialul Tăcerii”.

Știm cu toții „Memorialul Durerii” de la Sighetu Marmației, care este un muzeu de referință la nivel european și care este unul din acele locuri sacre, îmi permit să spun, în care putem cu toții să simțim ceea ce a însemnat tragedia regimului comunist și ce a însemnat suferința românilor sub acest regim de ocupație adus de Rusia, fix de Rusia, care, apropo de ce se spunea mai înainte, este cea care provoacă războaie în Europa, cea care duce la tragedii și a adus moartea în aceste timpuri pe care noi cu toții le credeam că sunt timpuri de pace.

Și, nu în ultimul rând, există și alte proiecte importante la nivelul acesta, al memoriei regimului totalitar comunist – proiectul de la Pitești, proiectul privind punerea în lumină a muzeului care va avea loc la Penitenciarul Jilava – Fortul 13 de lângă București.

Așadar, la acest moment, această inițiativă nu mai are niciun obiect. Și, da, există în România voință politică pentru respectarea memoriei regimului comunist și pentru păstrarea în conștiința oamenilor a tragediei reprezentate de acest regim care a fost impus României fix de Rusia.

Vă rog să concluzionați.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Chelaru Mircia.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am studiat motivația, mai ales din perspectiva regimului de proprietate al acestei clădiri, care ar fi produs o anumită reticență în a dezvolta proiectul, unele puerile, altele justificate, însă, personal, mă bucură că se respinge această inițiativă, nu doar din perspectiva denumirii limitative, ci și din cea a adevărului istoric.

Aș sugera, dacă tot se intervine pe această temă, să se facă un muzeu al dictaturilor, al dictaturilor din această țară.

Nu știu dacă avem câțiva ani de lumină prin care România să nu fi trăit sub dictatură.

Să ne amintim de dictatura carlistă, dictatura antonesciană, dictatura represiv-criminală bolșevică, dictatura ideologică post-bolșevism, în timpul lui Ceaușescu. Avem atâtea dictaturi pe care le putem pune într-un corolar al existenței noastre. Și, din acest punct de vedere, nu trebuie să ideologizăm, cine e mai bun sau cine e mai rău, cine a avut inițiativa primordială.

Cert este că și astăzi suntem într-o dictatură a unei nesimțiri totale, din perspectiva grijii față de ceea ce înseamnă condiția umană.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt colegi înscriși la cuvânt.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Codului fiscal, astfel: veniturile salariale realizate în contul orelor suplimentare, în limita a 32 de ore lunar, numai pentru contractele de muncă cu normă întreagă, cu excepția veniturilor salariale sau asimilate salariilor pentru personalul plătit integral sau parțial din fonduri publice, să fie scutite de impozitul pe venit, de contribuțiile sociale datorate de angajator, de contribuțiile sociale de sănătate, de alte contribuții precum cele privind asigurările de șomaj, accidente etc.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, deoarece prin modificarea Codului fiscal, respectiv neimpozitarea veniturilor salariale realizate în contul orelor suplimentare, numai pentru persoanele care sunt angajate pe bază de contracte de muncă cu normă întreagă, cu excepția personalului plătit integral sau parțial din fonduri publice, se încalcă principiul nediscriminării sau al egalității de tratament în fața legii. Sursa din care sunt plătite drepturile salariale, respectiv fonduri publice sau private, nu justifică instituirea unui tratament fiscal diferit.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul Coleșa Ilie-Alin.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o inițiativă legislativă interesantă, chiar dacă este proastă, făcută de către reprezentanți ai PNL și PSD.

Vedem că dânșii au propus scutirea de la plata impozitelor și reducerea unor taxe pentru cei care realizează ore suplimentare.

Ce au înțeles peste timp cei de la PSD și PNL din prezent a fost să-i impoziteze la fel de dur pe cei care nu au un contract de muncă pe 8 ore, unul întreg, ci o fracție. Deci, în loc să reducă taxele, dânșii le-au înăsprit dincolo de logică.

Și, în al doilea rând, vedem că dânșii propun această reducere doar pentru cei plătiți de la stat, din fonduri publice. În timp, am văzut că atât PSD, cât și PNL sunt experți în a antagoniza diferite categorii sociale sau profesionale. Cum vedem și aici – îi antagonizează pe cei din mediul de stat, cei angajați la stat, cu cei din mediul privat.

Am văzut asta prin acordarea discreționară a unor avantaje unor categorii, de multe ori înguste, dar vocale, sociale sau profesionale, și ignorarea celor mulți, care într-adevăr au nevoie mare de a avea taxe și impozite reduse.

Propunerea AUR este una simplă și se referă la reducerea taxelor și impozitelor la 25% pe salariul minim brut, iar acesta să fie de 5.000 de lei.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare reducerea cotei de contribuție de asigurări sociale datorată de angajator și angajat, reducerea cotei de contribuții pentru concedii și indemnizații, reducerea cotei de impozitare a venitului, reducerea cotei de impozitare a profitului, transferul plății asigurării de șomaj, în totalitate, către angajator.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, deoarece prin măsurile propuse se vor înregistra diminuări ale veniturilor bugetare, pentru care inițiatorii nu menționează prevederile legale prin care se are în vedere acoperirea micșorării veniturilor bugetare ca urmare a acestor reduceri.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul deputat Moșteanu Liviu-Ionuț. Vă rog.

Da, e o propunere bună a PNL-ului, din 2017, pe când în PNL mai erau ceva urme de liberalism și atunci inițiatorii, doamna Gorghiu, doamna Turcan, domnul Fenechiu – citesc de aici, din listă –, domnul Vergil Chițac, domnul Stângă, cereau o taxare mai bună, mai ușoară, mai mulți bani în buzunarul românilor, mai mult ajutor pentru antreprenori și angajatori în România, ceea ce e un lucru de bun-simț, pe care l-ar face orice liberal.

Însă, de atunci, din păcate, s-au luat în brațe cu PSD și am văzut, în 2021, sub semnătura unui premier liberal, domnul Ciucă, cum au pus și mai multe taxe pe cei care muncesc și au supraimpozitat munca part-time, au modificat regimul de impozitare și taxare al microîntreprinderilor, pentru a pune și mai multe poveri în spatele celor care muncesc și au plecat cu totul de lângă liberali și oamenii care muncesc, și antreprenori, și s-au dus lângă PSD, că acolo se simt confortabil.

USR susține o mai mică impozitare a muncii, susține mai mulți bani în buzunarul fiecărui român, mai mult suport pentru antreprenori și angajatori și vom vota împotriva respingerii acestui proiect. Credem că este un proiect bun. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Andronache Gabriel, liderul Grupului PNL. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ce înseamnă să extragi doar ce-ți convine dintr-o propunere legislativă, fără să vezi ansamblul!

Poate vă uitați pe propunerile legislative pe care Partidul Național Liberal le-a inițiat și le-a depus în ultima perioadă și veți regăsi toate aceste propuneri în noile noastre propuneri legislative.

Această propunere legislativă însă viza cu totul și cu totul altceva. Poate citiți până la sfârșit și veți vedea că se referea la majorarea salariului minim pe economie, care a ajuns la o valoare mult mai mare decât propunea acest proiect de lege.

Ca atare, vă sfătuiesc să vă uitați la ansamblu, nu doar la o parte care vă convine și atunci veți ajunge la concluzia că proiectul nu mai poate fi susținut.

Și vă sfătuim, și vă mulțumim anticipat dacă veți susține noile noastre propuneri legislative. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Dancă Ionel.

## **Domnul Ionel Dancă:**

Este absolut jenant cum foștii colegi din PNL au ajuns să-și respingă propriile propuneri legislative, înaintate, e adevărat, cum spunea aici mai devreme un antevorbitor, propuneri legislative înaintate în perioada în care la conducerea PNL mai exista o urmă de liberalism, respectiv în 2017, când Ludovic Orban conducea Partidul Național Liberal.

Și Ludovic Orban se identifică în toată istoria politicii românești ca liberalul autentic care a susținut întotdeauna reducerea taxelor și creșterea puterii de cumpărare a românilor.

Este jenant ce a ajuns astăzi PNL-ul, care își respinge propria inițiativă legislativă din 2017, de reducere a taxelor și impozitelor pe muncă – e adevărat, într-un proiect de lege care prevedea majorarea salariului minim; dar nici acest lucru nu mai este de actualitate, o parte din acest proiect de lege, pentru că tot Guvernul condus de Ludovic Orban a fost cel care a majorat salariul minim la nivelul pe care propunerea legislativă îl solicită.

