Ședință comună a Camerelor

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 14 mai 2024 · monitorul.ai

H=0V=0L=1

De asemenea, vă invit în continuare să urmărim mesajul video transmis cu această ocazie din partea prim-ministrului României, domnul Marcel Ciolacu.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu** _**–** prim-ministrul României_ **:**

## Excelențele Voastre,

Domnule prim-ministru Netanyahu,

Domnule președinte al Senatului, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Stimați reprezentanți ai Corpului diplomatic, Stimate domnule deputat Silviu Vexler,

Îmi face o deosebită plăcere să particip astăzi la prima celebrare a Zilei solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel. Este o decizie instituită prin legea adoptată

recent în Parlamentul României, o nouă dovadă a prieteniei solide și tradiționale care ne leagă de 76 de ani.

Relațiile neîntrerupte de prietenie dintre România și Statul Israel își au fundamentul în legăturile profunde dintre cele două popoare și valorile democratice comune pe care le împărtășim, iar unul dintre pilonii esențiali ai acestei relații atât de apropiate îl reprezintă comunitatea evreiască din România și comunitatea de cetățeni israelieni de origine română. Cele două comunități și-au lăsat amprenta asupra culturii și civilizației din cele două state și au contribuit la consolidarea relațiilor noastre bilaterale.

## Doamnelor și domnilor,

De-a lungul istoriei comune, legăturile de solidaritate dintre cele două popoare nu au încetat să se dezvolte, indiferent de regimurile care au condus statele noastre și de perioadele dificile cu care ne-am confruntat. Amintesc că România a fost printre primele state care au recunoscut Statul Israel și au stabilit relații diplomatice la 11 iunie 1948. Continuitatea, predictibilitatea și cooperarea strânsă în toate domeniile de interes comun au caracterizat relația noastră de parteneriat. Doresc să vă reasigur că vom continua să lucrăm împreună și pe viitor, pentru a dezvolta ceea ce am reușit să construim de-a lungul deceniilor.

## Excelențele Voastre,

În recentele momente de răscruce pentru Statul Israel, România nu a încetat să fie alături de poporul israelian. Această solidaritate s-a reflectat și în vizita în Statul Israel efectuată alături de alți oficiali români, precum domnul Simonis, președintele Camerei Deputaților, la scurt timp după atacul din 7 octombrie 2023. Totodată, atacurile teroriste cu care s-a confruntat Israelul au fost condamnate în cei mai duri și vehemenți termeni și la cele mai înalte niveluri în România.

## Doamnelor și domnilor,

Această celebrare a Zilei solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel constituie încă un simbol al profunzimii prieteniei noastre și întărește fundația relațiilor noastre bilaterale.

Permiteți-mi să subliniez aici, încă o dată, rolul deosebit de important al domnului deputat și bunului meu prieten Silviu Vexler, care acționează neobosit pentru consolidarea relațiilor dintre România și Israel.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Titus Corlățean

#20809

H=0V=0L=2

## **Domnul Titus Corlățean:**

Onorat prezidiu,

Doamnelor, domnilor deputați și senatori,

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au organizat astăzi o ședință anunțată ca fiind solemnă – în baza legii, e adevărat –, într-o zi care are multiple semnificații și pe care unii nu reușesc să le pună, din perspectiva istoriei, într-o atitudine de respect. Pentru că este adevărat că sunt legi care marchează – și trebuie să facem toate lucrurile așa cum se cuvine –, dar trebuie să nu uităm că a existat un singur Holocaust și 6 milioane de evrei care au fost uciși de un regim nazist și de partenerii săi. Și, da, e adevărat, în România, și nu doar în România, după Cel de Al Doilea Război Mondial, regimul de inspirație totalitară stalinist sovietic a comis crime împotriva acestor popoare rămase – fără ca cineva să ne întrebe – dincoace de Zidul Berlinului, inclusiv în România, crime care astăzi... pe care astăzi noi, da, le comemorăm, le comemorăm și la Sighet, le comemorăm și prin lege, din păcate, în contextul în care urmașii acelor regimuri staliniste se regăsesc la putere la Moscova, iar emulii lor în diferite alte țări, inclusiv în România. Și e datoria noastră să stopăm aceste atitudini radicale, extremiste, bazate pe ură.

