Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·26 februarie 2025
Senatul · MO 25/2025 · 2025-02-26
Ora Guvernului – dezbateri politice cu participarea ministrului educației și cercetării, domnul Daniel-Ovidiu David, la solicitarea Grupului parlamentar al AUR
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român (L33/2025)
Aprobarea modificării programului de lucru
· government hour · adoptat
· procedural
· Dezbatere proiect de lege
· Informare
· Declarații politice
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind controlul utilizării spațiului aerian național (L34/2025)
· other
53 de discursuri
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 26 februarie 2025.
Ședința este condusă de subsemnatul, Mircea Abrudean, vicepreședinte al Senatului, cu atribuții de președinte, asistat
de doamna senator Niculina Stelea și de domnul senator Cristian Ghinea, secretari ai Senatului.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.
## Stimați colegi,
La secțiunea I a ordinii de zi avem ora Guvernului – dezbateri politice cu participarea ministrului educației și cercetării, domnul Daniel-Ovidiu David, la solicitarea Grupului parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor, cu tema „Lipsa materiilor Geografie și Istorie din planurile-cadru pentru liceu – o lipsă voită?”. ## Stimați colegi,
Dezbaterile politice în cadrul orei Guvernului se desfășoară în conformitate cu prevederile art. 184 din regulament.
O invit la tribună pe doamna senator Cristina Dumitrescu, reprezentantul Grupului parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor, pentru prezentarea temei de dezbatere.
Aveți la dispoziție 5 minute.
## **Doamna Cristina-Gabriella Dumitrescu:**
Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru,
Onorată audiență,
Alături de asociațiile responsabile din întreaga țară, vedem cu îngrijorare că această așa-numită „reformă” inițiată de Ministerul Educației nu este altceva decât o reducere a importanței disciplinelor care reprezintă însăși esența educației; în loc să întărească școala, ea o slăbește, în loc să pregătească tinerii pentru viitor, pare să le răpească întocmai instrumentele de care au nevoie pentru a reuși.
Domnule ministru,
Vă întreb cât se poate de tranșant: care este, de fapt, viitorul pe care îl pregătiți pentru școală? Ce doriți să faceți din ea? Renunțați la menirea ei fundamentală? Să fie oare doar un instrument de conformare și înregimentare, ideologic, lipsit de substanță și spirit critic?
Educația nu poate fi sacrificată pe altarul unor experimente.
Viitorul acestei țări depinde de o școală puternică, de copii care învață, de profesori respectați și de o viziune clară pentru generațiile care vin. Să nu uităm acest lucru!
Decizia de a elimina ora de istorie și geografie din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a pentru elevii de la uman, real și tehnologic nu este doar o schimbare administrativă, ci este un derapaj periculos, un atac direct asupra principiilor și valorilor care ar trebui să stea la temelia învățământului românesc.
Dacă mesajul Ministerului Educației este că istoria trebuie marginalizată, atunci nu putem să nu ne întrebăm: în slujba cui lucrează această viziune, cui folosește o generație lipsită de rădăcini, de memorie, de conștiința propriei identități?
Nu sunt doar îngrijorările noastre; însuși președintele Academiei Române a tras un semnal de alarmă, calificând această decizie drept un atac frontal asupra esenței românismului. Să vă fie clar, nu vorbim despre o simplă restructurare a curriculumului; vorbim despre o amputare deliberată a memoriei colective, despre tăierea punților care leagă trecutul nostru de viitor. Ce rămâne în loc? Istoria, odinioară coloană vertebrală a învățământului umanist, este acum sfărâmată, diluată.
Ne întrebăm, domnule ministru: cui servește o școală fără memorie? Cine are de câștigat dintr-o generație care nu-și mai cunoaște trecutul? Pentru că un popor fără istorie este un popor vulnerabil, ușor de manipulat, de deturnat, de rupt de sine însuși – și noi nu putem accepta asta. Așa-zisa „reformă” a ministrului Daniel David nu marginalizează doar istoria și geografia, ci lovește și în limba latină, temelia limbii noastre și a civilizației occidentale. De ce este tratată cu dispreț de cei care pretind că modernizează educația?