Așadar, așa cum am făcut în 2019, alături de Ludovic Orban, când am preluat guvernarea și am anulat toate majorările de taxe și impozite introduse atunci de PSD, precum suprataxarea part-time, așa vom face și în 2025, după ce vom ajunge la guvernare împreună cu Forța Dreptei...

și vom anula toate majorările și taxele propuse și aprobate de PSD – PNL.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Budăi Marius.

Interesante pozițiile colegilor noștri din opoziție.

Colegul nostru, amicul nostru, „domnul general”, cu „Cine este generalul?”, între timp, de la această propunere legislativă, a fost și prim-ministru, putea s-o facă, n-a făcut-o. Colegii noștri, la fel, au avut proiect de lege, au câștigat cu proiect de lege – taxe zero pentru salariul minim –, au fost la guvernare, n-au făcut-o.

Acum, în campania electorală, este OK. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată prin adresa PL-x 86/2017.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 22 decembrie 2016.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, întrucât măsurile propuse implică cheltuieli bugetare suplimentare, iar inițiatorii nu precizează sursele financiare necesare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Domnule Coleșa Ilie-Alin, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, este o inițiativă legislativă bună.

Să vedem exact ce spune. Nu ar fi trebuit respinsă. Spune așa: persoanele beneficiare ale indemnizației lunare pentru creșterea copiilor care înaintea termenului legal de terminare a concediului de creștere a copilului merg înapoi la muncă au dreptul la plata a 50% din indemnizația cuvenită pe perioada rămasă.

Deci o încurajare a mamelor, în general, de a se desprinde mai repede de copiii foarte mici, pentru a merge în câmpul muncii, înapoi.

Este specifică socialiștilor, care cred că mama trebuie desprinsă mai repede de copil.

E adevărat, trebuie să existe această libertate și e foarte bine ca mamele care doresc să se întoarcă mai repede la muncă să beneficieze de un stimulent fiscal, dar mai important, mult mai important ar fi ca și după ce se termină concediul de creștere a copiilor, care se termină de obicei la doi ani, iar copilul este minor până la 18 ani, părinții, atât mama, cât și tatăl, să beneficieze de niște..., nu musai stimulente fiscale, ci reduceri de taxe și impozite, astfel încât banii pe care părinții îi câștigă să le rămână pentru creșterea copiilor.

Am avut mai multe inițiative legislative pe această temă – scăderea taxelor și impozitelor pentru fiecare copil care apare într-o familie.

Dezastrul demografic în care suntem reprezintă cea mai mare amenințare la adresa țării și a națiunii noastre.

- Ca atare, trebuie să încurajăm oamenii să lucreze, dar să

- și crească copii.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nu mai avem înscrieri la cuvânt.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În temeiul dispozițiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, a fost sesizată, spre dezbatere în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, cu Proiectul de lege pentru completarea art. 999 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 999 din Legea nr. 134/2010 cu un alineat nou, alin. (5), potrivit căruia „ordonanța președințială care are ca obiect cererea de integrare în domiciliul comun al soției sau soțului, cu sau fără copii, va fi dată în termen de maxim două zile lucrătoare de la data cererii depuse în instanță”. În urma examinării inițiativei legislative, a expunerii de motive și a avizului Consiliului Legislativ, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Proiectului de lege pentru completarea art. 999 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu avem.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În temeiul dispozițiilor art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, în ședința din 12 martie 2013, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea Propunerii legislative privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez și înființarea Ordinului Geodezilor din România, în vederea examinării și depunerii unui nou raport.

Propunerea legislativă a fost trimisă cu adresa Pl-x 505/2010 din 12 martie 2013 și înregistrată sub nr. 871/2010/2013 din 13 martie 2013.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă în ședința din 15 septembrie 2010.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modul de organizare și exercitare a profesiei de geodez, precum și înființarea Ordinului Geodezilor din România ca uniune profesională cu drept de semnătură, organizație independentă, autonomă, apolitică, nonprofit și de interes public.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez și înființarea Ordinului Geodezilor din România.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Doamna deputat Șerban Gianina. Vă rog.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Avem astăzi la dezbatere un proiect din 2010.

