Stenogramă plen

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Stimați colegi,

V-aș propune să ne pregătim de începerea ședinței.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 18 iunie.

Le mulțumesc colegilor mei Sorin Lavric și Ion-Narcis Mircescu pentru asistență.

Ordinea de zi a plenului a fost distribuită și programul de lucru, de asemenea. Sunt variantele stabilite de Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.

Fac precizarea că, potrivit dispozițiilor art. 137, coroborat cu prevederile art. 136 din Regulamentul Senatului, conform hotărârii Biroului permanent al Senatului, adoptate cu acordul prealabil al Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, ședința plenului Senatului se desfășoară astăzi prin mijloace electronice, în conformitate cu procedura prevăzută de art. 111 din Regulamentul Senatului.

Cred că...

Nu încă.

Mulțumesc. Cred că săptămâna viitoare, la plenul din 25 iunie, va trebui să avem prezență fizică, dar asta mai vedem.

În cadrul dezbaterilor generale precizez că poate lua cuvântul un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar, pentru maximum două minute; senatorii neafiliați – maximum un minut.

Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbateri asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte, avem sesiunea de vot final, conform hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Înțeleg că avem o solicitare din partea doamnei senator Gabriela Firea.

Aveți cuvântul, doamna senator, microfonul central.

## **Doamna Gabriela Firea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Permiteți-mi să fac un anunț, și anume faptul că demisionez din Senatul României începând cu data de 1 iulie, ca urmare a alegerii mele în Parlamentul European, a alegerii și a altor colegi, care, probabil, vor veni în aceeași poziție, să anunțe demisia în perioada următoare.

Vreau să vă mulțumesc foarte mult pentru colaborare, atât în plen, cât și în comisiile de specialitate, să vă asigur în continuare de tot respectul meu și toată buna colaborare și sunt convinsă că ne vom mai revedea, chiar dacă în alte structuri organizatorice.

Vă doresc, la nivel personal, multă sănătate, mult succes, împliniri și să ne revedem cu bine!

Doamne-ajută!

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumim, doamna senator, doamna încă senator. Stimați colegi,

Am rugămintea să introduceți cartelele de vot în console, să accesați aplicația de vot și să dăm un vot-test.

Pentru a lua act de demisia doamnei senator Gabriela Firea începând cu data de 1 iulie 2024 este necesar un vot. Deci vă propun ca acest vot să îl dăm înainte de sesiunea de vot final.

Vot-test. Test, întâi test.

Prezenți – 62: pentru... 63, pentru – 28, împotrivă – două, abțineri – 28, 5 colegi nu votează.

Deci putem să dăm și vot pe vacantarea mandatului de senator.

Bun. Deci, stimați colegi...

## Stimați colegi,

Luăm act de demisia doamnei senator Gabriela Firea începând cu data de 1 iulie 2024 și

Vacantarea a fost aprobată.

Succes în continuare, doamna senator!

Îl invit la microfon pe domnul senator Ștefan Pălărie, pentru a face un anunț.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În calitate de vicelider USR, anunț o modificare în cadrul grupului: domnul Narcis Mircescu preia rolul de lider al Grupului USR în locul domnului Radu Mihail; și, de asemenea, anunțăm: colegii noștri Adina Săniuță și domnul Cristian Bordei devin vicelideri în cadrul grupului.

Dacă se poate, aș face și o solicitare pentru întoarcerea uneia dintre inițiative în comisie.

Am luat act de decizia Grupului parlamentar al USR. Acum aveți cuvântul pentru solicitare, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Solicităm întoarcerea la comisie pentru două săptămâni a inițiativei L296/2024, pentru adăugarea unor amendamente ridicate de către cei din sectorul adresat de inițiativă.

Vă solicit supunerea la vot a acestei întoarceri la comisie. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc.

Este vorba de punctul 14 de pe ordinea de zi.

Stimați colegi,

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea I a ordinii de zi, unde avem, la punctul 1, aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative...

Vă rog, domnule senator Țâgârlaș, aveți cuvântul.

Tot pe procedură, domnule președinte. Sărut mâna, doamnelor!

Bună ziua, domnilor!

Solicit să luăm act de o modificare în cadrul Comisiei de mediu: înlocuirea domnului senator Mihail Veștea cu domnul senator Andrei Postică.

