Stenogramă plen

Vot · Amânat

Aprobarea modificării ordinii de zi

Vot · Amânat

Aprobarea modificării ordinii de zi

Vot · Amânat

Aprobarea modificării ordinii de zi

Vot · Amânat

Aprobarea modificării ordinii de zi

Vot · Amânat

Aprobarea modificării ordinii de zi

Vot · Amânat

Aprobarea modificării ordinii de zi

Vot · Amânat

Aprobarea modificării ordinii de zi

Vot · approved

Aprobarea modificării ordinii de zi

85 pentru · 9 contra · 25 abțineri

Interpelare

Doina-Elena Federovici

Nicolae Iorga

Reanimare și Descarcerare din cadrul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență «Nicolae Iorga» – Botoșani”. Stimate domnule ministru, Când este vorba de sănătate, timpul nu are răbdare, mai ales când vorbim de urgențele medicale. Nu este o noutate pentru nimeni că parcul auto al serviciilor de ambulanță județene și al SMURD este îmbătrânit, generează costuri uriașe de operare și nu asigură condiții optime pentru intervențiile în regim de urgență. Astfel, se impune o reîmprospătare a parcului auto cu ambulanțe noi, motiv pentru care, la finele anului trecut, Guvernul României a aprobat Hotărârea nr. 1.560 privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente Proiectului de investiții pentru dotarea cu ambulanțe a Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, serviciilor de ambulanță județene și Serviciului de Ambulanță București-Ilfov. În baza acestei hotărâri, urmau a fi semnate contracte subsecvente în cadrul acordurilor-cadru încheiate pentru achiziționarea a 470 de ambulanțe tip B 4X4 și 121 de ambulanțe tip C, care să fie livrate pe parcursul anilor 2025 și 2026. Serviciul Județean de Ambulanță Botoșani și SMURD Botoșani au nevoie de ambulanțe noi pentru a face față urgențelor tot mai complexe. Având în vedere faptul că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care realizează achiziția centralizată a ambulanțelor la nivelul întregii țării, este în subordinea dumneavoastră, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați răspunsul la următoarele întrebări: – Câte ambulanțe de fiecare tip vor fi repartizate Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani și SMURD Botoșani și care este, bineînțeles, graficul de livrare? – Când se vor semna contractele subsecvente și când se vor livra primele ambulanțe de tip B 4x2, pentru care, de asemenea, potrivit site-ului de achiziții publice, s-a finalizat licitația și a fost atribuit contractul-cadru? Vă mulțumesc.

Interpelare

Mircea-Cristian Nicula

_gracious professionalism

Am o întrebare adresată Ministerului Educației și Cercetării, domnului profesor universitar doctor Daniel David. Domnule ministru, Trăim într-o eră a inovației, iar tinerii din România demonstrează zi de zi că pot excela în domeniul științei și tehnologiei. În multe școli și licee, elevii pasionați de robotică își dedică timpul pentru a dezvolta soluții tehnologice și pentru a participa la competiții naționale și internaționale. Cu toate acestea, sprijinul pentru aceste activități este adesea limitat, iar multe echipe de robotică se bazează pe eforturile proprii, pe sprijinul profesorilor dedicați și pe sponsorizări din mediul privat. Ministerul Educației are oportunitatea extraordinară de a sprijini aceste modele de succes. În acest context, aș dori să întreb: – Există planuri la nivelul ministerului pe care îl conduceți pentru dezvoltarea unui program național de sprijin financiar sub formă de granturi pentru aceste echipe de robotică? – Cum poate Ministerul Educației facilita colaborarea dintre școli, universități și mediul privat pentru a crea un ecosistem educațional bazat pe principiile „ _gracious professionalism”_ (profesionalism demn) – un concept-cheie al celui mai important concurs de robotică din licee, unde elevii nu doar că își dezvoltă competențele tehnice, ci învață și despre cooperare, fairplay și inovare?

Interpelare

Mircea-Cristian Nicula

Și o interpelare.

Interpelare

Mircea-Cristian Nicula

Adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, domnului Bogdan Ivan Gruia.

Adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, domnului Bogdan Ivan Gruia. ## Domnule ministru, România se află într-un moment cu oportunități economice semnificative, iar Ministerul Economiei are un rol esențial în stimularea investițiilor și în valorificarea resurselor existente. Sunt trei direcții strategice care ar putea accelera dezvoltarea economică și care merită atenția noastră. 1. Valorificarea activelor statului România deține numeroase proprietăți neutilizate: hoteluri, clădiri, terenuri sau mijloace de transport, care nu doar că generează costuri de întreținere, ci și blochează oportunități de investiții. O strategie clară de inventariere și valorificare a acestora prin vânzare sau concesionare ar putea atrage capital privat, genera locuri de muncă și transforma aceste active în surse de venit pentru economie. 2. Colaborarea strategică cu marii investitori. Cele mai importante economii... companii, scuze, din România pot juca un rol-cheie în stimularea creșterii economice. Un dialog susținut cu primii o sută de investitori din țară pentru a identifica oportunități de dublare a investițiilor ar putea avea un impact multiplicator, generând noi locuri de muncă și creștere economică sustenabilă. 3. Susținerea satelor ca huburi economice. În multe regiuni ale Europei vedem cum satele devin centre economice competitive, nu doar în agricultură, ci și în producție, turism și meșteșuguri. România are un potențial uriaș în această direcție, iar, cu sprijinul potrivit, aceste comunități pot deveni motoare de dezvoltare locală. În acest context, domnule ministru, care sunt măsurile pe care le are în vedere ministerul pentru a accelera aceste direcții de dezvoltare și a valorifica la maximum potențialul economic al României?

Interpelare

Mircea-Cristian Nicula

Interpelare

Luminița Păucean-Fernandes

Investiții în salvarea de vieți – modernizarea infrastructurii medicale de urgență la Mediaș

Stimate domnule ministru, Asociația Maxwell a dezvoltat un proiect unic în România, proiect ce susține dezvoltarea personală a tinerilor, având la bază ghidul pentru elevi „Eu Aleg”. Acest ghid este susținut la clasă de către profesorii diriginți începând cu anul școlar 2023-2024. Proiectul „Eu Aleg” își propune să ofere tinerilor competențe pentru viață care să le stimuleze curajul de a-și asuma acțiuni și roluri potrivite, să le crească stima de sine și să îi propulseze către atingerea potențialului lor real, aspecte menționate de multe ori și de dumneavoastră, în contextul modernizării educației românești. Până astăzi, ghidul „Eu Aleg” este implementat deja de către un număr de 2.540 de profesori, beneficiari fiind 57.000 de elevi din 16 județe ale României, dintre care 20.000 de elevi au început acest proiect în anul școlar trecut. În acest context, dzomnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare: În ce măsură Ministerul Educației și Cercetării are în vedere o colaborare cu mediul privat/societatea civilă pentru crearea unui program național de susținere a dezvoltării personale a tinerilor, care să decidă singuri sau în proporție cât mai mare când e vorba de dezvoltarea și viitorul lor, mai ales după o anumită vârstă, cum este liceul, când ei trebuie să își aleagă și să își dezvolte competențele profesionale, abilitățile și talentele?

