Stenogramă plen

De asemenea, amintesc de sprijinul acordat de echipa medicală și lotul valoros de ajutoare umanitare din Polonia, ce au venit ca sprijin pentru țara noastră, în vremurile pandemiei.

De mai bine de un secol, suntem uniți de prietenie, solidaritate și o evaluare comună a amenințărilor la adresa securității europene, care vin dinspre Est.

Ziua solidarității polono-române este un prilej unic pentru organizarea unor evenimente importante pentru promovarea și consolidarea relațiilor reciproce.

Anul acesta, cu Ziua solidarității româno-polone la 105 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Polonia, a fost anunțat public Sezonul Cultural România – Polonia 2024-2025, o inițiativă lansată anul trecut de ministerele culturii din cele două țări, prin care România șl Polonia își vor promova reciproc cultura, istoria și relațiile ce le unesc.

Uniunea Polonezilor din România reprezintă puntea de legătură dintre cele două state, iar faptul că, în aceste vremuri de război, ambele popoare își manifestă solidaritatea față de Ucraina și poporul ucrainean este o dovadă că legăturile și relațiile reprezintă un sprijin în securitatea ambelor state.

Trăiască România! Trăiască Polonia!

_Niech żyje Rumunia! Niech żyje Polska! (Aplauze.)_ Mulțumesc.

Alianța Dreapta Unită, păstrăm drumul liberal. Noi, Forța Dreptei și USR, avem un proiect legislativ în Parlament, care nu crește și nu inventează nicio taxă, dar asigură mai mulți bani la Fondul de sănătate, prin transferul din actuala contribuție asiguratorie pentru muncă – un procent mai ridicat. Oprim și Guvernul, prin această inițiativă legislativă, să se împrumute forțat, fără dobândă, luni în șir, de la micii antreprenori, așa cum face acum, chiar două-trei miliarde de lei, anual, prin întârzierea decontărilor concediilor medicale. Cu adevărat liberală este abordarea noastră, a USR și a Forței Dreptei: propunem ca datoriile statului către antreprenori pe concediile medicale să fie scăzute din taxele viitoare, și legea pentru asta este deja depusă.

Să urmărim împreună cronologia inventării și protejării „taxei pe boală” de către domnul Boloș și PNL. În decembrie anul trecut, 14 decembrie, în ziua în care domnul Boloș declara la televizor că vine cu „zero taxe noi”, în realitate, își bătea joc, de fapt, de cetățeni, de adevăr și de bunul-simț. A pitit în Ordonanța nr. 115/2023, „ordonanța trenuleț”, o frază cu care inventa „taxa pe boală”. Domnul Boloș are în CV-ul dumnealui, la competențe și aptitudini, creativitate și spirit inovator, doar că alege să le folosească pentru a inventa taxe noi, pentru a lua de la bolnavi ca să dea bani la dispoziția Partidului Unic PSD-PNL. Dar l-am prins la timp.

În ziua în care domnul Boloș a pus în consultare această ordonanță care impunea noi taxe, USR a avertizat public exact cum domnia-sa va băga mâinile în buzunarele celor bolnavi. Cu un tupeu inimaginabil, domnul Boloș tot cu zero taxe a continuat să se laude la televizor. În ciuda evidențelor, ministrul PNL spunea senin că mințim noi, USR. Domnul Boloș nu doar că a introdus o „taxă pe boală”, pe furiș, nu doar că a mințit, ci a încălcat și legea. Nu a respectat principiul de predictibilitate fiscală și legea care îi cerea să nu includă taxe noi mai devreme de 6 luni de la aplicarea lor. Sigur, a încălcat legea, schimbând-o. Marcel Boloș a mințit bolnavii cu zâmbetul pe buze, bazându-se o vreme pe faptul că formularea lui tehnică era greu de decriptat. O să menționez și partea tehnică, să poată oricine verifica.

Art. 155 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, stabilește categoriile de venituri supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate de 10%.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, au fost stabilite măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice.

La art. LIII pct. 104 din Ordonanța de urgență se prevede completarea art. 155 alin. (1) din Codul fiscal cu o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins:

„i) indemnizații de asigurări sociale de sănătate acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare”.

Aceasta a fost practic inventarea „taxei pe boală”.

Aceste prevederi au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024, la două săptămâni de la data adoptării de către Guvern.

Asta pitea Boloș.

USR a avertizat din decembrie anul trecut că minte și am făcut apoi tot ce a ținut de noi pentru eliminarea acestei taxe aberante. Este pentru noi o prioritate.

V-am atras atenția, domnule Boloș, că greșiți, atunci când încă nu devenise lege și nici domnul Ciolacu nu semnase încă asta. Am avertizat cetățenii că vor fi afectați și bolnavii oncologici, că vor fi afectate mamele angajate care tocmai au născut, că se vor trezi cu bani mai puțini toți angajații care au nevoie de concediu medical. Am avertizat despre aceste lucruri înainte ca decizia dumneavoastră să fie finală.

Ce au făcut colegii domnului Boloș din PNL și PSD când au aflat de la noi că vor mai pune o taxă nouă celor bolnavi? Adevărați eroi, au tăcut mâlc!

Sunteți aici, parlamentari ai PSD și PNL, și ar trebui să stați poate cu capul plecat pentru această nedreptate pe care ați făcut-o și pe care n-ați oprit-o, deși ați fi putut. Ce bine ar fi fost dacă i-ați fi dat un telefon domnului Boloș, înainte de Crăciun, după ce v-am spus noi, negru pe alb, ce efecte va avea ordonanța domniei-sale, să îi spuneți, poate, cei de la PNL, că e o măsură antiliberală, să-i spuneți, poate, cei de la PSD, că îi va afecta pe cei mai vulnerabili – mamele, bolnavii oncologici –, să-i spuneți, poate, că nu-l susțineți!

Nu ați făcut-o. Sau n-ați făcut-o suficient de convingător, pentru că știu că domnul Boloș este celebru în felul în care ignoră chiar și sfaturile colegilor dumnealui.

Măcar acum, astăzi, puteți să vă reparați greșeala, dacă mai presus de confortul pe care îl simțiți în scaunele dumneavoastră este respectul față de cei care îl plătesc. Puteți da astăzi un vot pentru moțiunea simplă care își propune demiterea domnului Boloș; aveți șansa să vă reparați greșeala. Arătați că mai aveți o urmă de respect față de cetățenii pe care vă lăudați că-i reprezentați!