Și să supunem la vot această modificare.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Atunci, revenim și

Propunerea domnului senator Țâgârlaș a fost aprobată. Revin la secțiunea I, punctul 1, unde avem prelungirea la

60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative. Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărâre a plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului inițiativele legislative.

Urmează să ne pronunțăm asupra acestei solicitări în sesiunea de vot final.

Trecem la punctul 2 al primei secțiuni, unde avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 12, respectiv 13 iunie 2024, a unor inițiative legislative.

Precizez că nota este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Trecem la cea de-a II-a secțiune a ordinii de zi, unde, la punctul 1, avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2024 privind modificarea art. VII[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei (L320/03.06.2024).

Raportul comun al Comisiei de industrie, economică și servicii și Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile și invit la microfon reprezentanții grupurilor parlamentare.

Înțeleg că nu sunt înscrieri la cuvânt, drept urmare încheiem dezbaterile generale asupra acestui punct.

Inițiativa rămâne la vot final.

Vom trece direct la punctul 7 al ordinii de zi.

Ne vom reîntoarce la punctele 2, 3, 4, 5, 6 pe măsură ce vom primi rapoartele.

Deci trecem la punctul 7, unde avem Proiectul de lege pentru majorarea capitalului autorizat deținut de România la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în conformitate cu Rezoluția nr. 265/2023 privind creșterea capitalului social autorizat și subscrierea la acesta, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (L319/03.06.2024).

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile și vă invit la microfon pentru intervenții.

Nu sunt solicitări de intervenție nici din sală, nici din online.

Încheiem dezbaterile asupra acestui punct.

Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 8 al ordinii de zi, unde avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2024 pentru modificarea art. 58 alin. (4) și

(5) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L299/27.05.2024).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile. Invit colegii la microfon.

Domnul senator Irineu Darău.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă crește doar pentru persoanele cu handicap grav indemnizația, cu 66 lei. Și cred că suntem într-o situație penibilă. După foarte mulți ani de zile în care ISR-ul n-a mai fost indexat, rămânând la o valoare penibilă, într-adevăr, de 2 ani, începe să fie indexat. După ani de zile la care s-a ajuns la o indemnizație de aproximativ 500 de lei, cu care nu știu cine de aici ar putea să trăiască, pe lună, pare că facem un lucru bun crescând (doar cu 66 de RON) indemnizația lunară pentru aceste persoane, care au nevoi, evident, mult, mult mai mari de atât. Cu 520 lei pe lună nici măcar nu se poate trăi. Apoi, dacă mai ai și o dizabilitate gravă, cum să îți imaginezi, de aici, din Parlament, că ajung acești bani unei persoane cu handicap grav?

Problema mare, așa cum o spun recurent în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială – comisie care, sub conducere social-democrată, își ratează cu brio misiunea –, este că toate aceste indemnizații sunt un subiect pe care trebuie să-l discutăm de la cap la coadă și să ajungem, politic, prin consens, la niște valori decente, adecvate anului 2024, adecvate unui an... – după inflații galopante –, pentru persoanele cu dizabilități. Nu se întâmplă acest lucru și nu știu cine se poate bucura azi că doar pentru persoanele cu handicap grav creștem cu o sumă amărâtă, de 66 de RON, indemnizațiile.

Nu știu, ar trebui să..., din partea celor de la guvernare, să justifice, după atâția ani de necreștere a indemnizațiilor, cum vin acum, pentru o singură categorie, cu o creștere atât de mică.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Diana IovanoviciȘoșoacă.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc frumos.

În urmă cu o lună, ne-au vizitat mai multe persoane cu handicap și au încercat să vă aducă la cunoștință problemele lor. Nu i-a ascultat nimeni; doar i-ați lăsat, pe care i-ați putut urca pe la balcon, să vadă 5 minute de ședință, în rest au fost lăsați aici, în hol.

Ulterior, am intrat eu în legătură cu dânșii. Nu știu dacă știți cât de greu este să facă rost de acte; nu li se recunoaște calitatea de însoțitor, nu li se dau banii pentru însoțitor; nu li se dau nici măcar amărâții ăia de bani de 400, 350-400 de lei... 500 de lei. Și mă întreb: domnul Ciolacu știe despre ce este vorba? I-a ascultat vreodată pe acești oameni?