Interpelare

Andrei-Emil Dîrlău

Cine răspunde de furtul tezaurului dacic? Ce faceți pentru a-l recupera?

Întrebarea parlamentară se adresează doamnei Natalia Intotero, ministrul culturii. „Cine răspunde de furtul tezaurului dacic? Ce faceți pentru a-l recupera?” Anul trecut, domnul Ernest Oberländer, protejat al lui Klaus Iohannis, directorul general al Muzeului Național de Istorie, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, a împrumutat unui obscur muzeu dintr-un orășel olandez sute de piese din aur, de valoare inestimabilă, din tezaurul dacic. Ca urmare, s-au furat artefacte unice, de valoare incomensurabilă. Domnul Oberländer și complicii sunt pasibili de a fi comis, din neglijență sau rea-voință, grave infracțiuni. Nici ministrul culturii de atunci, Raluca Turcan, nici Ministerul de Externe ori alte instituții n-au verificat dacă muzeul avea facilități de securitate. Raportul corpului de control spune că domnul Oberländer trebuia să aibă măcar avizul consiliului de administrație. S-au furat obiecte vechi de 2.400 ani, din perioada străveche de substrat traco-dacic, un furt de identitate națională colectivă, culturală și spirituală, atac la adresa istoriei naționale, agresiune cu impact simbolic, tentativă de ștergere a memoriei colective și a legăturii cu trecutul preroman. Implicarea tuturor trebuie elucidată de o anchetă. Dacă domnului Oberländer și celorlalți vinovați nu li se deschide dosar penal, va fi încă o dovadă, după decizia CCR de anulare a alegerilor, că România nu mai este stat de drept. Ne-am luat adio de la tezaurul furat de ruși, ne luăm adio și de la tezaurul dacic. _(Intervenție neinteligibilă din sală.)_ Întrebări: 1. De ce nu s-a sesizat Parchetul General și n-a dispus punerea sub urmărire penală a celor responsabili ce erau în funcție când s-a dispus înstrăinarea, cei fără aprobarea cărora n-ar fi putut avea loc (deținători ai portofoliilor Cultură, Externe, premier, membrii consiliului de administrație et cetera)? 2. De ce nu s-a dispus trimiterea unor copii sau replici, nu a originalelor, așa cum se face de obicei, într-o locație nesigură mai ales? 3. De ce decizia de înstrăinare n-a avut aprobare prin HG, nici avizul consiliului de administrație? 4. De ce s-a aprobat trimiterea într-o locație nesigură, fără personal de pază uman, într-o sală cu perete exterior? S-a efectuat audit de securitate? Unde este auditul? Unde e _facility report_ -ul ce identifică vulnerabilitățile locației? De ce partea română n-a cerut redundanță de măsuri, minimum două sau trei măsuri de siguranță? De ce nu s-a verificat dacă muzeul avea facilități capabile să asigure securitatea artefactelor, respectarea strictă a măsurilor și procedurilor de licitație și asigurare la valoarea de asigurare evaluată internațional a bunurilor? De ce nu s-a solicitat respectarea strictă a statutului special avut de obiectele de tezaur peste tot în lume? Ele se expun cu măsuri riguroase de securitate, cu pază umană, în spații special amenajate, proiectate cu uși blindate, pereți groși, fără ferestre, ce nu pot fi aruncați în aer, interzis a fi exteriori, și într-o zonă centrală a clădirii. 5. Artefactele veneau de la 18 muzee din România, inclusiv cel de Istorie, Muzeul Unirii din Alba Iulia, alte muzee din Cluj, Iași, Timișoara. Cine a făcut presiuni asupra conducerii lor pentru a aproba cedarea unor bunuri de patrimoniu de valoare, fără a ști ce măsuri de siguranță se vor lua pentru a garanta întoarcerea în țară? Unde e aurul furat al României? Concret, ce faceți pentru a-l recupera? ## Mulțumesc. _(Aplauze.)_ ## Continui cu declarația. Mulțumesc. ## Declarația politică. „Am facut-o în România, o vom face și în Germania” E deliranta afirmație a lui Thierry Breton, ex-comisar european, ce jubila la anularea alegerilor din România și se lăuda că vor repeta abuzul în Germania. Iată, establishmentul de la Bruxelles, groparul democrației. Este evidentă strategia globaliștilor: ca și în 2016, ei și-au propus să „reziste” fenomenului Trump și valului suveranist din America și Europa; 4 ani trec repede, zic ei, apoi tot noi vom fi la putere. Fals! Iată că obraznica lăudăroșenie a oficialului ocupă un loc central în argumentația pe care vicepreședintele SUA și-a construit discursul la München. J.D. Vance a citat aroganta mărturisire a lui Breton: „M-a frapat că un fost comisar european a apărut la televizor părând încântat că guvernul român tocmai a anulat un întreg scrutin. El a avertizat că același lucru s-ar întâmpla în Germania.” Vance a afirmat că în Europa libertatea de exprimare e în declin: „Amenințarea la adresa Europei – a zis Vance – care mă îngrijorează nu e Rusia, nici China sau alt actor extern, ci cea din interior: retragerea Europei din valori fundamentale împărtășite cu SUA.” El n-a lăsat niciun echivoc, afirmând că există la Washington percepția unui recul al democrației în Europa: „Nu poți câștiga un mandat democratic cenzurându-ți propriii oponenți ori desconsiderând electoratul.” „A crede în democrație înseamnă a înțelege că toți cetățenii au înțelepciune. Democrația stă pe principiul sacru că vocea poporului contează. (...) Ori respecți principiul, ori nu. Trebuie să accepți ce-ți spune poporul, chiar dacă nu ești de acord.” „Dacă fugiți de frica propriilor votanți – spunea Vance –, America nu poate face nimic pentru voi.” Nimic ambiguu în discursul lui: trebuie urgent restabilită domnia legii. „Situația a ajuns atât de proastă, încât România pur și simplu a anulat alegerile, pe baza unor suspiciuni șubrede, fragile, precare, nefondate...” – în original _flimsy_ – „ale unei agenții de informații și presiunii vecinilor continentali.” Aluzie la instituțiile din Bruxelles, infestate de rețeaua Soros; la fel sunt palatele Victoria și Cotroceni, de la noi, parțial și Parlamentul, ori de câte ori urmează obscure ordine globaliste. Concluzia lui Vance e dură. Nu mai aveți democrație ori stat de drept. Azi, România nu e nicăieri. E pasivă și telecomandată. România e o dronă statală ce execută orbește comenzi din afară, fără voce, voință ori poziție proprie. Suntem absenți de la masa tratativelor, fără viziune strategică, fără interes național; nimeni nu ne ascultă, nu ne bagă în seamă; nu ne-am făcut auziți la München ori la Paris, la summitul „anti-Trump”, cum îl numește Giorgia Meloni. Se schimbă paradigma, chiar nu înțelegeți? Vin suveraniștii, partenerul nostru strategic are alt leadership. România pierde, ratând oportunități geopolitice, lipsind de la masa decidenților euroatlantici care fac strategii de securitate. România e azi anti-SUA, conducerea României, ascultând însă de Soros și de Ursula, de aceea Guvernul Ciolacu II, confuz, derutat, ilegitim, trebuie să plece de la Victoria. Mesajul lui Vance are consecințe clare: trebuie reluat turul II. Închei. România are nevoie urgent de un președinte legitim, ales democratic, care să o reprezinte hotărât și demn și să-i apere interesele interne și externe. Mulțumesc.

