Ședință comună a Camerelor

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 2 decembrie 2025 · monitorul.ai

H=0V=0L=2

Programul de lucru a fost aprobat.

Pe ordinea de zi avem angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (L526/2025; PL-x 522/2025).

Reamintesc faptul că proiectul de lege a fost depus la Parlament la data de 28.11.2025.

În conformitate cu prevederile art. 114 din Constituție, Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au stabilit termenul pentru depunerea amendamentelor până astăzi, 2 decembrie 2025, ora 8:00, și transmiterea acestora la Guvern, urmând să hotărască asupra amendamentelor și să prezinte Parlamentului proiectul de lege asupra căruia își angajează răspunderea în ședința de astăzi.

Cu aceste precizări, dau cuvântul domnului prim-ministru, Ilie Bolojan, pentru prezentarea proiectului de lege.

## **Domnul Ilie Bolojan** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**

## Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Guvernul își angajează răspunderea pe Proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în condițiile în care, așa cum știți, Curtea Constituțională, cu un vot de 5 la 4 la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta avem și avizul CSM; e adevărat, negativ.

Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minimum 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani – astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net – astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani; asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani.

Acest proiect răspunde la trei aspecte importante.

În primul rând, la un aspect de inechitate socială, pe care cetățenii țării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionări, în aceste sisteme, la 48-50 de ani și nicăieri într-o țară civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu. Sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri nu se simt respectați cât timp acest sistem

este funcțional și, deci, această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani.

Al doilea efect al acestui proiect este că vine și pune economia pe baze sănătoase, în condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie. Între 55 și 64 de ani, doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală; ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară, sau, prin diferite formule de pensionări anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile pe care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă, pusă pe baze sănătoase. Acest proiect vine să răspundă acestei realități și să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori, în așa fel încât generațiile care ar trebui să intre în acest domeniu în activitate să poată să activeze în alte zone, pentru că oamenii calificați, atunci când vor ajunge și ajung la o maturitate profesională, la 48-50 de ani, își vor putea pune în valoare experiența și în următorii 15 ani.

Nu în ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că, așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a asumat și este jalon în PNRR și, odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile, în așa fel încât România să încaseze banii pe care îi are reținuți din fondurile europene.

Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-și angajeze răspunderea cu acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru