Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 8 septembrie 2025.

Ședința e condusă de subsemnatul, Mircea Abrudean, președinte al Senatului, asistat de doamna senator Doina-Elena Federovici și doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței se va desfășura sesiunea de vot final, conform hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Trecem la secțiunea I a ordinii de zi.

La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a

termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

Pentru, pentru!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

92 de voturi pentru... 93 de voturi pentru, un coleg nu votează.

Propunerea a fost adoptată.

Pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

100 de voturi pentru și o abținere.

Propunerea a fost adoptată.

Pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

102 voturi pentru, o abținere. Propunerea a fost adoptată.

Suntem în procedură hibridă, domnule senator; nu supunem la vot, în procedură hibridă, ordinea de zi și programul de lucru.

Atunci, îmi fac _mea culpa_ . Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Atât am vrut să vă spun.

Vă mulțumesc mult.

Să trăiți!

Cristian Vântu, AUR, pentru.

104 voturi pentru, un vot împotrivă.

Propunerea a fost adoptată.

La punctul 2, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 1 septembrie 2025, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Înainte să trecem la următoarea secțiune, o intervenție din online.

Mulțumesc. Domnul senator Titus Corlățean. Apoi, domnul senator Pălărie.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Voiam doar să semnalez prezența la balcon, dar nu în partea obișnuită, în partea cealaltă, a unui grup de studenți de la Universitatea Națională de Apărare care își fac practica fructuos la Comisia de politică externă.

Le urăm „Bun-venit!”.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule Pălărie. Apoi, domnul senator Peiu, da.

Domnule Vela, mai doriți să interveniți?

## Domnule președinte,

În principiu, aș fi vrut să spun ceva pe ordinea de zi, pe procedură, mai precis spus.

Vă rog să nu vă supărați, sunteți un om minunat, deosebit de inteligent, dar astăzi v-a scăpat ceva – sau mi s-a părut mie – fie din grabă..., și anume nu ați supus la vot ordinea de

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doream să fac un anunț privitor la o înlocuire în cadrul Comisiei de învățământ din Camera Senatului: funcția de președinte – ocupată până acum de colega mea, doamna senatoare Adelina Dobra – va fi înlocuită de colegul meu, senator Irineu Darău.

Mulțumesc.

Luăm act de această modificare. Vă rog, domnule senator Peiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

De la Comisia economică pleacă domnul senator Marian Vasile și vine domnul senator Cristian Vântu.

De la Comisia de administrație pleacă doamna senator Daniela Ștefănescu și intră domnul senator Marian Vasile.

De la Comisia de afaceri europene pleacă domnul senator Cristian Vântu și intră doamna senator Daniela Ștefănescu.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, domnule senator.

Cristian Vântu, de acord, firește că...

109 voturi pentru. Modificările au fost adoptate. Doamna senator Cerva, vă rog.

Eu am anunțat data trecută înlocuirea domnului Manea Dumitru cu Rusu Ioan-Cristian, în funcția de vicepreședinte la Comisia românii de pretutindeni. Am înțeles că n-a operat modificarea, în sensul că domnul Manea a rămas membru.

Precizarea este că domnul Manea nu este membru în acea comisie. Deci avem doar un vicepreședinte, domnul Rusu.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Am luat act de această precizare...

, pe care o supunem la vot.

Stimați colegi, continuăm lucrările și trecem la secțiunea următoare a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006, republicată, privind

finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (L163/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Nu există intervenții...

Vă rog, domnule senator Ghiță Robert-Daniel. O să vă rog să lăsați microfonul pornit în sală.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La mulți ani tuturor sărbătoriților de astăzi!

Propun vot împotriva respingerii proiectului de lege.

Motivez prin faptul că promovarea prin intermediul presei constituie, bineînțeles, principalul mijloc de comunicare cu publicul. Expunerea prin intermediul media a formațiunii politice, a membrilor săi, a candidaților și a activităților desfășurate de către aceștia reprezintă o condiție importantă pentru a fi în permanență în conexiune cu cetățenii.

Mulțumesc.

## **Din sală:**

Bravo!

