Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 noiembrie 2025
Camera Deputaților · MO 141/2025 · 2025-11-03
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Informare privind demisia din calitatea de deputat a domnului Florin Mircea
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local (PL-x 207/2024; îndreptarea unei erori materiale)
Solicitarea inițiatorilor de retragere a Propunerii legislative privind instituirea mecanismului permanent de audit extern al Serviciului Român de Informații în domeniul securității cibernetice și al activității financiare (Pl-x 279/2025; rămasă pentru votul final)
· Informare · Trimis la votul final
· Informare · informare
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· other
65 de discursuri
Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 160.
Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.
În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinile de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 3 noiembrie, și miercuri, 5 noiembrie 2025, respectiv marți, 4 noiembrie 2025; programul de lucru pentru perioada 3-8 noiembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 27 octombrie – 3 noiembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.
Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17:00.
Totodată, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrată cererea de demisie a domnului deputat Mircea Florin, ales în Circumscripția electorală nr. 9 Brăila, începând cu data de 7 noiembrie 2025.
Luăm act de această demisie, iar proiectul de hotărâre privind vacantarea locului de deputat urmează să fie întocmit
Mulțumesc.
Intrăm în ordinea de zi.
Pe procedură, domnul președinte Ciucă. Vă rog.
## **Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:**
O simplă observație, pe procedură – la PL-x 207/2024
semnalăm necesitatea îndreptării unei omisiuni în conținutul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, amendamentul comisiei vizând textul în vigoare al acestuia, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2024, cu completarea adoptată de Senat în partea finală a alineatului, referitor la „extinderea parcurilor industriale și a parcurilor științifice și tehnologice”.
Este vorba de o îndreptare a unei erori materiale, întrucât, între timp, cât s-a îndeplinit parcursul actului normativ, au fost niște modificări inițiale.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Punctul 1. Solicitarea inițiatorilor de retragere a Propunerii legislative privind instituirea mecanismului permanent de audit extern al Serviciului Român de Informații în domeniul securității cibernetice și al activității financiare; Pl-x 279/2025.
Solicitarea inițiatorilor, deputații SOS România Macovei Ilie Simona-Elena și Nagy Vasile, îndeplinește condițiile prevăzute de art. 96 din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit căruia inițiatorii proiectului de lege sau ai propunerii legislative pot să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului Camerei Deputaților.
Dacă sunt observații?
Nu.
Solicitarea inițiatorilor rămâne pentru ședința de vot final. – Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 78/2025.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Nu.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă sunt obiecții la titlu?
Nu.
Adoptat. La preambul? Nu.
Adoptat. La articolul unic, observații? Nu.
Adoptat.
Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.
– Proiectul de hotărâre privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind investigarea circumstanțelor, cauzelor și responsabilităților legate de explozia produsă în imobilul din sectorul 5, Calea Rahovei, municipiul București; PHCD 77/2025.
Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva?
Pentru prezentarea proiectului, dacă dorește cineva să ia cuvântul?
Domnul deputat Munteanu Valeriu, Grupul parlamentar al AUR, vă rog.
## **Domnul Valeriu Munteanu:**
## Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,
Examinăm astăzi Proiectul de hotărâre privind înființarea comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea cauzelor, circumstanțelor și responsabilităților legate de explozia din Calea Rahovei, sectorul 5, București – tragedie care a zguduit întreaga opinie publică.
Pe 17 octombrie, trei oameni și-au pierdut viața, peste 15 au fost răniți, iar zeci de familii au rămas fără locuințe, în urma unei explozii care putea fi prevenită.
Vorbim despre o dramă produsă în inima Capitalei, într-un bloc de locuințe racordat la utilități publice, sub ochii unor instituții care aveau obligația legală de a garanta siguranța cetățenilor.
Această comisie parlamentară nu substituie și nu interferează în niciun fel cu ancheta penală aflată în desfășurare. Procurorii își vor face treaba și vor stabili răspunderi individuale, însă Parlamentul are o altă misiune –
să investigheze cauzele instituționale, administrative, politice ale dezastrului.
În calitate de parlamentari ne adresăm și pe români îi interesează să afle:
– dacă autoritățile statului au fost sesizate din timp și au ignorat semnalele de alarmă privind mirosul de gaz;
– dacă operatorul de distribuție și-a îndeplinit obligațiile legale;
– dacă verificările tehnice au fost făcute conform legii sau doar formal;
– și, mai ales, unde a cedat lanțul de responsabilitate dintre Primăria Sectorului 5, Primăria Capitalei, ANRE, ISC și ISU. Scopul comisiei este clar – să aducă la lumină deficiențele de sistem care au permis ca o asemenea tragedie să aibă loc într-un oraș european în anul 2025.
Vom solicita toate documentele, rapoartele, proceseleverbale și vom audia reprezen...
## Vă mulțumesc.
Timpul a expirat.
Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus, Grupul parlamentar al AUR.
Vă rog. Domnul deputat Muncaciu, din partea Grupului parlamentar al AUR, dezbateri.
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**
## Stimați colegi,
Aș vrea ca această comisie de anchetă să nu pățească ce a pățit comisia de anchetă pentru achizițiile din pandemie.
