Stenogramă plen

Mulțumim.

Doamna deputat Violeta Alexandru.

Aș fi citit, vorba domnului Chelaru, care spunea că a studiat – domnule deputat Chelaru, mă scuzați! –, aș fi citit și eu cele 110 pagini ale acestui raport, dar fiind puse cu vreo 10 minute înainte să înceapă plenul, o să am o declarație cu caracter general. Că, altminteri, v-aș fi studiat și pe dungă un proiect care... și un raport care ar fi trebuit să ne lămurească asupra unor chestiuni. Dumneavoastră ce înțelegeți prin „cercetare”? Pentru că, așa cum este făcut acest raport... și această inițiativă, vine cu o gândire birocratică, dacă vreți, etatistă, cu privire la ce drepturi are personalul, mă rog. Nu este despre cercetare; este despre angajații din acest domeniu. Și n-am nicio problemă să li se clarifice statutul, să li se clarifice – auzi, zice legea, de parcă i-ar fi împiedicat cineva – în ce... ce fel de consultări trebuie să facă pentru actul de cercetare și așa mai departe, în ce comisii. Chestiune care n-are nicio legătură cu legea; faci sau nu faci, în practica ta de cercetare, consultare; nu trebuie să-ți vină sute de parlamentari să-ți dea voie să te consulți sau să faci parte din...

Deci noi aici avem un megaraport cu tot felul de detalii care n-au nicio relevanță pentru obiectivul generos pe care îl anunță acest proiect, și anume a reglementa activitatea de cercetare în România.

Închei spunând următorul lucru: sunt oameni care spun că poți să cercetezi orice, orice pe pământ, poți să faci o cercetare; este dreptul oricui să cerceteze ce dorește, de la gândăceii roz până la iarba care se înclină spre dreapta; poți să cercetezi orice. Și totuși rigoarea unui act de cercetare nu poate să se extindă peste absolut orice trece prin cap cuiva să cerceteze.

Iar noi aici avem un talent: în loc să facem niște poli de cercetare autentici, care n-au cum să fie cu zecile, cu sutele, că de-aia se evidențiază niște minți extraordinare, care lansează niște lucruri care revoluționează această lume, noi împrăștiem, așa, de toate, prin toate domeniile; sunt niște cercetători pe care nu i-am văzut niciodată.

Ce... Și închei, domnule președinte de ședință... interimar al Camerei Deputaților. Noi n-am văzut, practic, ce rezultă din această... cu ce a schimbat România această activitate de cercetare, ci ne concentrăm pe interiorul sistemului și încercăm să dăm niște reglementări de salarizare, de statut, de consultare și așa mai departe.

Deci este în spiritul acestui stat a se concentra mai degrabă pe partea formală și pe salariați, în loc să se uite la output, la ceea ce iese de pe mâna, din mintea, din creierul acestor oameni. Și acolo se va face întotdeauna diferența între ce înseamnă cercetare adevărată și ce înseamnă documentare – un studiu oarecare pe care îl putem face oricare dintre noi.

Mulțumesc.

Mulțumim. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

Adoptat. La articole? Nu.

Adoptate. Dacă se susțin amendamentele respinse? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile medicale și din centrele rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România; PL-x 819/2023.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu.

Din partea comisiilor. Domnul... domnule președinte Tătaru, vă rog.

Mulțumesc.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 819/2023 din 27 decembrie 2023, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile medicale și din centrele rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 18 decembrie 2023.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul favorabil al Comisiei pentru învățământ; punctul de vedere favorabil al Ministerului Sănătății.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulțumesc.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu.

Adoptat. La articole? Nu.

Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 139 și art. 152 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 98/2024.

Comisia pentru administrație sau Comisia juridică.

- Hotărâți-vă! Care?

Domnule Lungoci, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu prezenta propunere legislativă.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (4) al art. 134, în sensul eliminării sintagmei „ori, în alte situații stabilite de regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local”, precum și completarea alin. (5) al aceluiași articol, în sensul introducerii: „motivării convocării ședinței extraordinare sau de îndată, după caz”.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 134 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Victor Ilie.

Dragi colegi din coaliția de guvernare,

Haideți cu noi în mileniul III! Haideți să dăm posibilitatea consilierilor locali să voteze online și voturile care trebuie să aibă caracter secret! Se poate. E simplu.

Vorbim despre digitalizare, dar nici măcar acest lucru nu putem să-l facem.

De ce oare?

Vă e frică că nu se mai pot face aranjamente când alegeți viceprimarii în consiliile locale? Sau de ce?

Haideți cu noi în mileniul III! Se poate. E simplu și e benefic pentru toată lumea.

Nu mai sunt intervenții.

Vă reamintesc că, prin raport, comisiile propun respingerea inițiativei.

Propunerea rămâne la votul final.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 228 alin. (1) litera e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 99/2024.

Comisia pentru administrație sau Comisia juridică, vă rog.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 228 alin. (1) litera e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic și Social avizează nefavorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale avizează negativ propunerea legislativă.

Agenția Națională de Integritate, prin punctul de vedere transmis, nu susține adoptarea propunerii legislative.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumim. Dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Propunerea rămâne la votul final.

21. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea cooperării polițienești în ceea ce privește prevenirea, depistarea și investigarea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane, precum și privind consolidarea sprijinului acordat de Europol pentru prevenirea și combaterea unor astfel de infracțiuni și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 – COM(2023) 754 și Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unor norme minime de

prevenire și combatere a facilitării intrării, tranzitului și șederii neautorizate în Uniune și de înlocuire a Directivei 2002/90/CE a Consiliului și a Deciziei-cadru 2002/946/JAI a Consiliului – COM(2023) 755; PHCD 34/2024.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Domnul Mușoiu!