Revenind la ședința solemnă de astăzi, marcăm pentru prima oară, pe 14 mai, Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel, o inițiativă a colegilor deputați Ovidiu Ganț și Silviu Vexler.

Vreau să-i felicit inclusiv pentru simbolistica specială a modului în care atât Ovidiu Ganț, ca reprezentant al minorității etnice germane din România, cât și Silviu Vexler, ca reprezentant al minorității etnice evreiești din România, știu să colaboreze, știu să pună în valoare o simbolistică, încă o dată, cu adevărat specială. Tot respectul meu și toată aprecierea Grupurilor parlamentare PSD, care grupuri, de altfel, au votat legea propusă, proiectul de lege pe care cei doi colegi l-au propus, pentru că vorbim, într-adevăr, de o relație între România și Israel care reprezintă astăzi un parteneriat solid, cu explicații istorice, dar și spirituale, profunde și cu o relație de cooperare și de substanță, în prezent, în domeniul politic, ecologic, tehnologic, militar, securitate națională, cultural, turistic, diplomatic... – pot continua – absolut de excepție. Sunt 76 de ani de relații diplomatice neîntrerupte, România fiind, după cum se știe, singurul stat care și-a păstrat relațiile – din blocul comunist – după războiul din 1967 și, de altfel, singurul stat european cu care Statul Israel a avut relații neîntrerupte.

Spun cei doi inițiatori ai legii în expunerea de motive un lucru pe care eu personal l-am apreciat: „România și poporul român” – citez – „fac parte integrantă din ADN-ul Statului Israel.” Așa este, pentru că edificarea Statului Israel în 1948 și tot ceea ce a urmat includ o contribuție extraordinară a evreilor originari din România. Chiar și parte din pământul roditor care a fost pus în Israel a fost adus, cu nave, din pământul roditor al României.

România a fost solidară cu Statul Israel din primul moment din 7 octombrie. Și am fost solidari cu Statul Israel și poporul său, am condamnat atacul barbar terorist al Hamas, uciderea, abuzurile... abuzurile comise împotriva unor oameni nevinovați, bărbați, femei, copii, bătrâni uciși, femei abuzate, decapitări, răpiri, oameni uciși pentru că erau evrei – și acest lucru ne-a adus aminte în mod foarte clar de un regim nazist.

Am cerut atunci și cerem și acum eliberarea necondiționată a ostaticilor și a corpurilor celor decedați, care sunt în continuare deținute de către Hamas, am subliniat ca legitim dreptul la autoapărare al Israelului, potrivit Cartei ONU, și, nu întâmplător, prima vizită a unui prim-ministru în

Israel după 7 octombrie a fost vizita premierului României, Marcel Ciolacu, și, nu întâmplător, una din primele vizite importante ale unor președinți de parlamente – domnul Simonis, Parlamentul României, a fost acolo prezent, împreună cu alți colegi.

Suntem solidari cu Israel și în perioada aceasta de încercare gravă a națiunii și înțelegem, în același timp – și trebuie să spun și acest lucru –, dilema foarte serioasă pe care Statul Israel, societatea israeliană, o parcurge astăzi, pentru că, pe de o parte – mă apropii de încheiere, domnule președinte –, este nevoie să înfrângă un inamic care a dorit distrugerea Statului Israel și a națiunii israeliene, pe de altă parte, există un lucru care este cunoscut de partenerii noștri israelieni și de noi toți: Statul Israel nu poate să trăiască permanent într-o stare de război și în tensiune. Și ceea ce se întâmplă în clipa de față, în clipa în care Hamas folosește, cu mult cinism, propriul popor palestinian ca scut uman, folosește resursele, inclusiv umanitare, transmise, inclusiv de Israel, pentru populația palestiniană, în clipa în care Hamas face lucruri împotriva umanității, care însă generează dificultăți uriașe Statului Israel în operațiunea militară și, da, generează dificultăți și consecințe grave în plan... planul dreptului internațional umanitar și riscă să afecteze imaginea și interesele și percepția Statului Israel în relația cu o serie de parteneri internaționali – reprezintă o dilemă foarte serioasă.