Vă aduceți aminte, domnilor liberali, ce ați făcut cu acea comisie? Ați așteptat un an de zile ca să vă numiți oameni în comisie și, după aceea, în trei luni a trebuit să facem audierile și să dăm și raportul.
Am solicitat prim-miniștrii și miniștrii sănătății; în afară de domnul Rafila și de domnul Orban, nu a venit nimeni. Pe domnul Arafat l-am chemat de șapte ori. Și nu a venit.
De aceea, dacă vă bateți joc de aceste comisii și veți face la fel cum ați făcut cu cea din achiziții, să știți că noi vom încerca să modificăm această lege.
Nu se poate în Congresul American să depui jurământ și să fii obligat să vii, iar la noi să dai scrisori aiuristice, niște motive care nici măcar nu pot fi discutate.
Așa că, domnilor liberali, ori vă asumați, ori mai bine n-o mai facem comisia asta.
## Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al SOS România, domnul deputat Goidescu Ionel.
## **Domnul Ionel Goidescu:**
## Mulțumesc.
Noi, Grupul parlamentar al SOS România, suntem printre inițiatorii proiectului de hotărâre și vom susține adoptarea acestuia. Este absolut necesară constituirea unei comisii de anchetă, pentru că vrem să știm cu toții adevărul despre ce s-a întâmplat în situația blocului de la Rahova.
Nu sunt motive de obstrucționare, de blocare a acestei intenții, pentru că este necesar și normal ca toată lumea să știe – cetățenii – ce se întâmplă și ce s-a întâmplat.
Motive precum că organele statului ar trebui să-și facă datoria, că nu suntem comisie de anchetă – sigur, nu suntem comisie de anchetă penală, dar putem să aflăm adevărul și, ca atare, vom susține acest lucru.
Și sper ca, cu sprijinul colegilor, să nu fie blocate și alte inițiative, cum au fost în cazul Crevedia, Salina Praid sau chiar Colectiv.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Stoica Alin-Bogdan.
## **Domnul Alin-Bogdan Stoica:**
Doamnă președinte, Dragi colegi,
Mă întreb de ce ați făcut această inițiativă. Ca să împingeți cu oarecare, să spunem așa, ștaif toate teoriile conspirației pe care le împingeți de obicei?
Nu mai devreme de câteva zile în urmă, un domn europarlamentar ne spunea că s-a băgat hidrogen pe țeava de gaz.
Asta doriți să faceți? Să faceți o comisie de la pupitrul căreia să răspândiți tot felul de prostii și de teorii ale conspirației? În niciun caz! Așa ceva n-ar trebui să fie permis!
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.
## Mulțumesc mult, doamnă președinte.
Eu cred că e nevoie de această comisie, pentru a analiza cel puțin dintr-un punct de vedere contractele pe care statul român le-a semnat în momentul în care a cedat distribuția gazelor naturale din România.
Din perspectivă penală, observ că ancheta merge bine; au fost dispuse rețineri și arestări preventive.
Cauza fundamentală este elementară, în opinia mea, din tot ce am văzut – că am avut o acumulare de gaze în alimentarea principală, nu în alimentarea secundară, și sigur că anchetatorii au mers corect, din perspectivă penală, și au inculpat și Distrigaz.
Dar eu cred că această comisie ar trebui să meargă un pic spre USR, spre Ministerul Economiei, care tace și nu spune nimic, să ne dezvolte contractul pe care îl au în custodie acum, să vedem dacă ambele părți din acel contract și-au îndeplinit obligațiile pe care și le-au asumat la data la care s-a semnat acel contract. Pentru că eu sunt convins că – uitați-vă, exploziile se țin lanț în România – că ei nu și-au
asumat acele clauze pe care și le-au asumat în momentul în care au preluat distribuția gazelor din România.
Eu o să votez pentru această comisie. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
Conform prevederilor regulamentare, câte o intervenție pentru fiecare grup parlamentar.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Dacă sunt observații la titlul proiectului de hotărâre?
Nu, a fost inițiator. A fost inițiator și după aceea la dezbateri.
Mulțumesc.
La titlul proiectului de hotărâre dacă sunt observații? Nu.
Adoptat. La preambul, obiecții? Nu.
Adoptat. La art. 1, obiecții? Nu.
Adoptat. Art. 2, obiecții? Nu.
Adoptat.
La art. 3, textul prevede ca această comisie să aibă o componență de 15 persoane, 15 colegi, și îi rog pe liderii de grup să facă aceste propuneri în scris, pentru componența acestei comisii.
La art. 4, obiecții?
Nu. Adoptat. Art. 5, obiecții? Nu. Adoptat. Art. 6, obiecții? Nu. Adoptat. Art. 7, obiecții? Nu. Adoptat. Art. 8, obiecții? Nu sunt. Adoptat. Art. 9, obiecții? Adoptat. Art. 10, obiecții? Adoptat. Art. 11, obiecții? Adoptat. Art. 12, obiecții? Adoptat. Art. 13, obiecții? Adoptat. La anexa cuprinzând componența nominală a comisiei, am să îi rog pe liderii de grup să prezinte propunerile nominale.
## Am încheiat aceste dezbateri.
Și rămâne și acest proiect de hotărâre pentru votul final.
2. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată și deschisă spre semnare la Faro la 27 octombrie 2005, semnată de România la Strasbourg la 17 februarie 2025; PL-x 233/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.
Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.
Vă rog, doamnă secretar de stat.
## **Doamna Diana-Ștefana Baciuna** – _secretar de stat_
## _în Ministerul Culturii_ **:**
Vă mulțumesc foarte mult, stimată doamnă președinte de ședință.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Convenția a fost semnată de România la Strasbourg la 17 februarie 2025, în baza Memorandumului intitulat „Aprobarea semnării de către România a Convenției-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată la Faro la 27 octombrie 2005”, document adoptat de Guvern și aprobat de către Președintele României.
Obiectivele convenției se referă la recunoașterea faptului că dreptul la patrimoniu cultural este inerent dreptului de a participa la viața culturală, astfel cum este definit în Declarația universală a drepturilor omului.
## Mulțumesc.
Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, colega noastră, doamna vicepreședinte al comisiei, vă rog.
## **Doamna Lidia Vadim-Tudor:**
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată, spre dezbatere, cu Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată și deschisă spre semnare la Faro la 27 octombrie 2005, semnată de România la Strasbourg la 17 februarie 2025.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenți, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată și deschisă spre semnare la Faro la 27 octombrie 2005, semnată de România la Strasbourg la 17 februarie 2025, în forma prezentată de inițiator.
În raport cu obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
## Mulțumesc.
Dezbateri generale. Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.
## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,
Valoarea patrimoniului cultural este una inestimabilă și cred că acesta este principalul lucru cu care trebuie să începem atunci când vorbim de patrimoniul cultural.
Perspectiva Convenției-cadru semnate la Faro a Consiliului Europei presupune, în primul rând, o creștere a implicării cetățenești și civice în raport cu bunurile și valorile, în esență, care țin de patrimoniul cultural; încearcă să introducă o componentă de dezvoltare durabilă absolut esențială asupra a ceea ce reprezintă patrimoniul. Pentru că patrimoniul nu trebuie să fie redus la muzealitate; patrimoniul înseamnă trecut, viitor, prezent și înseamnă conștiință, înseamnă identitate, înseamnă perenitate.
Iar valorile reprezentate de patrimoniul cultural mondial transcend dincolo de elementul acesta, să-i spunem clasic, pe care avem cu toții tendința să-l vedem atunci când vizităm un muzeu ori un obiectiv cultural-istoric de anvergură.
Patrimoniul înseamnă economie, înseamnă dezvoltare locală și dezvoltare chiar națională, atunci când vorbim de marile simboluri ale patrimoniului mondial.
Patrimoniul, de asemenea, înseamnă istorie, înseamnă identitate, înseamnă cultură și înseamnă viață socială.
Și este foarte important ca generațiile viitoare să fie educate în perspectiva acestui acces la patrimoniu și acestei legături indisolubile existente între cetățean și valorile patrimoniului cultural național și universal.
Identitatea este fundamentală, atât din perspectivă universală, cât și din perspectivă națională, iar valorile culturale trec dincolo de orice diferențe.
Și cred că, până la urmă, unul dintre lucrurile care dau naștere unei perspective durabile îl reprezintă inclusiv vectorul educațional și științific derivat din o bună cunoaștere și aprofundare a patrimoniului.
Partidul Național Liberal va vota pentru. Mulțu...
Grupul parlamentar al AUR, domnul deputat Neamțu George-Mihail.
## **Domnul George-Mihail Neamțu:**
Mulțumesc mult, doamnă președinte. Distinși colegi,
Cuvinte frumoase, pe care le salut.
În același timp, în timp ce vorbim despre patrimoniul și despre resursa pe care patrimoniul național o poate reprezenta, inclusiv din punct de vedere economic, pe surse, diferite publicații vorbesc despre intenția Ministerului Culturii de a comasa Institutul Național al Patrimoniului cu ministerul – o formă de preluare a instituției prin transformarea ei în departament.
Înainte de a vorbi despre valoarea patrimoniului, despre tezaurul pe care România îl are, ar trebui iarăși să ne punem o întrebare: Ce s-a întâmplat totuși cu acel faimos coif de la Coțofenești? Coiful dacic a fost pierdut, s-au plătit niște bani, o sumă derizorie, undeva la 5-6 milioane de euro, în timp ce, bineînțeles, probabil că pe piața neagră respectivul obiect valorează undeva la 30-40 de milioane.
Vă reamintesc că un obiect de artă produs de Brâncuși s-a putut vinde la Christie’s, New York, cu 79 de milioane de euro.
Adică noi, în timp ce sărăcim patrimoniul României, prin neglijență gravă în serviciu, fără ca cineva să plătească cu adevărat pentru această pierdere, inclusiv a Coifului dacic, sigur că ne lăudăm că facem și că dregem.
Este foarte trist că asemenea forme de abandon al identității naționale rămân nesancționate de către actuala coaliție.
Este foarte trist rolul pe care cultura îl are astăzi în România, în care vedem tot soiul de sorosiști care reprezintă culoarul antinațional și anticreștin al ideologiei neomarxiste.