- Poate vă concentrați.

## **Domnul Ștefan Mușoiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea cooperării polițienești în ceea ce privește prevenirea, depistarea și investigarea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane, precum și privind consolidarea sprijinului acordat de Europol pentru prevenirea și combaterea unor astfel de infracțiuni și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 – COM(2023) 754 și Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unor norme minime de prevenire și combatere a facilitării intrării, tranzitului și șederii neautorizate în Uniune și de înlocuire a Directivei 2002/90/CE a Consiliului și a Deciziei-cadru 2002/946/JAI a Consiliului – COM(2023) 755

Având în vedere proiectele de opinie transmisie de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și de Comisia pentru politică externă, notele de informare transmise de Ministerul Afacerilor Externe și de Ministerul Afacerilor Interne, fișa de informare elaborată de Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, a rezultat un număr de trei recomandări.

Așadar, Comisia pentru afaceri europene:

– susține, în principal, modernizarea cadrului juridic al Uniunii în domeniul combaterii introducerii ilegale de migranți și recunoaște caracterul dezumanizant, care pune în pericol vieți omenești, pentru obținerea de profit, și dimensiunea inerent transfrontalieră a acestei forme grave de criminalitate, care reclamă un răspuns ferm și convingător;

– consideră că aceste două inițiative trebuie aliniate cadrului legislativ aferent Pactului privind migrația și azilul;

– și apreciază că agențiile Uniunii cu competențe în materie – Europol, Frontex și Eurojust –, prin consolidarea rolului lor și prin ameliorarea mijloacelor de cooperare dintre ele cu statele membre și cu țările terțe, pot fi în măsură să prevină și să combată eficace introducerea ilegală de migranți.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 30 aprilie 2024 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Dezbateri.

Domnul deputat Mircia Chelaru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Este pentru prima oară când văd un semnal foarte serios prin care Europa se trezește.

Este foarte curios că o face atât de târziu și identifică în migrația ilegală nu numai un factor perturbator, nu numai o vulnerabilitate adusă societății creștine europene, ci o amenințare directă. E foarte important a se reține – și mă surprinde cum va rezolva această problemă noua directivă, care urmează, și noul centru de combatere a migrației ilegale, prin faptul că se va sancționa, în cadrul Uniunii Europene, instigarea publică a migrației ilegale spre Uniune.

Vai nouă! Unde sunt cei care făceau îndemnuri către Germania, către Franța: „Veniți, migratorilor, veniți, că avem nevoie de forță de muncă; umpleți-ne golurile!”? Asta este instigarea pe care Uniunea o constată acum – și o salut ca atare.

E foarte interesant cum va face – și vă rog să fiți foarte atenți aici – extinderea competenței jurisdicționale a unui stat al Uniunii către teritorialitatea unui terț, prin care să stopăm în fașă – keep... kill him unabled, se spune, „a-l ucide și a-l opri în fașă” – pe cel ce urmează să vină către Europa.

Iar problema competenței jurisdicționale a statelor membre ale Uniunii... Încearcă la ora actuală să-i sancționeze juridic și penal pe toți cei care sunt practicanții aducerii către Uniunea Europeană a migranților.

Acum să vedem unde este deosebirea sau care este diferența dintre migrația legală acceptată și cotele-părți care urmează să ni se doneze și cea ilegală, ca atare. Cred că aici ar trebui să se gândească și colegii noștri de la comisia care a primit COM-ul să facă, într-adevăr, completări valoroase către Uniune, cu asemenea observații.

Vă mulțumesc.

Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu.

Adoptat. Dacă la preambul sunt obiecții? Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul rămâne la votul final.

22. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Către o gestionare industrială ambițioasă a carbonului de către UE – COM(2024) 62; PHCD 35/2024.

Domnule Mușoiu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Către o gestionare industrială ambițioasă a carbonului de către UE COM(2024) 62

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru știință și tehnologie, nota de informare transmisă de MAE, fișa de informare elaborată de Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut Comunicarea Comisiei Europene referitoare la gestionarea industrială ambițioasă a carbonului de către Uniunea Europeană;

– a recomandat sprijinirea eforturilor de punere pe piață a tehnologiilor dedicate reducerii emisiilor de dioxid de carbon;

– a recomandat consolidarea tehnicilor și instrumentelor de teledetecție pentru a obține datele necesare cunoașterii subsolului.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 30 aprilie 2024 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în formă adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Coleșa Alin-Ilie.

Mulțumesc, domnule președinte.

Oare când se va opri toată această nebunie a decarbonizării, a captării carbonului și a consumării unor resurse ireale pentru acest lucru total ilogic? Pentru că acest proces de decarbonizare este principala cauză a dezindustrializării Europei, de destabilizare a ei.

Și ce presupune, în esență, vedem iarăși aici, în acest document – până în 2030, reduceri cu 55% ale emisiilor de carbon; 2040 – cu 80%; 2050 – cu 100%.

Și, dacă, prin reducere la absurd, s-ar face și se fac aceste reduceri, ce înseamnă per global? Înseamnă reduceri globale de 0,1% în 2030; 0,2% în 2050. Asta în condițiile în care România, deja în anul 2005, raportat la ’90, avea reduceri de peste 50% ale emisiilor de carbon, din cauza distrugerii industriei; în 2019 – de peste 70%, lucru recunoscut chiar de actualul președinte al țării.

Și, până la urmă, este parte a unui proces prin care Europa și România se sinucid economic, pentru că distruge aproape toate industriile care au făcut ca Europa și Occidentul să conducă economic și cultural lumea.

Deci Europa deja nu mai are un prezent și nu va avea niciun viitor, dacă continuă această politică sinucigașă.

