Ședință comună a Camerelor

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Domnule președinte al României, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Stimați invitați, Onorată asistență,

Vă invit să ascultăm Imnul național al României.

Vă mulțumesc.

Declar deschisă ședința comună de astăzi a Camerei Deputaților și Senatului și vă anunț că, din totalul de 463 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența, până în acest moment, 312. Așa cum știți, ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online, cu excepția voturilor secrete cu bile, care se desfășoară exclusiv cu prezență fizică.

Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite.

Ordinea de zi a fost adoptată.

Programul de lucru a fost adoptat.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Prima parte a ședinței de astăzi este consacrată mesajului Președintelui României, domnul Nicușor-Daniel Dan, adresat Parlamentului, referitor la Strategia națională de apărare a României.

Îl invit la tribună pe domnul Nicușor-Daniel Dan, Președintele României.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

## **Domnul Nicușor-Daniel Dan** _– Președintele României_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Strategia națională de apărare este rezultatul unui efort comun și vreau să le mulțumesc instituțiilor, organizațiilor, cetățenilor, care, atât în prima etapă, cât și în faza a doua de dezbatere publică, au trimis sugestii. Multe dintre ele au fost preluate în acest document.

În primul rând, această strategie vorbește de securitate națională din perspectiva cetățeanului, adică nu apărăm o abstracțiune – statul român. Apărăm cetățeanul român locuitor pe acest teritoriu. Și asta ridică niște chestiuni: relația cetățeanului cu statul român, încrederea cetățeanului în statul român, care se poate traduce la un moment dat în disponibilitatea sa de a apăra această instituție complexă, și faptul că – trebuie să recunoaștem – există un decalaj între evoluția în ansamblu a societății românești, evoluția economiei, evoluția așteptărilor cetățeanului român și modul în care administrația publică răspunde acestor așteptări.

Conceptul central este acela de independență solidară, cu două componente – independență și solidaritate. Independență în sensul că acțiunile administrației statului trebuie să fie pe măsura modului în care oamenii de aici văd lumea – și asta tradus în plan internațional în afirmarea acestei identități și afirmarea interesului care corespunde aceste identități. Și, pe de altă parte, evident, solidaritate – respectul nostru față de toți partenerii și față de toate angajamentele pe care ni le-am luat în această lume tot mai complexă.

## Documentul are patru capitole importante.

În paralel cu punerea în discuție a sistemului internațional bazat pe reguli, vedem o punere în discuție a regulilor deja stabilite ale comerțului internațional, care necesită, de asemenea, un răspuns adecvat.

Vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructură critică și avem o proliferare a amenințărilor transnaționale – rețele de trafic, droguri, crimă organizată, terorism. Și, de asemenea, vedem efecte tot mai pronunțate ale schimbărilor climatice.

## Acesta a fost un rezumat al contextului.

Acum, particularizând la România, strategia are un capitol care se numește „Amenințări, riscuri, vulnerabilități, oportunități”. Pe partea de amenințări, în mod evident, războiul de lângă noi, cu toate consecințele care decurg de aici, și războiul hibrid pe care, în mod evident, Rusia îl desfășoară împotriva României și împotriva multor țări europene. Vedem deci atacuri cibernetice, vedem campanii coordonate de dezinformare

și vedem consecința acestor lucruri, presiuni asupra democrației și asupra statului de drept.

În plan internațional, în vecinătatea României, riscurile sunt de instabilitate, atât în zona estică – Moldova, Ucraina –, în zona sudică – Balcanii de Vest –, în zona Caucazului de Sud și, de asemenea, influențe ale insecurității din zona Orientului Mijlociu, care creează premise de export al acestor riscuri către Europa. În ceea ce privește riscurile și vulnerabilitățile interne, aș insista pe capacitatea redusă a administrației publice pe multiple planuri – și o să dezvolt când o să vorbesc de soluții –, pe corupție, de asemenea, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar, în această sferă, declinul demografic și fragmentarea politicilor statului în zona de tehnologie.

Avem, de asemenea, un nivel relativ scăzut în zona de cercetare-dezvoltare-inovare, o zonă care devine tot mai importantă în competiția globală. Iar, în ceea ce privește societatea, cred că un risc important este cantitatea relativ redusă de activitate, activism civic – și acesta este un lucru important.

Și cu asta am terminat pe partea negativă și o să încep să spun niște lucruri pozitive.

Există niște oportunități pe care România le are. Una este evidentă: faptul că avem un parteneriat strategic cu Statele Unite și suntem parte a NATO și a Uniunii Europene, cu toate mecanismele care permit dezvoltarea. Vreau să menționez numai Programul SAFE și vreau să felicit Guvernul și instituțiile implicate pentru efortul pe care l-au desfășurat în aceste două luni și pentru aplicația pe care au depus-o în Programul SAFE.

Vom susține, de asemenea, securitatea în zona Balcanilor de Vest și vom susține integrarea în Uniunea Europeană a vecinilor noștri. Este o condiție a stabilității noastre viitoare.

Vă rog să faceți liniște!

## **Domnul Nicușor-Daniel Dan:**

Marea Neagră este un punct important în politica noastră externă, pentru că, așa cum am spus, este, pe de o parte, o vulnerabilitate, pe de altă parte, poate să fie o mare oportunitate.

Iar, în ceea ce privește politica internă, lupta împotriva corupției e foarte importantă. În primul rând, trebuie să existe o coordonare mai mare între instituțiile care se ocupă de acest fenomen. În al doilea rând, trebuie să prioritizăm marea corupție, pentru că, în momentul acesta, este un amestec între diferite zone de corupție.

În mod explicit, strategia prevede implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor cu privire la corupție, fără însă să depășim granița între sistem de informații și sistem de justiție, și corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie judecarea faptelor de corupție și dau sentimentul publicului că nu se întâmplă nimic în această zonă.

Foarte importantă este zona economică, pentru că ea este fundamentul întregii construcții. O stabilitate și predictivitate bugetară. Așa cum am menționat, revigorarea industriei naționale de apărare pe oportunitățile pe care le

are. Promovarea companiilor românești și atragerea investițiilor străine – și aici un rol foarte important îl are diplomația economică, care a lipsit până în momentul acesta, ca să o spunem foarte deschis.

O oportunitate va veni odată cu aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE. Și vreau să mulțumesc Parlamentului pentru celeritatea cu care a transpus rugămințile sau angajamentele, actele normative necesare acestui proces de aderare și sunt în continuare foarte optimist că în vara anului viitor România va fi membru al OCDE.

O să închei cu rolul cetățeanului, cu care am început. E foarte important în realizarea acestei strategii și în realizarea multor lucruri care țin de dezvoltarea României în viitor să implicăm cetățenii și societatea civilă și, pentru asta, în primul rând, trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor – și asta este corelată cu lupta împotriva corupției.

Ulterior acestei strategii, o să existe un plan de implementare care va avea termene și indicatori, așa cum are orice plan de implementare, dar nici de strategii, nici de planuri de implementare nu duce lipsă România. Chestiunea este dacă și cum vom reuși să punem în practică ceea ce este scris în aceste documente – și aveți în mine un partener. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Mulțumim domnului președinte Dan pentru mesajul adresat Parlamentului României.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Pentru a-i permite domnului președinte să se retragă, vă propun o pauză de 10 minute, iar noi vom continua lucrările cu următoarele puncte înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

* * DUPĂ PAUZĂ

Vă rog, liderii de grup să își invite colegii în bănci. Stimați colegi, Continuăm lucrările.

În partea a doua a ședinței noastre, la punctul 1 al ordinii de zi avem Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2030.

Proiectul de hotărâre și raportul comun al Comisiilor pentru apărare au fost distribuite și afișate pe paginile de internet ale celor două Camere.

Pe procedură, domnul senator Peia.

## **Domnul Ninel Peia:**

Mulțumesc, domnule președinte. Senator Peia vă deranjează astăzi. Domnule președinte, Stimați colegi, Onorabili strategi ai achizițiilor militare,

Trăim un moment demn de Caragiale.

Dacă n-ar fi tragic, ar fi comic.

Vă rog să-mi spuneți procedura, domnule senator.

Înainte de... Este vorba de dezbaterea...