Este foarte trist, spuneam, să vedem unde a ajuns cultura; este Cenușăreasa, pentru dumneavoastră.
Și totul se va schimba când AUR, împreună cu alte forțe cu adevărat patriotice, va ajunge să pună cultura la un loc de cinste, așa cum se cuvine.
Mulțumim.
Doamna deputat Vedinaș Verginia, Grupul parlamentar al SOS România.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
## Doamnă președinte,
## Dragi colegi,
Vorbim despre un domeniu care înnobilează și dă identitate unei națiuni, dar care, din păcate, în istoria noastră recentă – și mă refer la cea de după decembrie 1989 – a fost marginalizată, sfidată, ignorată și epitetele pot să continue.
Vreau să vă spun așa, ca să nu uităm că după Revoluție, după decembrie 1989, februarie 1990, prima lege care a fost abrogată... printre legile care au fost abrogate s-a aflat și Legea patrimoniului cultural național – aia din regimul trecut,
dar era un veritabil cod al patrimoniului –, ceea ce a făcut ca o perioadă lungă, ani de zile, noi să n-avem o lege care să ocrotească patrimoniul cultural național. N-am avut cadru nici să incriminăm ca infracțiuni anumite fapte, pentru că infracțiunile se reglementează prin lege specială, prin lege organică, iar noi aveam niște hotărâri ale Guvernului.
Toate lucrurile astea trebuie să ne pună pe gânduri.
În continuare legislația privind patrimoniul este disparată, este fragmentată. Știți că există principiul acela, „Divide et impera”, da? Cu cât fragmentezi componentele unui domeniu, în speță, ale patrimoniului, cu atât slăbești puterea statului de a-l protegui, de a-i garanta eternitatea, în corelație cu eternitatea poporului român.
De aceea, dincolo de această convenție, va trebui să ne angajăm, ca Parlament, să adoptăm un cod al patrimoniului, să fie un legământ al tuturor.
Vă mulțumesc.
Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Rigman Ciprian-Doru.
## **Domnul Ciprian-Doru Rigman:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Grupul USR va vota acest proiect.
Mă bucur că îl discutăm și că îl vom aproba. Cultura e ceva care a fost exilat din zona noastră de interes de mult prea mult timp, iar dacă vrem ca societatea românească să funcționeze așa cum trebuie, cultura trebuie revalorizată.
Vorbim de o declarație de intenție, dar nu trebuie să uităm că în precedentul buget avem 0,079% din PIB pentru cultură și asta ar trebui să ne facă să gândim mai profund în direcția culturii, să oferim sume mai generoase în viitorul buget pe care îl vom aproba.
E nevoie de cultură. Mă bucur că toată lumea vorbește frumos despre ideea de cultură. Ea ne pune la adăpost de intoleranță, de extremism; ea ne înarmează cu valorile corecte și principiile corecte pentru viață. Și cred... cred că avem nevoie de o cultură care să fie funcțională și să valorizeze așa cum trebuie patrimoniul.
Cultura română cred că ar merge mai bine și dacă ar avea un alt președinte al Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaților, care ar înțelege ce înseamnă respectul...
, un respect care a stat întotdeauna la baza dezvoltării culturii.
Mulțumesc mult.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, din partea minorităților naționale.
Mulțumesc frumos, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Evident, Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota în favoarea ratificării documentului, dar nu ca pe un gest formal, ci pentru că suntem direct interesați. Parte a patrimoniului național sunt și acele obiecte de patrimoniu care țin de etniile pe care le reprezentăm în Parlament, deci avem un interes direct ca atenția publică să fie și asupra acestora îndreptată.
Însă constatăm, evident, ca și dumneavoastră, faptul că, în decursul timpului, fondul alocat de la bugetul de stat pentru Ministerul Culturii este absolut insuficient, deci pledăm și noi, în măsura posibilităților, ca acest buget să crească, pentru că este absolut inadmisibil nivelul la care a scăzut acest buget până în prezent.
Credem că lipsa acestor resurse poate fi compensată prin recurgerea la fonduri europene, dar și aici constatăm că, pe măsură ce a trecut timpul, fondurile alocate pentru refacerea unor monumente de categorie A au fost din ce în ce mai reduse.
Deci, fac apel la Ministerul Fondurilor Europene ca, în viitorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene, România să solicite mai multe fonduri pe această axă, pentru că, pornind de la exemplul bisericilor săsești fortificate din Transilvania, dintre care unele fac parte din patrimoniul mondial UNESCO, am constatat că sunt din ce în ce mai puțini bani pentru acest lucru.
Totodată, e nevoie de bani și pentru refacerea centrelor istorice ale unor orașe mai mici, care nu dispun de asemenea resurse, cum ar fi, de exemplu, Rupea, unde am fost sesizat cu această problemă.
Rog, deci, Ministerul Fondurilor Europene să facă bine și să propună Uniunii Europene fonduri mai multe pe această axă. Vă mulțumesc frumos.
administrativ-teritorială are o populație de cel puțin 150.000 de locuitori.
Suntem prima Cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României.
În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
## Dezbateri generale?
Nu sunt solicitări.
Reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.