Această teorie a creat chiar condițiile migrării de capital către zonele de pe glob unde nu se aplică. Vorbim în principal de Asia, de China, de India, de Turcia și de America de Sud.

Cetățenii țării resimt pe propria lor piele ce înseamnă toată această nebunie. Înseamnă – și închei aici...

Bine faceți.

...interzicerea centralelor pe gaz, pe lemne, pe cărbuni; înseamnă interzicerea mașinilor cu motoare termice pe benzină sau motorină.

Sunt foarte, foarte multe lucruri de zis.

Această nebunie nu ne duce decât la speculă și la distrugere.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții? Nu. Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

23. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2024 privind amânarea punerii în aplicare a Deciziei (UE) 2022/197 a Comisiei din 17 ianuarie 2022 de stabilire a unui marcaj fiscal comun pentru motorine și kerosen; PL-x 62/2024; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii și Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului.

Domnule deputat Tuhuț, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2024 privind amânarea punerii în aplicare a Deciziei (UE) 2022/197 a Comisiei din 17 ianuarie 2022 de stabilire a unui marcaj fiscal comun pentru motorine și kerosen.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 62 și ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, examinarea proiectului de lege a avut loc în ședințe separate.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională. Mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenții? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

24. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal; PL-x 186/2021.

Nu avem reprezentant al Guvernului.

Pentru prezentarea raportului, Comisia pentru buget. Vă rog, domnule Țuțuianu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal.

Prin prezentul proiect de lege se propun modificări ale unor acte normative privind impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, reglementări fiscale referitoare la educația timpurie, măsuri în domeniul procedurii fiscale, prorogarea termenelor pentru depunerea notificării privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare și de depunere a cererii de restructurare, precum și eșalonarea la plată în forma simplificată a obligațiilor bugetare datorate după data declarării stării de urgență, administrate de organul fiscal.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumim.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

25. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2023 privind unele măsuri bugetare; PL-x 647/2023.

Vă rog, din partea Guvernului.

## **Domnul Kallós Zoltán** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Educației_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de act normativ se propune introducerea unei norme derogatorii de la prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care să se aplice în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, care să autorizeze Ministerul Finanțelor să aprobe modificarea prevederilor trimestriale ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, la titlul „Cheltuieli de personal”, fără îndeplinirea condiționalității prevăzute la alin. (4) și (5) ale art. 18. Reglementarea va permite modificarea repartizării pe trimestre a cheltuielilor de personal pentru plata, în luna septembrie, la termenul stabilit, potrivit legislației în vigoare, a drepturilor salariale cuvenite personalului vizat.

Prin urmare, vă solicităm adoptarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumim. Dezbateri generale... Mai avem puțin... Prezentarea raportului. Domnule Lungoci, vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu prezentul proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei derogări de la prevederile art. 18 alin. (3) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, în scopul autorizării Ministerului Finanțelor să aprobe modificarea prevederilor trimestriale ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, la titlul „Cheltuieli de personal”, în vederea realizării plăților în luna septembrie a anului curent, la termenul stabilit potrivit legislației în vigoare.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport, prin care se propune adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumim. Domnul deputat Victor Ilie.

Există o legătură indisolubilă între dezmățul bugetar și creșterile de taxe. Această ordonanță asta face: dă voie la continuarea dezmățului bugetar – derogări de la Legea responsabilității fiscale și liber la crescut cheltuieli de personal.

Așa de buni au fost angajații publici, că merită niște creșteri de salarii. Ca apoi cetățenii să se grăbească să plătească mai multe taxe pentru aceste lefuri crescute.

USR va vota împotriva acestui proiect.

Doamna deputat Violeta Alexandru. Vă rog.

Stimați colegi,

Ordonanța aceasta a apărut ca să reușească ministrul Boloș să iasă din birou. Altminteri, era acolo, încuiat și angoasat de frica funcționărimii din Ministerul Finanțelor, care îl amenința că blochează tot ministerul dacă nu le mărește salariile.

Aveți în fața dumneavoastră proba unui ministru fricos, laș și om de sistem, care nu vrea să se pună rău cu oamenii din sistem.

Deci pot să mai facă încă trei ture de greve, că dânsul se va baricada acolo și o să vă ceară ordonanță, ca să poată să iasă din birou, să aibă curaj să iasă.

Este jenantă această ordonanță, pe care tot Guvernul i-a aprobat-o, pe care ne cere s-o aprobăm în anul în care ne spuneați că veniți cu reforma salarizării celor din sistemul public.

Nu vă crede nimeni și sunteți monument de lașitate prin această ordonanță, în care scrieți – se majorează capitolul „Cheltuieli de personal” cu anumite cheltuieli care nu puteau fi prevăzute.

Deci, carevasăzică, ministerul nu prevăzuse respectiva cotă salarială, dar greva și presiunea funcționărimii l-au băgat pe dom’ ministru în sperieți și a ieșit, dacă vă amintiți, cu majorări de salariu prin ordin de ministru, ceea ce este absolut halucinant pentru o țară normală și în care el, ca ministru de finanțe, vrea să și arate celorlalți din sistem, din Guvern, că trebuie să respecte legea.

Este jenant! Este ordonanța lașului, ministrului finanțelor publice, Boloș, ca să fie foarte clar.

Mulțumesc.

Parlamentarii Forța Dreptei nu vor vota niciodată asemenea abordări.

Repet, sunteți restanți cu Legea salarizării, nu spuneți nimic, ne băgați în probleme în implementarea PNRR-ului, dar îl aplaudați...

Vă mulțumim.

...pe un om fricos, care n-a reușit să gestioneze o grevă și care s-a făcut preș la prima presiune din partea salariaților.