Pe ordinea de zi avem 25 de proiecte legislative din 2016-2017 și astăzi le dezbatem în plen. Ne facem că muncim, ne facem că suntem la muncă.

Și, pe această cale, le-aș răspunde și colegilor care mai devreme ne întrebau – nu sunteți în campanie electorală? Și am o propunere către dumneavoastră – să oprim campania electorală pentru moment și cred că ar trebui să fim toți la Pechea, în Galați.

Colegii mei parlamentari AUR sunt acolo, de aceea nu sunt astăzi în plen, pentru a da o mână de ajutor celor ce au nevoie. Acum, nu mâine, nu peste o săptămână, nu peste o lună.

Stimați colegi, pe ușa primăriei de la Pechea, dacă nu știți, este închisă primăria și e un anunț: de pe 2 septembrie până pe 30 septembrie, concediu de odihnă. Adică nici măcar concediu fără plată. Vrem să încasăm în continuare salarii.

Vă îndemn să punem umăr de la umăr și să fim alături de români, pentru că ei de asta au nevoie, să fim alături de ei, nu să dezbatem proiecte de lege din 2010!

Vă mulțumesc.

Nu mai avem înscrieri la cuvânt.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond

se propune respingerea propunerii legislative.

- Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

Propunerea legislativă a fost retrimisă Comisiei pentru muncă și protecție socială, prin adresa Pl-x 486/2015.

În urma reluării dezbaterilor în ședința din 31 octombrie 2017, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, menținerea soluției inițiale, de respingere a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

- Camera Deputaților este Camera decizională. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Țoiu Oana-Silvia. Vă rog.

Astăzi avem la vot, la respingere, o inițiativă legislativă pe venitul minim garantat. Abia astăzi, pentru că, pe soluția corectă, venitul minim de incluziune, o soluție deja finalizată încă din 2016, a fost nevoie de 8 ani de zile și de USR să o pună ca și criteriu în Planul național de redresare și reziliență, să ajungă cu adevărat făcută. Și, chiar și așa, miniștrii PSD au reușit să o strice. Pentru că de la o soluție care prevedea micșorarea birocrației pentru cei mai vulnerabili dintre români și susținerea lor în muncă, susținerea copiilor lor la educație, s-a ajuns acum la o birocrație care a dus spre a cere toate documentele din nou acestor oameni vulnerabili, fără să fie automat continuat sprijinul. Dar, mai grav decât atât, din mixul venitului minim de incluziune a fost scoasă energia, care este unul dintre principalele costuri ridicate, în special pentru gospodăriile vulnerabile, care nu și-au permis eficiență energetică de niciun fel, iar celelalte măsuri luate de Guvern, măsurile de plafonare a facturilor, au dus, din păcate, la unele dintre cele mai mari prețuri ale energiei din Uniunea Europeană, deși România este o țară cu numeroase resurse în direcția asta.

Mai mult decât atât, un plan simplu care prevedea că o familie vulnerabilă depune doar o dată un dosar în care să dovedească că are nevoie de ajutor, că are nevoie de ajutor să-și susțină copiii la școală, că are nevoie de un ajutor, condiționat de căutarea și participarea la un loc de muncă, dacă îl găsește, s-a transformat din nou în nenumărate dosare și drumuri birocratice.

Opt ani de zile pentru o reformă simplă și, în momentul în care a ajuns să fie pusă în practică, oricum, miniștrii PSD au stricat-o parțial. Pentru că nu-i suficient să avem soluții bune până n-avem și oameni buni la guvernare.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, propunerea legislativă rămâne la votul final.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind modificarea alineatului (4) al articolului 1 din Ordonanța de urgență nr. 2 din 6 ianuarie 2017 privind unele măsuri fiscalbugetare

Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă au fost sesizate spre dezbatere, pe fond, prin Pl-x 325.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din data de 26 septembrie 2017.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, deoarece aceasta a rămas fără obiect, actul normativ preconizat a fi modificat fiind abrogat prin Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Mulțumesc.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu avem înscriși la cuvânt. Propunerea legislativă rămâne la votul final.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Avem. Avem.

Avem.

Domnul deputat Moșteanu Liviu-Ionuț, liderul Grupului USR.

Vă rog.

Ați apăsat mai târziu și de aceea...