Asta este la dezbatere. Deocamdată suntem la...

Mă lăsați, domnule președinte...

...procedură. Care e procedura?

...să vorbesc?

La dezbatere vă dau cuvântul. Dar care e procedura?

## **Domnul Ninel Peia:**

După ce a vorbit domnul Președinte al României...

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

O să aveți ocazia la dezbateri. Vă mulțumesc.

Din partea Comisiilor pentru apărare ale celor două Camere, are cuvântul doamna senator Nicoleta Pauliuc, pentru prezentarea raportului comun și a proiectului de hotărâre.

Doamnă președinte, vă rog.

Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Stimați colegi,

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au înaintat Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat solicitarea domnului Nicușor-Daniel Dan, Președintele României, privind aprobarea Strategiei naționale de apărare pentru perioada 2025-2030, în vederea întocmirii raportului comun.

În acest scop, având în vedere prevederile Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, membrii Comisiilor reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut solicitarea în ședința comună din data de 26 noiembrie 2025.

Documentul supus dezbaterii, Strategia națională de apărare pentru perioada 2025-2030, este structurat în șase capitole, astfel:

- Principiile Strategiei naționale de apărare;

- Evaluarea contextului global de securitate;

- Amenințări și riscuri la adresa statului și cetățeanului

- român. Vulnerabilități și oportunități;

- Interese și obiective naționale de apărare și securitate;

- Direcții de acțiune pentru asigurarea securității naționale

- și apărării României;

- Considerații finale, unde, în concluzie, strategia:

– reiterează angajamentul statului român față de securitatea națională, protejarea cetățeanului și consolidarea participării active în cadrul NATO și Uniunii Europene;

– subliniază importanța unei abordări integrate și a mobilizării tuturor instituțiilor statului și societății pentru a răspunde provocărilor de securitate;

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

Dacă sunt intervenții de ordin general, din partea grupurilor?

Din partea Grupului AUR, domnul Simion George-Nicolae.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

O asemenea lipsă de respect, o asemenea desconsiderare a Parlamentului României nu am văzut și nu cred că a existat în ultimii 35 de ani. A venit Nicușor-Daniel Dan, a plecat Nicușor-Daniel Dan, fără să asculte vocea poporului român, prin reprezentanții săi.

De o lună de zile, domnul premier Ilie Bolojan este chemat aici, în fața Parlamentului; nu găsește o oră pentru „Ora premierului”, așa cum îl obligă art. 211 din regulament.

Și acum, pe fond, dacă va găsi domnul Nicușor Dan de cuviință, în această strategie de apărare națională, pe care noi o votăm și cu care suntem de acord, vrem să-i spunem că nu suntem de acord cu discursul dumnealui. Cerem desecretizarea ședinței CSAT pentru anularea alegerilor...

Cerem...

ca acea ședință informală a Curții Constituționale, la fel, stenogramele să fie făcute publice. Pentru că asta a promis domnul Nicușor Dan în campanie.

Strategia de securitate națională trebuia, pe lângă abandonul școlar și activismul civic, să cuprindă combaterea sărăciei. Trebuia să cuprindă o strategie de securitate alimentară și o strategie energetică a României.

Domnule președinte de ședință,

- 5 minute aveam alocate.

Așa că securitatea energetică privește soarta cetățenilor români. Plătim facturi de două sau trei ori mai mari.

În Strategia de apărare națională pe care noi o votăm nu am găsit ceea ce a spus Nicușor Dan, că trebuie bani mai mulți pentru Ucraina, în detrimentul învățământului și sistemului sanitar din România.

Așa că votăm contra față de Nicușor Dan și votăm pentru Strategia de apărare națională.

Păcat că n-avem 5 minute...

și păcat că domnul Bolojan nu vine în fața noastră.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Ninel Peia.

## **Domnul Ninel Peia:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Când eram deputat și secretarul Comisiei juridice, puteam să luăm cuvântul pe procedură atunci când doream. Văd că s-au schimbat regulile. Senator Peia vă deranjează încă o dată azi, dragi colegi. Domnule președinte, Stimați colegi, Onorabili strategi ai achizițiilor militare,

Trăim un moment demn de Caragiale. Dacă n-ar fi tragic, ar fi comic. Dacă n-ar fi real, ar fi o farsă. Avem o strategie de apărare care seamănă cu o piesă de teatru prost regizată – decoruri scumpe, actori mediocri și un public care plătește nota. SAFE ne spuneți dumneavoastră că este o oportunitate. Pentru România? Nu. Pentru furnizori? Da. Pentru industria locală? Nu. Pentru industria străină? Categoric.

Pe vremea lui Ștefan cel Mare ne făceam armele singuri și le foloseam cu demnitate. Astăzi cumpărăm cu cardul și plătim în rate.

Pe vremea lui Mihai Viteazul eram furnizori de curaj. Acum suntem furnizori de comenzi.

Și o întrebare simplă, dar dureroasă: cu ce ne vom apăra țara? Cu pușca? Sau cu acceptarea termenilor și condițiilor de la sfârșitul contractului?

Noi nu mai avem industrie de apărare, avem industrie de achiziții. Nu mai avem planuri tehnologice, avem facturi tehnologice. Nu mai avem strategie, avem doar un _shopping list_ .

Și dacă ar fi să-l întrebăm tot pe maestrul Caragiale, ce-ar spune despre noi? Bravos, națiune! Halal să ne fie! Dar eu nu vreau să fim națiunea ironiei, ci națiunea demnității, domnilor colegi.

România nu trebuie să fie client, ci producător; nu spectator, ci actor; nu piață, ci o forjă de producție.

Îi dau cuvântul domnului vicepreședinte Cătălin Drulă.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

## Mulțumesc.

N-aveam de gând să iau cuvântul astăzi, dar când îi aud pe cei care răspândesc ură și dezinformare și slăbesc apărarea acestei țări, le spun așa: că de 300 de ani Rusia face rău acestei țări, în toate formele ei de existență... _(Vociferări.),_ că de 12 ori au invadat România, că bunicul meu a luptat ca veteran de război împotriva Rusiei... _(Vociferări. Gălăgie.),_ și apoi l-au băgat și cei instalați...

de ruși aici, comuniștii, după care plângeți voi, la pușcărie politică...

, că cea mai mare amenințare la adresa copiilor noștri, a libertății noastre, a felului nostru de a trăi este acest regim absolut al răului...

, regimul putinist, Rusia, continuatoarea Uniunii Sovietice, care întotdeauna și-a găsit trădători și idioți utili...

Ucraina luptă și pentru libertatea noastră.

Întotdeauna există...

o față frumoasă a umanității...

, a demnității...

și a dreptății, care nu pleacă capul...

și nu așteaptă...

, ca trădătorii...

, un stăpânitor căruia să-i pupe cizma.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Îi dau cuvântul doamnei deputat Anamaria Gavrilă.

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

Acest document este o scriere care face confuzia între securitatea națională și apărarea țării.

Scrierea prezintă manipularea informațională ca pe o amenințare, de parcă Nicușor Dan a descoperit la Cotroceni apa caldă.

Încercări de influențare a oamenilor există de când este lumea. Eminescu, Titulescu, Iorga vorbeau despre propaganda străină. Dar statul folosește pretextul manipulării informaționale ca să cenzureze cetățenii, să le blocheze conturile, să le șteargă conturile de pe social media și să-i hărțuiască pentru opțiunile lor politice.

Când spui că oamenii sunt manipulați informatic, tu, ca stat, declari, practic, că propriii tăi cetățeni sunt neputincioși să gândească singuri, îi tratezi ca pe niște incapabili.

Această scriere nu este despre apărarea țării, a cetățenilor, resurselor și drepturilor noastre. Este o înscriere despre apărarea statului, a celor care au furat puterea prin anularea alegerilor și, de cel puțin un an de zile, cetățenii români nu le mai recunosc autoritatea și nu mai au încredere în instituțiile publice, instituții ale statului care, în loc să ajute cetățeanul, îl blochează.

Această scriere va sta la baza instituirii unor restricții, obligații și secretizări ale statului român față de cetățeni, așa cum fac cu secretizarea ajutorului pentru Ucraina, România fiind singura țară care ascunde acest lucru față de cetățenii ei.

Această scriere numită „Strategia națională de apărare” nu conține nimic concret. Să vorbim despre profilul unei confruntări militare, despre ipotezele în care România trebuie să se apere militar și cazul în care aliații noștri nu vor trimite trupe în România, ci vor trimite doar armament și bani, așa cum este Ucraina.

Închei prin a spune că votăm împotriva acestei strategii. Și, Nicușor Dan, ține-te de cuvânt și desecre...

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Bogdan Ionel-Ovidiu.

## **Domnul Ionel-Ovidiu Bogdan:**

## Domnilor președinți, Stimate domnule prim-ministru,

## Stimați colegi,

Mă bucur că Strategia națională de apărare recunoaște oficial dezinformarea, propaganda și războiul cognitiv ca amenințări la adresa securității României și a democrației. Este un început necesar și un pas de maturitate strategică. Aceste fenomene nu atacă granițe, ci încrederea, unitatea și voința democratică a cetățenilor. Ele influențează alegeri, polarizează societatea, subminează instituțiile statului. Sunt arme invizibile, dar devastatoare.

România nu mai are timp pentru reacții fragmentate. Apărarea statului înseamnă astăzi și apărarea minților, a adevărului și a procesului democratic.

De aceea, este necesară înființarea unei comisii speciale parlamentare pentru combaterea dezinformării, ca instrument strategic de apărare națională, cu trei obiective clare – educație pentru reziliență, gândire critică, educație media, instruirea funcționarilor publici, legislație coerentă și modernă, reglementarea platformelor digitale, sancționarea campaniilor coordonate de dezinformare și protejarea proceselor electorale, coordonarea instituțională clară, roluri definite, cooperare instituțională și parteneri și parteneriate cu UE, NATO și structurile specializate.

Această comisie nu înseamnă cenzură, ci protecție, prevenție și reacție inteligentă la un fenomen strategic. Atacul asupra adevărului este un atac asupra democrației, iar apărarea democrației este datoria noastră supremă, ca parlamentari, să acționăm ferm, responsabil și coordonat.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Îi dau cuvântul domnului deputat Szabó Ödön.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Stimați domni președinți, Stimați colegi,

O să vorbesc despre trei lucruri cu privire la această strategie.

În primul rând, despre noul concept care a fost adus în discuție, de independență solidară, pe care o susținem. Dar această independență solidară trebuie să fie validată ulterior de politicile publice, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Dacă vom avea doar o singură sintagmă trecută, fără să fie aplicată ulterior în politicile publice, atunci vom avea o formă fără fond și eu cred că nu avem nevoie de noi experimente, doar de noi strategii, fără să fie aplicate.

A doua chestiune: strategia abordează foarte multe teme, începând de la educație, cultură, tehnologie, demografie. Pare, în această perioadă, ceva de genul unui pom de Crăciun foarte bine ambalat, dar eu cred că trebuie să avem niște direcții foarte stricte, clare, în această perioadă, pe care vom încerca să le impunem în politicile publice și nu trebuie să deviem de la acestea.

Și, în al treilea rând, o să susținem toate inițiativele care vin să întărească independența justiției. Iar ceea ce se spune în această strategie... Sper să nu ne întoarcem în timp și să vedem din nou că justiția este câmp tactic pentru serviciile secrete sau este folosită ca armă politică.

Dacă aceste lucruri vor fi puse în practică, cred că este o strategie bună.

Și UDMR va vota și de data aceasta această strategie. Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Îi dau cuvântul domnului deputat Fifor Mihai-Viorel. Vă rog.

## **Domnul Mihai-Viorel Fifor:**

## Domnilor președinți, Domnule prim-ministru, Distinși colegi,

Suntem chemați astăzi să adoptăm o strategie națională de apărare care pune România în acord cu realitatea momentului. Să recunoaștem: trăim cel mai dificil context de securitate de după Cel de-Al Doilea Război Mondial. Documentul nu se ascunde în spatele formulelor diplomatice. Identifică limpede riscurile, vulnerabilitățile și provocările, dar evidențiază, totodată, și oportunitățile care pot transforma România într-un stat mai sigur, mai respectat și mai prosper.

Conceptul central – „independența solidară” – definește perfect poziția noastră de astăzi. După două decenii ca membri ai NATO și ai Uniunii Europene, România este o țară matură, sigură de propriile capacități. Strategia fixează un adevăr pe care îl susținem fără ezitare: independența nu înseamnă izolare, ci forța de a acționa împreună cu aliații, menținând în același timp capacitatea de a ne apăra singuri interesele naționale.

În acest cadru, NATO, Uniunea Europeană și Parteneriatul strategic cu Statele Unite reprezintă nu doar repere, ci piloni ai securității României. Prezența militară americană, investițiile strategice și cooperarea operațională

consolidează profilul nostru de furnizor de securitate la Marea Neagră și pe Flancul Estic.

Strategia abordează frontal amenințarea Federației Ruse, efectele războiului din Ucraina și presiunile asupra Republicii Moldova. Este o perspectivă lucidă, care confirmă că securitatea României depinde direct de stabilitatea regiunii în care trăim.

Un element esențial al acestui document, pe care Partidul Social Democrat îl susține fără rezerve, este tratarea economiei ca fundament al securității naționale. Fără o industrie modernă, fără energie sigură, fără infrastructură critică rezilientă, nu putem vorbi nici despre apărare credibilă, dar nici despre ambiții regionale.

## Mulțumesc.

Îi dau cuvântul doamnei senator Nicoleta Pauliuc.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

## Domnule președinte, Domnule premier,

Stimați colegi,

Discutăm astăzi Strategia națională de apărare a țării și cred că primul adevăr pe care trebuie să îl spunem cu onestitate este acesta: o strategie de apărare nu poate fi doar un document care circulă între politicieni; ea trebuie să fie un contract între noi, cei aleși, și cetățenii pe care îi reprezentăm.

Românii nu trăiesc în limbaj de „capabilități” și „reziliență”, ci în limbajul locurilor de muncă, al siguranței, al serviciilor publice care funcționează, al facturilor suportabile și al încrederii că statul îi protejează când le e greu.

De aceea, după ce o adoptăm, această strategie trebuie pusă în mișcare prin politici publice, bugete, termene clare și capabilități explicate românilor.

Ca senator al PNL spun apăsat că Partidul Național Liberal este principalul furnizor de astfel de politici. Programul pentru repornirea industriei de apărare, asumat de premierul Ilie Bolojan și susținut prin finanțare SAFE, înseamnă producție militară în România, locuri de muncă, bani care rămân în economia noastră.

Strategia identifică și haosul administrativ ca vulnerabilitate de securitate. Un stat proiectat în anii ’90, cu proceduri și reflexe din anii ’90, nu poate răspunde așteptărilor legitime ale românilor de azi. Reformele începute de premierul Ilie Bolojan – eficientizare, simplificare, digitalizare, reducerea birocrației – nu sunt mofturi, sunt condiții de securitate națională.

În ultimii ani, PNL a susținut constant o politică externă și de securitate pro-UE și pro-NATO.

Vă mulțumesc, doamnă senator. Îi dau cuvântul domnului deputat Silviu Vexler.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Domnule președinte al Senatului României, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru,

Domnilor viceprim-miniștri, Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am citit cu foarte mare atenție acest document, care are o importanță fundamentală pentru toți cetățenii României. Și, în timp ce atenția noastră, atenția tuturor aproape, a fost concentrată pe riscurile majore de securitate pentru statul român, care sunt prezentate, cum ar fi Rusia, spre exemplu, strategia aduce un element de noutate care este foarte important și care mă bucur că a fost pus în discuție într-un mod real: riscul pe care extremismul și radicalizarea individuală, radicalizarea individualizată îl reprezintă pentru întreaga societate și pentru stat, în ansamblul său.

Aș vrea doar să vă reamintesc că, în ultimele două săptămâni, Serviciul Român de Informații a expulzat din România două persoane care erau suspectate atât de afiliere la organizația teroristă Hamas, cât și de plănuirea unor atacuri împotriva comunităților evreiești din România.