Ceea ce pot să spun... – și mă apropii de încheiere, da, cunoscând istoria, este nevoie ca după finalul războiului să existe o soluție, este nevoie de viziune reîmprospătată, este nevoie de curaj, pentru că Israelul nu poate să trăiască permanent în stare de război și în stare de tensiune. Și, da, este nevoie să ne amintim că acest proces de reconciliere, care a început cu state arabe din regiune, proces esențial, trebuie să continue după război, începând cu Arabia Saudită, și trebuie oferită o perspectivă, trebuie oferită o șansă. E nevoie, probabil, de un regim tranzitoriu în teritoriile palestiniene; este nevoie să se reconstruiască, oricât de dificil ar fi astăzi, pentru a putea genera pace, securitate și respect reciproc.

Cred că România poate să facă mai mult, așa cum a făcut mai mult altădată, având acest parteneriat absolut special cu Israel și având o relație deschisă și funcțională cu palestinienii.

Vreau să le mulțumesc încă o dată celor doi inițiatori, să-i felicit.

Și să știm, democratic, să dăm răspunsuri cuvenite noi, ca popor român, și atunci când suntem chemați să fim solidari, dar și atunci când avem de gestionat radicalizări și atitudini bazate pe ură în plan intern. E nevoie să știm să spunem „Nu”, prin mijloace democratice.

Mulțumesc.

Iulian-Alexandru Muraru

#27574

H=0V=0L=2

## **Domnul Iulian-Alexandru Muraru:**

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule vicepreședinte al Senatului,

Dragi colegi parlamentari,

Distinși invitați,

Astăzi, celebrăm Ziua prieteniei și solidarității dintre România și Israel, ne aducem aminte de legăturile profunde care unesc națiunile noastre. Această zi este o reflectare a trecutului, dar și un prilej de a privi spre viitorul pe care îl construim împreună, un viitor bazat pe înțelegere, respect și cooperare mutuală. Este esențial să recunoaștem și să onorăm memoria istorică și de aceea cred că România a făcut progrese importante în păstrarea vie a amintirii evreiești, a rolului jucat de această comunitate în istoria națiunii, dar și de comemorare activă pentru suferințele din timpul Holocaustului. Educația despre Holocaust, ceremoniile publice, legislația pentru combaterea antisemitismului, a urii și intoleranței, construirea de muzee memoriale private sau publice, reabilitările patrimoniului evreiesc sunt lucruri concrete pe care România le-a făcut și le face, cele mai multe dintre acestea, doamnelor și domnilor, de neimaginat în anii ’90. Mai sunt numeroși pași de atins sau de recuperat, dar ultimele două decenii au fost benefice în această direcție.

## Dragi colegi parlamentari,

Partidul Național Liberal a fost, după 1989, susținător ferm al întăririi și dezvoltării relațiilor cu Israelul, punând acest lucru între prioritățile sale de politică externă, dar fiind, în același timp, și un partid care a inițiat, sprijinit sau luptat pentru păstrarea vie a memoriei moștenirii evreiești și pentru apărarea drepturilor acestei minorități.

## Distinsă audiență,

Relațiile economice, culturale și istorice dintre România și Israel continuă să fie un pilon al cooperării noastre. De la stabilirea relațiilor neîntrerupte până astăzi, a relațiilor diplomatice (în 1948 și până în 2024), am văzut numeroase colaborări care au adus beneficii ambelor țări și suntem hotărâți să continuăm pe acest drum.