Săptămâni la rând, nimeni din PNL, nimeni din PSD nu a criticat măsura și nu s-a dezis de ea, știind, poate, că este vacanță parlamentară și nu pot fi votate legi. Ați tăcut, pentru că știați că așa faceți rost de bani la bugetul pe care l-ați făcut franjuri.

Cu toate dovezile în față, ministrul Boloș a fost nevoit să recunoască faptul că a inclus o taxă nouă. Nici măcar scuze nu le-a cerut oamenilor pentru felul în care a mințit, pentru felul în care le-a luat din bani, fără consultare și fără avertismente. Și, ca o aroganță supremă, a venit cu două noi jigniri la adresa oamenilor care muncesc în țara asta. I-a făcut pe toți „hoți”, invocând frauda, și a mințit din nou, susținând că ceea ce noi spuneam, și anume că și mamele angajate care nasc vor fi afectate, e fals.

Mai mult, unde dumneavoastră creați probleme, noi venim cu soluții – de exemplu, Legea USR, care este acum promulgată și e un drept al mamelor, care permite și meseriilor liberale, și femeilor antreprenor să aibă aceleași drepturi ca mamele angajate, asigurate, la concediu de risc maternal.

Aducem și dovezi în sensul minciunilor pe care le-a spus domnul Boloș în aceste zile.

În data de 10 ianuarie 2024, ministrul finanțelor declara că: „Nu vorbim de cei cu boli cronice, cu boli profesionale, de cei cu indemnizații de maternitate. Vă dau un exemplu. O reorganizare a activității într-o instituție publică a dus adeseori la concedii medicale de 2-3 luni. Nu este o situație normală. Nu putem sta neputincioși.” – cu toate că ministrul finanțelor consideră că ordonanța dumnealui, nr. 115/2023, nu afectează „indemnizațiile de maternitate” și scopul declarației a fost, poate, să inducă neclaritate și confuzie în interpretarea actului normativ de către contabili, dar și în rândul mamelor, care, pe bună dreptate, nu au mai știut pe cine să creadă, când se bazau pe estimarea veniturilor pentru luna de după naștere sau pentru celelalte zile de concediu medical. Adevărul a fost însă cât se poate de clar în momentul în care, la sfârșitul lunii ianuarie, oamenii s-au uitat în cont și au văzut că le-au scăzut aceste venituri cu 10%, și pentru lăuzie, și pentru sarcinile cu risc maternal. Peste 9.000 de mame au avut sarcini cu risc maternal în luna ianuarie. Au fost peste 5.000 de nașteri ale angajatelor. În toate aceste cazuri, veniturile lor au scăzut și statul a colectat aproape un milion de euro de la ele.

De la cine a decis domnul Boloș să finanțeze lăcomia Guvernului? Sau, cum îi spune dumnealui în nota de fundamentare, în limbaj politic contemporan: „Măsura are în vedere asigurarea resurselor necesare bugetului general consolidat”, deci nici măcar bugetului pentru sănătate.

În timp ce au inventat „taxa pe boală”, au lăsat, în toate aceste luni, blocate peste 10.000 de posturi necesare de asistente medicale și de medici, în spitalele care țineau de administrația locală.

Să recapitulăm deci de la cine a luat domnul Boloș bani – 500.000 de euro pe zi, 10 milioane de euro pe lună, și nu pentru spitale, ci pentru gaura făcută de ei în buget. Au taxat:

– concediile medicale și indemnizațiile pentru maternitate; – concediile medicale și indemnizațiile pentru îngrijirea copilului bolnav;

– concediile medicale și indemnizațiile pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice;

– concediile medicale și indemnizațiile de risc maternal, care se acordă persoanelor asigurate;

– și toate celelalte concedii medicale, exceptând bolile profesionale și accidentele de muncă. În ianuarie, noi, USR, am sesizat și Avocatul Poporului privind neconstituționalitatea contribuției suplimentare de 10% CASS din concediile medicale. Avocatul Poporului, în acea vreme, era singurul care putea sesiza CCR. Unicul răspuns a fost că „este în analiză”.

Argumentele noastre de neconstituționalitate și ce a încălcat această ordonanță:

– dreptul constituțional la protecție socială, garantat de art. 47 din Constituția României;

– principiul echității fiscale și sarcina fiscală justă și proporțională, conform art. 56 din Constituția României;

– dreptul la sănătate, prevăzut de art. 34 din Constituția României;

– impactul social și economic asupra categoriilor vulnerabile, în special femei însărcinate și cele care au născut copii bolnavi, pacienți cu afecțiuni oncologice și femei aflate în risc maternal;

– au fost încălcate principiile de transparență și predictibilitate;

– zero dezbateri despre această nouă „taxă pe boală”, înainte să fie adoptată;

– era necesară o analiză de impact, înainte de adoptarea unor măsuri fiscale majore. Asta recomandă Consiliul Economic și Social;

– respectarea drepturilor muncii și dreptului la concedii plătite ale lucrătorilor.

Iată deci de unde revine necesitatea eliminării acestei măsuri pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate esențiale și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

USR a făcut ceea ce era corect. Am depus, în primele 24 de ore de sesiune parlamentară, legea de eliminare a „taxei pe boală”. Între timp, și asociațiile de pacienți, și medici, și experți au semnalat, asemenea nouă, problemele mari create de această taxă. Dar și domnul Boloș, și domnul Ciolacu, și celelalte partide politice au tăcut, toate partidele în afară de Alianța Dreapta Unită.

PSD și PNL, vă lăudați că apărați țara de extremism? Păi, sunteți, poate, adevăratul pericol, în momentul în care inventați taxe noi! Poate vreți să taxați și mersul pe jos, în momentul în care folosiți Guvernul și Parlamentul ca să-i taxați pe cei care muncesc cinstit, ca să aveți de unde să vă umpleți, poate, portbagajele și din ce să vă plătiți vacanțele luxoase.

Premierul Ciolacu, fan declarat al domnului Boloș, nu a făcut nici dumnealui nimic în afară de declarații. De exemplu, ne spunea domnul Ciolacu la televizor: „Am cerut o analiză foarte clară, să vedem din ce domeniu sunt, dacă sunt din domeniul privat, public, sunt oameni care au nevoie de concedii medicale, dar e evident că s-a abuzat de acest fenomen.”

Domnule Ciolacu, această analiză era necesară înainte să adoptați această ordonanță de urgență și înainte să încălcați termenul de 6 luni de predictibilitate fiscală, și înainte să adoptați o ordonanță de urgență fără o evaluare a impactului și fără măsurarea măsurilor acestora.