Interpelare

Sorin Lavric

Deținutul politic Remus Radina

Tema declarației mele politice de astăzi este „Deținutul politic Remus Radina”. Remus Radina s-a născut la 9 aprilie 1924 în Craiova. În cursul Celui de-Al Doilea Război Mondial, și-a început cariera în armata română, unde s-a făcut remarcat prin curajul său. Un moment definitoriu a fost pe 21 octombrie 1946, în timpul unui miting organizat în garnizoana de la Câmpulung Moldovenesc de politrucii din Divizia „Tudor Vladimirescu”. Înfruntând un colonel care glorifica noul guvern Petru Groza, Radina a izbucnit, declarând ferm în fața superiorilor: „Domnule colonel, eu nu sunt de acord cu principiile de care este călăuzit Guvernul Petru Groza și prin urmare nu mai înțeleg să rămân în armata română!” A doua zi, pe 22 octombrie 1946, a înaintat un raport oficial în care cerea să fie retras din armată. A fost arestat în noiembrie 1947, în timpul alegerilor falsificate de comuniști, iar, în luna aprilie a aceluiași an, a fost trecut în rezervă prin decret regal. În 1948 a încercat să treacă ilegal frontiera în Iugoslavia. A fost prins, extrădat în România, fiind condamnat la 5 ani de închisoare. Anii 1949-1954 i-a petrecut în închisorile de la Jilava, Poarta Albă și Peninsula. Radina a devenit aici o voce a deținuților, protestând constant împotriva regimului de exterminare. S-a remarcat prin capacitatea de a rezista fizic și psihic torturilor, rămânând neclintit în fața gardienilor. Nu a renunțat la luptă nici după prima eliberare din 29 august 1954. La 10 decembrie 1956, în timpul Revoluției din Ungaria, Radina a înaintat un memoriu ambasadei americane. Actul de curaj i-a atras o nouă arestare. Timpul petrecut la Gherla a reprezentat perioada cea mai întunecată a detenției. Aici a fost supus unui regim de teroare, fiind torturat până într-atât de gardieni, încât ei, crezând că a decedat, l-au trimis la morga penitenciarului. Dar Radina a supraviețuit, devenind un simbol al rezistenței morale. Având un grad avansat de invaliditate, autoritățile l-au eliberat în anul 1960. În 1978, bolnav de TBC și de ciroză hepatică, Remus Radina a emigrat în Franța. În exil a scris cartea de memorii cu titlul „Testamentul din morgă”, publicată în 1980, cu o prefață semnată de Eugen Ionescu. Volumul reprezintă un document cutremurător despre cruzimea din închisorile comuniste. A decedat la 7 mai 2012 la Paris. Eroismul lui s-a întipărit definitiv în memoria viitoarelor generații. Remus Radina rămâne un martir al neamului românesc, un model de dăruire pentru toți cei care cred în puterea demnității umane. Sunt onorat ca, sub cupola Senatului României, să pomenesc numele lui Remus Radina. - Vă mulțumesc. Sorin Lavric, senator AUR. _(Aplauze.)_

Interpelare

Nicolae Vlahu

Digitalizarea arhivei SRTV

Nicolae Vlahu, senator AUR, Circumscripția nr. 14 Constanța. Am formulat o întrebare adresată domnului prim-ministru Ion-Marcel Ciolacu – Guvernul României, doamnei ministru Natalia-Elena Intotero – Ministerul Culturii, domnului director Cristian Anița – Arhivele Naționale ale României, domnului președinte-director general Dan Cristian Turturică – Societatea Română de Televiziune, cu obiectul: „Digitalizarea arhivei SRTV”. Stimată doamnă ministru, Stimați domni, Potrivit statutului SRTV, Televiziunea Română are statut de serviciu public autonom de interes național. În mai bine de jumătate de secol, TVR a strâns istorie în imagini alb-negru și color, imagini de arhivă, în peste 360.000 de ore de imagini. Având în vedere expertiza pe care o aveți ca instituție, vă solicit să răspundeți, punctual, la următoarele întrebări: Există condiții optime în Germania pentru prezervarea casetelor beta? Care sunt condițiile în care s-au realizat transportul, manipularea și păstrarea arhivei fizice până la momentul încheierii digitalizării arhivei SRTV? Acoperă acordul de „digitalizare gratuită” încheiat cu EBU condițiile care se impun pentru păstrarea integrității arhivei pe toată durata, până la depozitarea ei ulterioară în țară? De ce nu a fost evaluat patrimoniul arhivistic al TVR de către un evaluator ANEVAR? Ce reprezintă prima de asigurare pe care TVR trebuia să o plătească, potrivit contractului încheiat în scopul acestei arhivări? Aveți o evidență clară pe baza căreia a fost transmis fondul arhivei SRTV? Cine a făcut evidența și cine răspunde pentru repatrierea fondului arhivei în condiții optime și fără deteriorare? Care este aportul instituției pe care o conduceți în gestionarea acestui fond pe durata procesului de digitalizare, până la momentul „repatrierii” lui? Având în vedere statutul mai sus menționat (de patrimoniu național) al acestei arhive, care sunt condiționările legale pentru utilizarea acestui fond de imagine? Conform informațiilor apărute în presă, Federația Internațională a Arhivelor de Televiziune a furnizat EBU un punct de vedere conform căruia proiectul reprezintă o amenințare la adresa patrimoniului cultural pe care îl reprezintă aceste arhive audiovizuale, punct de vedere care a fost adus și la cunoștința conducerii TVR. A fost evaluat riscul continuării acestui demers? Dacă da, care sunt potențialele pericole și care sunt măsurile luate în vederea prevenirii acestora? Există stipulate prevederi în ceea ce privește eventualele pagube sau pierderi și care sunt acelea? În ce măsură este legală utilizarea gratuită a patrimoniului audiovizual al TVR pentru testarea și pregătirea sistemului de inteligență artificială al Google? Cine controlează modul în care Google se va folosi de acest patrimoniu național? Care este beneficiul real al acestei arhivări?