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimate colege și stimați colegi, timpul alocat dezbaterilor a fost epuizat.

Ne revedem la ora 12.30, la sesiunea de vot final.

E nevoie de 10 minute pentru a pregăti sistemul. La 12.30, sesiunea de vot final. Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

Stimate colege, Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot, să le reintroduceți în console.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților. Vă rog să luați loc!

Vă rog să reintroduceți cartelele în console și să fiți pregătiți pentru vot.

1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea cooperării polițienești în ceea ce privește prevenirea, depistarea și investigarea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane, precum și privind consolidarea sprijinului acordat de Europol pentru prevenirea și combaterea unor astfel de infracțiuni și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 – COM(2023) 754 și Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unor norme minime de prevenire și combatere a facilitării intrării, tranzitului și șederii neautorizate în Uniune și de înlocuire a Directivei 2002/90/CE a Consiliului și a Deciziei-cadru 2002/946/JAI a Consiliului – COM(2023) 755; PHCD 34/2024.

Vot, vă rog.

243 de voturi pentru, 4 abțineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Către o gestionare industrială ambițioasă a carbonului de către UE – COM(2024) 62; PHCD 35/2024.

Vot, vă rog.

222 de voturi pentru, 23 împotrivă, 10 abțineri, un coleg care nu votează.

Explicarea votului, domnul deputat Mihail Albișteanu.

Mulțumesc.

Grupul AUR a votat împotrivă.

Nu putem vota pentru dezindustrializarea nici a României și nici a Europei. Nu putem vota pentru prăbușirea economică a Europei, în condițiile în care se spune că noi trebuie să concurăm cu America, cu China. Această politică distructivă, zisă „verde”, nu va face decât să ne prăbușească, din punct de vedere economic.

Nu putem vota așa ceva!

Vreți mai puțin dioxid de carbon în natură? Plantați mai mulți copaci.

Din păcate, aceiași oameni care ne spun că trebuie să reducem cantitatea de dioxid de carbon sunt cei care ne taie și copacii.

Mulțumesc.

N-am înțeles, plantați sau votați copacii, că n-a foarte clar! 3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice; PL-x 38/2024.

Vot, vă rog.

180 de voturi pentru, 6 contra, 74 de abțineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Ivan Gruia Bogdan. Domnul ministru Ivan Gruia Bogdan.

Aveți răbdare, domnule Miruță!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este un proiect extrem de important, prin care, în urma renegocierii PNRR-ului cu cei de la Comisia Europeană, am reușit să aducem serviciile de cloud guvernamental de la finalul anului 2026, cât era prevăzut inițial în cadrul PNRR, la finalul anului 2024, sper eu.

În momentul de față suntem în procedură de licitație publică transparentă, la nivelul Uniunii Europene, într-o formă în care tot ceea ce înseamnă servicii de cloud pentru administrația publică din România sper să fie disponibil începând cu finalul acestui an.

Licitația a fost deschisă în luna martie. Începând cu luna iunie se vor depune ofertele și vreau să mulțumesc, pe această cale, pentru deschidere și susținere, în cadrul comisiilor parlamentare și în cadrul votului final.

Mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumim.

Domnul deputat Radu Miruță, USR.

## **Domnul Radu-Dinel Miruță:**

Nu putem fi de acord ca pentru incompetența PSD la digitalizare România să plătească de două ori același lucru.

Ați votat astăzi ca cei de la Digitalizare să recunoască că nu pot să facă un cloud guvernamental, așa cum și-au asumat acum un an și jumătate, și să cumpere un alt cloud, făcut la cheie. Asta presupune deblocarea cloudului guvernamental: ridicarea mâinii și spunerea românilor că nu ați fost în stare să faceți un cloud și, pentru că vă presează timpul, cumpărați un altul, la cheie.

Va avea România două clouduri: unul plătit și probabil funcțional, făcut de mediul privat, și unul pe care vă veți juca dumneavoastră, la PSD, învățând să apăsați tastele.

Domnul deputat Mircia Chelaru.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

## Mulțumesc.

În câteva cuvinte explic votul de abținere. Așa am făcut și în Comisia pentru apărare.

Am înțeles că suntem sub incidența unui infringement, pentru că toată lucrarea este corespunzătoare jalonului 153 și erau în joc peste 1,8 miliarde de euro.

Am ascultat inclusiv observațiile reprezentantului STS, versus ale celui de la SRI, și temerea noastră este că, la ora actuală, așa cum este redactat documentul, produce unele disfuncționalități cu grave consecințe în securizarea celor două clouduri – transferul de la cloudul intern către cloudul dedicat. Cloudul intern este gestionat de STS; cloudul dedicat, după cum vedem și la achiziții, este gestionat de SRI. Sunt probleme de vulnerabilitate, datorită faptului că tehnologia cloudului dedicat este antică, veche și de demult, nu vor avea bani de unde să le cumpere toate instituțiile private și se vor produce aceste iregularități.

Or, un atac cibernetic asupra unui cloud dedicat, deoarece managementul este comun, poate să afecteze cloudul intern și asta devine o problemă de securitate națională.

De aceea ne-am abținut, sub rezerva acelora pe care i-am și contactat ca atare, de la instituțiile executive implicate, să repare măcar acest lucru, fie prin norme de aplicare, fie prin completarea – atenție! – completarea acestei legi și, în felul acesta, să producem nu doar cloudizarea României, ci și securizarea instituțiilor care le folosesc.

Mulțumesc.

Domnul Ivan Bogdan.

## **Domnul Bogdan-Gruia Ivan:**

## Vreau să fiu foarte scurt.

Dacă domnul Ghinea e cel care v-a informat, domnule deputat, despre cum e designul cloudului, vă spun că tehnologia pe care o folosim acum e cea mai nouă și e folosită în Danemarca, în Estonia, în Germania și în Franța.