## Mulțumesc.

Dacă nu mai există intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 139 alineatul (1) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, în vederea includerii zilei de 4 februarie (Ziua mondială de luptă împotriva cancerului) în lista sărbătorilor legale nelucrătoare (L168/2025).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare... organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul senator Cașcaval.

Apoi, domnul senator Vela, din online.

## Domnule președinte, Dragi colegi,

Sincer să fiu, n-am cuvinte la așa o propunere. Mi se pare asocierea între cancer și sărbătoare deosebit de cinică. Doar pentru... cineva care n-a avut în apropiere, în familie sau printre cunoscuți, un bolnav de cancer poate să declare că o zi poate fi o zi de „sărbătoare a luptei împotriva cancerului”.

Noi am încercat, în Comisia de muncă și în comisia... în Comisia de muncă, de fapt, înaintea vacanței parlamentare, de două ori să convingem colegii din grupul care a propus această inițiativă legislativă să modifice, cumva, denumirea, să vedem cum să facem – „de conștientizare a luptei împotriva cancerului”, ceva de genul acesta. Nu s-a reușit.

Ba, mai mult, sunt două aspecte care sunt absolut... n-aș putea spune hilare, dacă n-ar fi dramatice. Pe de o parte, este aspectul populist – e zi nelucrătoare –, pe de altă parte, este un aspect inuman – avem peste 7 milioane de bolnavi de cancer în faza de diagnosticare, în faza de tratament sau în faza de monitorizare de după, care vor găsi în acea zi sau nu vor găsi specialiștii de care au nevoie, fiindcă este o zi nelucrătoare. Și, în plus, propunerea este și absolut redundantă – pe 4 februarie este Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. De ce ar mai trebui să subliniem acest lucru printr-o sărbătoare cu o zi nelucrătoare?

În concluzie, Grupul Partidului Social Democrat nu va susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Vela, din online. Dacă doriți să mai interveniți.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Nu vreau să-l contrazic pe domnul profesor Cașcaval, care este o somitate în domeniul învățământului universitar, dar aici este o nuanță, și anume: denumirea acestei inițiative legislative, a acestei propuneri legislative este „Ziua mondială de luptă împotriva cancerului”; că ea va..., dacă va fi adoptată, va figura ca sărbătoare legală e cu totul altă problemă. Dar trebuie să știm că este binevenită o zi în care să ne amintim că medicina românească și medicina mondială încă au mult de lucru pentru a-i vindeca pe oamenii bolnavi de cancer – și aceștia merită atenție, atunci când statul și când spitalele poate le acordă mai puțină.

Așadar, este o zi de introspecție, de reflecție, în care putem să facem foarte multe ca să...

, inclusiv gânduri de a veni cu propuneri legislative, ca să le ajutăm cumva viața, să le facem scuti...

Mulțumesc, domnule senator, timpul a expirat. Vă rog, domnule senator Darău.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu aprob ceea ce spunea domnul senator Cașcaval. Este o strategie cinică, inclusiv de a amesteca cele două teme.

Nu de o zi nelucrătoare avem nevoie pentru a lupta împotriva cancerului, nu de mai puține taxe la stat pentru o zi nelucrătoare avem nevoie pentru bolnavii de cancer. Cine are soluții reale... și am văzut în Parlament cred că inițiative, adoptate în unanimitate, dacă îmi amintesc bine, de soluții reale pentru lupta împotriva cancerului, de astfel de inițiative avem nevoie, nu de zile nelucrătoare.

Dacă niște grupuri parlamentare izolaționiste nu știu să vină decât cu număr minim de inițiative, și acelea doar de formă, populiste și cinice, cred că ar trebui să-și aleagă altă meserie.

Mulțumesc.

Doamna senator Pauliuc.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

E adevărat, astăzi, în România, în timp ce noi stăm aici și dezbatem această inițiativă, la 5 minute un român primește diagnosticul de cancer. La 10 minute, o familie plânge pe cineva care a pierdut lupta cu acest diagnostic.