Interpelare

Nicolae Vlahu

...prim-ministru al României...

Interpelare

Din sală

Nu ne supărăm! Vorbiți frumos.

Nu ne supărăm! Vorbiți frumos. ## **Domnul Vasile Blaga** _(de la prezidiu)_ **:** La ora 15:00 încheiem, așa că... să apucați... _(Neinteligibil.)_

Interpelare

Nicolae Vlahu

Avem o oră. Adică nu cred că se va epuiza ora cu ce a mai rămas.

Avem o oră. Adică nu cred că se va epuiza ora cu ce a mai rămas.

Interpelare

Nicolae Vlahu

Programul CONSTRUCTPLUS

Le-am scurtat și pe celelalte, le voi scurta și pe astea. Mulțumesc. În continuare, voi proceda la o interpelare adresată domnului Ion-Marcel Ciolacu, prim-ministru al României. Vlahu Nicolae, senator, Circumscripția nr. 14 Constanța. Obiectul interpelării îl reprezintă „Programul CONSTRUCTPLUS”. Domnule prim-ministru, Vă interpelez cu privire la anumite aspecte care fac referire la modul de alocare a fondurilor din programele reglementate prin Ordonanța de urgență nr. 68/2023 pentru aprobarea și finanțarea Programului național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții, în mod specific schema de ajutor de stat CONSTRUCTPLUS. Scopul declarat al programului este de stimulare a producției interne de materiale de construcții, în vederea reducerii importurilor de materiale de construcții, situație care, teoretic, ar contribui consistent la echilibrarea balanței comerciale și reducerea deficitului bugetar. Totuși, acest lucru nu se întâmplă, pentru că Guvernul nu asigură nici măcar finanțarea proiectelor desemnate câștigătoare, dar să mai ia în calcul posibilitatea suplimentării fondurilor, ținând cont că foarte mulți dintre aplicanți au întrunit punctajul maxim. Solicit, domnule prim-ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări: – Ați luat în calcul posibilitatea alocării într-o singură tranșă a sumelor din acest program? Considerentul este faptul că ar contribui la creșterea capacităților interne de producție într-un timp mult mai scurt și s-ar începe producția și comercializarea internă, de ce nu și exportul, mult înainte de cei 4 ani în care a fost întins programul. – Cum au fost alocate fondurile anuale? Dacă s-a respectat programarea ori au fost amânate alocările, punând în dificultate aplicanții și generându-le fie blocaje, fie pierderi ori costuri suplimentare. – Dacă fondurile nu au fost alocate continuu și conform programărilor pe durata celor 4 ani, echipa de implementare a încasat beneficiile financiare integral ori acestea au fost acordate proporțional cu gradul de progres al programului? – Care sunt beneficiile reale ale modului în care s-a implementat programul: care a fost creșterea de producție și cifra de afaceri, în euro, pe segmentul producției de materiale de construcții din cadrul firmelor care au primit fonduri, care este nivelul reducerii deficitului balanței comerciale pe acest segment (și mă refer la evoluția de la începutul implementării programului și până la momentul curent)? Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Nicolae Vlahu

În timp ce discut sau... Gata. _(Intervenții neinteligibile din sală.)_

În timp ce discut sau... Gata. _(Intervenții neinteligibile din sală.)_ Dacă doriți, eu pot să aștept. După ce terminați, intru eu, nu am o problemă. _(Intervenție neinteligibilă din sală.)_ Hai că aștept!

Interpelare

Nicolae Vlahu

Fără probleme.

Interpelare

Eugen-Cristian Șipoș

Finalizarea proiectului hidroenergetic Bumbești-Livezeni

Interpelare adresată ministrului energiei, domnului Sebastian-Ioan Burduja. Obiectul interpelării: „Finalizarea proiectului hidroenergetic Bumbești-Livezeni”. Stimate domnule ministru, Finalizarea proiectului hidroenergetic Bumbești-Livezeni ar asigura injectarea în sistemul energetic național a unei cantități de energie electrică curată de circa 259 GWh/an, energie care ar acoperi necesarul a peste 85.000 gospodării și care ar contribui la reducerea gazelor cu efect de seră. Conform reprezentanților Hidroelectrica, în cazul proiectului „Amenajare Hidroenergetică Bumbești-Livezeni”, Curtea de Apel București a admis, în data de 14 decembrie 2017, recursul unor ONG-uri de mediu și a anulat autorizațiile de construcție emise de consiliile județene din Hunedoara și Gorj, decizia fiind definitivă, deși lucrările erau realizate deja în proporție de circa 90%. Însă tot dumnealor au declarat că punerea în funcțiune a amenajării este astăzi posibilă, în condițiile declarării proiectului ca fiind „de utilitate publică și interes național” printr-o nouă hotărâre de Guvern, emisă în 2024. În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: – Care sunt măsurile pe care Ministerul Energiei le are în vedere în ceea ce privește reînceperea lucrărilor la proiectul hidroenergetic Bumbești-Livezeni? – Când vor demara aceste lucrări și când aproximați că se va finaliza acest proiect?

Interpelare

Mircea-Ionuț Sandu

Ministrul energiei ar trebui demis pentru epuizarea rezervelor de gaze din depozite