Dacă toți acești oameni sunt în afara tehnologiei de vârf, credeți-mă, sunteți într-o eroare maximă, iar colegul dumneavoastră de partid, domnul Ghinea

, care a ținut la secret tot PNRR-ul României și a scris toate aberațiile acolo, pe care noi trebuie acum să le punem în practică, ar face foarte bine să vină să vă dea explicații și, dacă nu, să vină să facă lecții la partid cu dumneavoastră, să înțelegeți, când ieșiți la tribună și vorbiți ceva, să fiți argumentați și să veniți într-o formulă în care chiar înțelegeți ceea ce spuneți – pe lângă faptul că încercați să ne duceți pe o pistă falsă.

Iar, mai departe, dacă noi am reușit să aducem o tehnologie, care e folosită în cele mai mari state, în România cu 2 ani mai devreme e un succes al României, nu e un succes al unui partid sau al unui minister.

Așa că faceți bine și faceți-vă lecțiile înainte să vorbiți și după asta începeți să dați lecții altora, care fac, nu spun! Mulțumesc mult.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2024 pentru modificarea art. 35[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020; PL-x 229/2024.

Vot, vă rog. 242 de voturi pentru, 5 contra, 12 abțineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

5. Proiectul de lege pentru completarea art. 16 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală; PL-x 247/2024.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

7. Proiectul de lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I și II la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri; PL-x 200/2024.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Ne-am obținut la acest proiect de lege, pentru că intră în conflict deja, din momentul adoptării, cu Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din 22 februarie anul acesta, e adevărat, care spune că, dacă un stat refuză unui cetățean care are domiciliu în alt stat european, cum se întâmplă în această lege, să elibereze un act de identitate, carte de identitate, este o discriminare.

Această lege ratează, deși am invocat subiectul și la Senat, și la Cameră, ratează să reglementeze exact situația românilor care au pașapoarte CRDS, cetățeni români cu domiciliul în străinătate, care nu au dreptul la carte de identitate.

Cum toți românii din România au carte de identitate și pașaport, românii care au fost legali și corecți și și-au declarat domiciliul în alt stat european nu pot primi de la statul român carte de identitate, pentru că refuzăm să reglementăm acest lucru.

De aceea USR s-a abținut.

## Mulțumim.

Domnul deputat Antonio Andrușceac.

Vă rog să apăsați din timp intenția, să manifestați intenția de a lua cuvântul!

## Stimați colegi,

Nu știu de ce legiferăm împotriva românilor.

De două zile m-am întors din diaspora, unde exact problema care a fost expusă înaintea mea de domnul Barna este o mare problemă pentru românii de acolo.

Vă gândiți că oamenii aceștia, care au fost alungați din propria țară, dacă vor să vină și să-și deschidă un cont la o bancă, dacă vor să cumpere o casă, un teren, un ceva, nu au document de identitate românesc?

În loc să îndreptăm acest lucru, ne adâncim în a le face rău acestor oameni, pe care toți îi plângem și a căror soartă, ce să zic?, ne macină foarte tare. Dar nu coborâm vorbele și în suflet, ca să facem ceva pentru binele acestor oameni, ci îi facem să fie și mai dornici de a nu se mai întoarce în țara asta, tocmai prin aceste proiecte.

Aș vrea să le felicit pe colegele noastre care au avut inițiativa acestui proiect. Mă refer la doamna Rizea și la doamna Vicol.

Mama mea a trecut printr-o asemenea traumă și noi, copii mici fiind, alături de ea. Din păcate, am pierdut-o la naștere pe Roxana și știu că mama ar fi avut mare nevoie de un ajutor de specialitate pentru depresia de după.

Așa că mamele din România care trec sau care vor trece prin această traumă au la această oră un sprijin neprețuit, prin acele 10 ședințe de terapie pentru depresia de după o sarcină care, din păcate, a fost pierdută.

Am o rugăminte pentru domnul Rafila și pentru cei de la Ministerul Muncii.

Am pus din nou 30 de zile pentru norme de aplicare. Degeaba facem legi bune dacă cei din ministere sunt leneși și nu-și fac treaba. Înțeleg că domnul Rafila este foarte priceput la sufleul de broccoli.

Am avea nevoie și de norme pentru legi, mai ales pentru legi care sunt foarte importante pentru oamenii care sunt în suferință.

Mulțumesc.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

## Mă rog.

9. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile medicale și din centrele rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România; PL-x 819/2023.

**Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Procedură, domnule președinte!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

## Nu votați?

**Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:** Am avut...

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

## Nu votați?

**Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:** Nu am votat...

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Nu, acum nu votați? Vot, vă rog.

**Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Au fost înregistrate 260 de voturi, în condițiile în care eu nu am votat. Și data trecută, la votul anterior, au fost 259 de voturi...

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Explicați asta la tribună!

**Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Păi, dați-mi...!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

E atât de amuzant, încât vă dau cuvântul să explicați la tribună!

Vă rog.

**Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Este o problemă de procedură.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Vă rog.

**Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Suntem în sesiune de vot!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Dar are omul o problemă pe procedură, ce să-i fac?! Ascultați și voi! Stați numai să anunț rezultatul votului, vă rog! Și fiți atenți, vă rog!

Păi, ce să fac dacă are omul o problemă cu consola?! 262 de voturi pentru, unu împotrivă. Adoptat.

Vă rog, domnule Grosaru, aveți cuvântul.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

Domnule președinte, este o modalitate interesantă de cvorum.

În primul rând, la proiectul anterior numărul celor prezenți era de 259, printre care eu am votat. După aia au fost 260 de voturi. De asemenea, eu nu am votat. Și la votul prezent sunt 262 de voturi. De asemenea, nu am votat.