Ne-am uitat cu toții pe străzi, pentru că peste tot pe unde am fost am întrebat și eu primăriile:

Pentru ce nu există căi de acces speciale pentru persoanele cu handicap? Pentru ce nu există semaforizare pentru persoanele cu deficiențe auditive? Pentru ce nu există o societate adaptată pentru aceste persoane cu handicap?

Le dați 60 și ceva de lei? Și ce o să facă cu ei? Vor muri de foame și vor fi nevoiți să fie preluați de către tot ceea ce înseamnă bandele acestea de cerșetori și o să îi vedeți și mai abuzați, și mai mult bătaia de joc a societății. Mulțumesc.

Domnule senator Călin Matieș, aveți cuvântul.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Ne uităm în expunerea de motive că această creștere cu 10% se datorează scumpirii alimentelor cu 15% – și totuși ne uităm că acest Guvern spune de eliminarea inechităților. Păi cum poți să acorzi o creștere de 10% celor cu handicap grav, iar la cele accentuate și la cele medii să nu ajuți cu nimic? Pentru că și aceia au suportat o creștere de 15% a prețurilor alimentelor!

Această discriminare cred că n-ar trebui să aibă loc. Avem 350 de persoane cu dizabilități, avem 50.000 de copii și știm foarte mulți dintre noi că linia între o persoană cu handicap grav și cea cu accentuat este extraordinar de subțire, adică este, cumva, la latitudinea medicului. Poate să fie oricând încadrată o persoană cu grad accentuat în grad grav, totuși creșterea este doar pentru o grupă, nu și pentru celelalte două, chiar dacă cea cu dizabilități medii primește 80 lei.

O bătaie de joc la adresa persoanelor care n-au fost așa norocoase ca noi!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Înțeleg că nu mai sunt alte solicitări...

alte solicitări de intervenție, drept urmare încheiem dezbaterile generale.

## Inițiativa rămâne la vot final.

## Stimați colegi,

Între timp am primit trei rapoarte, la punctele 3, 4 și 5.

Deci, cu voia dumneavoastră, ne întoarcem la punctul numărul 3, unde avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă (L317/27.05.2024).

Avem raport; raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile și îi invit la microfon pe reprezentanții grupurilor parlamentare.

Domnule senator președinte Cristian Țâgârlaș, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest act normativ aduce modificări semnificative și benefice sistemului judiciar din România, în sensul în care Guvernul României reduce taxele judiciare de timbru pe anumite domenii.

Este foarte important să analizăm că, în practică, foarte multe partaje, fie succesorale, fie în urma divorțului, nu puteau să fie realizate pentru că taxa de timbru era foarte mare și părțile rămâneau într-un regim de coproprietate, lucru care nu era benefic nici pentru siguranța circuitului civil și nici pentru părțile respective, motiv pentru care reducerea taxelor de timbru este un lucru perfect adaptabil nevoilor sistemului judiciar.

O altă noutate extrem de importantă este ajutorul public garantat tuturor ONG-urilor. ONG-urile, de obicei, nu au resursele financiare apte să ducă la declanșarea unor proceduri judiciare și să aibă taxa de timbru aferentă și atunci noi am garantat accesul la justiție și rolul acestor ONG-uri prin ajutorul public aferent taxei de timbru.

Ambele modificări sunt cuprinse în proiectul de lege pe care îl aveți în dezbatere și care va fi supus la vot.

Partidul Național va susține aceste demersuri și inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Doamna senator Iovanovici Diana, aveți cuvântul. Un minut, vă rog.

## Mulțumesc.

Să știți că în privința taxelor de timbru există o mare discuție în lumea juridică și se ajunge ca oamenii să nu mai apeleze la justiție și să încerce să-și facă judecata singuri. Și credeți-mă că nu în cele mai... nu cu cele mai bune metode, ci, de cele mai multe ori, cu parul, pentru că taxele sunt exorbitante.

Din câte știu, și în Constituție, și în toate legile, accesul la justiție este gratuit.

Da, înțeleg că justiția are nevoie de taxe de timbru, dar nu este posibil să jecmănești un om pentru a avea acces liber la justiție – pentru că este jecmănit de la început, începând cu taxe, onorarii avocațiale, onorarii de expert și așa mai departe. Ajunge la un moment dat omul să nu mai dorească să ajungă în instanță, ci, efectiv, să ia parul și să îi dea în cap vecinului pentru a-și stabili linia de hotar. Și credeți-mă că sunt atât de multe aceste situații, încât nu vă închipuiți dumneavoastră!