În anul 2022, spre exemplu, am atins un prag impresionant al schimburilor economice, valoarea totală crescând la un miliard de dolari. Această cifră reflectă o dinamică pozitivă și un parteneriat robust, cu exporturi românești de 827 de milioane de dolari, o cifră impresionantă atinsă. Această realizare este baza potențialului nostru pentru viitoarele noastre cooperări economice.

Astăzi, spre exemplu, peste 1.600 de companii cu capital israelian activează în România, având peste 10.000 de

angajați. Tendința este de creștere susținută; există un potențial mare în diverse domenii.

Totodată, doamnelor și domnilor, Israel reprezintă astăzi o destinație foarte iubită de români, nu doar pentru pelerinajele religioase, ci pentru că au găsit acolo o parte din spiritul românesc: ospitalitate, diversitate, tradiție și noutate în același timp și, mai ales, un popor care ne apreciază.

Comunitatea israelienilor de origine română, care numără aproximativ 400.000 de oameni, a doua comunitate după cea rusă, joacă un rol vital în acest parteneriat, fiind o punte între culturile și valorile noastre. De-a lungul anilor, românii din Israel au contribuit semnificativ la diversitatea culturală și la dinamismul social al Israelului. Fiecare poveste, fiecare familie și fiecare moștenire aduc cu ele amintiri ale locurilor lăsate în urmă și visele unui viitor mai bun pe care l-au construit în Israel.

## Doamnelor și domnilor,

În încheiere, aș vrea să vă spun că, recent, am avut din nou șansa să merg în Israel, o experiență care mi-a adâncit înțelegerea și aprecierea pentru complexitatea și reziliența acestei națiuni. În timpul vizitei mele, am fost martor la locurile devastate de atacul criminal al Hamas, unde am văzut cu ochii mei consecințele brutale ale terorismului asupra vieților inocente. Aceste momente întăresc angajamentul nostru, al statului român, de a lupta împotriva terorismului și de a susține dreptul fiecărei națiuni la securitate și pace.

Închei prin a reafirma angajamentul ferm față de această prietenie profundă...

Ilie-Dan Barna

#36722

H=0V=0L=2

, actrița Maia Morgenstern sau chiar poetul Gellu Naum, autorul acelor cărți cu Apolodor, pinguinul călător care mergea spre frații săi din Labrador; toți cei care avem copii cunoaștem foarte bine aceste cărți. Desigur, toate aceste legături invizibile care leagă popoarele noastre se bazează și pe faptul că acolo, în Israel, trăiesc mulți vorbitori de limba română, la prima sau a doua generație, așa cum și aici, în România, avem comunități de israelieni, de oameni care sunt reprezentați chiar în Parlamentul României de colegul nostru domnul deputat Silviu Vexler.

Astăzi este, în egală măsură, și o zi de reflecție asupra istoriei și a lecțiilor pe care trebuie să le învățăm, pentru că istoria – și-o vedem și acum – are prostul obicei să se repete, și în România, din păcate, au existat momente în care antisemitismul, inclusiv formele sale violente, s-au manifestat și prin intermediul unor partide politice.

Astăzi, cei care au permis și au încurajat reapariția în România a unor mișcări politice extremiste, antisemite, de inspirație legionară, ar trebui să se privească de două ori în oglindă și să aibă curajul, măcar cu această ocazie, să recunoască formele hâde și grotești pe care le auzim și în această ședință.

Pentru USR, apărarea valorilor democratice înseamnă în același timp și lupta împotriva oricărei forme de violență, de xenofobie sau de antisemitism și, pentru cei care ne acuză despre PNRR, nereușind mulți dintre ei nici să-l citească, e important să știți că, alături de infrastructură, de școli și spitale, în PNRR se finanțează și muzee precum Muzeul Istoriei Evreilor și al Holocaustului, care se va realiza în București, aici, în perioada următoare, printr-o finanțare, în clădirea Banloc Goodrich, printr-o finanțare așezată de USR în PNRR.