Vă citez aici și câteva declarații ale celor afectați, ignorate de domnul Boloș. Le aducem însă în Parlament, pentru că Parlamentul nu poate să le ignore, așa cum a făcut Guvernul.

– „Este o măsură profund nedreaptă. Cum poți să-i iei unui pacient cu cancer, când știi foarte bine cât suferă, 10%

din bănuții ăia care oricum nu-i ajung?”, a declarat pentru Europa Liberă președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

– „Avem gravide care lucrează în schimbul 3 și, în mod normal, ar trebui ca medicul să le scutească de schimbul 3, nu? Pentru că poate să le provoace probleme. Nu le scutește! Poți să îi dai 4 zile de concediu. Asta nu înseamnă că ai făcut abuz după schimburile de noapte”, declară un medic de familie pentru Știrile ProTV.

– „Noua impozitare a concediilor medicale va strânge doar niște bani la buget, dar nu va opri numărul acestora”, declară un consultant de resurse umane.

Chiar și Casa Națională de Asigurări de Sănătate a declarat oficial, pe 19 februarie, că „cele mai importante concedii, ca durată, au fost cele pentru boli oncologice, pentru afecțiuni legate de sarcină și concedii prenatale, precum și pentru probleme care țin de sănătatea mamei și copilului”. Dar asta nu a contat pentru nimeni din Guvern, căci, câteva ore mai târziu de la acest raport al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, votul dat în Biroul permanent din Camera Deputaților a blocat dezbaterea pe soluțiile depuse de USR până în a doua jumătate a lunii martie. De ce? 10 milioane de euro pe lună încasați de la angajații bolnavi.

Datele prezentate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu erau noi. Au fost rapoarte pe parcursul anului trecut. Erau chiar și în rapoartele de pe masa domnilor Ciucă și Ciolacu, înainte de a da ordonanța, au fost prezentate și în ședințele de guvern, dar fie nu le-au citit, fie nu le-a păsat. Le-am citit și noi și de aceea am depus legea și amendamentele de eliminare a taxei, convinși fiind că propunem o măsură corectă, care repară nedreptățile create de dumneavoastră.

Astăzi, în timp ce bolnavii și părinții copiilor bolnavi plătesc, domnul Boloș tronează sfidător pe fotoliul de ministru PNL al finanțelor, cu pixul din care alocă bani pentru pensii speciale, pensii de 10 ori mai mari decât pensiile contributive, cu pixul din care alocă bani pentru salarii de mii de euro la agenții de care nu a auzit nimeni, niciodată. Dar nu-i mai ajung. Obrazul subțire cu cheltuială mare se ține! Nu-i mai ajung banii. Nici împrumuturile istorice pe care le-a făcut România, la dobânzi uriașe, în mandatul dumnealui, nici veniturile la bugetul public, crescute printr-o inflație record, nici banii din taxele noi la care a supus mediului de afaceri. Nu le mai ajung banii pentru privilegii și sinecuri! Probabil că, atunci când au decis să nu facă nicio reformă a statului și să păzească pensiile speciale încă 40 de ani, s-au uitat în jur, întrebându-se de la cine să mai ia bani, cine ar fi prea împovărat de ce pățește, astfel încât să nu mai aibă energie să se lupte și cu statul abuziv. Și au inventat „taxa pe boală”, zeciuiala pe necaz. Tehnic, i-au spus contribuție suplimentară de 10% din indemnizațiile primite drept concedii medicale de la Fondul național de asigurări de sănătate.

Au ales dintre cei care contribuie și construiesc România zi de zi bolnavii, mamele care au născut, părinții care își însoțesc copilul mic la tratament. Despre ei a considerat domnul Boloș că nu vor mai avea de unde găsi energia necesară să se opună, între boală și grija pentru familie și a zilei de mâine.

Însă nu sunt singuri. Sunt 25.000 de părinți care au avut copilul bolnav în luna ianuarie și au avut nevoie de o zi sau mai multe zile de concediu medical ca să îi fie alături. Dintre aceștia, știm că în România avem, din păcate, 5.000 de copii cu cancer în tratament și este esențial să aibă părinții lângă ei pentru acordurile legale medicale, pentru a fi alături de cei mici când le este frică și chiar, în unele cazuri, pentru a urmări tratamentul și a fi acolo. Dar România nu e sat fără câini și cetățenii nu sunt singuri în fața unui guvern incompetent și de-a binelea, uneori, rău intenționat, un guvern al cărui unic argument în fața românilor este că extremiștii sunt mai răi ca ei. Sunt mai răi, da, dar românii au muncit prea mult, prea multe generații, ca să fie nevoiți din nou să aleagă între două rele: partidul unic – pe asta au testat-o, fără voia lor, înainte de ’90 și știu că nu le mai trebuie – și extremiștii – și pe asta au testat-o în anii ’30 și nici de asta nu mai au nevoie.

Pe 9 iunie va fi momentul, din nou, ca românii să aleagă în interesul lor, să aleagă să își ia viitorul înapoi din mâna celor care vor să îl fure pe decenii de acum încolo, să aleagă modernizarea europeană și să dea puterea cuiva care se luptă să oprească nedreptățile create de acest partid.

Partidul Unic PSD-PNL invocă „stabilitatea” pentru a explica toate lucrurile greșite pe care le face. Și le convine de minune liniștea transpartinică așezată peste relele lor. Atât de mult îi ajută „stabilitatea”, încât au ajuns la trufia de a se lăuda, cei care au creat-o, cu eliminarea „taxei pe boală”, așa cum au făcut-o la Senat. Legea de eliminare a „taxei pe boală” a fost depusă de USR și, da, ulterior asumată și votată de toate partidele, dar, din păcate, la Camera Deputaților, iată, v-ați răzgândit. Așa că, în momentul în care PNL a cules suficiente like-uri la Senat, căci doar asta căutau, au blocat, prin vot, discuția pe eliminarea „taxei pe boală” la Camera Deputaților, care decide până pe 12 martie. Acesta este termenul pentru raport. Asta trebuie să se schimbe astăzi. Și votul pe moțiunea împotriva domnului Boloș duce la eliminarea „taxei pe boală”.

Ar trebui să răspundeți la câteva întrebări, domnule Boloș: de ce le faceți asta românilor care nu v-au greșit cu nimic? Ba v-au și plătit!