Declarația mea politică se numește: „Ministrul energiei ar trebui demis pentru epuizarea rezervelor de gaze din depozite”. Stimați colegi senatori, România se află în pragul unei veritabile crize în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale a populației și a obiectivelor industriale care folosesc această formă de energie. Am ajuns în situația în care importăm de la vecini, și la costuri uriașe, cantități record de gaze. Iar aceasta, în ciuda declarațiilor ministrului energiei, Sebastian Burduja, că rezervele sunt suficiente, ceea ce s-a dovedit fie o minciună sfruntată, fie dovada vie a unui management profund deficitar. Numai luni, 17 februarie, țara noastră a importat 16 milioane de metri cubi de gaze din Bulgaria și Ucraina. Asta în condițiile în care am avut un consum total zilnic de 53-54 de milioane de metri cubi. Prețul este și el colosal, ajungând pe piața spot la 400 de lei megawattul. De altfel, încă din 7 februarie se știa de această problemă, atunci când Transgaz a anunțat că depozitele sunt pline în proporție de 42% și că ele vor fi suficiente până la începutul lui martie, dacă s-ar fi păstrat consumul zilnic de 34 de milioane de metri cubi. Între timp, nu s-a făcut nicio comunicare publică pe subiectul rezervelor, importându-se pe ascuns cantități însemnate. Suntem în această situație dramatică din două motive: pe de-o parte, guvernanții, în frunte cu incompetentul ministru Burduja, au mizat prea tare pe încălzirea globală. Au descoperit târziu ce spunea Băsescu prin 1997: „Iarna nu-i ca vara.” Pur și simplu nu s-au pregătit pentru situația în care va ninge și va fi ger. Ei își imaginau, probabil, că la jumătatea lui ianuarie vine primăvara. Pe de altă parte, România a exportat cantități mari de gaze în Republica Moldova, la prețuri derizorii. Vorbim de 5 milioane de metri cubi pe zi, care au rezolvat problema energetică a fraților basarabeni. Această decizie nu ar fi fost în sine un lucru rău, dacă aveam suficiente rezerve și dacă producția zilnică ar fi fost crescută, așa cum fac toate statele pe timp de iarnă, când consumul este mai mare. Ca să nu spunem că nu s-a făcut nimic pentru creșterea capacității de stocare pe timp de iarnă. Având în vedere această situație deosebit de gravă, la nivel minimal, ar trebui să asistăm la demisia ministrului energiei, Sebastian Burduja, dar și a întregii conduceri a Transgaz. Este inadmisibil ca România, care a devenit în 2024 cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, să nu poată trece o iarnă totuși blândă, față de ce trăiam în urmă cu 20 sau 30 de ani. Colac peste pupăză, în condițiile în care noi avem depozitele goale. Guvernul PSD-PNL-UDMR vrea să anuleze subvenționarea facturilor la energie. Dacă acest lucru se va întâmpla, din aprilie, românii vor suferi un șoc colosal, din care multe familii sărace nu-și vor putea reveni. Vă mulțumesc. Mircea-Ionuț Sandu, Circumscripția electorală nr. 20 Gorj. _(Aplauze.)_

Interpelare

George-Cătălin Bochileanu

Interpelarea mea este adresată domnului Radu Marinescu, ministrul justiției.

Interpelarea mea este adresată domnului Radu Marinescu, ministrul justiției. Stimate domnule ministru, Creșterea semnificativă a numărului de cereri de cetățenie începând cu anul 2018 a generat blocaje în procesul de soluționare, ducând la nerespectarea termenelor legale și la întârzieri majore. Cetățenii sunt nevoiți să aștepte ani de zile pentru a-și obține un drept legitim. În acest context, vă adresez următoarele întrebări: 1. Care este numărul total de cereri de dobândire sau redobândire a cetățeniei române înregistrate în perioada 2021-2024? 2. Câte cereri de dobândire sau redobândire a cetățeniei române înregistrate anterior anului 2021 au rămas nesoluționate până în prezent? 3. Câți funcționari sunt responsabili de procesarea acestor dosare? 4. Ce măsuri aveți în vedere pentru a eficientiza soluționarea cererilor de cetățenie și pentru a reduce întârzierile actuale? 5. Ce investiții au fost realizate sau sunt planificate, la nivelul ANC, pentru digitalizarea procesului de soluționare a cererilor? Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să fie transmis în scris. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_ Cu permisiunea dumneavoastră, și declarația politică.

Interpelare

George-Cătălin Bochileanu

Pentru prima dată în istoria alegerilor libere din România, românii din străinătate nu vor mai putea vota duminica până la ora 21:00 locală

„Pentru prima dată în istoria alegerilor libere din România, românii din străinătate nu vor mai putea vota duminica până la ora 21:00 locală”. Deși votul va începe în funcție de ora locală, programul de vot va fi scurtat în zeci de țări cu comunități mari de români, ora de închidere fiind ora 21:00 a României. Până în prezent, din 1990, au avut loc 27 de rânduri de alegeri, dintre care 9 alegeri prezidențiale. De fiecare dată, diaspora a avut posibilitatea de a vota până la ora locală. Noua modificare îi afectează direct pe cetățenii aflați la vest de România și în mod direct și grav pe cetățenii din Statele Unite, Canada și alte regiuni cu diferențe majore de fus orar, cărora le sunt, efectiv, „retezate” ore prețioase din timpul alocat votului. Spre exemplu, dacă locuiești pe coasta de vest a Americii, în San Francisco, Seattle sau Los Angeles ți-au fost furate 10 ore din programul de vot. Prin absurd, dacă ar fi organizate secții de vot în Hawaii, românii de acolo ar avea la dispoziție doar 2 ore în care să poată vota. Această scurtare a programului de vot nu este o întâmplare. Este o măsură discriminatorie și o răzbunare cinică pe românii din diaspora. Practic, sub bagheta magică a lui Toni Greblă, PSD și PNL, care au obținut rezultate dezastruoase în afara granițelor țării, vor să-i pedepsească pe acești români – români care nu au votat candidații sistemului. Nu o spunem doar noi; Consiliul Legislativ a confirmat, prin avizul emis, că închiderea urnelor în funcție de ora României, și nu de ora locală a fiecărui stat, este discriminatorie. USR a luptat și continuă să lupte împotriva acestei nedreptăți. Alături de colegii mei parlamentari, am depus amendamente prin care am propus: – revenirea la programul de vot obișnuit, pentru ziua de duminică, astfel încât secțiile de votare din străinătate să se închidă la ora 21:00 locală, și nu la ora 21:00 a României; – precum și luarea în calcul a înscrierilor deja efectuate pentru votul prin corespondență la alegerile anulate din decembrie, astfel încât românii care și-au exprimat dorința de a vota prin corespondență să nu fie nevoiți să reia procesul. Din păcate, așa cum am putut observa în aceste zile, ordonanța este tergiversată în Parlament; PSD și PNL au blocat dezbaterile pe amendamente la comisiile de raport, pentru ca acest program de vot să nu poată fi corectat. Românii din diaspora vor avea însă ocazia să-i sancționeze prin votul pe care-l vor da la alegerile din mai. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Sorin-Gheorghe Șipoș