Din punctul meu de vedere, taxele pe partaj trebuie să fie extrem de modice, astfel încât orice familie să își permită să ajungă în justiție, justiția care este gratis, așa ar trebui să fie și n-ar trebui să fie chiar atât de oarbă, că este oarbă la dreptate și, văd, cu ochii deschiși la tot ce înseamnă minciună – și o acceptă ca atare – și la injustețe. De aceea avem o injustiție în România și o imposibilitate a multor oameni. Și vin la mine, la cabinetul parlamentar; 99% din cazuri sunt probleme în justiție, cu o justiție injustă, cu imposibilitatea oamenilor de a plăti taxe de timbru – și pierd procese din cauza asta, pentru că nu își permit financiar.

Într-o țară în care art. 47 din Constituție, cu privire la traiul decent, este încălcat de 34 de ani, nu poți impune taxe judiciare de timbru la 90% din populația României, care este săracă.

Mulțumesc.

Dacă sunt alte solicitări de intervenție? Nu sunt.

Încheiem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la votul final.

Trecem la punctul numărul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local (L321/03.06.2024).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Invit la microfon colegii.

Înțeleg că nu sunt solicitări de intervenții. Încheiem dezbaterile generale.

Inițiativa rămâne la vot final.

Iar noi trecem la punctul numărul 5, unde avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar (L318/03.06.2024).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile generale.

Vă invit la microfon.

Observ că nu sunt înscrieri la cuvânt, drept urmare încheiem dezbaterile generale.

Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 9 al ordinii de zi, unde avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, cu modificările ulterioare (L268/07.05.2024).

Precizez că raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială împreună cu Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale este de admitere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să încerc să nu mă lungesc, dar este o inițiativă foarte importantă și cred eu că, în actuala Lege a pensiilor, asupra căreia noi am avertizat inclusiv privind probleme de neconstituționalitate, se fac niște confuzii grave privind dreptul și privind unele noțiuni legate de pensii.

Această inițiativă are mai mulți inițiatori din USR – sunt și eu printre ei – și ce face? Propune ca punctele... la calculul punctelor de stabilitate – și automat la calculul cuantumului pensiei – să fie incluse și perioadele realizate sau recunoscute ca atare în alte țări, în condițiile legii și ale regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

Unde este confuzia astăzi, intenționat introdusă în Legea pensiilor? Aceste puncte de stabilitate nu au legătură cu contributivitatea, accesul la punctele de stabilitate, care sunt un concept nou-introdus în actuala lege, nu are legătură cu contributivitatea.

Da. Cuantumul pensiei are legătură cu contributivitatea. Așa cum avem stagiu minim de cotizare, așa cum avem stagiu complet de cotizare, acum avem un fel de barieră, da, care se ridică la 25 de ani munciți. Pentru respectarea dreptului fundamental al Uniunii Europene la liberă circulație, pentru respectarea recunoașterii muncii indiferent de statul membru în care s-a desfășurat această muncă, nu se poate că această barieră să se ridice doar în funcție de numărul de ani lucrați în România.

Într-adevăr, cuantumul pensiei..., deci în ce măsură aceste puncte de stabilitate se traduc într-o creștere a pensiei, poate să fie după o formulă proporțională. Astăzi nu se întâmplă. Ca să vă spun exact care este efectul actualei Legi a pensiilor, dacă un om a lucrat 24 de ani și 11 luni în România și a lucrat 5, 10, 15 ani în plus într-un stat membru al Uniunii Europene, va avea zero puncte de stabilitate, zero bonus la pensie.

## Mulțumesc.

Nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt. Încheiem dezbaterile la punctul numărul 10.

Inițiativa rămâne la vot final.

Revenim la punctul numărul 2 al ordinii de zi, unde am primit raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (L333/11.06.2024).

Vă precizez că raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere, cu amendamente admise și respinse, a proiectului de lege; admitere, cu amendamente admise și respinse, repet.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile și invit la microfon reprezentanții grupurilor parlamentare.