Care este, până la urmă, cvorumul acestei ședințe?

Domnul deputat Emanuel Ungureanu, explicarea votului. Cred că a meritat totuși momentul!

## Stimați colegi,

Ca să știți despre ce a fost vorba la acest vot.

Am votat pentru modificarea unei legi de combatere a infecțiilor nosocomiale, în condițiile în care, de aproape 2 ani de zile, pe legea inițiată de USR și care a fost votată de toate partidele, nu avem norme.

Aceeași problemă uriașă în spitale: unu din cinci români moare în spital de infecții nosocomiale și Ministerul Sănătății, condus de cel mai leneș ministru din istorie, nu face norme.

Iarăși modificăm legea, modificări bune, inițiate de un coleg de la PSD și de colegi de la USR și PNL și de la alte partide. Iarăși facem o lege bună, iarăși așteptăm norme.

Aveți un ministru al sănătății care nu-și face treaba. Faceți ceva cu asta! Noi am inițiat cred că vreo două moțiuni, nu? Vreo două moțiuni. Mai mult nu poate să facă opoziția. Scăpați-ne de Rafila!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Domnule președinte, v-am auzit!

249 de voturi pentru, 11 abțineri și un coleg care nu votează.

Adoptat.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal; PL-x 186/2021.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, 3 contra, două abțineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

12. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri și alte substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive; PL-x 794/2023.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, 4 abțineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

13. Proiectul de lege pentru completarea art. 333 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 817/2023; lege organică.

Vot, vă rog.

242 de voturi pentru, 16 abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Doamna ministru Raluca Turcan, vă rog, explicarea votului.

## **Doamna Raluca Turcan** _**–** ministrul culturii_ **:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Le mulțumesc colegilor care au dat un vot favorabil acestei legi, pentru că au înțeles că orice sursă suplimentară pentru bugetele instituțiilor de cultură și pentru Ministerul Culturii reprezintă o adevărată gură de oxigen.

Știți cu toții cât de jenant este bugetul Ministerului Culturii și al instituțiilor din subordine – 0,08% din PIB. Și, prin această lege, dăm posibilitatea ca la instituțiile de cultură care închiriază spații pentru destinații, în care să prezinte suveniruri, să ofere o cafea, un ceai sau să vândă publicații, 50% din sumele încasate să le rămână în bugetul propriu – și în felul acesta obțin venituri proprii.

Peste tot unde ați fost, în lume, ați văzut că marile muzee, de la Louvre până la Abraham Center, cred, că din veniturile obținute își completează substanțial sursele de finanțare pentru activități culturale. În momentul de față, 100% din sursele de finanțare de la instituțiile de cultură care închiriază spații se duc la bugetul de stat.

Prin această lege, 50% din încasările pe care le obțin vor rămâne în venituri proprii. Și, în felul acesta, nu vor mai trăi doar din vânzarea biletelor sau a abonamentelor.

Din estimările noastre, vor rămâne în bugetele instituțiilor de cultură din România aproximativ 3 milioane de lei și, în felul acesta, le vom fi de un adevărat folos.

Am auzit și comentarii, în momentul în care a fost dezbaterea generală pe această lege, și aș vrea să spun că fie cei care au criticat-o nu au citit proiectul, fie nu l-au înțeles, fie pur și simplu ne-au făcut o demonstrație despre ce ar face dacă ar fi la guvernare.

Așa că vă mulțumesc încă o dată tuturor celor care ați votat această lege.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Vă mulțumim. Domnul debutat Iulian Bulai.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Este hilar, dacă nu ușor jenant, că sunt miniștri ai acestui Guvern care vin și se plâng în fața Parlamentului că nu au bani destui la minister.

Doamnă Turcan, negocierea bugetului pentru minister se face, într-adevăr, și în Parlament, dar și în discuție cu partenerii cu care vă iubiți foarte mult, cei de la PSD.

Așadar, mergeți la domnul Ciolacu și spuneți-i să dea mai mulți bani la minister, pentru că o să aprobe și Parlamentul acest lucru.

Dar haideți să încetăm acest circ al ipocriziei!

Acestea fiind spuse, da, să rămână mai mulți bani din cei care sunt produși prin închirieri de către instituțiile culturale subordonate Ministerului Culturii, dar să nu transformăm această oportunitate de a dinamiza parteneriatul public-privat într-un circ comercial în care păcănelele, industria jocurilor de noroc acaparează instituțiile culturale. Industria tutunului încălzit sponsorizează și face o chestie extraordinară din a susține evenimente care promovează produse care dăunează grav sănătății tinerilor și consumatorilor.

De aceea, „da” pentru mai mulți bani păstrați la firul ierbii, aplicând mai profund principiul subsidiarității și al păstrării resurselor acasă, acolo unde se produc.

„Nu” unui circ al vulnerabilității, unde aceste două industrii s-ar putea să câștige, în detrimentul sectorului cultural. Mulțumesc.

Este o sursă suplimentară de venit. Oricât ar fi fost bugetul Ministerului Culturii, o sursă suplimentară pentru cultură este necesară, pentru că, prin cultură, dacă nu știți, prin cultură se finanțează, de fapt, identitatea națională, fie că vorbim de patrimoniu construit, fie că vorbim de patrimoniul imaterial sau natural.

Așadar, gura de oxigen pe care dumneavoastră ați acordat-o instituțiilor de cultură este vitală.

Mergeți în teritoriu și spuneți-le celor care conduc instituții de cultură, chiar din subordinea autorităților locale, că, din momentul promulgării acestei legi, au posibilitatea ca 50% din veniturile pe care le obțin prin închirierea acestor spații, pentru a prezenta publicații, suveniruri sau a vinde o cafea sau un ceai și a atrage chiar publicul alături de instituțiile de cultură, acele venituri le rămân în buget.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Vă mulțumesc.