8. Proiectul de lege privind organizarea, funcționarea și
administrarea Catalogului Național al Serviciilor Publice; PL-x 369/2025; caracter ordinar.
Avem și amendamente admise.
- Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.
- Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru administrație,
- Comisia pentru tehnologia informației.
- Cine prezintă raportul? Vă rog.
Comisia pentru tehnologia informației?
## **Domnul Octavian Oprea**
**:**
Mulțumesc.
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57 din 2019 privind Codul administrativ; Pl-x 214/2025; caracter ordinar.
Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul?
Nu.
Atunci, am să îl rog pe reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică, Comisia pentru administrație publică.
Aveți cuvântul, domnule președinte.
Da.
Vă rog.
Octavian Oprea
#29764## Doamnă președinte,
## Stimați colegi,
Raport comun asupra Proiectului de lege privind organizarea, funcționarea și administrarea Catalogului Național al Serviciilor Publice
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu prezentul proiect de lege.
Camera Deputaților este Camera decizională.
## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
În conformitate cu dispozițiile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă amintită, care are ca obiect de reglementare completarea art. 152 și a art. 597 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, în sensul ca, în municipiile reședință de județ, consiliul local să poată alege un al doilea viceprimar numai în cazul în care unitatea
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 6 octombrie 2025.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unui sistem național unic de evidență, organizare și monitorizare a serviciilor publice, denumit Catalogul Național al Serviciilor Publice, care se va constitui ca o platformă digitală națională accesibilă publicului. Totodată, se preconizează ca Autoritatea pentru Digitalizarea României să fie responsabilă de dezvoltarea, administrarea, mentenanța și securitatea platformei CNSP. În conformitate cu prevederile art. 62, 64 și 133 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.
În conformitate cu prevederile art. 56 și 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, la dezbaterile care au avut loc pe marginea acestui proiect de lege a participat, în calitate de invitat, vicepreședintele Autorității pentru Digitalizarea României.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind organizarea, funcționarea și administrarea Catalogului Național al Serviciilor Publice, cu amendamente admise, redactate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Dezbateri generale.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Oprea Octavian.
Vreți la dezbateri?
## **Domnul Octavian Oprea**
**:**
Da, da, da.
Vă rog.
Octavian Oprea
#32685## **Domnul Octavian Oprea:**
## Stimați colegi,
Aș dori, în primul rând, să vă mulțumesc pentru modul în care v-ați aplecat asupra acestui proiect de lege, care are ca scop simplificarea modului în care cetățenii români sunt tratați de către instituțiile publice centrale din România.
De-a lungul timpului, ne-am săturat și noi, ca parlamentari sau ca simpli cetățeni, oameni de afaceri, să fim trimiși, pentru un anumit document, la etajul doi al unei instituții publice, pentru eliberarea acestuia în format online.
Acest Catalog Național al Serviciilor Publice va centraliza totalitatea serviciilor publice prestate de instituțiile centrale din România și va standardiza modul în care acestea prestează aceste servicii publice. Mai exact, nicio instituție publică nu va mai putea cere vreun document în plus la Constanța, față de București sau față de Iași.
Acest proiect de lege vine în sprijinul tuturor și vine, în special, în sprijinul antreprenorilor români care au nevoie de o predictibilitate din punctul de vedere al modului în care statul român se raportează la aceștia și, mai mult decât atât, elimină birocrația excesivă care, din păcate, astăzi încă se regăsește în interiorul anumitor instituții publice.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări, trecem la dezbaterea pe articole. Dacă de la marginal 1 la marginal 10 sunt obiecții, comentarii?
Nu.
Aprobate.
De la marginal 11 la 20?
Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne pentru votul final.
11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2024 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă – nou-născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile pentru nou-născuți, pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și prorogarea unui termen; PL-x 265/2024; caracter ordinar; procedură de urgență.
Raport fără amendamente.
Din partea inițiatorului, Guvernul României? Nu este.
Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă?
Vă rog, doamnă deputat Adomnicăi.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2024 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă – nounăscut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile pentru nounăscuți.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2024, care prevede continuarea acordării măsurilor de sprijin pentru categoriile de cupluri mamă – nou-născut defavorizate, în sensul acordării unui tichet social, pe suport electronic, în valoare de 2.000 de lei, într-o tranșă unică pentru fiecare nou-născut, pe o perioadă de 4 ani, respectiv 2024-2027, precum și măsuri auxiliare pentru îngrijirea acestora.
De asemenea, prin modificările aduse Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se stabilesc codurile de indemnizație pentru care urmează să se calculeze și să se rețină contribuția de asigurări sociale de sănătate, respectiv cod 01 pentru boală obișnuită, cod 07 - carantină și cod 10 - reducerea cu un sfert a duratei normale de lucru.
În acest context, se instituie o măsură pentru un tratament corespunzător, asociat situațiilor diferite în care se află persoanele care suferă de afecțiuni grave, pentru care legiuitorul a instituit norme speciale pentru acordarea concediilor medicale, inclusiv în ceea ce privește durata acestora, precum și situațiile care presupun urgențe medicochirurgicale în care viața pacienților este pusă în pericol.
Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.
În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.
În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituția României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Mulțumesc. Dezbateri generale.