Domnule vicepreședinte Robert Cazanciuc, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dincolo de aspectele tehnice ale legii, pe care o să le expună și colegii mei, aș menționa un lucru extrem de important, și anume faptul că în această lege se va regăsi o dispoziție care a fost votată anul trecut de Senat în mod unanim, care a fost votată anul trecut de Camera Deputaților cu vot unanim, și anume este vorba de permisiunea celor care sunt căsătoriți cu cetățenii români de cel puțin 10 ani de zile de a aplica pentru cetățenia română, indiferent unde locuiesc.

Legea a fost declarată parțial neconstituțională de către CCR și am reluat acest proces, cuprinzând în inițiativa Guvernului și acel text care a fost votat unanim de Cameră și

Senat. Textul ține cont de o realitate destul de tristă pentru noi într-un fel, și anume faptul că avem un sfert de țară afară. Suntem în situația, de asemenea de nedorit, în care un cetățean român căsătorit cu un cetățean francez are doi copii, toți vorbesc limba română în casă, dar cetățeanul francez nu va putea aplica niciodată pentru a întregi familia, pentru că, ce să vezi?, evident, nu va putea locui niciodată 5 ani în România. Cred că e o barieră pe care o putem depăși prin votul nostru de astăzi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Țâgârlaș, aveți cuvântul.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legislația care era în acest moment în vigoare cu privire la obținerea cetățeniei române sau redobândirea ei avea o multitudine de norme căzute în desuetudine sau anacronice. Fapt pentru care, la un moment dat, o multitudine de solicitări formulate de către grupuri politice, de către parlamentari au fost depuse și analizate.

Ministerul Justiției a reușit în cele din urmă să preia toate argumentele care au fost uzitate de către parlamentari, să le transpună într-o legislație serioasă și care să fie convergentă și coerentă. Vă dau un exemplu: până acum cunoașterea suficient de bine a limbii române nu era criteriu pentru a obține cetățenia română, ceea ce era incorect. Legislația tuturor țărilor care au noțiunea de ce înseamnă a fi cetățean impune un astfel de criteriu, iar dovada cunoașterii limbii române se obține prin eliberarea unui certificat de absolvire a unor cursuri la nivel de facultate sau liceu.

De asemenea, legislația a fost completată cu mecanismul de verificare a celor... a persoanelor care solicită redobândirea sau cetățenia, astfel încât să nu fie persoane care obțin fraudulos cetățenia română, pentru a fi utilizată în mecanisme teroriste sau mecanisme infracționale, lucru foarte important, pentru că un astfel de lucru ne-a afectat pe noi și în raporturile și acordurile internaționale, cum ar fi NATO sau Schengen, lucruri foarte esențiale și foarte cerute de către... de către români. Deci toate aceste dimensiuni au fost reglementate prin proiectul de lege și prin amendamentele aduse atât de domnul Cazanciuc, cât și de către subsemnatul în proiectul de lege și care au fost adoptate astăzi.

Mulțumesc.

Doamna senator Iovanovici, aveți cuvântul. Un minut, vă rog. Suntem...

## Mulțumesc.

Ce frumos pare totul când vorbești pe repede înainte și raportul a venit exact acum, în timpul ședinței. Este vestita propunere de lege pe care vreți s-o adoptați cu privire la acordarea cetățeniei celor care de 3 ani de zile au statutul de refugiat. Oare cine or fi aceștia? Păi de vreo 2 ani și jumate sunt ucrainenii. Până la sfârșitul anului împlinesc vreo 3 ani – sau la anul – și ia uite cum ucrainenii vor înlocui cetățenii noștri români!

Nu, domnule „un sfert sau o treime din România este afară”! Jumătate din România se află în afara granițelor țării. În loc să faceți toate demersurile pentru a aduce românii în țară, dumneavoastră faceți toate demersurile pentru a le acorda statut de cetățean român refugiaților, celor cărora le-ați plătit chirii pe gratis; le-ați dat copiilor 3.700 de lei alocație, în loc s-o dați românilor, cărora le dați 258 lei.

Tot ceea ce ați făcut pentru ucraineni acum se transformă în cetățenie română. Și ghici ce? Ucrainenii ăștia o să-i voteze, evident, pe cei care le-au dat cetățenia română. Nu mai trebuie să mai dați șpagă, nu mai trebuie să omorâți pe nimeni, să vă puneți primarii să violeze fete și așa mai departe ca să câștigați dumneavoastră.