În sesiunea legislativă, Parlamentul a adoptat, în unanimitate, proiecte legislative care vorbesc despre speranță – pentru că asta poate ar trebui să facem mai mult și să vorbim în cadrul Parlamentului –, legi care cresc calitatea vieții românilor și care aduc speranță. Ziua națională a supraviețuitorilor de cancer, Planul național de luptă împotriva cancerului, zile libere pentru aparținători, să-i țină de mână pe cei care trec prin acest diagnostic, consiliere psihologică pentru pacienți și aparținători, tratamentul durerii, vorbim despre dreptul la uitare al foștilor diagnosticați cu cancer, medicină personalizată – stimați colegi, astea sunt proiecte legislative care au fost votate, în unanimitate, în Parlamentul României.

Pacienții oncologici, cei care primesc acest diagnostic, care simt fiorii morții în momentul în care primesc diagnosticul, n-au nevoie de o zi liberă, ci au nevoie de susținere, au nevoie de sprijin, au nevoie de empatie, au nevoie să vadă că aici, în Parlamentul României, noi facem legi care contează pentru ei.

Avem o zi mondială care vorbește de ziua luptei împotriva cancerului. În... Fiecare zi eu cred că este o zi prin care noi luptăm împotriva acestui diagnostic. Nu ne trebuie zile libere, ci ne trebuie legi bune, care să le dea speranță românilor. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Peiu Petrișor.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Nu cred că pacienții bolnavi de această boală sau de orice altă boală au nevoie de cuvinte frumoase, de comemorări și de alte lucruri. Ei au nevoie, în primul rând, de alocări bugetare. Ei au nevoie ca România să nu mai fie la coada Uniunii Europene în ceea ce privește cheltuiala publică pe educație și pe sănătate. Ei au nevoie de programe de monitorizare. Ei au nevoie de fonduri. Ei au nevoie de medicamente. Au nevoie de medici specialiști. Au nevoie de personal mediu de specialitate. Nu au nevoie de vorbe goale și de zile propuse de cei care guvernează acest domeniu de zeci de ani.

Acum, dacă, după ce ai guvernat zeci de ani și te-ai ocupat de chestiunea asta, vii să propui zile libere, în loc să propui substanțe, molecule care vindecă această boală, în loc să propui programe care previn stadiile avansate ale acestei boli, în loc să previi plecatul medicilor din țară și al personalului mediu, cred că am ajuns să trăim o mare rușine.

Rușine să vă fie pentru ceea ce faceți!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

cumva se identifică ceva, încă 30% e acea alertă timpurie prin care ei află că e posibil să fie bolnavi de cancer și încep tratamentele dinainte de a ajunge în ultima fază.

Noi ne-am dus cu toții în ultima fază. Și asta e problema și am vrut să tragem un semnal de alarmă.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat și haideți să ne gândim împreună la un program, toate partidele politice!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și a Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată (L674/2020).

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este Cameră decizională.

Începem dezbaterile.

Nu există intervenții?

Ba da.

Domnul senator Petrea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Sunt unul dintre coinițiatorii acestei legi. Nu voiam să iau cuvântul, ba chiar am discutat împreună cu colegii noștri și hotărâserăm deja să ne abținem, pentru că noi am vrut să tragem un semnal de alarmă.

Mama mea a murit de cancer. Azi i s-a dat verdictul, în șase luni a murit.

Ideea este următoarea: ce am vrut noi să transmitem? Și noi am făcut o conferință pe tema asta, am avut foarte mulți invitați. Dar am avut câțiva invitați – și doar vă spun ca să... poate reușim împreună să facem lucrul ăsta și să-l transformăm într-o realitate –, am adus invitați inclusiv din Cuba – știți, țara aia mică, comunistă, departe de orice speranță de luptă a democrației și așa mai departe. La ei lucrurile stau în felul următor: în afară de faptul că au găsit câteva medicamente, câteva vaccinuri anticancer, pun un mare accent pe prevenție. Peste 30% din rezolvarea problemelor de cancer sunt datorate acestui sistem de prevenție. Fiecare doctor de familie are un număr de pacienți care sunt verificați anual și au anumite tratamente. Dacă

Domnul senator Petre George-Cezar.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Se face referire în această lege la controlul parlamentar asupra legislației și politicii publice, inclusiv asupra Curții de Conturi, Curte de Conturi care de multă vreme întocmește rapoarte de pomană. Măsurile și sancțiunile propuse în urma acestor controale sunt de formă sau lipsesc cu desăvârșire, făcând loc unui dezmăț pe banii publici, începând cu cheltuieli de sute de mii de euro, așa cum am văzut la unii primari – unde spun că nu mai au ce să mai facă cu banii – și până la Administrația Prezidențială.