Poate cea mai gravă dintre relele domnului Boloș este această „anatemizare” a mediului privat și a angajaților, presupunerea că, dacă ei, acolo, în sânul partidului unic, știu doar să se gândească la cum trișează, cum ciupesc, cum păcălesc, cum mai schimbă regulile pentru ei înșiși, la fel fac și antreprenorii și angajații români – se gândesc doar la fraude și la cum să trișeze.

Nu! Domnule Boloș, dacă ar face ca dumneavoastră, nu ar mai avea timp să creeze mare lucru, și ei nu au luxul de a împărți regește pe pensii speciale și privilegiile altora banii munciți de ceilalți. Ei țin în spate economia, locurile de muncă – și ale lor, și ale dumneavoastră, și ale prietenilor dumneavoastră.

Că unii greșesc sau trișează? Sigur, de aceea s-au inventat instituțiile de control, nu taxe peste taxe pentru toți. Dar instituțiile de control păzesc ele oare pilele politice? Funcționează ele cum trebuie astăzi în România? Au fost slăbite sau întărite în această guvernare?

Guvernul a făcut, în trimestrul I din 2023, doar 36 de controale prin casele județene de sănătate. Din 2.000.000 de certificate medicale au recuperat doar 21.500 de lei. Ori nu e fraudă, ori sunt lăsați în pace cei care fraudează. Dar, cu siguranță, nu pentru că domnul Boloș taxează boala se va opri frauda. Din contră, o încurajează. Căci tot cei cu adevărat bolnavi au nevoie de bani de medicamente, de scutece. Cei care, bine-mersi, fug de muncă vor sta fericiți și cu zile libere finanțate din banii celorlalți, cu 10% mai puțin.

Domnul Boloș merită să plece din nenumărate motive. Am dat șansa PNL-ului și PSD-ului să renunțe la dumnealui și în toamna anului trecut, la precedenta moțiune. Dar atunci l-ați salvat și rău ați făcut, pentru că vedem că a continuat să le facă rău românilor. Deciziile de politică fiscală a României par a fi luate de cineva fără cap: când mărim taxele, când vorbim despre reducerea lor, când tăiem din facilități, când promitem că adăugăm noi scutiri.

Nu mai recent de luna aceasta, coaliția a aruncat în presă ideea scutirii de impozit pentru pensii, o ridicolă punere în practică a faimoasei replici: „Nicule, mai dă-le 100 de lei!”

Sigur, când îți iei ordinele de la celălalt Marcel, care, chipurile, își face cumpărăturile cu 100 de lei, astfel de măsuri luate pe genunchi pot părea o idee bună. Întrebați însă oamenii de afaceri, antreprenorii români, care duc pe umeri bugetul țării, dacă li se pare o idee bună să se schimbe regulile de două-trei ori pe an, fără preaviz.

Antreprenorii români nu își fac cumpărăturile de două ori pe zi, în funcție de ce pofte le mai vin pe moment. Ei trebuie să planifice plata salariilor și investițiile pentru mai mulți ani. Cum pot ei să facă asta, în condițiile în care ministrul finanțelor joacă ping-pong cu măsurile fiscale?

Parlamentul, în calitate de reprezentant al voinței poporului, are datoria de a asigura respectarea principiilor constituționale, a drepturilor fundamentale și de a acționa în interesul general al societății românești.

Prin această moțiune, solicităm demiterea ministrului finanțelor, Marcel Boloș, pentru gestionarea defectuoasă a politicilor fiscale și efectele grave la nivel social, economic și medical ale politicilor fiscale impuse de dumnealui fără consultări și fără respectarea principiilor de predictibilitate fiscală și a bunului-simț.

Îi urăm domnului Boloș să se ducă pe piața muncii. Avem un uriaș deficit de resurse umane și, din pricina dumnealui, care a păstrat suprataxarea pe part-time inventată de domnul Ciucă, doar în România ești obligat să dai statului contribuții duble față de cât iei net în mână și contribuții duble la pensie, fără să fie luate în calcul atunci când ajungi la bătrânețe, dacă lucrezi cu normă parțială sub nivelul salariului minim. O altă nedreptate, pentru care am depus de un an legea prin care să o îndreptăm, prin care să eliminăm și această taxă nedreaptă.

Îi urăm domnului Boloș să meargă pe piața liberă, în privat, dacă îl va angaja cineva. Dar domnul Boloș nu are în CV-ul dumnealui nici măcar o singură zi în mediul privat, nici măcar una singură în care să fi înțeles viața în afara instituțiilor statului, munca de zi cu zi de angajat în privat sau realitatea de a nu mai avea bani pentru marfă, pentru că au apărut taxe-surpriză, la care nu te așteptai.

Are însă de partea dumnealui, așa cum ne spune în categoria de aptitudini și competențe în CV, creativitatea și spiritul inovator. A inventat „taxa pe boală”, „taxa pe soare”, a păstrat „taxa pe munca part-time” și poate să învețe și din istorie, unde am avut în secolul al XIX-lea „taxa pe fumărit”. Iar, dacă asta este prea complicat, poate ascultă propunerea oamenilor de pe canalele de social media, care îi propun, exasperați, să inventeze și taxa pe lăsat oamenii cu ochii în soare, în special românii care au crezut ce le-a spus PNL în campanie, taxa pe ocări aduse Guvernului, caz în care ar crește colectarea, căci probabil toată lumea o să fie taxată, căci la concedii medicale oricum e complicat, că și așa erau micșorate, majoritatea dintre ele, la 75% din salariu, chiar înainte de taxarea dumnealui. Se colectează greu.

Fac apel și către antreprenorii din România să vă primească și pe dumneavoastră în internship câteva săptămâni, să încercați să înțelegeți cum funcționează în piața privată viața unei companii, a unui angajator, cum arată ziua unor angajați al căror salariu nu depinde doar de foaia de prezență la birou, ci de valoarea creată. Și le urez să aibă multă răbdare cu un lucrător pe viață la stat, care înțelege greu sau deloc economia de piață.

Avem o lege depusă de USR care dublează numărul de internshipuri în companii și instituții. Fiți fără grijă! Mergeți cu conștiința liberă, că nu luați locul unui tânăr.

Știți vorba aceea din popor că cine nu face lucrurile la vremea lor nu le mai poate face! Într-o țară modernă, europeană, ceea ce România va deveni când va avea o guvernare corectă, nu cu a dumneavoastră, nu mai e loc pentru cineva care ia decizii absurde și abia apoi ajunge să fie forțat să priceapă efectul acestora de către opoziție și de către cei afectați.