Bun. Iar următorul e cu cei cu 3 ani care au avut o importanță la dezvoltarea economică a României. Păi, cine sunt? Khazarii. Că d-aia era supărat domnul Vexler. De fapt, dumneavoastră dați România și jumate din România...

Îmi pare rău, doamna senator.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

...khazarilor și...

Mulțumesc. Dacă nu mai sunt... Domnule senator Dăneasă Mircea, aveți cuvântul. Două minute, vă rog.

## **Domnul Mircea Dăneasă:**

## Stimați colegi,

Este o propunere – inițiativă – prea importantă ca să nu fie supusă unei dezbateri publice de mare audiență. Poporul român ar trebui să știe care sunt cu adevărat condițiile prin care o persoană are definiția de cetățean al României. Este o problemă strategică și v-aș ruga să nu ne jucăm cu ea, pentru că de 35 de ani ne-am jucat cu economia României și uitați în ce situație am ajuns. Urmează acum lucrurile care, în funcție de cum vor fi legiferate, să determine viitorul acestei țări. Încă o dată, vă rog, multă atenție. Și dezbaterea publică, după părerea mea, este strict necesară.

Bun, înțeleg că nu mai sunt alte solicitări de intervenție. Încheiem dezbaterile la punctul numărul 2.

Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 11, unde avem Propunerea legislativă pentru modificarea unor prevederi ale Legii

nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România (L283/13.05.2024).

Raportul Comisiei pentru transporturi și infrastructură este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Invit la microfon colegii din grupurile parlamentare. Înțeleg că nu sunt înscrieri la cuvânt, încheiem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2023 privind instituirea unor măsuri în derularea Programului național de dezvoltare locală și a Programului național de investiții „Anghel Saligny” și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny” (L306/27.05.2024).

Raportul Comisiei pentru administrație publică este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Invit la microfon reprezentanții grupurilor parlamentare. Constatăm că nu sunt înscrieri la cuvânt. Încheiem dezbaterile generale.

Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (L293/21.05.2024).

Vă precizez că raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Invit colegii senatori la microfon.

Înțeleg că nu sunt solicitări de intervenție, drept urmare încheiem dezbaterile.

## Mulțumesc, domnule președinte.

13 ani de experiență în mediul universitar mi-au demonstrat importanța echilibrului dintre teorie și practică în educația studenților. Internshipurile oferă nu doar experiență practică relevantă, ci sunt și un instrument care-i ajută pe tineri să identifice domeniul sau industria în care doresc săși dezvolte cariera profesională.

Taxele mari pe muncă, mai ales pe salariul minim, acționează ca o barieră de intrare pe piața muncii, iar primii afectați sunt cei cu experiență redusă, respectiv tinerii. În România, rata șomajului în rândul tinerilor este la o cotă alarmantă, de 22,1%, și acest aspect ar trebui să ne îngrijoreze pe toți și să ne motiveze să le oferim tinerilor condiții cât mai bune, pentru a-i încuraja să rămână în țară și a facilita o tranziție cât mai ușoară către piața muncii, oferindu-le un context potrivit pentru dezvoltarea abilităților profesionale și dobândirea experienței profesionale care să-i poată ajuta să obțină un loc de muncă ulterior.

Inițiativa prin care dorim eliminarea taxelor pentru indemnizația de internship împreună cu cea de dublare a numărului de internshipuri în companii și instituții sunt măsuri pe care le luăm pentru ca România să aibă viitor.

Stimate colege, stimați colegi,

Votați pentru acest proiect cu gândul la tineri. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, doamna senator. Înțeleg că nu mai sunt alte solicitări de intervenție. Încheiem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 16, unde avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (L310/27.05.2024).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Invit colegii senatori la microfon.

Înțeleg că nu sunt solicitări de intervenție, drept urmare încheiem dezbaterile generale.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul numărul 17, Propunerea legislativă privind modificarea art. 13 alin. (3) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic (L307/27.05.2024).

Raportul Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile și invit la microfon reprezentanții grupurilor parlamentare sau ai senatorilor neafiliați.

Înțeleg că nu sunt solicitări de intervenție.

Încheiem dezbaterile generale asupra acestui punct.

Inițiativa rămâne la vot final.

Stimați colegi,

Acestea fiind zise, continuăm lucrările cu exprimarea votului asupra inițiativelor legislative dezbătute. Vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid – card și tablete.

În timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent

la votul respectiv, iar dacă, din eroare, senatorul prezent în sală exercită același vot, dar prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen.

Prelungirea termenului de la 45 la 60 de zile a fost aprobată.

În continuare,

Punctul numărul 3, ultimul punct al primei secțiuni.

Raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege au fost adoptate.

Trecem la punctul numărul 3, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă (L317/27.05.2024).

Ne vom pronunța, de asemenea, printr-un singur vot, asupra raportului de admitere și asupra proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Vot, vă rog.

99 de voturi pentru, două abțineri.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Trecem la punctul numărul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local (L321/03.06.2024).

Ne pronunțăm, de asemenea, printr-un singur vot, stimați colegi, asupra raportului de admitere și asupra proiectului de lege de aprobare a ordonanței.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vot, vă rog.

100 de voturi pentru, două abțineri.

Raportul de admitere și proiectul de lege au fost adoptate.

Trecem la punctul numărul 5, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar (L318/03.06.2024).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și asupra proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare.

Vot, vă rog.

103 voturi pentru, un singur vot împotrivă.

Raportul, precum și proiectul de lege au fost adoptate. Trecem la punctul numărul 7.

La punctul numărul 7 avem Proiectul de lege pentru majorarea capitalului autorizat deținut de România la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în conformitate cu Rezoluția nr. 265/2023 privind creșterea capitalului social autorizat și subscrierea la acesta, adoptată

Iertați-mă, rectific...

Rectific: propunerea legislativă a fost respinsă.

56 de abțineri – mai mult decât 47 de voturi pentru. Trecem la punctul numărul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 85 alin. (4) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (L273/07.05.2024).

Înainte de a continua, îl invit la microfon pe domnul senator Țâgârlaș.

Nu?

Bun. Domnul senator Țâgârlaș a solicitat listă.

Continuăm, pronunțându-ne printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv asupra respingerii propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Vot, vă rog.

76 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă.

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul numărul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea unor prevederi ale Legii nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România (L283/13.05.2024).

Stimați colegi, ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv asupra respingerii propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare. Vot, vă rog.

91 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, o singură abținere. Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul numărul 12 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2023 privind instituirea unor măsuri în derularea Programului național de dezvoltare locală și a Programului național de investiții „Anghel Saligny” și modificarea art. 6 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny” (L306/27.05.2024).

Stimați colegi, urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și asupra propunerii legislative astfel cum se propune a fi modificată ea prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Drept urmare, raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă au fost adoptate.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul numărul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (L293/21.05.2024).

Stimați colegi, ne vom pronunța tot printr-un singur vot asupra raportului de respingere și asupra respingerii propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Vot, vă rog.

74 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă.

Stimați colegi, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul numărul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul (L295/21.05.2024).

Ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv asupra respingerii propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare.

Vot, vă rog.

72 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, două abțineri. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul numărul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (L310/27.05.2024).

Ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv asupra respingerii propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Vot, vă rog.

86 de voturi pentru, un vot împotrivă, 12 abțineri.

Propunerea legislativă este respinsă.

Vă mulțumesc.

Punctul 17, Propunerea legislativă privind modificarea art. 13 alin. (3) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic (L307/27.05.2024).

Ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv asupra respingerii propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare.

Vot, vă rog.

31 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, 51 de abțineri. Stimați colegi, neîntrunindu-se votul majorității senatorilor prezenți,

Înainte de a încheia sesiunea de plen, dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, vă anunț că s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării acestui drept de către senatori, următoarele legi:

1. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;

2. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2022 privind unele măsuri necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, decontarea unor cheltuieli privind sprijinirea refugiaților din Ucraina, precum și acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate retehnologizării IMM-urilor – procedură de urgență;

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2023 pentru efectuarea plății anuale, în baza Acordului privind achiziția publică în comun pentru preluarea RINA, de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în calitate de autoritate contractantă, din bugetul propriu, pentru instituțiile naționale beneficiare – tot în procedură de urgență.

Vă anunț, de asemenea, că termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de 5 zile pentru legea adoptată în procedură de drept comun, de la data depunerii – astăzi, 18 iunie, termenele calculându-se luând în considerare ziua anunțului – data de astăzi, 18 iunie.

Vă mulțumesc.

Declar închisă sesiunea de plen.

Și