Aș vrea să vă reamintesc că recent DIICOT – și presa a prezentat acest lucru – a destructurat o rețea transfrontalieră formată din promotori ai ideologiei legionare și neonaziste în România, care la rândul său pregătea atacuri.

Și aș vrea să subliniez în mod special riscul și pericolul pe care promovarea ideologiei legionare le are asupra siguranței statului român.

De altfel, acum două săptămâni, în fața sediului Parchetului General al României a avut loc un protest de promovare a Mișcării Legionare și a criminalilor de război condamnați.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

## Mulțumesc.

Vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Vorbește inclusiv în acest document...

Nicușor Dan despre reconciliere națională.

Nimic nu se poate concilia, reconcilia și construi pe minciună. Am fost numiți aici, de la acest podium, de un antevorbitor, „idioți utili”. Așa ne consideră ministrul apărării și așa-i consideră pe români. Pentru că am fost anunțați la o televiziune că al 25-lea pachet de sprijin militar pentru Ucraina a fost trimis și, în momentul în care se cer explicații, se cere transparență, românii vor să știe câți bani am plătit pentru Ucraina, în detrimentul spitalelor, școlilor și infrastructurii din România...

, n-a venit niciun răspuns.

Nu se răspunde, pentru că domnul Moșteanu se teme de niște milioane de vizualizări și se teme ca românii să-și facă propria impresie.

„Idioți”, noi am citit acest document și în acest document nu este specificat, cum a specificat Nicușor Dan, că vom da vreun ban Ucrainei.

Dacă se menționa ceva de Ucraina și legat de finanțarea Ucrainei, AUR ar fi votat contra.

Lipsa dumneavoastră de transparență, lipsa dumneavoastră de dialog, domnule Bolojan, care v-ați înconjurat de cinci vicepremieri, din care unul este absent

astăzi aici, în momentul în care nu dialogați, în momentul în care nu prezentați publicului ce măsuri vreți să luați, în momentul în care măriți TVA-ul și, logic, aveți încasări mai puține la buget, atunci înseamnă că „idioți” nu sunt românii, ci dumneavoastră, guvernanții.

Îi dau cuvântul domnului deputat Dimitriu Alexandru. Vă rog.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Ei, cum ați putea voi, stimabililor extremiști, să înghițiți o strategie de apărare a României?

Strategia de apărare a României, pentru dumneavoastră, ar fi să ne punem tavă pentru ruși, cel mai probabil.

Strategia de apărare a dumneavoastră, când vine vorba despre corupție, poate să primească răspuns doar prin faptul că ați dat milioane de euro la Realitatea TV, doamnei Anca Alexandrescu.

Așa știți voi să răspundeți, cu responsabilitate, furând banii românilor!

Și aveți tupeul acum, în această ședință, care este despre apărarea copiilor noștri, dumneavoastră să spuneți că dăm banii de la gura spitalelor și de la gura copiilor!

Nimic mai fals!

Ne apărăm râul și neamul, aici, în România, dând bani...

Vă rog să faceți liniște!

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

...și ajutând pe cei care sunt în jurul nostru.

Vreți ca Rusia să fie la graniță, să ne atace copiii, să vă atace vouă copiii?!

Voi înțelegeți logica? Aveți vreun dram de responsabilitate în dumneavoastră? Cu siguranță, nu-l aveți! De ce?

Pentru că primiți ordine de la Putin! Și normal că Putin nu își dorește o strategie serioasă de apărare! Își dorește să fim îngenunchiați! Își dorește să răspundem unor interese care nu țin de noi, ci țin de voi și de banii pe care îi primiți din Rusia, probabil!

Rușine să vă fie! Sunteți niște trădători!

Mulțumesc.

Din partea neafiliaților, domnul deputat Alecu Robert.

## Domnilor președinți de ședință, Stimați colegi,

Îi mulțumesc, în primul rând, domnului președinte Dan pentru expozeul privind Strategia de securitate pentru 2025-2030.

Dar, înainte să vorbim de strategii până în 2030, oamenii au nevoie de explicații privind ce s-a întâmplat în ultimele zile în privința apărării teritoriale naționale.

Instituțiile statului, ministrul apărării și Departamentul pentru Situații de Urgență au transmis oficial că au fost detectate obiecte aeriene în spațiul aerian al României și au cerut populației din zonele vizate să se adăpostească. Este o realitate confirmată, nu o conspirație.

Pornind de la aceste fapte, observăm o diferență între situația de pe teren și strategia prezentată.

Documentul vorbește mult despre principii, despre parteneriate și despre direcții generale, însă oferă prea puține explicații despre capacitatea de reacție imediată, despre modul în care funcționează avertizarea rapidă, despre cum se coordonează instituțiile atunci când apare un incident real, nu ipotetic.

Mai există un minus important: lipsa unei analize serioase a problemelor interne care afectează securitatea țării. Sărăcia, starea sistemului de educație, plecarea masivă a românilor, infrastructura slabă, toate influențează direct siguranța națională. Toate sunt vulnerabilități reale și toate sunt tratate superficial în document.

O strategie de apărare trebuie să pornească de la realitate, nu doar de la intenții. România are nevoie de reacție rapidă, instituții care funcționează și măsuri clare pentru protejarea oamenilor – acum, nu doar în viitor, pe realități operaționale actuale și care stabilesc un mecanism clar de reacție și de monitorizare.

Mulțumesc, domnule deputat. Îi dau cuvântul domnului senator neafiliat Gheorghe Daniel-Paul-Romeo.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu vorbim despre extremism, nu vorbim despre populism. Haideți, vă rog frumos, să vorbim despre strategia națională de apărare a cetățenilor români!

Ce facem pentru români?

Ce facem pentru România?

Românii își fac griji pentru ziua de mâine, nu pentru lucruri mari, ci pentru lucruri elementare.

Suntem țara cu prețuri record la combustibil, apă potabilă sau energie electrică.

Suntem țara în care mulți români muncesc cinstit, dar rămân săraci.

Suntem țara în care pensia și salariul nu mai acoperă nici măcar necesitățile de bază.

Despre asta trebuie să vorbim – despre români și despre România!

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu.

Adoptat. La preambul, dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. La articolul unic, dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. La anexă? Nu sunt. Adoptată.

Dezbaterile fiind finalizate,

Trecem la dezbaterea...

Explicarea votului!

Domnule senator Chelaru, vă rog, explicarea votului.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

După furiile dezlănțuite mai înainte, vreau să vă scot în evidență de ce am dat acest vot.

Cu toate că strategia este altceva decât ceea ce scrie în titlu, este o strategie a securității extinse, într-o lume la fel de impredictibilă, după cum sunt și deciziile noastre.

Deci, din acest punct de vedere, este o necesitate care intră în interesul vital al națiunii române. În al doilea rând, am ieșit să explic că toate elementele ingrediente ale acestei strategii trebuie să aibă o rațiune unică a conceptelor.

Nu se vorbește nicăieri, în schimb, de modul cum România poate să fie unul dintre marii actori ai Europei și ai civilizației moderne pentru reinstituirea culturii și civilizației păcii.

Dacă toate cele care sunt cuprinse în această strategie vorbesc despre cum să ne înarmăm și ce măsuri să luăm împotriva acelora care sunt considerați de unii dintre colegii noștri deviaționiști de la starea normalității lor, eu vreau să vă spun că suntem într-o stare continuă de anormalitate, fiind mereu atleții războiului.

Poporul român are vocația păcii, prin blândețea sa, și această strategie trebuie să fie prima care să găsească soluțiile și să producă instrumentarul construcției unei păci permanente și durabile.

Iată de ce am intervenit!

Iată de ce germenii din această strategie pot produce această reorientare fundamentală a poporului, a națiunii române, a statului românilor, nu a statului înstrăinat de români!

Explicația cred că nu trebuie continuată.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

**Domnul Gheorghe Vela**

**:** Explicarea votului!

## Haideți!

Domnul senator Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule președinte, Onorați colegi senatori și deputați,

Am votat împotriva acestei strategii, pentru următoarele considerente: domnul nostru președinte nu știe să vorbească decât despre partenerii internaționali. Dar nu are partener poporul român! Nu vorbește decât despre solidaritate cu actorii NATO, cu vecinii, cu Ucraina, cu Republica Moldova! Dar nu vorbește deloc despre solidaritatea cu poporul român! Vorbește despre interesul vecinilor, despre interesul Europei, despre interesele oricui, dar nu despre interesul nostru, al poporului român!