Părinții noștri au făcut suficiente sacrificii în perioada grea a anilor ’90. Și cei din generația noastră, care muncesc cinstit și le luați din munca lor pentru privilegiile dumneavoastră, s-au săturat.

Nu, domnule Boloș, vor putea alege anul acesta nu doar dintre două rele răul mai mic, ci și binele, și justa folosire a banului public rezultat din munca lor. Vor putea alege să își ia viitorul înapoi din mâinile dumneavoastră incompetente și lacome.

Puteți da astăzi un vot pentru moțiunea împotriva domnului Boloș.

Dacă nu o faceți din interes public, căci poate nu vă stă mintea acolo acum, așa cum nu v-a stat în acești 3 ani de guvernare împotriva românilor, atunci măcar din interes electoral.

Luați-i pixul din mână domnului Boloș votând această moțiune depusă de USR și Forța Dreptei! Vă mulțumesc.

Am rămas tot cu deficit de fonduri la bugetul de sănătate și tot cu nemulțumiri din partea pacienților pentru calitatea serviciilor medicale.

Știu, oare, semnatarii moțiunii simple că România este pe locul I în Uniunea Europeană la decese din cauze prevenibile și tratabile și că numărul morților din cauze evitabile este de două ori mai mare decât media Uniunii Europene?

Îi invit să arunce un ochi pe raportul despre starea sănătății în Uniunea Europeană pe anul 2023. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România au rămas cele mai scăzute din blocul european, asta în timp ce doar unu din trei români plătea asigurare de sănătate.

Știți că românii sunt europenii care scot cei mai mulți bani din propriul buzunar pentru sănătate sau că speranța de viață, la naștere, în țara noastră, este a treia cea mai scăzută din Uniunea Europeană și cu 5,4 ani mai mică decât media Uniunii Europene?

Cred că acestea sunt, domnilor, adevăratele probleme care trebuie să ne preocupe, pentru că, în acest timp, peste 1,2 miliarde de euro pleacă lunar de la Ministerul Finanțelor către Casa Națională de Sănătate, pentru a asigura funcționarea în limitele de supraviețuire a sistemului public de sănătate din România, respectiv a spitalelor, ambulatoriilor de specialitate, plata medicamentelor, asigurarea banilor pentru programe de boli cronice, plata medicilor de familie și multe alte categorii de cheltuieli pe deplin necesare celor care sunt bolnavi și în suferință, o sumă uriașă plătită lunar pentru sănătatea românilor și, din păcate, cu servicii medicale a căror calitate și promptitudine adeseori sunt criticate, pe bună dreptate, de către români.

După toate aceste realități prezentate mai sus se naște o întrebare legitimă: are nevoie acest buget al sănătății de mai multe fonduri?

Haideți să analizăm cifrele!

– 2022 – 55 de miliarde la Casa de Sănătate, 14 miliarde de lei la Ministerul Sănătății, adică nici mai mult, nici mai puțin de 69 de miliarde de lei, respectiv 13,8 miliarde de euro;

– 2023 – 59 de miliarde la Casa de Sănătate, 13,4 miliarde la Ministerul Sănătății, respectiv 73,5 miliarde lei, adică 14,7 miliarde de euro într-un an pe bugetul de sănătate;

– 2024 – 62 de miliarde la Casa de Sănătate, 18,2 miliarde la Ministerul Sănătății, adică 80 de miliarde de lei, respectiv 16,1 miliarde de euro.

Se observă, din analiza acestor cifre, că este nevoie uriașă de fonduri, iar, din păcate, avem o creștere anuală a acestui buget, în medie, de 5%, foarte mică față de ceea ce Casa Națională de Sănătate are nevoie.

Atenție, numai pentru anul 2024 Casa de Sănătate a depus la Ministerul Finanțelor solicitări de fonduri de peste 93 de miliarde de lei, adică 18,6 miliarde euro, cât tot bugetul anual alocat pentru sănătate, inclusiv bugetul alocat Ministerului Sănătății.

Uitându-ne cu atenție la această situație financiară precară prezentată pe care bugetul de sănătate o are, în cele din urmă ar trebui să continuăm cu măsuri deloc plăcute, care să asigure justa colectare a fondurilor puține pe care le avem la bugetul de sănătate, mai ales pentru activitățile care privesc finanțarea concediilor medicale.

Repet, nu este vorba despre o taxă nouă pe concedii medicale, ci despre o eliminare a acestei facilități.

Nu există nicăieri în Uniunea Europeană așa ceva! Am studiat modelele de finanțare din Germania, Franța, Italia, Spania. Nu există niciun sistem de plată a concediilor medicale atât de ineficient ca în România. Nu are nimeni nicio problemă cu bolnavii oncologici sau cu mamele aflate în concedii de maternitate și cu atât mai mult cu îngrijirea copiilor bolnavi. Să nu mai spun că indemnizația pentru creșterea copilului nu este supusă măsurii fiscale la care se face referire în moțiune, acestea fiind venituri neimpozabile și care nu se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii.

Guvernul a urmărit cu totul altceva: să elimine risipa și modul profund injust în care se desfășoară lucrurile în ceea ce privește plata concediilor medicale în România.

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Sănătate duc la îndeplinire, de anul acesta, măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice din sănătate, aprobate de Guvernul României în ședința din 29 noiembrie 2023, prin Memorandumul cu tema „Aprobarea măsurilor și a raportului de analiză și eficientizare a cheltuielilor publice în domeniul sănătății”.

Iată care sunt aceste măsuri:

– creșterea numărului de consultații preventive acordate de medicii de familie;

– stimularea medicilor de familie și a medicilor din ambulatoriul de specialitate pentru specialități clinice pentru monitorizarea pacienților cu afecțiuni cronice;

– raționalizarea cheltuielilor cu concediile medicale, prin stabilirea unui cuantum realist al indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate aferente concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum și a celor aferente concediilor medicale acordate în anumite situații speciale;

– îmbunătățirea sustenabilității sistemului de asigurări sociale de sănătate, optimizarea modului de prescriere și decontare a medicamentelor cu sau fără contribuție personală.

De ce toate acestea? Pentru că suntem singura țară din Uniunea Europeană care își permite luxul, cu consecințele dezastruoase de rigoare, de a avea indemnizația de concediu medical mai mare decât salariul atunci când ești la serviciu. Da, doar la noi se poate să stai acasă, în concediu medical, și să primești mai mulți bani decât atunci când ești la muncă.

Și, repet, nu vorbesc aici despre bolnavii cronici, nici despre cei oncologici, nici despre mame și nici despre copiii care au nevoie de îngrijiri medicale, ci vorbesc de sistemul de plată a concediilor medicale.

Haideți să dăm un exemplu concret! Ești în concediu medical și ai un salariu de 10.000 de lei brut. Din el scazi contribuția la asigurările sociale, 25%, CASS nu scazi, pentru că ești scutit, mai scazi impozitul pe venit și rămâi, dacă ești în concediu medical, cu bani în mână 6.750 de lei.

Pentru cine muncește, la același salariu, de 10.000 de lei, scădem 25% CAS, respectiv 2.500 de lei, CASS plătim de această dată, pentru că nu este scutit, 1.000 de lei, și un impozit pe venit de 650 de lei. Practic, angajatul care muncește, cu același salariu, rămâne în mână cu 5.850 de lei.

În concluzie, pe exemplul de mai sus, atunci când stai în concediu medical primești în mână 6.750 de lei, iar atunci când ești la serviciu primești 5.850 de lei, adică un plus de 900 de lei doar pentru faptul că ești în concediu medical.

Cu alte cuvinte, acest sistem de plată a concediilor medicale, în exemplul prezentat, încurajează în continuare să-ți iei concediu medical, deoarece ești cu mult mai bine plătit decât atunci când ești la serviciu. În acest timp, dacă nu ai o boală foarte gravă sau cronică, poți foarte bine să îți rezolvi și anumite probleme personale.

Am discutat, domnilor parlamentari, cu oameni de afaceri și ne-au spus „în sfârșit, angajații certați cu munca nu-și vor mai putea găsi refugiul în concedii medicale, mai mult sau mai puțin justificate”.

Domnilor parlamentari, mediul de afaceri își dorește această măsură, pentru a nu încuraja statul acasă al angajaților, ci participarea activă la activitățile curente ale companiilor.

Că sistemul medical de plată a concediilor medicale este unul păgubos și antrenează după el diverse activități speculative o spun cifrele de la sine:

– anul 2022 – număr de certificate medicale eliberate – 4.124.886; atenție!, număr de zile de concedii medicale – 29.452.257; valoarea bugetului alocat pentru plata concediilor medicale – 5,9 miliarde lei;

– anul 2023 – număr de certificate medicale eliberate – 3.361.223; număr de zile de concedii medicale, atenție! – 24.870.933; valoarea bugetului alocat pentru plata concediilor medicale – 3,7 miliarde lei;

– iar pentru anul 2024 avem, de asemenea, un buget record alocat pentru concediile medicale, de aproximativ 3,7 miliarde lei.

Numai în anul 2023, din totalul de 3.361.223 de certificate medicale eliberate, 1.800.883 au fost eliberate de cabinetele medicale individuale, 1.317.722 de ambulatoriile de specialitate și doar 242.618 certificate medicale eliberate de spitale.

Și, dacă aceste cifre fabuloase nu vă erau de ajuns, haideți să vedeți ce tipuri de certificate medicale se eliberează: boală obișnuită – 1.905.100; urgențe medico-chirurgicale – 695.106; boală infectocontagioasă – 57.735; boală cardiovasculară – 69.309; și multe altele. În timp ce numărul de certificate medicale despre care dumneavoastră vorbiți în textul moțiunii simple au următoarea structură: sarcină și lăuzie – 245.470; îngrijire copil bolnav – 130.855; neoplazii – 123.690.

Și, ca să vedeți unde s-a ajuns cu acest sistem ineficient de plată a concediilor medicale, haideți să ne uităm și la topul județelor și al medicilor cu cel mai mare număr de concedii medicale și zile de concediu medical acordate:

– județul Prahova, top 20 medici – 15.402 concedii medicale, cu 155.743 de zile de concedii medicale;

– județul Iași, top 20 medici – 12.038 de concedii medicale, cu 153.719 zile de concedii medicale;

– județul Timiș, top 20 medici – 7.542 de concedii medicale, cu 73.767 de zile de concedii medicale.

Iar seria lucrurilor aberante din sistemul de plată a concediilor medicale nu se oprește aici.

În cursul anului 2023, deși am cheltuit 3,7 miliarde lei din bugetul de sănătate, în loc ca acești bani, o parte din ei, să fie duși spre spitale, medicamente, boli cronice, la finalul anului am fost în situația în care să avem restanțe la concedii medicale de 3,2 miliarde lei. Deci, atenție!, în anul 2023, totalul cheltuielilor pentru concedii medicale, dacă aveam toți banii, era de 6,9 miliarde lei.

Cam așa arată realitatea: cu 75% indemnizație de concediu medical, beneficiezi de un net de plată, în realitate, de 86%; ai 85% indemnizație de concediu medical, în realitate, beneficiezi de un net de plată de 98%; și acum, atenție, la 100% indemnizație de concediu medical, prin neplata CASS pe perioada concediului medical, beneficiezi de un net de plată de 115%.

Sunt realități dureroase, care au condus în sistemul public de sănătate la creșterea aberantă a numărului de concedii medicale eliberate anual de medicii de familie și ambulatoriile de specialitate, creșterea aberantă a bugetului alocat pentru plata concediilor medicale, numai în anul 2023 ajungând la 6,9 miliarde lei, cu restanțe cu tot, pentru un număr de 3.361.223 de certificate medicale, adică ne-a costat, în medie, un certificat medical 2.052 de lei net.

Ceea ce Guvernul a urmărit prin modificările legislative a fost să descurajeze statul în concedii medicale, pentru motivul că se plătește mai bine să stai acasă decât prezența la serviciu. Recent, am citit despre un singur medic din Cluj care a dat peste 3.000 de concedii medicale în 2023 și despre un pacient care a beneficiat de nu mai puțin de 939 de zile de concediu medical, iar din statistici a reieșit că pentru un număr de 155.000 de certificate medicale nu s-a lucrat nici măcar o zi de-a lungul anului 2023.

Așa că, domnilor semnatari ai acestei moțiuni, în loc să vă ocupați timpul cu populisme, de ce nu vă alăturați misiunii de a face din România locul în care să plătești și să pășești fără frică în spitale? Pentru că se fac și lucruri bune, pe care le putem prezenta.

Dacă ați fi aruncat un ochi pe programul bugetar, ați fi văzut că sunt incluse acțiuni prioritare pentru asigurarea fondurilor necesare pentru monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților cu funcții vitale instabile sau cu afecțiuni care pot avea complicații ireversibile și care necesită intervenții medicale de urgență sau îngrijiri într-o secție de terapie intensivă generală sau specializată.