Dacă mergem în această direcție, vă întreb: n-ar fi mai bine să desființăm Curtea de Conturi? Ce rol mai are ea, dacă produce rapoarte fără finalitate?

Consider că un control parlamentar va da un imbold asupra finalizării procesului de verificare al Curții de Conturi și va opri dezmățul pe banii publici. Această lege își dovedește utilitatea, iar eu sper ca colegii noștri care au inițiat-o să nu facă pasul înapoi și să voteze pentru ea, acum că au intrat la guvernare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai există intervenții.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 96 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 (L146/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Doamna senator Ștefănescu Daniela.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Proiectul de lege aduce o serie de modificări la art. 96 din Legea fondului funciar vizând scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol a unor terenuri pentru realizarea lucrărilor de infrastructură energetică, inclusiv rețele de transport.

Deși forma finală a propunerii, cu amendamentele admise, încearcă să corecteze unele excese inițiale, eliminând, de exemplu, posibilitatea expresă de a face aceste lucrări fără acordul proprietarului și aplicarea retroactivă a legii, prevăzută inițial la art. 3, rămân totuși probleme serioase în ceea ce privește:

1. Dreptul de proprietate – chiar și în noua formulă se păstrează o abordare care favorizează titularii de licențe, în detrimentul protejării clare a proprietarilor de terenuri. Deși se vorbește despre despăgubiri, acestea rămân vag procesuale și riscă să ofere o compensație neechitabilă.

2. Protecția pajiștilor permanente – extinderea regimului derogatoriu asupra acestor terenuri ridică semne de întrebare în raport cu legislația europeană privind protecția mediului.

15 secunde, vă rog.

...nefavorabil.

În concluzie, chiar și în forma revizuită, propunerea nu oferă suficiente garanții pentru respectarea dreptului de proprietate, principiilor de protecție a mediului și coerenței legislative.

În lipsa unor clarificări suplimentare și garanții solide, Grupul AUR va vota împotriva raportului de admitere. Vă îndemn, stimați colegi, și pe dumneavoastră să faceți același lucru.

Domnul senator Antal István-Loránt.

## **Domnul Antal István-Loránt:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vorbim despre o lege extrem de importantă, care are în vedere, din trecut, probleme punctuale, mai degrabă întâlnite pe parcursul Programului „Anghel Saligny”, care avea în vedere dezvoltarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale. Am auzit mai multe comentarii pe marginea acestei inițiative legislative. Ca de fiecare dată, eu vin spre dumneavoastră să vă spun punctual despre ce vorbim și să nu ne gândim la altceva decât la ceea ce dorește această inițiativă.

Practic, în cazul unor intervenții punctuale la companiile de distribuție, de exemplu la construirea unui SRM – SRM-ul însemnând o stație de reglare-măsurare – sau o intervenție punctuală pe un SRM deja existent sau conectarea rețelei de distribuție la rețeaua de transport sau dezvoltarea rețelei de transport care este manageriată de compania Transgaz, companiile au avut greutăți masive în procesul de scoatere a terenurilor din circuitul agricol. Și-acum atenție, că vine partea cea mai importantă. Vorbim despre suprafețe de 100 m², 300 m²: un SRM de distribuție are 100 m², un SRM de transport are 300-400 m².

Noi nu suntem împotriva proprietății private. Ba, chiar mai mult, suntem pentru proprietatea privată. Dar, dacă vrem ca mai bine de 40% din populație să poată să consume gaz natural, trebuie să facilităm și...

15 secunde, vă rog.

...și să scoatem acest proces din birocrația tâmpită. Trebuie să facem ca aceste investiții să decurgă într-o normalitate. Bineînțeles, cu despăgubire justă, categorică, în cazul în care vorbim despre proprietăți private. Deci încă o dată: 100 m², 300 m².

Vă mulțumesc.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul senator Mîndru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Din online, domnule senator Vela, vă rog.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Ca practician al dreptului vă vorbesc acum: nu sunt de acord cu această propunere legislativă.

În primul rând, dacă trebuia modificat ceva, era art. 94 din Legea nr. 18/1991, și nu art. 96.

Și-acum, chestiunea fundamentală. Colegul de mai devreme, de la UDMR, spunea că e vorba despre suprafețe mici. Dacă te dă în judecată un proprietar pentru că nu dorește să-și dea acordul, durează procesul foarte mult, mai sunt și cheltuielile de despăgubire. Și trebuia să aibă în vedere legiuitorul următoarea chestiune: mai degrabă folosește costurile acestea ca să ocolească aceste proprietăți cu conducta de gaz, de petrol sau cu stâlpii de energie electrică și iese statul mult mai rentabil din această situație decât să-i despăgubească pe oameni. Ocolește cu propriile fonduri și nu dă banii nici în procese și nici pe despăgubiri și economisim bani la bugetul de stat. De asta nu sunt de acord cu această idee, pentru că erau soluții mult mai binevenite.

Și nici din punct de vedere juridic și legislativ Legea nr. 24/2000 a tehnicii legislative nu este respectată. Mă mir cum de și-a dat Consiliul Legislativ acordul, cu un aviz favorabil, în această chestiune.

Deci domnul Vela și senatorii partidului POT vor vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc frumos.

Stimați colegi,

Suntem cu toții de acord că istoria merită cinstită, iar marile momente care au marcat destinul națiunii noastre trebuie comemorate. Bătălia de la Vaslui, din 10 ianuarie 1475, este un astfel de moment, o victorie strălucitoare, care a arătat Europei de atunci forța și curajul unei țări mici, dar hotărâte. Tocmai de aceea, cred că suntem datori să comemorăm aceste evenimente cu demnitate, nu prin festivisme birocratice.

Din păcate, proiectul legislativ pe care îl avem astăzi în față nu servește această cauză. Textul obligă – atenție, obligă – toate autoritățile centrale, locale, școli, instituții culturale să organizeze manifestări. Nu lasă loc inițiativei locale, nu încurajează participarea autentică, ci impune o formă rigidă, care riscă să ducă totul în derizoriu. În plus, fondurile sunt lăsate în responsabilitatea autorităților centrale, „în funcție de disponibilități” – o formulare vagă, fără acoperire reală, care creează obligații fără sursă de finanțare clară.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai există intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 10 ianuarie ca Zi națională de comemorare a Bătăliei de la Vaslui (Podul Înalt) (L164/2025).

Raportul Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Domnule Vela, vă rog, din online.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule președinte, Onorați colegi,

Mă surprinde poziția colegului de la USR.

Își imaginează colegii de la USR că, dacă va trece această lege, vor trebui prefecturile, primăriile să facă spectacole în cinstea sau în amintirea sărbătorii... în amintirea Bătăliei de la Vasului? Nu e adevărat. Se pot face niște simple panouri sau chiar, dacă vreți, pancarte puse la o primărie, puse la o prefectură, dar care să aducă aminte de această biruință, să întrețină memoria – memoria istorică a neamului românesc. Pentru asta nu e nevoie de cheltuieli uriașe, este nevoie doar de bunăvoință și de amintire, chiar și prin lege, că nu mai vrem să o facem de bunăvoie.

Deci eu consider că e binevenită această propunere legislativă și servește chiar și la o educație socială. Începem să ne uităm identitatea și să uităm cine suntem noi și de unde venim și ce strămoși și ce oameni de valoare am avut în trecut și ce jalnică este situația noastră sau, cum spunea cineva, iertați-mă, „ce dulăi eram odată și ce...”

Mulțumesc, domnule senator.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2024/1348 în ceea ce privește întocmirea unei liste a țărilor de origine sigure la nivelul Uniunii – COM(2025) 186 final.

Începem dezbaterile.

Domnul senator Dîrlău.

## **Domnul Andrei-Emil Dîrlău:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Atât COM 186, cât și următorul, COM 259, vizează procedura de azil și conceptul de țară terță sigură.