Din păcate, acest moment, această aniversare are loc și în contextul unor evenimente cu adevărat tragice. Atacul întreprins de organizația teroristă Hamas în 7 octombrie 2023 a șocat o lume întreagă. Ne-am exprimat atunci, ca Parlament, la acele momente, oroarea și dezaprobarea față de acel atac sălbatic, pentru care nu poate exista niciun fel de justificare. Susținem și astăzi eliberarea imediată a tuturor – și necondiționată –, a tuturor celor care au fost luați ostatici de către Hamas. Credem că Statul Israel are dreptul la autoapărare, în conformitate cu dreptul internațional. Și, da, cu respectarea principiilor dreptului umanitar, care este atât de complicat astăzi.

Prin acțiunile noastre de diplomație parlamentară susținem, de asemenea, o soluție agreată diplomatic pentru găsirea premiselor unei încetări a focului, în primă instanță, și apoi a unei păci durabile în regiune, inclusiv prin continuarea eforturilor de normalizare a relațiilor diplomatice cu țările din regiune. S-a mai spus despre asta în cadrul așa-numitelor „acorduri Abraham”.

Terorismul. Terorismul nu a fost, nu este și nu va fi niciodată o soluție. În toate momentele de cumpănă majoră ale lumii moderne umanitatea a găsit calea să supraviețuiască. Această supraviețuire a umanității este astăzi marea provocare cu care se confruntă poporul și Guvernul israelian în căutarea unui viitor cu sens pentru generațiile următoare. Este o cale pe care am încredere că în cele din urmă o vom găsi.

Poporul român îi rămâne alături aliat și prieten. Vă mulțumesc.

Mircia Chelaru

#40498

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Încep prin a reveni la chiar debutul aceste sesiuni, când am ascultat imnul Statului Israel, și așa cum spunea cel pe care l-am cunoscut, Raoul Șorban, este exact nota, cu două modificări foarte subtile, a unui cântec românesc din Bucovina: „Cucuruz cu floarea-n sus”.

E o chestiune care duce dincolo de vorbe, duce dincolo de orice demonstrație. Dubla semnificație a zilei de astăzi, din perspectiva Statului Israel, este cea a constituirii Statului Israel și această zi de solidaritate și prietenie pe care noi am votat-o în Parlament; această dublă semnificație trebuie în schimb împărțită – și cu mare atenție –, să vedem care sunt problemele legate de Statul Israel și atunci trebuie să fim foarte atenți cu toate trimiterile, și am fost foarte atent la toate cuvintele spuse aici de către colegii noștri, că este inadmisibil să se atenteze la existența unui stat nerecunoscându-i existența. Nu este un pleonasm, nicio tautologie, accentuez chiar, și, din acest punct de vedere, pentru Statul Israel, actuala situație este una de supraviețuire existențială, cu care trebuie să fim foarte atenți.

I-am dat o carte domnului Vexler și i-am spus acolo... Întreba într-un capitol că e păcat totuși să rezolvăm problemele răului cu soluții ale și mai răului, dar asta e o chestiune de strategie, pe care noi nu o analizăm aici. Această dublă semnificație, acoperită de Ziua prieteniei și solidarității, este un bonus – spun „un bonus” nu în forma peiorativă –, făcut de către statul român, care este, cum spunea tot domnul Vexler: „Cel care a imprimat vieții publice, vieții sociale, culturale, științifice a Israelului ADN-ul românesc în Israel.”