Modalitatea de eliberare a avizelor de muncă pentru cetățenii străini

Eu nu sunt Eugen. Bună ziua! Interpelarea este adresată Inspectoratului General pentru Imigrări. Obiectul interpelării este „Modalitatea de eliberare a avizelor de muncă pentru cetățenii străini”. Stimate domnule inspector al IGI, Întrucât piața forței de muncă din România are un deficit de muncitori calificați pe diverse domenii, iar angajatorii depun eforturi financiare deosebite pentru a angaja acești cetățeni străini, consider oportun ca Serviciul de eliberare a avizelor de muncă și a permiselor de ședere, din cadrul IGI, să funcționeze impecabil. Conform prevederilor art. 28 din Ordonanța nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, termenul de soluționare a cererii pentru eliberarea avizului de angajare/detașare este de 30 de zile de la data înregistrării acesteia. În fapt, termenul pentru soluționarea unei astfel de cereri poate depăși 90 de zile chiar, perioadă în care majoritatea documentelor solicitate de către IGI și prevăzute în Ordonanța nr. 25/2014 expiră, solicitantul fiind obligat să reia procesul de obținere a acestor documente. A fost lansat și portalul IGI (cereri online) care „oferă aplicanților posibilitatea de a face dovada îndeplinirii condițiilor legale prin încărcarea online a documentelor justificative, înainte de prezentarea la ghișeul de lucru cu publicul. Prin această metodă de lucru, Inspectoratul General pentru Imigrări urmărește scurtarea timpului de așteptare în fața ghișeului și eficientizarea procesului de preluare a cererilor”. Ceea ce se întâmplă în realitate prin utilizarea acestui portal care a fost creat pentru eficientizarea procesului de preluare a cererilor este faptul că se prelungește termenul de eliberare a avizului solicitat, prin acordarea unor termene de prezentare a documentelor originale la ghișeele teritoriale ale IGI care depășesc cu mult cele 30 de zile prevăzute de legislația în vigoare. Deseori, programarea pentru prezentarea documentelor la ghișeu se face peste 90 de zile de la data încărcării acestora pe portalul online IGI. În acest sens, vă rog să-mi comunicați: – Care sunt motivele pentru care nu se respectă termenul legal pentru eliberarea avizelor de muncă în vederea angajării pe teritoriul României? – De ce a fost creat un portal online pentru încărcarea documentelor în format digital dacă solicitantul trebuie să se prezinte la ghișeu cu documentele în original? – Majoritatea documentelor solicitate pentru eliberarea avizelor de muncă sunt documente emise de alte autorități publice. De ce acestea nu pot fi obținute direct de către IGI, cu un simplu acord al solicitantului? – Care este termenul în care apreciați că serviciile inspectoratului vor putea fi complet digitalizate, astfel încât procesul de obținere a unor documente de către solicitanți (angajatori sau cetățeni străini) să fie înlesnit, la îndemâna oricui și complet online, fără a fi necesară deplasarea la ghișeu? De asemenea, vă rog să îmi transmiteți un raport din care să reiasă următoarele date: numărul solicitărilor de eliberare a avizelor de muncă pe perioada martie-mai 2024, termenul de depunere a fiecărei cereri pe portalul IGI, data eliberării avizelor solicitate în această perioadă, precum și motivele pentru care au fost respinse unele cereri, dacă este cazul. Cu deosebit respect, senator Șipoș Sorin. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Ana-Cynthia-Ioana Păun

Problemele de poluare și disconfort olfactiv din Ilfov

Interpelarea mea este pentru domnul ministru al mediului, pe „Problemele de poluare și disconfort olfactiv din Ilfov”. Locuitorii din Ilfov, din localități precum Vidra, Berceni, Jilava, Popești-Leordeni sau chiar sectorul 4 din București se confruntă de ani de zile cu un miros insuportabil. În tot acest timp, cetățenii, societatea civilă au trimis numeroase solicitări, sesizând această problemă către instituțiile statului: către Garda de Mediu, către Direcția de Sănătate Publică, Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov, primării și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Din păcate, mirosul persistă în continuare, în special pe timpul nopții. Depozitul de deșeuri de la Vidra este, la momentul actual, singura groapă autorizată care preia zilnic tone de deșeuri, atât din București, cât și din Ilfov. Mai mult, acest depozit unic se apropie de capacitatea maximă de funcționare și va deveni insuficient pentru a deservi București-Ilfov. Față de cele prezentate, vă solicit, domnule ministru, să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este gradul de umplere a depozitului de deșeuri Vidra, operat de ECOSUD, la 31 decembrie 2024? 2. Cât levigat a generat depozitul de deșeuri pe parcursul anului 2024 și care este capacitatea lunară de filtrare a stației de epurare care administrează levigatul scurs din depozit? 3. Care sunt poluanții atmosferici monitorizați de operatorul de depozit și care este nivelul acestora măsurat pe parcursul anului 2024? 4. Care sunt concluziile rapoartelor Gărzii de Mediu Ilfov și ale Agenției pentru Protecția Mediului Ilfov referitoare la sesizările cetățenilor privind disconfortul olfactiv din zona localității Vidra, județul Ilfov? 5. Și, având în vedere că ultimul studiu de impact asupra sănătății populației pentru depozitul de deșeuri de la Vidra a fost elaborat în 2018 și luând în considerare zecile de mii de plângeri ale locuitorilor din zonă, care reclamă gradul ridicat de poluare și disconfort olfactiv, aveți în vedere elaborarea unui studiu de impact asupra sănătății populației din zonă în acest an? Vă rog să îmi comunicați răspunsul în scris. Mulțumesc. Mai am și o declarație politică. _(Aplauze.)_ Mulțumesc.

Interpelare

Ion-Narcis Mircescu

În România anului 2025 se fac liste cu dușmanii poporului.

În România anului 2025 se fac liste cu dușmanii poporului. Călin Georgescu promite epurări pe criterii de apartenență la rețeaua Soros. Îmi amintesc, în 2016, alegerile parlamentare, când aceste teme erau împinse cu foarte multă hotărâre de PSD-ul lui Liviu Dragnea. Nici nu e de mirare că astăzi alt prezidențiabil, fost președinte PSD, Victor Ponta, are fix aceeași opinie pe care o avea Dragnea. Nu sunt lucruri mai grave decât să inventezi dușmani ca să-ți dezbini propriul popor. Nu e nimic mai antipopor decât să-i numești pe cei care sunt de acord cu tine ca fiind poporul, iar pe ceilalți ca fiind dușmanul. Oricât de mulți veți fi cei care veți veni și veți țipa în gura mare că sunteți suveraniști, că faceți liste, că o să faceți curățenie, voi continua să vorbesc de capitalism, de economie de piață, de stat de drept și de progres.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

Interpelare adresată domnului ministru Alexandru Rafila, ministrul sănătății.