Da, e un proiect cu care noi suntem de acord. Un proiect al domnului deputat Gheorghe, de la PNL, care spunea o chestiune foarte simplă, și anume, prin derogare de la prevederile art. 1 din Ordonanța de urgență nr. 99, pentru întreg personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, cuantumul brut al salariilor de bază se majorează cu 50% față de nivelul acordat pentru luna ianuarie 2017.

Domnule Gheorghe, domnilor de la PNL, care aveți și Ministerul Culturii, haideți să susținem acest proiect, nu respingeți acest proiect al dumneavoastră.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, propunerea legislativă rămâne la votul final.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea punctului 2 din anexa nr. 1 a Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere în fond.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă în ședința din 26 septembrie 2017.

Conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea punctului 2 din anexa nr. 1 a Legii nr. 250/2016, în sensul corectării cuantumurilor salariilor corespunzătoare gradației zero la două dintre funcțiile prevăzute în anexă, stabilite, în mod eronat, la un nivel mai ridicat decât cele prevăzute pentru gradațiile corespunzătoare.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații celor trei comisii prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea punctului 2 din anexa nr. 1 a Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

## Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Dămureanu Ringo.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice reprezintă o temă pe care o aveți pe agendă cel puțin din 2023.

Ați promis lucrătorilor din România, lucrătorilor bugetari, că veți finaliza această listă, că este un jalon în Programul PNRR, iar după un an și jumătate de așteptare acest proiect de lege nu există. Ba, din contră, ați respins și proiectele pe care noi le-am făcut pentru salarizarea personalului din administrația publică locală, statutul asistenților maternali profesioniști și al altor categorii de personal din acestea.

Iată, acum dezbatem proiecte de legi din 2017, an în care ministrul de atunci al muncii promitea că Legea salarizării, pe care a dat-o, nu se va modifica 50 de ani. Or, sunt peste 120 de acte normative emise până în prezent, prin care această lege a salarizării a fost modificată și răsmodificată, iar noi venim, astăzi, să dezbatem un proiect de lege de acum 7 ani.

Ne obișnuiserăți să îi amăgiți pe lucrătorii din România cu legi de salarizare din 7 în 7 ani. Acum văd că ați depășit și acest termen.

Rugămintea este să puneți din nou pe ordinea de zi Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Vă mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, propunerea legislativă rămâne la votul final.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu**

**:**

Eram înscrisă la cuvânt!

A, doamna Țoiu!

Îmi cer scuze, ați apărut în partea de sus, ca vicepreședinte, și n-am observat.

Vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Legea salarizării unitare, o lege care ar fi trebuit să asigure plata corectă, pe baza performanței, și, da, scăderea plăților și restructurări, acolo unde vorbim de oameni care nu își fac treaba, în mediul public. Legea salarizării unitare avea ca termen prima jumătate a anului 2023.

Nici până acum, un an mai târziu față de termenul-limită, nu avem, nici măcar în transparență, o propunere a acestei legi. Deși luni de zile Guvernul s-a lăudat că a ajuns la un acord cu sindicatele, acesta, iată, nu este nici măcar public, pus în transparență, nici măcar către parlamentari.

De ce este asta grav? Dincolo de faptul că avem în continuare un mediu de lucru public în care cei care performează nu sunt răsplătiți cum se cuvine, iar cei care au

ajuns acolo pe alte mecanisme decât cele legate de performanță primesc, bine-mersi, același salariu la sfârșitul lunii.

Este grav și pentru economie, în general, pentru că avem miliarde de euro blocate din PNRR, din cauza neîndeplinirii acestor jaloane.

În același timp, România se împrumută de pe piețele externe. La fiecare 3 lei încasați ne împrumutăm 1,2 lei. Împrumuturile și... finanțarea externă pentru acest an este planificată la peste 40 de miliarde de euro, mult mai mult decât banii pe care am putea să îi accesăm din PNRR, bani care sunt acum blocați din cauza neîndeplinirii jaloanelor.

Așa că acest guvern ar trebui să-și facă responsabilitatea față de plătitorii de taxe și să îndeplinească reformele promise. Se ferește însă de asta, ca să nu supere votanții angajați în mediul public. Dar ce uită este că și angajații din mediul public au nevoie să vadă că performanța este recompensată și că nu mai duc în spate munca și a altor colegi care nu-și îndeplinesc responsabilitățile.