Ne întrebăm: al cui președinte este și de către cine a fost, până la urmă, votat?! De către români sau pus, așa cum sunt zvonurile, la comanda unei puteri străine din Europa Occidentală?! Deci, atâta vreme cât în această strategie interesele românilor sunt ignorate și sunt prioritare doar interesele vecinilor și ale Ucrainei și ale Republicii Moldova și ale NATO și cât România dorește cu adevărat pace și vrea ca copiii românilor să fie protejați, dați-mi voie să vă spun că, pentru aceste considerente, considerăm că strategia aceasta ține cu oricine altcineva, dar mai puțin cu românii!

Pentru aceste considerente, am votat împotrivă. Vă mulțumim.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea punctului 2 al ordinii de zi, reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 479 din 20 octombrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 10 noiembrie 2025; lege organică; procedură de urgență.

Raportul comun al Comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului a fost distribuit.

De asemenea, stimați colegi, vă reamintesc că această lege a fost adoptată, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului, în ședința din data de 1 septembrie 2025.

Pentru prezentarea raportului are cuvântul domnul deputat Bogdan Ciucă, din partea Comisiilor juridice.

De asemenea, domnule președinte, vă rog să faceți propunerile și pentru timpul necesar dezbaterii. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Voi prezenta acest raport comun asupra reexaminării Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Aceasta se realizează ca urmare a Deciziei nr. 479/2025 a Curții Constituționale.

Am fost legal sesizați, în conformitate cu art. 59 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Decizia de care aminteam precizăm că a fost pronunțată în 20 octombrie 2025 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 10 noiembrie 2025, o decizie prin care Curtea Constituțională, examinând criticile de neconstituționalitate, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblul său.

În urma reexaminării legii, în temeiul art. 147 alin. (4) din Constituția României, republicată, și în acord cu art. 59 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, au hotărât să supună votului plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului raportul comun privind respingerea, evident, a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ca urmare a deciziei Curții Constituționale de care am amintit, nr. 479 din 20 octombrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 10 noiembrie 2025, prin care s-a declarat neconstituțional, în integralitatea sa, acest proiect de lege anterior promulgării.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Mulțumesc.

Urmează să

Pe procedură, domnul senator Plăeșu.

## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doresc să vă readuc în atenție, așa cum am mai făcut-o la un alt proiect de lege, faptul că Parlamentul este învestit cu acest proiect de lege pentru adoptare în procedura de angajare a răspunderii.

În procedura de angajare a răspunderii Parlamentul nu poate să voteze nici pentru adoptarea proiectului de lege cu care a fost învestit, nici pentru respingerea lui.

Poate să voteze doar pentru menținerea sau retragerea încrederii Guvernului.

Drept care consider că propunerea pe care au făcut-o Comisiile juridice reunite, de respingere a acestui proiect de lege, este vădit neconstituțională.

De asemenea, Curtea Constituțională, în cuprinsul deciziei prin care a declarat, în ansamblu, neconstituțional acest proiect de lege, spune că Parlamentul trebuie să adopte o hotărâre privind încetarea procesului legislativ, nu pentru respingerea acestei legi.

Drept care vă solicit retrimiterea la comisii, să se refacă raportul și să poată să revină până la sfârșitul ședinței cu un raport care să îndeplinească exigențele constituționale.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Am înțeles.

Supun la vot propunerea domnului senator.

Propunerea a fost respinsă.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Dacă nu, comisiile, așa cum am văzut, au propus un raport de respingere a legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 479 din 2025, prin care legea este declarată neconstituțională în ansamblul său.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu**

**:**

Pe procedură!

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Cu 246 de voturi pentru, 78 contra, 31 de abțineri și 5 nu votează, legea a fost respinsă.

Explicarea votului.

Vă rog, pe procedură.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, conform art. 211 din Regulamentul Camerei Deputaților, așa cum de mai bine de 25 de zile întreb în ședințele Biroului permanent dacă domnul prim-ministru Bolojan dorește să dialogheze cu noi, conform votului pe care dumneavoastră l-ați dat în Biroul permanent, vă rog să supuneți la vot să-l cheme plenul Camerei Deputaților, dacă la votul Bp nu vrea să vină.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

E ședință comună!

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Foarte bine, cu atât mai mult, cu atât mai multă legitimitate.

Dacă nu ascultă de Biroul permanent, dacă nu ascultă de votul dat în Biroul permanent și ne rugăm de el de o lună de zile să participe în fața Camerei Deputaților, pentru a dialoga, vă rog pe dumneavoastră să supuneți astăzi la vot...

să vină în fața Parlamentului.

Pentru că am crezut că astăzi vine să ne spună ceva, dar

n-a venit să zică nimic. A venit, a făcut o poză și a plecat.

Să vă fie rușine!

Marți, la ce oră dorește dumnealui, este chemat în fața Camerei Deputaților.

Vă rog să supuneți la vot.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

## Este plen reunit, așa cum bine știți.

Și urmează ca de la Cabinetul prim-ministrului să ni se transmită programul când va veni domnul prim-ministru la „Ora prim-ministrului”.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2025 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit și afișat.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt, la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului sunt obiecții? Vă rog, doamna Grosaru.

## **Doamna Ioana Grosaru:**

## Domnule președinte,

## Domnilor colegi,

Vreau să-mi exprim nemulțumirea și, totodată, să atrag atenția că, chiar dacă n-am luat cuvântul când a fost legea privind... când a fost raportul privind strategia națională, vreau să aduc în atenție totuși nedreptățile care pleacă de aici, din Parlament – și mă refer la Grupul minorităților, care continuă să facă diferențe între unele organizații, între unele minorități.

De ce vă aduc în atenție acum această problemă? Pentru că nici măcar... Deci sunt supusă, de când am intrat, de când... din prima zi, unor nedreptăți, iar astăzi sunt pusă în situația să validez aceste grupuri, în care... nici măcar din Grupul de prietenie... privind Grupul de prietenie cu Republica Italiană nu fac... deci nu sunt și nu fac parte.

Mă opresc aici, dar voi continua să discut, să ridic o problemă care privește nedreptatea care se face cu privire...

cu privire la unele persoane, unele minorități, care au mai multe drepturi decât altele.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Mulțumesc. La preambul dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Vă

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Având în vedere că și la următoarele două puncte ale ordinii de zi avem numiri în funcție, ambele prin vot secret cu bile, pentru operativitate, vă propun să dezbatem cele două puncte, după care să trecem la exprimarea concomitentă a voturilor, după cum am procedat și până acum la alegerea președinților.

Vă

Pe procedură, domnul lider Petrișor Peiu, vă rog.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

## Domnilor președinți,

Grupurile parlamentare ale AUR nu vor participa la acel vot pentru desemnarea celor doi președinți, invocând art. 1 al Constituției, alin. (3) – statul de drept și alin. (5) – respectarea legilor.

Legea nu a fost respectată la desemnarea membrilor celor două consilii de administrație, deci nu avem cum să validăm votul dumneavoastră de azi. Vom părăsi sala.

## Mulțumesc.

Urmează punctul 4 al ordinii de zi, numirea președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune.

Avizul comun a fost distribuit și afișat pe paginile de internet ale celor două Camere.

Vă reamintesc dispozițiile art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, și anume: președintele Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune se numește de către Parlament, în ședință comună, dintre membrii titulari ai consiliului, la propunerea comisiilor permanente de specialitate, în urma examinării candidaților recomandați de către membrii titulari ai Consiliului de administrație, cu respectarea procedurilor de audiere și de vot prevăzute în acest articol.

Îi dau cuvântul domnului senator Gheorghe-Ioan Bota, din partea Comisiilor pentru cultură ale celor două Camere, pentru prezentarea propunerii și avizului Comisiilor pentru cultură cu privire la numirea președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune.

Vă rog.

## **Domnul Gheorghe-Ioan Bota:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă prezint avizul comun privind desemnarea candidatului pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune.