Doamna deputat Raluca Turcan, din partea Grupului parlamentar al PNL.
## **Doamna Raluca Turcan:**
## Dragi colegi,
De mulți ani de zile, România se confruntă cu o problemă demografică. Conform celui mai recent recensământ, România a pierdut aproximativ 1,1 milioane de români și această cifră cred că este mică în raport cu numărul de oameni care, din păcate, au plecat din țara noastră.
Prin această lege, practic, se creează mecanismul de sprijin pe fonduri europene, pentru a sprijini cuplurile de mamă – nou-născut, astfel încât să contribuim la creșterea natalității.
Peste 15.000 de cupluri mamă – nou-născut vor beneficia, prin acest mecanism de sprijin din partea statului, de tichete valorice de 2.000 de lei. Este un început.
Din păcate, există și părți bune, și mai puține părți bune. Părțile bune sunt că, acolo unde este mare nevoie, unde există categorii vulnerabile, statul vine și oferă un sprijin.
Partea care ar trebui să ne îndemne la reflecție este aceea că, în România, există foarte multe forme de sprijin social care se suprapun și, de multe ori, ele încurajează nemunca.
Cred că, odată cu acest proiect just, prin care mamele pot să primească sprijin atât pentru a achiziționa tot ceea ce are nevoie un bebeluș până în trei luni de zile și, de asemenea, medicamente, printr-o digitalizare a bazelor de date și o compatibilizare a lor, să țintim mai bine asistența socială. Să nu fie forme de sprijin care să se suprapună, oameni care pot să muncească și nu o fac și să-i ajutăm pe cei cu adevărat vulnerabili.
## Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul deputat Coleșa Ilie-Alin.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Deci avem în față o ordonanță de urgență, nr. 34/2024, prin care se acordă niște tichete sociale în valoare de 2.000 de lei
per nou-născut mamelor aflate în situații dificile, cu diferite grade de handicap – deci este un factor obiectiv –, dar și mamelor care sunt sub pragul de sărăcie, adică primesc un venit minim garantat, sau mamelor refugiate sau apatride.
Este un lucru bun, pe de o parte, pentru că ajutăm acești oameni în nevoie, dar trebuie să remarcăm că în aceste categorii se regăsesc nu doar oamenii care într-adevăr au nevoie de ele, de aceste ajutoare, ci și cei leneși. Trebuie să înțelegem acest lucru: că statul român și guvernele au avut doar politici pentru cei aflați în situații extrem de dificile sau pentru cei leneși, cărora le-au dat bani contra voturi.
În schimb, n-au avut niciodată bani pentru deducții fiscale pentru acei oameni harnici, capabili, educați, care au copii pe care îi educă, dar, în schimb, sunt taxați într-unul dintre cele mai grave moduri din Uniunea Europeană. Suntem fruntași la acest capitol al lipsei de deducții fiscale pentru oamenii care muncesc și au copii.
Drept urmare, după cum spunea și antevorbitoarea mea, pierdem, de la an la an, milioane de oameni, tineri cu copii care pleacă din țară. Am ajuns, în acest fel, să avem o vârstă medie, din anul 1989, când era de 31 de ani, aproximativ, să avem, în 2025, 47 de ani. Acesta este rodul acestor politici dezastruoase.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Doamna deputat Vedinaș Verginia, din partea Grupului parlamentar al SOS România.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
## Vă mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,
Filosofia... obiectul, în general, al acestei ordonanțe de urgență... să zicem că e pozitiv, da? Ea va duce la o formă de sprijin pentru anumite categorii defavorizate et cetera.
Dar nu înțeleg în ce măsură va spori natalitatea. Când un cuplu se hotărăște să facă un copil, oare va reprezenta un argument determinat faptul că va beneficia, nu știu cât timp, de niște ajutoare? Și după aceea ce faci cu copilul?!
Decizia de a da viață unui copil este legată de condițiile de viață din țara aceea, de situația socială și materială a părinților, care sunt mult mai profunde și au conotații care depășesc obiectul acestei reglementări.
În al doilea rând, ce e acela cuplu mamă-copil nounăscut?! Unde, în limba română – da?! –, această sintagmă, „cuplu de mamă și copil nou-născut”, este acceptată?!
Eu știu că atunci când vorbim de cuplu, ne gândim la un bărbat și o femeie, ne gândim la o relație normală sau, mă rog, de asta mai modernă, care poate să îmbrace și alte forme.
Deci, cred că denumirea este nefericită, neinspirată, da?!
Dincolo de aceste aspecte, evident că încurajăm orice formă care reprezintă un ajutor pentru poporul acesta, care a ajuns să trăiască din ajutoare, din păcate, care a ajuns să se bucure că i se mai întinde, așa, o mână, că mai primește nu știu ce. Deci noi vom susține, dar cu sufletul amar! Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Eu nu știu ce poate fi mai nobil decât o femeie care dă naștere unui copil. Nu știu ce poate fi mai nobil. Nu știu de ce a naște un copil înseamnă lene. N-am înțeles de ce băgăm lenea la acest proiect de lege.