Vă mulțumesc. Domnul Marius Budăi.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ discutat, dezbătut acum în plenul Camerei Deputaților, este un exemplu de act normativ și de propunere legislativă – atunci când suntem în opoziție să avem foarte mare grijă ce propuneri facem, că s-ar putea să ajungem la putere și să trebuiască să le aplicăm.

Asta e unu.

2. Dacă colegi de-ai noștri, care, iarăși, au fost la guvernare, ar fi aplicat Legea salarizării, atunci când au fost la guvernare, și s-ar fi dus aplicarea Legii salarizării până la capăt, am fi ajuns la acea echilibrare pe care o doream cu toții, atunci am fi avut mai multe sau mai puține elemente de completat și am fi avut o discuție și o dezbatere mult mai simplă.

Iar despre jaloane, despre întocmirea și despre îndeplinirea jaloanelor, Legea salarizării este în cererea de plată nr. 4. N-are nicio treabă nicio întârziere a reformei cu această lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

## Vă mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterile de astăzi și, înainte să trecem la lucrările consacrate primirii de răspunsuri la interpelări, o să vă prezint câteva informări scrise.

Avem o inițiativă legislativă înregistrată la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere și vot final este depășit.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului superior nr. 199 din 4 iulie 2023; Pl-x 242/2024.

Și mai avem încă trei informări.

Liderul Grupului parlamentar al USR ne aduce la cunoștință că domnul deputat Lazăr Ion-Marian și domnul deputat Ciornei Radu Tudor au fost excluși din Grupul parlamentar al USR, ca urmare a pierderii calității acestora de membri ai partidului Uniunea Salvați România.

Domnul deputat Lazăr Ion-Marian ne informează că va activa în cadrul Grupului parlamentar al PNL. Domnii deputați Orban Ludovic, Bola Bogdan-Alexandru, Chira Claudiu-Martin, Dancă Ionel, Ionescu George, KocsisCristea Alexandru, Miuțescu Gheorghe Adrian, Nagy Vasile, Plăiașu Gabriel, Șovăială Constantin, Ștefan Ion, Tănase Antonel își reconfirmă apartenența politică la Partidul Forța Dreptei, din data de 2 septembrie și până în prezent, așa cum a menționat și domnul Orban, când a cerut cuvântul pe procedură.

Domnul deputat Gheba Daniel-Sorin ne aduce la cunoștință că domnia-sa nu a completat nicio adeziune la partidul DREPT, fiind în continuare membru al partidului AUR.

Vă mulțumesc.

O invit pe doamna vicepreședinte Oana Țoiu la prezidiu, pentru a conduce lucrările consacrate primirii de răspunsuri la interpelări.

Vă mulțumesc.

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 23 septembrie 2024, parte consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, din partea domnului deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav, de la Grupul parlamentar al minorităților, tema interpelării fiind „Probleme în procesul de colectare a ambalajelor”.

Îl invităm la cuvânt pe reprezentantul Guvernului, domnul Bogdan-Radu Balanișcu, secretar de stat.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Bogdan-Radu Balanișcu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Bună ziua!

## Mulțumesc.

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalajele primare reutilizabile, republicată, cu modificările și completările ulterioare, comercianții, respectiv operatorii economici autorizați să desfășoare activități de comercializare a produselor în ambalajele incluse în sistemul SGR, către consumatorii sau utilizatorii finali, sunt obligați să organizeze puncte de returnare și să preia în cadrul punctelor de returnare toate ambalajele SGR returnate de către consumatori sau de către utilizatorii finali și să restituie acestora valoarea garanției la momentul returnării ambalajelor SGR.

Mulțumesc.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

## Mulțumesc.

Urmează interpelarea domnului Toma Ilie, către Ministerul Educației: „Mutare disciplinară elevi”. Îl invit la cuvânt pe domnul Marian Daragiu.

**Domnul Marian Daragiu** _– subsecretar de stat în Ministerul Educației_ **:**

## Doamnă președinte,

Politica Ministerului Educației pentru sistemul școlar are, printre obiectivele majore, accesul egal și sporit la educație, reconstrucția învățământului și compatibilizarea europeană a acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 146 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar....

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Mai aproape de microfon!