Comisia pentru cultură și media a Senatului și Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților s-au întrunit în ședință comună, în 25 noiembrie 2025, pentru audierea candidatului recomandat de către membrii Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune, în persoana doamnei Săftoiu Ana Adriana.

După audierea candidatului, membrii celor două comisii au avizat favorabil, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți – 20 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere –, candidatura doamnei Săftoiu Ana Adriana pentru ocuparea funcției de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune.

În conformitate cu prevederile art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, comisiile permanente de specialitate

Vă mulțumesc. Dacă sunt comentarii?

Nu sunt.

## Am încheiat dezbaterile.

La punctul 5 avem numirea președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

Avizul comun a fost distribuit și afișat pe paginile de internet ale celor două Camere.

Vă reamintesc dispozițiile art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune: președintele Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune se numește de către Parlament, în ședință comună, dintre membrii titulari ai consiliului, la propunerea comisiilor permanente de specialitate, în urma examinării candidaților recomandați de către membrii titulari ai Consiliului de administrație, cu respectarea procedurilor de audiere și de vot prevăzute în acest articol.

Îi dau cuvântul domnului senator Gheorghe-Ioan Bota, din partea Comisiilor pentru cultură ale celor două Camere, pentru prezentarea propunerii și avizului Comisiilor pentru cultură cu privire la numirea președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

Vă rog.

## **Domnul Gheorghe-Ioan Bota:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă prezint avizul comun privind desemnarea candidatului pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

Comisia pentru cultură și media a Senatului și Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților s-au întrunit în ședință comună, în data de 25 noiembrie 2025, pentru audierea candidatului recomandat de către membrii Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, în persoana domnului Robert Cristian Schwartz.

După audierea candidatului, membrii celor două comisii au avizat favorabil, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți – 19 voturi pentru, 8 împotrivă și nicio abținere –, candidatura domnului Robert Cristian Schwartz pentru

ocuparea funcției de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

În conformitate cu prevederile art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, comisiile permanente de specialitate

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt comentarii?

Dacă nu sunt, am încheiat dezbaterile.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Așa cum am hotărât, urmează exercitarea în același timp a celor două voturi.

Vă reamintesc dispozițiile regulamentare referitoare la votul secret cu bile.

Fiecare deputat și senator primește de la chestori câte două bile, una albă și una neagră. Bila albă introdusă în una albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru numire. Bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra numirii.

Stimați colegi,

Conform modalității de vot anterior stabilite, aveți în față două rânduri de urne albe și negre, marcate corespunzător. Fiecare deputat și senator va primi câte două bile albe și două bile negre pentru votul asupra celor două nominalizări prezentate.

Urmează să începem votul.

Invit doi chestori ai Camerei Deputaților să ocupe locurile destinate înmânării bilelor.

-

Vă rog, al doilea chestor.

-

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Silvia Mihalcea, secretar al Camerei Deputaților, pentru citirea listei deputaților.

## **Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:**

|**Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:**|| |---|---| |Marian Neacșu<br>Liviu-Ionuț Moșteanu<br>Ciprian-Constantin Șerban|prezent<br>absent<br>prezent| |Radu Marinescu<br>Radu-Dinel Miruță|absent<br>absent| |Domnul ministru Marinescu<br>Alexandru-Florin Rogobete<br>Oana-Silvia Țoiu<br>Diana-Anda Buzoianu|prezent<br>absent<br>prezentă<br>absentă| |Florin-Ionuț Barbu<br>Petre-Florin Manole|absent<br>absent| |Bogdan-Gruia Ivan<br>Sorin Grindeanu|absent<br>prezent| |Adomnicăi Mirela Elena<br>Albu Dumitrița<br>Alecsandru Marius-Nicolae<br>Alecu Robert<br>Amet Varol|prezentă<br>prezentă<br>prezent<br>„prezent,<br>nu votez”<br>absent| |Andrei Alexandru-Ioan|prezent| |Andrei Cosmin|prezent| |Andronache Gabriel|prezent| |Andrușcă Lucian-Nicolae|prezent| |Artimon Dan-Cătălin|absent| |Atanasiu Corina|prezentă| |Avrămescu Ștefăniță-Alin|absent|