Vreau să vă mulțumesc tuturor, pentru că este o ordonanță pe care am inițiat-o pentru a acorda aceste tichete sociale pentru mamele care nasc copii în România și care nu dispun de posibilități materiale. Este o sumă mică.
Dar am venit la microfon pentru că am văzut, din punctul meu de vedere, un cinism pe care nu mi-l închipuiam.
Să vorbești de lene când ajuți o mamă, mie mi se pare incredibil.
Nu știu cum funcționează creierele unora. Bine, pot să înțeleg că cei care, de exemplu, astăzi laudă, în 2010 tăiau trusoul pentru mame. Acum e bun!
Da, este bun și ar trebui să facem mai mult pentru mamele din această țară!
Iar mamele nu fac copii din lene! Să țineți minte asta, mai ales cei care vorbiți de lene la mame!
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
Nu văd de ce ar trebui să avem discuții prin care să criticăm acest proiect.
Vă spun sincer, ar trebui să veniți, poate, cei care aduceți critici, cu mine în Ferentari, să vedeți zonele defavorizate, să vedeți mame foarte tinere care de-abia se descurcă, să vedeți copiii care sunt abandonați și poate acești 2.000 de lei, tranșă unică, ar reprezenta exact balanța care ar determina o mămică să nu-și mai abandoneze copiii.
Vă rog frumos să fim responsabili măcar când vine vorba despre aceste lucruri, care sunt extrem de importante, pentru că fiecare copil abandonat, fiecare copil care nu are șansa să trăiască într-un mediu optim, astfel încât să se dezvolte ca un matur, ca un adult, care să contribuie pentru societate, care să-și întemeieze o familie, care să facă la rândul lui copii, fiecare pierdere pe care o avem cu privire la acest lucru ne dăunează nouă, ca nație.
Așa că v-aș ruga măcar să ne coagulăm în jurul acestor proiecte care sunt evident benefice și, ca dovadă, vorbesc în astfel de termeni despre un proiect care este inițiat de PSD.
Aș vorbi exact la fel, dacă ar fi un proiect inițiat de AUR, SOS sau POT.
Așa că măcar aici să avem un consens național și să vedem ceea ce este important pentru noi, ca societate, pentru noi, ca România.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc. Nefiind...
Da.
Câte o intervenție pentru fiecare grup parlamentar.
Deci și de la PNL s-a vorbit, și de la Grupul parlamentar al AUR... Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
9. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 504/2002 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002; Pl-x 269/2025; caracter ordinar.
Avem și amendamente admise.
Din partea inițiatorilor, dacă dorește să ia cuvântul cineva?
Domnul deputat Petrețchi, din partea Grupului parlamentar al minorităților, ca inițiator.
Vă mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință.
Această inițiativă este o continuare a legii pe care am adoptat-o în martie, Legea nr. 27/2025, și vine să completeze cadrul normativ, acordând posibilitatea difuzării la posturi de radio și de televiziune a unor mesaje educative și de interes public referitoare la identificarea și recunoașterea știrilor false, promovarea gândirii critice și a verificării informațiilor din mai multe surse, încurajarea folosirii surselor oficiale și a instituțiilor de presă responsabile.
Totodată, propunerea oferă cadrul legal în baza căruia Consiliul Național al Audiovizualului poate organiza și promova campanii naționale de informare pe această temă, reglementând modalitatea de desfășurare a acestor campanii, asigurând echilibru între libertatea de exprimare și răspândirea socială a furnizorilor de servicii media audiovizuale.
Comunicările audiovizuale cu caracter educativ, privind pericolul dezinformării și importanța verificării informațiilor din surse sigure și multiple, trebuie să respecte următoarele condiții: să informeze cetățenii, să promoveze utilizarea surselor oficiale, să informeze cu privire la riscurile sociale și, bineînțeles, să încurajeze verificarea informațiilor din surse sigure.
Mulțumesc foarte mult colegilor care, împreună cu mine, au inițiat acest proiect legislativ, precum și membrilor Comisiei juridice și Comisiei pentru cultură, pentru amendarea acestei propuneri legislative, inclusiv luând în calcul și propunerile venite sau recomandările venite din partea Consiliului Legislativ, dar și a Guvernului.
Vă mulțumesc încă o dată, tuturor, pentru implicarea dumneavoastră și am convingerea că, la fel, la votul final, această propunere legislativă va beneficia de sprijinul dumneavoastră.
Mulțumesc.
Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru cultură sau Comisia juridică.
Comisia juridică. Vă rog, domnule președinte.
Doamnă președinte,
Doamnelor și domnilor colegi,
Voi prezenta raportul comun asupra Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 504/2002 publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002.
Am fost sesizați conform regulamentului.
Conform art. 75 din Constituția României și a Regulamentului Camerei Deputaților, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Menționez că avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social.
În urma dezbaterilor și a examinării inițiativei legislative, a documentelor atașate, a avizelor, a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a acestei inițiative legislative, cu amendamentele admise redate în anexa la prezentul raport.
Conform obiectului și conținutului său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dezbateri generale.
Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Murariu Oana.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Când am extins prevederile ordinului de protecție, am adoptat o prevedere foarte bună, conform căreia auzeam mesaj, în acest sens, la radio, la televizor, și o perioadă bună de timp chiar n-am auzit, în mașină, venind spre Parlament, mergând în circumscripție și așa mai departe.