Statele membre trebuie să-și păstreze controlul asupra frontierelor și imigrației, fără interferențe de la Bruxelles. Bruxelles-ul știm că centralizează politicile migraționiste, subminând suveranitatea statelor, prioritizând interese globaliste, în detrimentul identității europene.

Deși prezentată ca o simplificare, propunerea ar mări fluxurile migratorii masive din Africa și Asia, accelerând deteriorarea echilibrului demografic și cultural al Europei. Ea permite statelor să respingă cereri de azil, fără examinare pe fond, transferând migranții în țări terțe fără conexiune.

Se vor încuraja imigrația și metisarea rasială, proces în care, în Europa, se produce un amestec etnic forțat, prin imigrație. Populațiile autohtone, cu rate scăzute de natalitate, sunt astfel înlocuite de migranți afro-asiatici. În Franța, Germania, Suedia, proporția populației noneuropene a crescut cu 20% în ultimii 20 de ani, ducând la pierderea majorității etnice în mari orașe.

Eliminarea efectului suspensiv automat al contestațiilor migranților contra deciziilor de inadmisibilitate va crește riscul de abuzuri și de litigii. Deja Europa are asimilare inversă. Populația nativă e forțată să se adapteze culturii migranților, cu zone urbane dominate de practici afro-islamice unde se contestă legea europeană, așa-numitele „no-go zones”. COM-ul va masca fenomenul, permițând intrări masive, sub pretextul protecției...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

15 secunde, dacă mai aveți nevoie.

Mulțumesc.

Domnul senator Bochileanu, apoi domnul senator Corlățean.

O singură intervenție din partea grupurilor parlamentare. Vă rog, domnule senator Negoi, interveniți la următoarea.

## **Domnul George-Cătălin Bochileanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vorbim despre o listă comună a Uniunii Europene de țări de origine sigure, ceea ce înseamnă că cererile de azil venite din anumite state vor putea fi analizate mult mai rapid și mai eficient. Și, până să se sperie colegii de la partidele antieuropene, e vorba atât de aprobarea, cât și de respingerea acestor cereri. Este o decizie bazată pe date, pe criterii clare de drept internațional, pe analize ale Agenției pentru Azil, ale ONU, ale Consiliului Europei, o decizie europeană la care România a avut oportunitatea să contribuie și care, contrar a ceea ce vor să transmită politicienii antieuropeni, arată că migrația se gestionează prin reguli și prin fapte. Și, dacă spuneți că Uniunea Europeană ne obligă să primim migranți, realitatea este exact invers: Uniunea Europeană oferă statelor membre exact puterea de a spune mai repede „Nu!” cererilor abuzive.

România are, așadar, nevoie de reguli europene și de respect față de demnitatea umană, și nu de populism și atitudini care izolează țara.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Corlățean.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Interesant că sunt al treilea vorbitor la acest subiect de pe ordinea de zi, toți trei având această dezbatere, în cadrul Comisiei de politică externă, de o manieră așezată, cu argumente, am dezbătut și speram să ieșim din logica asta a monologurilor paralele.

Acum, foarte serios și foarte concis, vreau să precizez următoarele două-trei chestiuni:

În primul rând, nu vorbim de migrație economică, nu vorbim de alte lucruri; vorbim de procedura de azil din perspectiva dreptului internațional umanitar. E primul comentariu.

În al doilea rând, este... propunerea de regulament precizează foarte clar privind acest concept de „țară terță sigură”. Această propunere ar permite, dar nu ar impune, statelor membre să aplice conceptul de „țară terță sigură” – și acest lucru sub incidența a trei condiționalități foarte clare. Deci nu este, așa, o chestiune în care toată lumea vine și facem un bairam și un banchet, fiecare cum vine și cum pleacă. Nu.

Sunt lucruri foarte stricte și care țin – și ăsta e al treilea comentariu – de verificarea conformității cu dreptul internațional umanitar, vorbim de Convenția de la Geneva din 1951, țin de verificarea cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – 1950 și jurisprudența celor două Curți, foarte clară, atât cea de la Luxemburg, cât și cea de Strasbourg.