## 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/12.XII.2025

Baciu Romică-Andrei prezent Corcheș Codruța-Maria absentă Badea Nelu-Valentin absent Corendea Cosmin-Ioan absent Badiu Georgel absent Cotinescu Ilie-Aurelian prezent Balan Ioan absent Cotîrleț Paul-Claudiu prezent Bara Nicolae-Adrian absent Cozma Adrian-Felician prezent Barbu Florin-Ionuț – l-am citit, domnul ministru. Cristian Brian prezent Crîstici Ognean absent Barstan Tiberiu-Claudiu absent Crușoveanu Marian prezent Baș Ana-Marcela absentă Csép Éva-Andrea prezentă Băișanu Ștefan-Alexandru absent Csillag Andrei „prezent, Becali George absent nu votez” Bejinariu Eugen prezent Csoma Botond absent Bende Sándor prezent Culeafă Mihai prezent Berescu Monica-Elena prezentă Dascălu Cristina-Emanuela absentă Biro Daniel-Răzvan absent Dimitriu Alexandru-Paul prezent Biró Rozália-Ibolya absentă Doboș Elena absentă Blaga Daniel-Codruț prezent Dobre Ciprian-Minodor prezent Domnul ministru Moșteanu prezent Dolineaschi Andrei prezent Bode Lucian Nicolae prezent Drăgoescu Cezar-Mihail prezent Bogdan Ionel-Ovidiu prezent Drinceanu Vlad-Florentin prezent Bogdănel Lucian-Gabriel prezent Drulă Cătălin absent Bordian Alexandru absent Dunava Costel Neculai absent Borș George-Mădălin prezent Echert Adrian absent Boșutar Tiberiu-Nicolae absent Enache Diana absentă Botez Mihai-Cătălin prezent Enache Mihai-Adrian absent Bouda Ștefan prezent Enachi Raisa „prezentă, Bruynseels Ramona-Ioana absentă nu votez” Bucur Ariana-Oana prezentă Bucura-Oprescu Simona prezentă Domnul deputat Echert, prezent. Rectificăm. Budacă Vasile absent Ene Gabriela-Corina prezentă Budăi Marius-Constantin prezent Făget Mădălin-Laurențiu absent Buican Cristian absent Fechet Mircea prezent Bulai Iulian absent Feodor Silviu absent Bulearcă Marius-Felix prezent Fifor Mihai-Viorel prezent Burduja Sebastian-Ioan prezent Firczak Iulius Marian prezent Butură Cristina-Irina absentă Florea Gabriel-Florinel absent Cadar Răzvan-Olimpiu prezent Furtună Mirela prezentă Caragață Florin absent Gal Călin-Grațian absent Câciu Adrian prezent Gál Károly prezent Cernit Maria absentă Ganț Ovidiu Victor absent Chilat Crina-Fiorela prezentă Gavrilă Anamaria absentă Chirilă Virgil Alin prezent Gavrilă Bianca-Eugenia absentă Domnul deputat Buican prezent Gavrilescu Grațiela Leocadia prezentă Chiriță Răzvan-Mirel absent Geamănu Aurora-Adela prezentă Sunteți prezent, domnule deputat Bouda. Georgescu Gheorghe-Daniel prezent Gheorghe Andrei Daniel prezent Ciobanu Adrian-Virgil prezent Gheorghe Ionel absent Ciobotaru Dragoș-Fănică prezent Gheorghe Mihai-Claudiu absent Ciocan Doinița prezentă Gheorghiu Andrei-Florin prezent Ciolacu Ion-Marcel absent Ghera Giureci-Slobodan prezent Ciornei Daniel-Cătălin absent Gherasim Laura absentă Ciortea Răzvan-Iulian absent Ghigiu Alexandru-Mihai prezent Ciubuc Ciprian absent Gima George prezent Ciucă Liviu-Bogdan prezent Giurgiu Adrian absent Ciunt Ionel absent Gliga Dumitrița absentă Cîmpan Cristian-Emanuel „prezent, Goidescu Ionel absent nu votez” Gorghiu Alina-Ștefania prezentă Cîmpean Ovidiu-Vasile prezent Govor Mircea-Vasile prezent Cîmpianu Andreea-Petronela absentă Cîrligea Florin-Eugen absent Grindeanu Sorin-Mihai – domnul președinte a fost prezent, Cîrligeanu Ariadna-Elena absentă l-am citit la început. Coarnă Dumitru „prezent, Grofu Daniel „prezent, nu votez” nu votez” Cojocaru Petru-Bogdan prezent Grosaru Ioana absentă Coleșa Ilie-Alin absent Grosu Veronica absentă Coliban Allen prezent Groza Călin-Florin prezent Coman Dragoș-Florin absent Gurlui Silviu-Octavian absent Constantinescu Andra-Claudia absentă Gușă Andrei-Cosmin absent Constantinescu Sergiu-Mircea prezent Hagiu Augustin-Florin prezent |Hajdu Gábor|prezent|Muncaciu Sorin-Titus|absent| |---|---|---|---| |Hangan Pollyanna-Hanellore|prezentă|Munteanu Valeriu|absent| |Holban Georgeta-Carmen|prezentă|Murad Mohammad|absent| |Hristu Cosmin|absent|Murariu Oana|prezentă| |Huțucă Bogdan-Iulian|prezent|Muraru Iulian-Alexandru|prezent| |Iagăr Monica|absentă|Mușat Doru-Lucian|absent| |Iancu Marius-Ionel|prezent|Nacov Gheorghe|absent| |Intotero Natalia-Elena|prezentă|Nagy Szabolcs|prezent| |Ion Nicolae-Mirel|absent|Nagy Vasile|absent| |Ion Stelian-Cristian|prezent|Nassar Rodica|prezentă| |Ionescu Monica<br>Ionescu Radu-Mihail|absentă<br>absent|Năcuță Sorin<br>Năsui Claudiu-Iulius-Gavril|prezent<br>absent| |Ionescu Tudor<br>Iordache Ion<br>Iosub Cosmin-Teodor<br>Irimia Ancuța-Florina<br>Isac Marius-Adrian|absent<br>absent<br>absent<br>absentă<br>absent|Neacșu Andreea-Firuța<br>Neagu Petre-Emanoil<br>Neamțu George-Mihail<br>Neață Eugen<br>Neculaescu Laurențiu Adrian|prezentă<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Ivan Bogdan-Gruia – domnul ministru l-am citit la început,||Negoescu Mihai-Bogdan|absent| |absent.||Negrea Petru-Gabriel|absent| |Jianu Iosif-Florin<br>Kántor Boglárka<br>Kelemen Hunor<br>Kolcsár Anquetil-Károly<br>Koler Eduard-Virgil<br>Könczei Csaba<br>Kroncsiș Sebastian-Andrei<br>Kulcsár-Terza József-György<br>Ladányi László-Zsolt<br>Lazăr Teodor|prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent|Nicolae Dan-Mihai<br>Oancea Silviu-Florin<br>Oltenașu Sorin-George<br>Oprea Octavian<br>Pambuccian Varujan<br>Pandea Ciprian<br>Paraschiv Ciprian-Constantin<br>Paraschivescu Ovidiu-Romulus<br>Pascalini Nini-Alexandru<br>Pascariu Mihai-Cosmin|absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Lăpușan Remus-Gabriel<br>Lăzăroi Ioan|prezent<br>absent|Păun Nicolae<br>Domnul deputat Paraschivescu, prezent.|absent| |Lipă Elisabeta<br>Longher Ghervazen<br>Lőrincz Ștefan-Iulian<br>Lovin Ramona|prezentă<br>absent<br>prezent<br>absentă|Păunescu Silviu-Titus<br>Petrețchi Nicolae-Miroslav<br>Peța-Ștefănescu Eliza-Mădălina<br>Pirtea Marilen-Gabriel|absent<br>absent<br>prezentă<br>prezent| |Lungu Romeo-Daniel<br>Macovei Ilie Simona-Elena|absent<br>absentă|Pistru-Popa Simona-Geanina<br>Pîclișan Gheorghe-Petru|prezentă<br>absent| |Magyar Loránd-Bálint<br>prezent<br>Manta Claudiu<br>prezent<br>Markó Attila-Gábor<br>prezent<br>Marussi George-Nicolae<br>absent<br>Matei Aneta<br>prezentă<br>Matei Sergiu-Lucian<br>absent<br>Matichescu Mirela-Florența<br>prezentă<br>Matieș Călin-Gheorghe<br>absent<br>Mărgărit Mitică-Marius<br>absent<br>Domnul deputat Marussi, prezent.<br>Merka Adrian-Miroslav<br>absent<br>Miclău Samuel-Virgil<br>absent<br>Mihaiu Radu-Nicolae<br>prezent<br>Mihalcea Ioan<br>prezent<br>Mihalcea Remus-Gabriel<br>prezent<br>Mihalcea Silvia-Claudia – prezentă, voi vota la final.||Plopeanu Rodica<br>Plujar Andrei George<br>Ponta Victor-Viorel<br>Popa Alexandru<br>Popa Dorin<br>Popa Cristian-Alexandru<br>Popa George-Adrian<br>Popa Maricel<br>Popa Ștefan-Ovidiu<br>Popescu Antonio-Gabi<br>Popovici Florin-Cornel<br>Porumboiu Gabriela<br>Priceputu Vasilică<br>Priescu Ionelia-Florența<br>Prișcă Răzvan Sorin<br>Prună Cristina-Mădălina|prezentă<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>„prezent,<br>nu votez”<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absentă<br>prezent<br>absentă<br>prezent<br>absentă| |Mihăescu Mugur|absent|Pușcașu Lucian-Florin|absent| |Mihuți Bogdan-Florian<br>Miklós Zoltán|prezent<br>prezent|Pușcașu Petre<br>Radu Fabian-Cristian|absent<br>absent| |Mina Marian|prezent|Rafila Alexandru|prezent| |Mititelu Eduard-Tatian|absent|Răducanu Sebastian|prezent| |Mitrea Dumitrina|absentă|Răducea Gheorghe-Valentin|absent| |Mîndrescu Nicolae|absent|Rigman Ciprian-Doru|prezent| |Mîndroc Cătălin-Viorel|prezent|Rinder Ana-Smaranda|prezentă| |Mocanu Adrian|absent|Rodeanu Bogdan-Ionel|prezent| |Moiseev Alexandrin|absent|Roman Florin-Claudiu|prezent| |Moisin Radu-Marin|prezent|Roșca Mircea|absent| |Molnar Andrei|prezent|Rusu Sebastian-Mihai|prezent| |Morar Lucian-Ioan-Titus|prezent|Samoilă Ion|prezent| |Moș Patricia-Simina-Arina|prezentă|Sandu Viorica|prezentă|