## **Domnul Marian Daragiu:**

În conformitate cu prevederile art. 146 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale.

De asemenea, conform art. 8 alin. (1), autoritățile administrației publice locale asigură buna desfășurare a învățământului preuniversitar în unitățile administrativteritoriale în care acestea își exercită autoritatea.

Conform prevederilor art. 232 alin. (6) din Legea nr. 198/2023, unitățile administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai imobilelor din domeniul public local sau județean, după caz, au obligativitatea de a asigura obținerea și menținerea autorizației de securitate la incendiu și a autorizației sanitare de funcționare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat sau componentelor organizatorice ale acestora.

Prin Planul național de redresare și reziliență, PNRR, a fost lansat, în luna decembrie 2022, apelul competitiv de proiecte pentru dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe.

Detalii privind acest apel de proiecte sunt furnizate la linkul pe care îl aveți deja la dispoziție.

Am să citesc câteva dintre măsurile regăsite în Planul național de redresare și reziliență: digitalizarea mediilor de învățare din învățământul preuniversitar.

Astfel, vor fi echipate 5.200 de laboratoare de informatică, 3.600 de școli cu clase de nivel primar, gimnazial și liceal, care, la rândul lor, vor fi dotate cu echipamente IT pentru digitalizarea resurselor de învățare, 909 laboratoare informatice din școlile de educație și formare profesională.

Vă mulțumesc.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/30.IX.2024

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

Mulțumesc. Puteți să continuați și cu „Anul școlar 2024-2025”? Perfect! Atunci, urmează, dacă a ajuns, domnul...

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Numai puțin, vă rog!

Da, sigur! Haideți!

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință.

Întrebările și interpelările vin întotdeauna din teritoriu și nu neg buna colaborare între mine și Ministerul Învățământului. Și îi mulțumesc și domnului secretar de stat pe această cale.

Însă esența... nu voiam doar, să zic așa, un răspuns frumos scris pe hârtie.

E OK, știu că se fac eforturi susținute, e OK, știu că există programe. În principal, mă interesa digitalizarea, pentru că aici suferim noi cel mai mult, transferul de date să fie cât mai rapid, să nu mai alergăm de la o unitate la alta.

Aș vrea ca răspunsurile, când mai vin, să fie mult mai concrete și să veniți cu vești bune.

Da, funcționează digitalizarea în locul cutare, cutare, cutare.

Iar referitor la cea de-a doua interpelare, la care ați vrut să-mi răspundeți și mi-ați dat răspuns în scris, vă mulțumesc foarte mult.

Camerele astea de... să zic așa, ușor de corecție pentru copiii care greșesc nu am înțeles exact cum funcționează, pentru că și acolo vor exista părtiniri, vor exista, știu eu?, lucruri care nu vor fi corecte și nu sunt foarte concret puse pe hârtie.

Prezentați-ne niște norme mai exacte, când veți putea, și după aceea vom mai discuta.

Vă mulțumesc foarte mult pentru răspunsurile date. Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință.

Mulțumesc.

Următoarea interpelare: „Anul școlar 2024-2025”. Tot domnul Marian Daragiu, subsecretar de stat. Îi răspunde domnului deputat Toma Ilie, de la PSD.

Doamnă președinte, Domnule deputat...

Domnul deputat a făcut cererea pentru transmiterea în scris a răspunsului.

Mulțumim, domnule Daragiu, este suficient.

Mulțumesc și eu.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

Dacă a ajuns domnul subsecretar de stat Ioan Cristian Haiduc, care răspunde, din partea Guvernului, la interpelarea domnului Toma Ilie, de la PSD, „ANL – Programul de construcții de locuințe pentru tineri”?

Înțeleg că nu a ajuns domnul subsecretar de stat.

Reamintim obligativitatea reprezentanților Guvernului de a fi prezenți la interpelări.

Următoarele trei interpelări din partea domnului deputat Toma Ilie, de la PSD: „Riscul de blackout energetic”, „Adeverințe necesare pentru aplicarea Legii nr. 197/2021” și „Competențe în tehnologii avansate pentru IMM-uri” au avut solicitată amânarea.

Vă mulțumesc.

O zi bună!

Declar ședința încheiată.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|572763]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 108/30.IX.2024 conține 12 pagini.**

Prețul: 60 lei