Am spus-o și ieri, o spun și astăzi: o lege votată aproape în unanimitate, care n-a suferit niciun amendament, nu s-a propus niciun amendament la ea, e dezbătută de o jumătate de oră. Era bine să o îmbunătățim, dacă avem această posibilitate, înainte să o votăm, domnilor!

Proiectul de lege privind statutul personalului...

## **Domnul Iulian Bulai**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Vă cheamă „lege”, vă cheamă „amendament”?!

## **Domnul Iulian Bulai**

**:**

Mi-ați pronunțat numele, dați-mi drept la replică!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Păi, am zis de lege, de amendament, n-am zis de numele dumneavoastră!

14. Proiectul de lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare; PL-x 248/2024.

Vot, vă rog.

184 de voturi pentru, 39 contra, 32 de abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Ivan Bogdan.

Grupul cel mai mare, domnule Năsui!

Doamna deputat, doamna ministru Raluca Turcan.

Aproape că îi mulțumesc domnului Bulai pentru această intervenție, pentru că, în felul acesta, aveți și dumneavoastră ocazia să vedeți câte fantasme pot să aibă colegi parlamentari care, de altfel, au pus umărul la votul pentru această lege și în Comisia pentru cultură, doar pentru plăcerea demagogiei politice.

Dacă ați fi citit proiectul de lege, pe care cred că l-ați votat, ați fi văzut că această închiriere se face prin hotărâre de guvern, așa că orice decizie privind destinația acestor spații se realizează prin hotărâre de guvern, și nu prin fantasmele pe care dumneavoastră le aveți și încercați să manipulați opinia publică.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.

Stimați colegi,

Astăzi, prin acest vot pe care dumneavoastră l-ați dat, ați reușit să aduceți un foarte mare plus celor peste 18.000 de cercetători din România, oameni care, poate, nu sunt vizibili de fiecare dată și care n-au o voce atât de pregnantă în opinia publică, dar oameni care aduc cu adevărat o schimbare de fond în țara noastră.

Prin acest pachet de legi nu facem nimic altceva decât să schimbăm ceea ce nu s-a schimbat de 20 de ani încoace, ultima dată fiind modificate aceste două legi în 2003 și în 2004. Mai mult, aducem tot ceea ce înseamnă ecosistemul de cercetare din România la standardele pe care le are întreaga Uniune Europeană și aducem la același nivel cu cadrele didactice universitare cercetătorii din România. Aceasta înseamnă automat și creșterea veniturilor, dar înseamnă automat și obligații, pentru că, atunci când statul investește într-o categorie profesională, are și așteptări.

Prin acest proiect nu facem nimic altceva decât să ne ducem la următorul nivel cu ecosistemul de cercetare din România și, pe de altă parte, să reușim să menținem în România cei mai buni tineri, oameni înalt calificați, iar pe cei care sunt plecați în afara țării, foarte mulți tineri foarte bine pregătiți, ne străduim să-i aducem înapoi acasă.

Vă mulțumesc foarte mult fiecăruia dintre dumneavoastră, precum și președinților Comisiilor pentru știință și tehnologie, pentru muncă și celorlalți avizatori din cadrul Parlamentului României.

Doamna deputat Cătălina Ciofu, PNL.

## **Doamna Cătălina Ciofu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Adoptarea legii, dragi colegi, privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare este un pas foarte important pentru creșterea atractivității sistemului național de CDI – cercetare, dezvoltare și inovare –, dar și a carierei de cercetător, care este tot mai neatractivă pentru tinerii din România.

Sub rigorile legii, vom putea atrage, astfel, resurse umane înalt calificate, după cum s-a precizat, pentru cercetarea științifică din țară, dar și din străinătate.

Votul dat de Grupul PNL, dar și de ceilalți colegi, pentru adoptarea actului normativ este un umăr pus de noi toți pentru a crește performanța slabă de la nivelul sistemului, dar și pentru a păstra resursa umană înalt calificată la noi în țară, în loc să fie pierdută, ca un efect al unui veritabil exod al creierelor.

Intervenția legislativă este una dintre căile prin care noi ne implicăm pentru a avea pârghiile necesare de recunoaștere și susținere a excelenței în România, de a recompensa performanța tinerilor cercetători și de a promova dezvoltarea colaborării între instituții publice și private în domeniul cercetării științifice.

Vă mulțumesc tuturor.

Mulțumesc.

Domnul deputat Claudiu Năsui, USR.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

## Dragi colegi,

Știți care sunt bugetarii din România care au cele mai mari salarii?

Nu, nu sunt parlamentarii, nu sunteți dumneavoastră, nu sunt nici măcar cei de la ASF, care au câte 16 salarii pe an, de 15.000, 14.000, 13.000 de euro pe lună. Sunt directorii și cei care conduc aceste INCD-uri, institute naționale de așa-zisă „cercetare și dezvoltare”, care își secretizează veniturile, deși sunt plătiți din banii contribuabililor, prin legile pe care le votați dumneavoastră, și care încearcă să ascundă oamenilor cât de bine sunt plătiți.

În topul pe care l-am întâlnit până acum, maximul a fost de 36.000 de euro net pe lună, în 2020, președintele unui institut național de cercetare și dezvoltare din România.

Păi, la banii aceștia mă aștept și eu să primim cei mai buni cercetători din lume. Dar ce să vezi, că nu vin ei! Sunt numai politruci și oameni puși politic, care stau și iau banii din cercetare și apoi se plâng că n-au suficienți bani, dar, când primesc bani, de fapt tot ei și-i dau.