Interpelare adresată domnului ministru Alexandru Rafila, ministrul sănătății. Domnule ministru, avem două mari probleme acum în România. Problema nr. 1: Comisia Europeană a emis un aviz motivat către România pentru nerespectarea Directivei nr. 7/2011 privind plățile către furnizorii de medicamente. Întârzierile la plată afectează negativ companiile, în special IMM-urile, prin reducerea lichidităților, încetinirea creșterii și slăbirea rezistenței economice. Comisia a constatat că entitatea publică de asigurări de sănătate din România întârzie semnificativ plățile către farmaciile independente pentru medicamentele furnizate pacienților prin sistemul național de asigurări de sănătate. Aceste întârzieri afectează lanțul de aprovizionare și pot duce farmaciile independente la faliment. România are acum două luni pentru a răspunde și a lua măsuri. În caz contrar, Comisia va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Problema nr. 2: Curtea de Apel Cluj, prin Sentința civilă nr. 445/2024, având în vedere art. 641 al Legii nr. 95/2006, cu toate completările și modificările ulterioare, consideră că reprezentantul Ministerului Sănătății, neavând calitatea de secretar de stat și nefiind numit prin ordin publicat în Monitorul Oficial de către Ministerul Sănătății, nu poate reprezenta în mod legal Ministerul Sănătății. Astfel, „reprezentantul Ministerului Sănătății nu a fost legal desemnat, deoarece: (1) mandatarea acestuia s-a făcut printr-un simplu e-mail din data de 3 aprilie 2024 (...), act administrativ care nu a fost publicat și nu este disponibil public și nici nu a fost pus la dispoziția CEC; (2) desemnarea domnului Răzvan Mihai Prisada, președinte al Agenției Naționale pentru Medicamente și Dispozitive Medicale din România, ca reprezentant al Ministerului Sănătății s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 622 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, conform căruia nu pot primi sau exercita mandatul de membru al organelor de conducere ale CFR, la nivel atât național, cât și teritorial, farmaciștii care dețin funcții de conducere în cadrul Ministerului Sănătății, respectiv al ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, al structurilor deconcentrate ale acestuia ori în cadrul CNAS, al caselor județene de asigurări de sănătate și a municipiului București, al patronatelor și sindicatelor profesionale, precum și orice fel de funcții de demnitate publică; (3) conform prevederilor art. 641 din Legea nr. 95/2006, reprezentantul autorității de stat cu rang de secretar de stat în Ministerul Sănătății este membru al Consiliului național al CFR și este numit prin ordin al ministrului, însă domnul Răzvan Mihai Prisada nu este secretar de stat, motiv pentru care nu poate reprezenta, în mod legal, Ministerul Sănătății în cadrul acestui consiliu”. Ținând cont de toate aspectele menționate mai sus, vă adresez următoarele întrebări, domnule ministru: 1. Ce măsuri veți lua pentru plata restanțelor față de furnizorii de medicamente și pentru a preveni viitoare întârzieri, ținând cont că sunt afectați în primul rând – în primul și în primul rând – pacienții? 2. Ce măsuri și când le veți lua privitoare la statutul de reprezentant al Ministerului Sănătății al domnului Răzvan Mihai Prisada? Vă mulțumesc.

Interpelare

Gheorghe Ștefănache

Ordonanța cu de toate – sau cum își bate joc Guvernul de transparența și de responsabilitatea legislativă.

Declarația mea politică poată numele: „Ordonanța cu de toate – sau cum își bate joc Guvernul de transparența și de responsabilitatea legislativă.” Stimați colegi senatori, Guvernul României a reușit din nou să ne surprindă. Nu prin competență, nu prin viziune, ci printr-o performanță legislativă demnă de un fast-food politic: o ordonanță „cu de toate”, dezbătută și aprobată săptămâna aceasta, un adevărat ghiveci legislativ, marca Marcel Ciolacu. Ce am avut în meniu? De toate, bineînțeles. Ministerele primesc mână liberă să cumpere acțiuni pe banii contribuabililor, cu consultanți și avocați plătiți generos din bugetul de stat. Investițiile străine trec printr-un sistem de filtrare opac, unde structuri de reglementare și servicii de informații decid cine primește „admis” și cine „respins”. Agenția Națională pentru Sport devine un instrument la cheremul premierului, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Și, ca desert, Agenția pentru Calitatea și Marketingul Produselor Alimentare rămâne în picioare, pentru că, nu-i așa?, ce-ar fi un Guvern PSD fără instituții sugativă de bani publici? În domeniul economic, Guvernul se joacă de-a protecția consumatorului cu măsuri ce sfidează realitatea economică. Mercurialul impus comercianților face ca românii să cumpere pungi de 950 de grame la preț de 1,25 grame, iar măsurile care ar trebui să reducă prețurile la alimente nu fac altceva decât să genereze noi scumpiri în alte sectoare. Cozonacii sunt mai ieftini cu 10%, dar detergenții sunt mai scumpi cu 30%. Aceasta e matematica economică a Guvernului Ciolacu. Nu lipsesc nici măsurile prin care statul își întărește controlul asupra unor sectoare-cheie. În domeniul energiei, vânzarea capacităților de producție depinde de un acord guvernamental și poate întârzia sau chiar bloca investiții esențiale. Această ordonanță nu este decât o improvizație legislativă, în care s-au aruncat măsuri fără viziune, fără consultare reală, fără transparență. O „shaorma” legislativă supradimensionată, menită să ne amețească și să ne distragă atenția de la adevăratele probleme ale țării. Așa nu se legiferează! Așa nu se guvernează! România are nevoie de politici coerente, nu de cârpeli, are nevoie de transparență, nu de manevre de culise, de reforme reale, și nu de artificii contabile. Le bat obrazul celor care cred că pot face legi fără dezbatere, fără responsabilitate, fără respect pentru cetățeni. Închei cu un mesaj clar pentru actuala guvernare: nu vom închide ochii și nu vom accepta această bătaie de joc. Vom demasca fiecare astfel de manevră și vom lupta pentru ca în România să se facă politică responsabilă, nu „shaorma” legislativă cu de toate. Vă mulțumesc. Senator Gheorghe Ștefănache, Circumscripția nr. 18 Galați. Cele bune!

Interpelare

Dumitru Manea

pregătirea reuniunii comune a guvernelor noastre care va avea loc la București, la care l-am invitat pe premierul israelian să participe