Anul trecut s-au semnat peste 3.600 de contracte de finanțare pentru sănătate, care cumulează peste 11 miliarde lei din bani europeni. 116 spitale vor beneficia de finanțare pentru reducerea infecțiilor nosocomiale, 35 de spitale au primit finanțare pentru creșterea capacității de răspuns a secțiilor de neonatologie, prin reabilitare, dotare și extindere cu 124 noi paturi de ATI pentru nou-născuți la nivel național și dotarea altor 90 de paturi existente.

Pentru creșterea accesului la servicii medicale pentru toți românii, indiferent de zona țării în care locuiesc, s-au finanțat 200 de primării pentru construcția și dotarea centrelor comunitare integrate. Pe același palier au fost finanțate pentru reabilitare și dotare 3.072 de cabinete de medicină de familie.

Personal, am fost și rămân unul dintre susținătorii investițiilor în serviciul public de sănătate. Am fost inițiatorul și susținătorul Programului Operațional de Sănătate, cu o valoare a bugetului de peste 5,8 miliarde euro, încă de pe vremea când eram ministrul fondurilor europene.

Este pentru prima dată când România beneficiază de un program de sănătate care susține investiții masive în infrastructura spitalicească, în servicii medicale de calitate și în pregătirea personalului medical. Este un buget cu care vom reconstrui și moderniza sistemul medical din România, astfel încât românii să beneficieze de condiții, servicii și personal la nivelul țărilor europene cu sisteme publice de sănătate performante.

Acum, din calitatea de ministru al finanțelor, mă voi asigura că alocăm partea de cofinanțări, pentru ca proiectele să fie duse la bun sfârșit. Discutăm, de asemenea, despre cele trei spitale regionale din Cluj-Napoca, Craiova și Iași, care au un buget de peste 1,2 miliarde euro, și, totodată, un număr de șapte alte spitale județene sau spitale județene de urgență care vor beneficia de dotarea cu echipamente medicale sau, după caz, vor beneficia de lucrări în ceea ce înseamnă reabilitare, consolidare sau construcția de noi clădiri.

De asemenea, din acest buget, 570 de milioane euro sunt destinați investițiilor în domeniile oncologie și transplant.

Mai mult, recent, împreună cu colegii din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, am căutat soluții pentru a operaționaliza Programul național de investiții în sănătate, cu un buget de peste două miliarde de euro, finanțat din împrumuturi și de la bugetul de stat.

Institutul de Genomică, Institutul Cantacuzino, pentru reluarea producerii vaccinurilor, ciclotronul, tehnologiile care folosesc hadronoterapia pentru tratarea cancerului sunt proiecte la care am participat și am avut inițiativa operaționalizării lor, tocmai pentru că îmi doresc ca România să aibă servicii medicale de calitate.

Nu știu câți își mai amintesc că în timpul pandemiei am avut inițiativa celui mai ambițios program de dotare cu echipamente medicale a spitalelor, în valoare de peste 1,2 miliarde euro a investițiilor în echipamente și instalații destinate fluidelor medicale, și a multe alte programe cu finanțare din fonduri europene.

Așadar, cred că este evident pentru toată lumea că, prin investiții masive în infrastructura medicală, formarea personalului medical și implementarea unor reforme eficiente, ne vom putea îndeplini misiunea de a îmbunătăți calitatea îngrijirii medicale și de a ne asigura că toți românii beneficiază de servicii medicale adecvate.

Așa că, domnilor, dacă nu găsiți cu ce să vă faceți utili românilor, măcar nu mai încurcați și dezinformați! Nu pot să trec cu vederea definiția cuvântului „ipocrizie”, care, potrivit DEX-ului, înseamnă duplicitate, falsitate, fățărnicie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie. De ce acest lucru?

Ați mai avut o încercare de moțiune simplă în care mă făceați vinovat de fiscalitatea IMM-urilor și a marilor companii, fără să spuneți că, de fapt, autorii măsurilor fiscale sunteți chiar dumneavoastră; jalonul 206 pentru microîntreprinderi poate vă spune ceva, jalonul 207 pentru reforma impozitelor și taxelor sau eliminarea facilităților fiscale pentru CASS, pentru IT, construcții, industria alimentară sau industria agroalimentară.

Iar acum, ca din senin, scoateți în față suferința oamenilor – bolnavi oncologici, mame, copii care au nevoie de îngrijiri medicale – și uitați de sistemul dezastruos de plată a concediilor medicale, care afectează aproape pe fiecare român, de miliardele de lei pe care îi dăm pentru concedii medicale, în loc să-i dăm la spitale, la programele cronice pentru bolnavi, la medicamente, la medicii de familie și multe alte nevoi pe care sistemul medical le are.

Să fie ipocrizia un mod de viață al unora dintre noi?

Înțeleg că avem în față alegeri electorale importante, dar asta nu înseamnă că trebuie să transformați scena politică într-un teatru al absurdului. Avem îndrăgiți dramaturgi ale căror piese se joacă și astăzi, pentru pasionați. Nu-i obligați pe români să fie personaje în propriile voastre piese!

Vă mulțumesc.

Vă înțeleg, e graba mare înainte de alegeri și, în lipsa proiectelor, vă agățați de orice, în speranța că veți reuși să atrageți atenția.

În 2023 au fost eliberate 3.361.223 de concedii medicale, însumând 24.870.933 de zile de concediu medical, iar plățile pentru acoperirea acestor concedii medicale au fost de 3,7 miliarde lei.

Pentru anul acesta avem, de asemenea, un buget alocat pentru concediile medicale de 3,7 miliarde lei, cea mai mare parte fiind însă destinată acoperirii restanțelor pentru concediile medicale acordate anul trecut.

Banii aceștia trebuie să îi dăm tot din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și va trebui să mai adăugăm la ei.

Fiecare dintre noi plătim pentru aceste concedii medicale, cele mai multe, după cum arată datele, nefiind acordate bolnavilor de cancer, mamelor însărcinate sau mamelor care își îngrijesc copiii bolnavi.

Dacă tot vorbim despre modelul european, nu putem să ne raportăm la el doar atunci când ne convine, pentru că asta denotă doar populism ieftin, de duzină.

Doamnelor și domnilor de la USR,

Cum credeți că se simțeau cei care mergeau zi de zi la serviciu și primeau un salariu mai mic decât un coleg care avea un medic de familie înțelegător, care îi dădea un concediu medical când avea de lucru la țară, când mergea într-un scurt concediu de relaxare sau când avea diverse probleme personale de rezolvat, pe care nu e cazul să le detaliem aici, acum?