Mă judec cu 24 de astfel de institute chiar în secunda aceasta. Până acum am câștigat toate procesele împotriva lor, pentru salarizare.

Un alt record pe care vi-l arăt aici.

Și-a dat un bonus, o primă, de 300.000 de lei, acum 2 ani, de Paște.

Practic, ăștia sunt oamenii cărora acum le-ați crescut salariile prin această lege, care nu-i doar un statut al cercetătorului, ci care pune bazele creșterilor viitoare de salarii fix pentru acești oameni.

Oamenii care protestează în stradă acum au dreptate, pentru că salariile crescute pe care le dați tuturor categoriilor care dau din coate ca să mai primească ceva în plus la salariu le dați din banii contribuabililor, le dați din banii luați din taxe și impozite care sunt muncite din greu de oameni care, pur și simplu, nu mai suportă să facă lucrul acesta, pentru că văd că banii lor se duc pe apa sâmbetei.

La un moment dat, lucrurile acestea vor trebui să înceteze, dar felicit și BNS, și toate sindicatele care au ieșit în stradă; să iasă și să ceară taxe mai mici. Atâta timp cât statul se va îmbuiba, el și câțiva oameni, o minoritate bugetară, o aristocrație care nu mai contenește a-și da privilegii, au dreptate să protesteze.

Domnul deputat Antonio Andrușceac.

## Stimați colegi,

Ați acordat încă o dată mare atenție cercetării. De aceea, după 35 de ani, rezultatele cercetării sunt atât de vizibile în tot ce înseamnă industrie și economie din România.

Vorbea colegul meu acum despre atragerea cercetătorilor.

Dar de ce-i demiteți pe cei care au făcut performanță în cercetare? De ce îl demiteți, de exemplu, pe directorul celui mai performant institut de cercetare din România, Institutul de Cercetare Aerospațial, care, deși atrage fonduri prin proiectele pe care le câștigă, nu a convenit politic vreunui „burduj”, vreunui... ce știu eu?!

De ce nu ne-ați spus ieri, în cadrul comisiei, ce facem cu permanentizarea directorașilor ăstora care sunt numiți politic, n-au nimic cu cercetarea? Unii cred că nu-și găsesc nici diplomele de studii superioare, darămite doctoratele care să-i pună în fruntea unor instituții de cercetare!

Îi permanentizăm, le permanentizăm interimatele plătite cu bani grei și netransparenți, dând concursuri și primind, știu și eu?, recomandări de la angajații lor. E corect așa?

Pentru că, în cadrul comisiei, doamnă deputat, unde ați fost ieri, nu ni s-a spus nimic despre lucrul ăsta, nu ni s-a răspuns despre cum vom face în viitor concursuri pe bune, adevărate, ca să avem cercetători care să fie respectați de colegii lor cercetători, nu niște politruci impuși acolo și permanentizați prin funcții, prin niște recomandări pe care le primesc de la subordonații lor.

Ăsta e motivul pentru care nu credem în acest proiect și ne-am abținut de la vot.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Domnul deputat Ludovic Orban.

Aveți simțul umorului.

Parlamentarii Forța Dreptei n-au putut să voteze acest proiect de lege, care se înscrie în linia politicii PSD și, mai nou, și a „brelocului” PNL-ist de la centura PSD, de a plăti lipsa de performanță și lipsa de rezultat.

În toată lumea civilizată cercetarea este finanțată altfel decât la noi. La noi, cea mai mare parte a banilor care sunt alocați cercetării, prin bugetul de stat, sunt alocați pentru salarii, prin intermediul Programului Nucleu, în loc ca resursele publice să fie alocate prioritar, prin intermediul temelor de cercetare, prin proceduri competitive, la care să aibă acces orice colectiv de cercetare, nu institute de cercetare, vreo 48 la număr, în care sunt angajați care primesc lefuri și dacă au rezultate în cercetare, și dacă nu au rezultate în cercetare.

Dacă vrem să avem cu adevărat o cercetare care să ducă la rezultate concrete și aplicabile și care să ne aducă din nou la situația în care a fost România de-a lungul istoriei, de a avea cercetători cu rezultate remarcabile, trebuie să schimbăm această paradigmă comunistă, populistă, în care să finanțăm, cum e, de altfel, și în cultură, în care plătim salarii, în loc să plătim spectacole. Și în cercetare plătim salarii, cheltuieli materiale și servicii din buget, fără niciun fel de rezultate concrete în cercetare.

De altfel, se vede calitatea cercetătorilor români din faptul că România este țara care este pe ultimul loc în ceea ce privește accesarea finanțărilor pe cercetare direct de la bugetul Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Mulțumim.

15. Propunerea legislativă pentru completarea art. 143

alin. (1) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 27/2024. Vot, vă rog.

- 176 de voturi pentru, 59 contra, 11 abțineri, doi colegi care

- nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea art. 134 din Ordonanța de urgență a Guvernului

- nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 97/2024. Vot, vă rog.

174 de voturi pentru, 74 contra, un coleg care nu votează. Propunerea de respingere a fost adoptată.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 139 și art. 152 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 98/2024.

- Vot, vă rog.

- 176 de voturi pentru, 56 contra, 20 de abțineri, un coleg

- care nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 228

alin. (1) litera e) din Ordonanța de urgență a Guvernului

- nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 99/2024. Vot, vă rog.

- 202 voturi pentru, 37 contra, 13 abțineri, un coleg care nu

- votează.

- Propunerea de respingere a fost adoptată. Ordinea zi a fost epuizată.

- Vă mulțumesc pentru participare.

- Declar închisă ședința noastră de astăzi și invit membrii

- Biroului permanent la sala de ședință.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.22._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.