Pe cale de consecință, în înțelepciunea sa majoritară, Comisia de politică externă a adoptat un aviz favorabil, e adevărat, cu majoritate de voturi. Dar noi discuția asta, cum zic ardelenii din Oltenia, „o avuserăm deja” și credeam că lucrurile s-au clarificat.

Așa că noi vom vota pentru acest aviz favorabil. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

La punctul 9 al ordinii de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei – Planul de lucru pentru perioada 2025-2030 privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile și etichetarea energetică – COM(2025) 187 final.

Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Stimați colegi,

Trecem la exprimarea votului final asupra inițiativelor legislative.

Potrivit prevederilor art. 112 din regulament, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă. De asemenea, vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid.

În timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă va figura absent la votul respectiv. În situația în care, din eroare, senatorul prezent în sala de plen exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului de vot din sala de plen.

Având în vedere cele prezentate anterior cu privire la votul prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid, urmează să derulăm un vot-test. În acest sens, vă rog să vă introduceți cartelele de vot în console sau să accesați aplicația de vot.

Vă reamintesc că aveți la dispoziție 30 de secunde pentru exercitarea votului.

Vot-test, vă rog.

Sistemul de vot funcționează.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

La punctul 7 avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2024/1348 în ceea ce privește aplicarea conceptului de „țară terță sigură” – COM(2025) 259 final.

Începem dezbaterile.

Dacă nu există intervenții, am încheiat dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Rujan, PSD, pentru.

Începem dezbaterile.

Nu există intervenții. Inițiativa rămâne la vot final.

Cristian Vântu, AUR, pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

91 de voturi pentru, 5 împotrivă, 27 de abțineri. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, în vederea includerii zilei de 4 februarie (Ziua mondială de luptă împotriva cancerului) în lista sărbătorilor legale nelucrătoare (L168/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Vântu, AUR, contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

81 pentru, 31 împotrivă, 10 abțineri. Propunerea a fost adoptată.

Punctul 5, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 10 ianuarie ca Zi națională de comemorare a Bătăliei de la Vaslui (Podul Înalt) (L164/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Rujan, PSD, pentru.

Rujan, PSD, pentru.

## **Domnul Cristian Vântu:**

Vântu, AUR, pentru.

Vântu, AUR, abținere...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

106 voturi pentru, 10 împotrivă, 5 abțineri. Propunerea este respinsă.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și a Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată (L674/2020).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Rujan, PSD, pentru.

Vântu, AUR, împotrivă.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

80 pentru, 27 împotrivă, 17 abțineri. Propunerea este respinsă.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru completarea art. 96 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 (L146/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Ion-Cristinel Rujan:**

Rujan, PSD, pentru.

78 pentru, 15 împotrivă, 27 de abțineri. Propunerea este respinsă.

La punctul 6, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament COM 186.

Rujan, PSD, pentru.

Vântu, AUR, împotrivă.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

81 pentru, 29 împotrivă, 12 abțineri. Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 7, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament COM 259.

Rujan, PSD, pentru.

Vântu, AUR, împotrivă.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

80 pentru, 29 împotrivă, 12 abțineri. Proiectul a fost adoptat.

Punctul 8, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei COM 440.

Rujan, PSD, pentru.

Vântu, AUR, pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

112 pentru, 4 împotrivă, 4 abțineri, un coleg – „nu votez”. Proiectul a fost adoptat.

Punctul 9, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei COM 187.

Rujan, PSD, pentru.

Vântu, AUR, împotrivă.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

80 pentru, 29 împotrivă, 12 abțineri. Proiectul a fost adoptat.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind instituirea anului 2025 ca „Anul cultural George Enescu”;

– Lege pentru instituirea anului 2025 ca „Anul cultural Mihai Eminescu”;

– Lege pentru modificarea art. 351 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Termenul pentru sesizare e de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii – azi, 8 septembrie 2025.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului – data de azi, 8 septembrie 2025.

Lucrările plenului fiind epuizate, declar închisă această ședință a Senatului.

Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653141]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 114/7.X.2025 conține 12 pagini.**

Prețul: 72 lei