Pentru că acest demers nu se sprijină pe cunoaștere, ci pe ignoranță, pe o falsă erudiție, care sacrifică identitatea în numele unor experimente sterile.
Domnule ministru,
Ce fel de școală construiți dacă eliminați tocmai reperele esențiale ale culturii noastre? O școală fără memorie și fără rădăcini nu educă, ci condamnă generațiile la ignoranță și asta nu putem accepta.
Suplimentați cu un minut, vă rog.
Trecem la întrebări punctuale pentru domnul ministru.
Pentru că domnul ministru ne vorbea despre cele trei Românii, una tradițională, una antisistem și una euroatlantică, vă întreb, domnule ministru: această clasificare arbitrară presupune că cele două Românii, cum le spuneți, România tradițională și România antisistem, trebuie eliminate sau reeducate, aduse forțat sub același stindard al globalismului?
În ceea ce privește aceste competențe sau componente ale absolventului ideal, față de ceea ce ați declarat, aș vrea să vă întreb: în opinia dumneavoastră, valori precum credința, atașamentul față de națiune, solidaritatea, construcția identitară unde se regăsesc în componentele absolventului ideal?
Care sunt competențele-cheie promovate și validate? Dacă familia, comunitatea sau biserica fac parte din sec...
## **Domnul Mircea Abrudean:**
Mulțumesc, doamna senator.
Veți mai avea 3 minute după intervenția domnului ministru David, pentru lămuriri suplimentare.
Îl invit la tribună pe domnul ministru Daniel David. Aveți cuvântul.
Aveți la dispoziție 5 minute. ## **Domnul Daniel-Ovidiu David** _– ministrul educației_
## _și cercetării_ **:**
## Bună dimineața!
## Bună dimineața tuturor!
Mă bucur că ați inițiat această dezbatere, pentru că eu cred că oamenii inteligenți ajung la concluzii proaste dacă pornesc de la premise proaste. Dar tot oamenii inteligenți ajung la concluzii bune dacă pornesc de la premise bune.
Și, atunci, ceea ce vreau să vă spun, lucrurile...
Eu vreau să vă spun... Eu vreau să vă spun că, unu, și vă rog să se noteze acest lucru, acest ministru și acest ordin de ministru vor fi cele care vor readuce elementele de cultură națională după 20 de ani în școală, pentru că, poate că nu știți, dar istoria românilor sau a României, geografia României, gramatica limbii române nu există la nivel de liceu.
Deci vă rog să notăm acest lucru, fiindcă este un lucru foarte important. În acest moment, ce am spus și vă spun foarte sincer, de aceea vreau să avem această dezbatere rațională, modelul pe care noi îl avem în acest moment în liceu este un model care de 20 de ani nu produce rezultate bune.
Nivelul de analfabetism funcțional este prea mare. Intră copii creativi, inteligenți și ies oameni cu un nivel prea mare de analfabetism funcțional și, atunci, este important să facem această schimbare...
Vă rog să păstrăm un ton decent al dezbaterii.
## **Domnul Daniel-Ovidiu David:**
Modelul pe care îl avem acuma, vă spun sincer, modelul pe care îl avem acuma este un model care nu mai poate continua.
Vorbiți... Vorbim de istoria României... Am spus foarte clar, nu există număr limită de ore, dar vreau să reapară istoria României și să nu vorbim despre istoria României în teme de câteva unități de învățare, puține în clasa a IX-a, puține în clasa a X-a, puține în clasa a XI-a, puține în clasa a XII-a, astfel încât copiii când învață în clasa a XI-a uită ce au învățat în clasa a IX-a. Deci, scurt spus, premisele de la care pornim sunt premise proaste, modelul nu funcționează. Am propus un alt model; am discutat inclusiv cu cei din Academia Română și le-am spus că am nevoie de un alt model, nu acest model
, iar modelul nou aduce în discuție aceste lucruri pe care vi le-am spus eu. Asta se întâmplă.