De ce am adoptat atunci această măsură? Pentru că nu este suficient să protejăm femeile printr-o modificare legislativă. Ele trebuie să știe de acele modificări, ar reprezenta pentru noi o prioritate.
Or, astăzi, în ziua de astăzi, combaterea dezinformării trebuie să fie o prioritate pentru noi.
Astfel încât mă bucur de această inițiativă legislativă. Trebuie să luăm mai multe măsuri. Dar, dacă vor auzi oamenii, la radio, la televizor, mesaje conform cărora trebuie să verificăm din trei surse, trebuie să nu credem tot ceea ce vedem pe TikTok, poate vom ajunge să combatem, cât de cât, manipularea. Trebuie mai multe măsuri.
USR va adopta acest proiect de lege.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul deputat Tanasă Dan.
## **Domnul Dan Tanasă:**
Sărut mâna!
Mulțumesc frumos. Așa este, să combatem dezinformarea!
Îmi amintesc, în 2019, domnul Streinu-Cercel a zis că pandemia aia din China e doar un punct pe harta Chinei și că n-are cum să ne afecteze pe noi, lucru care s-a dovedit un veritabil fake news.
Îmi amintesc că domnul Rafila a ieșit și a zis: „Domnule, vine vara și dispare virusul, domnule!”. Și chestiunea asta s-a dovedit un veritabil fake news.
Îmi amintesc că a existat un domn ministru, Tătaru, care a zis: „Domnule, masca o poartă numai omul bolnav!”, chestiune care după aceea s-a dovedit un veritabil fake news.
Îmi amintesc că domnul președinte Nicușor Dan a spus că în mandatul său nu se va mări TVA-ul, chestiune care s-a dovedit ulterior un veritabil fake news.
Îmi amintesc că domnul Nicușor Dan a spus că el va publica lista tuturor donatorilor care i-au dat bani lui în campania electorală, cei care au donat peste 5.000 de lei. Și uite că, până la urmă, s-a dovedit un veritabil fake news.
Așadar, suntem cu toții de acord că trebuie să combatem fake news-urile, pentru că, din păcate, PSD, PNL, USR și UDMR sunt veritabile surse de fake news, de dimineață până seara. Sigur că da, susținute de presa de partid, miluită de la partid ca să întrețină toate aceste fake news-uri.
Deci, sigur că da, suntem de acord să combatem dezinformarea.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Dacă cuvintele s-ar transforma și în fapte, cred că ar fi foarte bine pentru români.
Evident că suntem de acord să combatem fake news-ul, chiar mai dur decât spune această lege.
Vă dau două exemple.
Știu că se dădeau copiii la străini, prin 2023. Fake news, marca celor care acum îi acuză pe alții.
Că vine războiul. Fake news! Nu s-a întâmplat nimic! Nimeni n-are nimic de suferit!
Mai ia și presa lucrul ăsta. Ar trebui să existe obligația ca presa, dacă a fost dezinformată de către un politician sau un vector de comunicare și își dă seama că a fost dezinformată, să apară și să-și ceară scuze, în numele redacției, și să nu mai preia niciodată acel politician.
Am asistat la un fake news acum două zile, la Catedrala Mântuirii Neamului.
Toată presa, toată lumea, inclusiv formatori de opinie, greii de pe vremea lui Ceaușescu, de la „Cântarea României”, au trecut să spună: „Ce urât se cântă în catedrală!”. Și erau versurile unor măicuțe de la Diaconești. A fost un fake news care a circulat două ore.
Dumneavoastră spuneți de campanii de informare. Foarte bune, dar reacția de a-și cere scuze, măcar pentru public – „Am greșit, am fost dezinformat, n-a fost bine scrisă știrea respectivă!” –, nu o văd nicăieri. Și nu mă refer la jurnaliști. Este vorba despre decența pe care trebuie să o avem în societate, pentru că toți greșim. Dar trebuie să știm să spunem: „Am greșit, îmi cer scuze!”.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole a propunerii legislative. Avem șase amendamente admise. Dacă există obiecții, comentarii? Nu.
## Adoptate.
Propunerea legislativă rămâne pentru votul final. Stimate colege,
Stimați colegi,
Dați-mi voie să dau citire inițiativei legislative înregistrate la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere și vot final este depășit.
Propunerea legislativă pentru deconspirarea rudelor lucrătorilor Securității care ocupă demnități sau funcții publice; Pl-x 186/2025.
Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.
Declar închisă ședința de astăzi.
Vă mulțumesc pentru prezență.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#53235„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|653417]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 141/14.XI.2025 conține 12 pagini.**
Prețul: 72 lei
Mai mult decât atât, se afirmă necesitatea punerii în valoare a importanței conservării patrimoniului cultural.
Contribuția documentului este extrem de pozitivă, întrucât majoritatea articolelor convenției tratează patrimoniul cultural ca resursă pentru dezvoltarea socială și economică durabilă – o temă actuală și importantă în sectorul managementului cultural.
Documentul este supus Parlamentului spre a fi adoptat. Vă mulțumim.
Vă mulțumesc.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.