Iată că există o punte, dincolo de vorbe, mai puternică decât ceea ce noi încercăm să demonstrăm aici prin cuvinte formale. La sfârșit am să las dubla semnificație a acestei zile din perspectiva neamului românesc. Aș vrea să scot în evidență totuși câteva elemente foarte importante – și am timp –, aducându-vă în atenție că iubirea și prietenia nu se normează prin acte juridice, nici prin legi, nici prin discursuri patetice; prietenia și iubirea există sau nu. Și ea se manifestă în formele de respect reciproc, fapt pentru care, dacă vă amintiți, tot de la această tribună le-am cerut domnului Vexler și domnului Simonis să informeze parlamentele și instituțiile respective ca, în aceeași zi de 14, această zi de prietenie și solidaritate să fie marcată, într-un fel sau altul, și în Knesset. Nu știu dacă s-a făcut asta sau nu, dar mesajele primite demonstrează că această legătură, într-un fel sau altul, este făcută.

Această prietenie, dragii mei, și aici vin să atrag atenția, nu produce ierarhii; prieteniile nu impun reguli celuilalt, mai ales unele reguli care sunt jenante și afectează demnitatea unei părți. În numele unei prietenii nu se fac abuzuri! În numele unei relații de solidaritate nu se fac excepții! Iată de ce cuvântul meu vine să spună cu claritate că trebuie să plecăm măcar cu un rest de învățătură de aici. Și această învățătură este foarte simplă.

Îmi amintesc de întâlnirea mea din Digby-Annapolis cu adjunctul lui Washington Post, care, după mai multe discuții, avea să-mi spună: „Dragul meu, există o similitudine contrară între poporul evreu și poporul român. În timp ce noi am fost blestemați să fim împrăștiați în toată lumea și să rămânem uniți, voi, românii, ați fost blestemați să rămâneți într-un singur loc și să fiți dezbinați.”

Nagy Szabolcs

#45554

H=0V=0L=2

## **Domnul Nagy Szabolcs:**

Onorat prezidiu,

Stimați invitați,

Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel este un moment de celebrare, reflecție și consolidare a legăturilor dintre cele două țări, subliniind importanța unei relații strânse și a colaborării continue în beneficiul ambelor țări.

Adoptarea legii care instituie ca ziua de 14 mai să devină Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel reprezintă o recunoaștere solemnă a legăturilor strânse și a relațiilor prietenești dintre cele două țări. Pentru UDMR această zi are multiple semnificații, în primul rând, subliniază valorile comune: Ziua solidarității și prieteniei evidențiază democrația, drepturile omului și respectul pentru diversitatea și drepturile minorităților.

UDMR întotdeauna a sprijinit comunitățile evreiești, având în vedere istoria complexă și moștenirea culturală bogată; recunoaștem contribuția importantă a comunității evreiești la diversitatea și dezvoltarea regiunilor noastre. În acest sens, Ziua solidarității și prieteniei este și un moment de apreciere și recunoaștere a acestei continue contribuții. Subliniem faptul că România a fost printre primele țări care au recunoscut existența Statului Israel. De asemenea, România este singura țară din Europa de Est care a menținut relații diplomatice neîntrerupte cu Israelul începând din 1948, astfel, acum, cele două state împărtășind un parteneriat de relevanță strategică.

Situația din Orientul Mijlociu este foarte îngrijorătoare, iar noi avem rolul de a stopa antisemitismul, care, în urma acestor situații conflictuale, se întărește, condamnând atacurile teroriste asupra Statului Israel, terorismul și manifestările de violență extremă, care s-au intensificat în Israel în ultimii ani.

Israelul are dreptul de a-și proteja cetățenii de atacurile barbare ale organizațiilor teroriste.

Trăim vremuri tulburi, iar schimbările rapide creează un climat de instabilitate în întreaga lume. În aceste vremuri incerte trebuie să alegem lideri politici care să abordeze problemele reale ale oamenilor și să se concentreze pe agenda cetățenilor, evitând risipa de energie în luptele politice inutile.

Vă mulțumesc.

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma

Ședința