Am două întrebări. Una este adresată domnului prim-ministru, domnului ministru al justiției, domnului ministru al afacerilor externe. Stimați domni, Prim-ministrul României a postat, în data de 19 ianuarie 2025 pe platforma X, că lucrează la – citez – „pregătirea reuniunii comune a guvernelor noastre care va avea loc la București, la care l-am invitat pe premierul israelian să participe”. Premierul Benjamin Netanyahu a fost condamnat însă de Curtea Penală Internațională pentru crime împotriva umanității și pentru crime de război comise în Palestina. Din data de 21 noiembrie 2024, Curtea a emis mandate de arestare pe numele premierului Benjamin Netanyahu și al ministrului apărării, Yoav Gallant. Pe pagina Ministerului Afacerilor Externe se prezintă, citez: „România a semnat Statutul CPI la 7 iulie 1999 și l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002. România a sprijinit activ Curtea și idealurile sale încă din procesul de negociere a statutului. În prezent, țara noastră se implică activ în activitățile politice și de gestionare a Curții care revin statelor părți. România a deținut două mandate în cadrul Biroului Adunării Statelor Părți (2005-2007, 2008-2010).” 1. Vă rugăm să ne comunicați dacă Parchetul General va pune în aplicare mandatul internațional de arestare a criminalului de război Benjamin Netanyahu, prin reținerea acestuia și predarea Curții, potrivit prevederilor art. 89 alin. (1) din Statutul Curții Penale Internaționale, adoptat la Roma la 17 iulie 1998 și ratificat prin Legea nr. 111/2002. Vă atragem totodată atenția că demersul domniei-voastre de a colabora cu un guvern israelian condus de condamnatul Benjamin Netanyahu intră sub incidența prevederilor Ordonanței de urgență nr. 31/2002, modificată și completată prin Legea nr. 217/2015, cunoscută ca Legea „Crin Antonescu” – are și o altă denumire, nu o mai pronunț –, care interzice promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război. Prim-ministrul României instigă membrii Guvernului României la săvârșirea infracțiunii de a intra în contact și de a colabora cu o persoană condamnată pentru purificarea etnică din Fâșia Gaza, produsă prin uciderea a peste 45.000 de copii, femei și bărbați și prin deportarea inumană a 1,5 milioane de palestinieni. Art. 2. lit. c) din Ordonanța de urgență nr. 31/2002 definește că – citez – „prin persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război se înțelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și persoana din conducerea unei organizații al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale”. Domnule prim-ministru, Prin demersul domniei-voastre, alimentați extremismul, criminalitatea interetnică și discriminați pe etnicii neevrei, inducând ideea xenofobă că un individ poate încălca legile internaționale numai pentru că este evreu. Totodată, încălcați un tratat internațional și Legea nr. 211/2022. 2. Domnul ministru al justiției să ne comunice dacă legislația românească acoperă punerea în aplicare a mandatelor Curții Penale Internaționale și corespondența privind statutul juridic al condamnatului Benjamin Netanyahu, necesare reținerii și predării către Curtea Penală Internațională.

Interpelare

Dumitru Manea

Un minut mai durează.

Interpelare

Dumitru Manea

Urmărirea penală a cetățeanului Klaus Werner Iohannis pentru uzurpare de calități oficiale

Domnului Marcel Ciolacu, prim-ministru al României, și domnului Radu Marinescu, ministru al justiției... Nu, nu-i asta. Este adresată doar domnului Radu Marinescu, ministrul justiției. Obiectul întrebării, la prima, am uitat să îl spun. „Urmărirea penală a cetățeanului Klaus Werner Iohannis pentru uzurpare de calități oficiale” Domnule ministru, Având în vedere prevederile art. 83 alin. (3) din Constituția României, privind prelungirea mandatului de Președinte al României, și art. 97 alin. (1), privind vacanța funcției de președinte, vă rog să-mi răspundeți dacă Ministerul Public s-a autosesizat și a demarat din oficiu urmărirea penală a infracțiunii de uzurpare de calitate oficială, conform art. 258 din Codul penal, alin. (1), (2) și (3), comisă de cetățeanul Klaus Werner Iohannis. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Daniel Ghiță

Reabilitarea zonei riverane a Dunării de Jos

Tema declarației: „Reabilitarea zonei riverane a Dunării de Jos”. Având un parcurs de 1.075 de kilometri pe teritoriul României, fluviul Dunărea, al treilea ca mărime și importanță economică în Europa, după Rin și Volga, nu mai reprezintă actualmente sursa de venituri avantajoase țării noastre care i-a marcat trecutul istoric. Rolul economic al fluviului are potențial multiple valențe, precum cea ecologică, recreațională și chiar estetică, deloc neglijabilă în industria turismului. Există proiecte majore de reabilitare a zonei riverane, dar niciunul n-a fost materializat, cu excepția îndiguirilor executate în anii 1960, pe lungime de aproximativ 800 de kilometri, ca măsură de limitare a efectelor inundațiilor, prevăzută de Strategia națională de management al riscului la inundații. După 1989, orașele riverane au fost afectate de o implozie demografică, generată de amputarea sau desființarea marilor unități economice. Pauperitatea s-a instalat pe toată Valea Dunării, orașe, cândva prospere, căzând în ruină. Aceasta fiind situația, se face necesară implementarea unui proiect dedicat reabilitării orașelor-porturi, unul dintre obiectivele majore fiind și construirea podului peste Dunăre, la Corabia – locul unde împăratul Constantin cel Mare a mai construit un astfel de obiectiv în anul 328. Calea rutieră cea mai scurtă care leagă Clujul de sudul Balcanilor ar trece prin Corabia, pe la Bursa de Cereale, revigorând orașul și localitățile adiacente. Temporar, o trecere de bac sau feribot peste fluviu ar fi o alternativă necesară și sustenabilă. Cu considerație, senator de Olt, Robert-Daniel Ghiță. _(Aplauze.)_

Interpelare

Liviu-Iulian Fodoca

Guvernul pune cătușe economiei naționale!

Declarația este adresată Guvernului României, iar tema declarației este „Guvernul pune cătușe economiei naționale!”. Guvernul României continuă să își bată joc de economia națională și de antreprenorii români. Săptămânile acestea s-a dezbătut la comisii Legea de aprobare a OUG nr. 152/2024. Această lege este încă un exemplu de politică de tip colonie, în care deciziile sunt luate, nu în interesul României, ci pentru a mulțumi grupurile de interese transnaționale. Ceea ce face acest Guvern este o trădare economică pe față: 1. se impun amenzi aberante companiilor românești din energie, favorizând falimentul firmelor autohtone și vânzarea lor pe nimic; 2. se creează o legislație toxică care descurajează investițiile private și pune piedici antreprenorilor români; 3. se urmărește subordonarea instituțiilor independente, cum este Consiliul Concurenței, unor structuri netransparente care pot fi manipulate politic. În loc să protejăm companiile care produc valoare în România, le sufocăm cu reglementări, acțiunea Guvernului României reprezentând o amenințare directă la adresa suveranității economice a României. Nu doar că acest guvern pune piedici companiilor autohtone, ci favorizează și preluarea activelor strategice de către capitalul extern, lăsând economia românească în sfera de influență a unor interese care nu au nimic de-a face cu bunăstarea cetățenilor noștri. România nu este un simplu furnizor de resurse pentru marile corporații și nu trebuie să devină o piață de desfacere unde deciziile se iau peste capul cetățenilor și al antreprenorilor români. Guvernul României trebuie să retragă această ordonanță și să vină cu soluții care protejează economia națională, nu să o saboteze. România are nevoie de o viziune economică pe termen lung, nu de măsuri haotice care creează instabilitate și nesiguranță. Dumnezeu să binecuvânteze România! Vă mulțumesc. Cu considerație, senator Fodoca Liviu, Circumscripția nr. 33 Sălaj. _(Aplauze.)_