Așa cum arată și cifrele, numărul celor care beneficiază de concedii medicale este foarte mare. Sumele pe care le plătim de la buget sunt imense și, dacă vorbim despre responsabilitate bugetară, trebuie să luăm măsuri și pentru a diminua aceste cheltuieli.

Din păcate, responsabilitatea nu o găsim în trusa politică a USR și, de aceea, această moțiune, ghidată doar de populism, nu va reuși să strângă mai multe voturi decât numărul de semnături.

Doamnelor și domnilor de la USR, nu fiți triști, pentru că va pica această moțiune și este doar preambulul pentru alegerile din acest an, când românii vor sancționa lipsa dumneavoastră de profesionalism și responsabilitate.

Pentru că ați introdus noi taxe și ați impus noi măsuri de austeritate tinerii pleacă din România, natalitatea este în scădere.

I-ați mințit cu nerușinare pe români că nu veți introduce taxe, însă s-au trezit la început de an că trebuie să plătească TVA și accize crescute, taxe suplimentare pentru casă, mașină. Ați impozitat până și voucherele de vacanță și bonurile de masă.

Românii s-au săturat de minciuni, vor măsuri reale. Vor ca taxele să fie anunțate cu cel puțin 6 luni înainte, pentru predictibilitate, așa cum susțineți, așa cum AUR propune în programul de guvernare și, da, se va ține de cuvânt.

Vedem sistemul eșecului e-Factura, domnule ministru, care, la două luni de la implementare, continuă să creeze haos, pentru că peste 60% din antreprenori spun că este foarte dificil noul sistem, mai ales în condițiile în care se blochează frecvent.

Și aș vrea să vă mai spun un lucru: cei care nu facturau și făceau evaziune în România să știți că nu vor factura în sistemul e-Factura, ci vor continua să facă evaziune, pentru că asta știu să facă.

Nu vă interesează de români; aveți propriul interes: bunăstarea dumneavoastră, creșterea de taxe și impozite, ca să acopere incompetența.

Cum veți proceda, domnule ministru? Veți înarma agenții ANAF pentru a stopa evaziunea?

Eu vă spun că nu cu arma trebuie să-i speriați pe antreprenorii români, ci cu măsuri fiscale pentru susținerea lor și pentru ca românii și tinerii să rămână în România _. (Aplauze.)_

Subliniez, dragi colegi, că UDMR dorește să se țină departe de mașinațiunile politicianiste, în schimb se va implica oricând în discuții pe principii, valori și reguli între parteneri care doresc cu adevărat soluții reale.

În concluzie, UDMR se va abține să facă partizanat politic și nu va participa la vot.

Vă mulțumesc.

Nu e normal să promovăm aceste politici de creștere a natalității? Și, da, atunci, pentru a le promova, trebuie să primească chiar și bani mai mulți...

Ei, bine, datele respective, pe fiecare spital, pe fiecare județ, ar fi trebuit să fie datele necesare celor de la casele județene de asigurări de sănătate, ca să efectueze controalele necesare. Nu au făcut asta, dar măcar erau publice datele.

Știți ce au făcut acum, în timp ce vorbim, cu formularul? Au amestecat datele, să nu mai poți să identifici spital, să nu mai poți să identifici județe, pentru că – ce să vezi? – harta de șpagă se suprapunea, în unele cazuri, exact acolo unde avem anchete pentru șpăgi de 15.000 de euro pentru posturi de asistente medicale. Pentru că, dacă dai 15.000 de euro șpagă să te angajezi la un spital, trebuie să ceri la rândul tău mai departe, că nu se poate doar din salariu.

Au scos aceste date, le-au amestecat, nu mai poți să identifici județe, nu mai poți să identifici spitale; și au schimbat întrebarea: nu dacă ți s-a cerut șpagă, nu la ce spital sau la ce medic, ci dacă ești dispus să raportezi asta mai departe autorităților. Este singura întrebare care a supraviețuit!

Așa că vă întreb: care sunt intențiile unui guvern care ne vorbește despre problemele unui sistem de sănătate, de la această tribună, și oprește mecanismul de feedback al pacientului, în baza căruia puteau să identifice mai departe aceste probleme?

Care e intenția unui guvern care lasă jumătate dintre casele județene de asigurări de sănătate în interimat, ca să le poată controla politic?

Și ultimul concurs care a fost deschis pentru asta a fost cel deschis tot de noi, în 2021, după 6-7 ani.

Astea sunt diferențele dintre cele două posibile guvernări...

Dar uitați să spuneți și lucrurile bune pe care le avem. Creșterea economică de 2% din PIB – este printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

PIB-ul pe cap de locuitor, care în acest an ajunge la 20.000 de euro. Pentru prima dată în istoria României PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 20.000 de euro pe locuitor.

Cheltuielile cu investiția – 120 de miliarde de lei, domnilor parlamentari, adică 7,2% din PIB, în timp ce valoarea deficitului bugetar, care este de 80 de miliarde de lei, ne arată că prin finanțarea deficitului bugetar ducem banii spre investiții. Este o regulă pe care studenții din anul I o învață, că valoarea deficitului bugetar dacă este mai mică decât valoarea bugetului alocat investițiilor, atunci deficitul bugetar duce spre finanțarea investițiilor și asigură o cale corectă de creștere economică pentru România.

Închei prin a spune că, spre tristețea unora care până mai ieri erau obișnuiți cu evaziunea și să încerce prin tot felul de metode ingenioase să aducă prejudicii bugetului de stat, prin modulul e-Factura – așa cum l-ați criticat și l-ați desființat de nenumărate ori –, avem peste 50 de milioane de facturi pe care le-am preluat, avem 550 de miliarde de lei valoarea acestor facturi. Și îi anunț pe cei care se ocupă cu evaziunea că, de la 1 mai, modulul antifraudă construit pe baza modulului e-Factura, pe care îl criticați, va fi operațional și, de atunci încolo, cei care încă se mai dedau la fapte de evaziune fiscală vor avea o problemă pe care o vom descoperi în timp util și pentru care vom găsi soluțiile cele mai eficiente.

Și, în final, vă mulțumesc tuturor pentru criticile, opiniile, dezbaterile de care am avut parte.

Vă asigur de buna mea credință, onestitatea și sinceritatea de care am dat dovadă pe perioada în care mi-am derulat activitățile ministeriale și vă asigur totodată că voi fi în slujba românilor. Vă mulțumesc.