Scarlat George prezent _În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de_ Seres Dénes absent _domnul deputat Mircea Abrudean, președintele Senatului._ Sighiartău Robert-Ionatan prezent **Domnul Mircea Abrudean:** Simion George-Nicolae absent Simu Aurora-Tasica absentă În continuare, îi dau cuvântul doamnei senator Niculina Stelea, secretar al Senatului, pentru citirea listei senatorilor. Solomon Adrian prezent Și îi invit pe domnii chestori ai Senatului să ocupe pozițiile Stancu Ionel prezent rezervate pentru înmânarea bilelor, pentru exprimarea Stănescu Vetuța prezentă votului. Stoenică Irina-Florentina prezentă **Doamna Niculina Stelea:** Stoica Alin-Bogdan prezent Stoica Bogdan-Alin prezent Bună seara, distinși colegi senatori! Stoica Diana prezentă Am rugămintea să spuneți „prezent/ă” în momentul în Stoica Ștefan-Bucur prezent care vă auziți numele. Mulțumesc frumos. Stroe Ionuț-Marian prezent Suciu Vasile-Daniel absent Bolojan Ilie-Gavril absent Szabó Ödön prezent Cseke Attila-Zoltan absent Predoiu Marian-Cătălin absent Szőke Ecaterina-Mariana prezentă Tánczos Barna „prezent, Șendroiu Vlad-Ioan prezent votez” Șerban George Cătălin prezent Domnul Abrudean Mircea „prezent, Șerban Gianina absentă votez” Știrbu Gigel-Sorinel absent Aldea Valentina-Mariana Tanasă Dan absent Alexandru Victoria-Violeta „prezentă, votez” Tanasă Ștefan prezent Teslariu Andrei-Ionuț absent Anghel Razvan-Paul prezent Anisie Monica-Cristina absentă Tilea Dumitru absent Antal István-Loránt prezent Tîlvăr Angel absent Barcari Dorina absentă Toader Bogdan-Andrei prezent Bem Cristian prezent Toader Elena-Laura absentă Bică Andra Toma Ilie prezent Blaga Vasile prezent Tomoescu Ion-Alin prezent Bochileanu George-Cătălin prezent Bodea Marius prezent Trif Bogdan Gheorghe prezent Turcan Raluca prezentă Bolojan Ilie absent Borțun Ștefan prezent Tușa Adriana Diana prezentă Bota Gheorghe-Ioan prezent Țintă Ștefan absent Buzatu Oana-Constantina absentă Țiplea Dumitru prezent Carp Ionel prezent Țiu Mihai-Adrian absent Cașcaval Dan absent Ungureanu Emanuel-Dumitru prezent Catana Claudiu-Daniel prezent Vadim-Tudor Lidia absentă Cazanciuc Robert-Marius prezent Vass Levente absent Cernic Sebastian prezent Cerva Nadia-Cosmina absentă Văduva Dumitru prezent Chelaru Mircia absent Vârgă Mariana prezentă Chertif Costache absent Vedinaș Verginia absentă Cibu Deaconu Ruxandra prezentă Vela Ion-Marcel absent Ciuperceanu Ionuț-Ciprian prezent Velcescu Florin-Bogdan absent Cîmpeanu Sorin-Mihai prezent Vexler Silviu absent Constantinescu Rodica absentă Vidra Vlad-Andrei absent Corlățean Titus prezent Vulpescu Ioan prezent Coșa Silviu-Iulian prezent Vulpoiu Dorel absent Coteț Mihai prezent Császár Károly Zsolt prezent Vușcan Voicu prezent Cseke Attila-Zoltan absent Weber Mihai absent Cușnir Rodica absentă Wiener Adrian absent Darău Ambrozie-Irineu prezent Zahoranszki Brigitta-Eva prezentă Dîrlău Andrei-Emil absent Zakarias Zoltán prezent Dobra Elena-Adelina prezentă Zisopol Dragoș Gabriel prezent Dogariu Eugen absent Dumitrescu Cristina-Gabriella absentă Sunteți prezent, domnule deputat Stancu. Dunca Marius-Alexandru prezent Sunteți prezent, domnule deputat Stroe; v-am văzut Federovici Doina-Elena prezentă

Fejér László-Ődőn Acum verificăm și la domnul deputat...

Domnul Fenechiu Cătălin-Daniel prezent Domnul deputat Feodor, prezent. Domnul Floroiu Ionel Domnul deputat Vexler, prezent. Domnul Flutur Gheorghe absent Fodoca Liviu-Iulian Domnul deputat Weber, prezent. E prezentă doamna deputat Chilat.

Vă mulțumesc. Deci domnul Fejér e prezent.

Sunteți prezent, domnule deputat Stroe; v-am văzut înainte.

Acum verificăm și la domnul deputat...

Domnul deputat Feodor, prezent. Domnul deputat Vexler, prezent. Domnul deputat Weber, prezent. E prezentă doamna deputat Chilat. Vă mulțumesc. Geamănu Ștefan absent Stelea Niculina „prezentă, Gheorghe Daniel-Paul-Romeo prezent nu votez” Ghinea Cristian prezent Stoica Ciprian-Titi absent Ghiță Robert-Daniel absent Stoiciu Victoria prezentă Graur Cătălin prezent Streinu Cercel Adrian prezent Horga Maria-Gabriela prezentă Stroe Felix absent Humelnicu Marius absent Șipoș Eugen-Cristian Iacob Constantin-Ciprian absent Șipoș Sorin-Gheorghe prezent Jitaru Ovidiu prezent Ștefănache Gheorghe prezent Doamna Kondor Ágota prezentă Ștefănescu Daniela absentă Tánczos Barna absent Kovács Maté prezent Lavric Sorin absent Tasnadi Istvan-Szilard prezent Tănăsescu Alina-Elena Manea Dumitru absent Marian Călin-Petru prezent

Mazilu Liviu-Lucian prezent Domnul Stan Ioan este prezent. Mălăiescu Luca absent Tănăsescu Alina-Elena prezentă Mărginean Lucian absent Turos Lóránd prezent Mihai Daniela prezentă Țepeluș Laurențiu-Cristinel prezent Mircescu Ion-Narcis prezent Varga Glad-Aurel prezent Vasile Marian absent Mîndru Cătălin-Emil Vântu Cristian absent Domnul Mîndru? Vela Gheorghe absent Revenim la el. Veștea Mihail prezent Mohan Aurel-George absent Vlahu Nicolae absent Moise Sorin prezent Vlașin Sorin prezent Neagu Nicolae absent Vlăescu Virgiliu-George absent Negoi Eugen-Remus prezent Zamfir Daniel-Cătălin prezent Negru Corneliu absent Domnul Floroiu? Nicula Mircea-Cristian prezent Absent. Niculescu-Țâgârlaș Cristian-Augustin absent Domnul Mîndru? Novak Levente prezent Absent? Onea Olga absentă Vă mulțumesc, distinși colegi. Oprinoiu Aurel prezent Drum bun, care plecați...! Orban Carmen prezentă PAUZĂ Parasca Teofil absent * Pauliuc Nicoleta prezentă Păduraru Răducu-Adrian * * Turos, prezent. DUPĂ PAUZĂ Păduraru, prezent. Pălărie Ștefan prezent _În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de_ Păsculescu Veta prezentă _domnul deputat Sorin-Mihai Grindeanu, președintele_ Păucean-Fernandes Luminița absentă _Camerei Deputaților._ Păun Ana-Cynthia-Ioana prezentă **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:** Peia Ninel prezent Peiu Grigore-Adrian absent Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Peiu Petrișor-Gabriel absent În temeiul prevederilor art. 44 alin. (4) din Regulamentul Petre George-Cezar absent activităților comune, îi invit pe membrii Birourilor permanente ale celor două Camere să se întrunească la sala de ședințe a Petrea Dorin-Silviu Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru verificarea Pintea Paul-Ciprian nu este. și numărarea voturilor exprimate. Plăeșu Laurențiu absent Vom relua lucrările în plen după constatarea rezultatului Potecă Vasilică absent votului și întocmirea procesului-verbal. Predoiu Marian-Cătălin absent Mulțumesc. Presură Alexandra absentă PAUZĂ Puiu OvidiuRăcuci Claudiu-Vasile prezentprezent * Resmeriță Cornel-Cristian prezent * * Robe Liviu Sorin absent DUPĂ PAUZĂ Roman Marius-Valentin absent Rujan Ion-Cristinel prezent **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:** Rus Vasile-Ciprian prezent Reluăm lucrările. Rusu Ioan-Cristian absent O invit pe doamna Silvia Mihalcea, pentru prezentarea Rusu Petrică Lucian prezent proceselor-verbale. Sandu Mircea-Ionuț absent Vă rog, doamnă secretar. Sava Clement prezent Silegeanu Cătălin absent **Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:** Spau Dumitru absent Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de Spătaru Elena-Simona prezentă către deputați și senatori cu privire la numirea președintelui Stan Ioan absent Consiliului de administrație al Societății Române de Stănescu Paul absent Televiziune Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, asupra propunerii de numire, dintre membrii titulari, a doamnei Săftoiu Ana Adriana în funcția de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune, au constatat următoarele:

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Potrivit rezultatului votului, Parlamentul României a hotărât:

– numirea doamnei Săftoiu Ana Adriana în funcția de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune;

– și numirea domnului Schwartz Robert Cristian în funcția de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

Felicitări și succes în activitate!

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

## _Ședința s-a încheiat la ora 16:27._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653578]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 157/12.XII.2025 conține 16 pagini.**

Prețul: 96 lei