Vă rog, domnilor senatori. O să aveți cuvântul imediat după ce termină domnul ministru.
Vă rog, domnule senator Peia, să luați loc. Mulțumesc.
## Biserica.
Ați pomenit de biserică. Mi se pare paradoxal că trebuie să fiu, în același timp, și criticat că am păstrat religia și, în același timp, religia este prezentă în trunchiul comun din
clasa a IX-a până în clasa a XII-a, un lucru foarte important, lucru pentru care alții au avut reacții critice.
Deci de ce vă spun aceste lucruri? Fiindcă oamenii inteligenți care pornesc de la premise corecte nu pot ajunge decât la concluzia pe care am spus-o eu: după 20 de ani, prin această reformă, o să reavem, o să avem din nou istoria românilor, geografia românilor, gramatica limbii române și religia rămase în trunchiul comun.
Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Abrudean:**
Mulțumesc, domnule ministru.
Grupul parlamentar al AUR, dacă dorește lămuriri suplimentare sau mai are de adăugat ceva?
Mai aveți 3 minute la dispoziție.
Vă rog, domnule senator Peiu.
Domnule președinte, Domnule ministru,
Stimate colege, Stimați colegi,
Câteva lămuriri suplimentare. Prima, la care eu țin foarte mult, cred că și presa, și toată lumea, și noi greșim dacă discriminăm și vorbim numai despre propunerea de a scoate istoria și geografia din acel trunchi comun, dar nu ne referim și la cealaltă propunere, de a rupe matematica de fizică, chimie și biologie. Nu există rațiune pentru a face doar matematică, deși cealaltă decizie mi se pare la fel de important de discutat.
Acum, întrebări punctuale.
De ce avem în continuare o legătură a finanțării cu învățământul superior, exclusiv bazată pe numărul de studenți?
A doua întrebare: de ce discriminăm școlile de stat față de cele private din zonele defavorizate?
A treia: de ce nu am putea avea o autoritate pentru cercetare-dezvoltare și de ce mutăm institutele de cercetaredezvoltare în subordinea unor universități?
De ce nu am putea redeschide finanțarea pe programul nuclear?
De ce nu am putea redeschide finanțările UEFISCDI? Și, în fine, ultima: când se vor face... când se va face reorganizarea inspectoratelor școlare?
Mulțumesc.
Vă rog, domnule senator Chelaru.
## **Domnul Mircia Chelaru:**
## Mulțumesc.
Încerc să galopez în minutul acesta, adresându-mă domnului ministru cu o sugestie, care poate fi transformată în întrebare.
Este o enormă falie între concepte și față de Constituție; într-un singur loc, la art. 29, se scrie despre educație, restul este învățământ.
Proiectarea produsului final, domnule președinte... Sunt unul din cei care au participat la Legea nr. 1/1994. Problema fundamentală este cum proiectăm produsul final, ce încărcăm în el, pentru a fi util societății. Asta o face învățământul.
Ce încărcăm în această ființă, născută în România, pentru a fi român?
Dacă în Franța sistemul educațional scoate francezi, în Germania scoate nemți, sistemul educațional din România de ce nu scoate români și scoate orice? Om universal, mai puțin cel care își regăsește cu mândrie, cu ardoare, existența și identitatea în ceea ce a fost, este și trebuie să fie; asta este problema.
Haideți să facem din școala românească o fabrică de români!
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Continuăm dezbaterile cu intervențiile grupurilor parlamentare și ale senatorilor neafiliați.
Are cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al PSD. Nu.
Are cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al PNL. Nu sunt luări de cuvânt.
Vă rog, reprezentantul Grupului parlamentar al USR.
## **Doamna Elena-Adelina Dobra:**
Domnule ministru,
Bine ați venit la această dezbatere în Parlament și ne dorim să păstrați cât mai mult acest obicei, ocolit obsesiv de predecesorii dumneavoastră!
Pe această cale, vreau să vă mulțumesc și pentru deschiderea de a participa astăzi la primul eveniment pe care îl organizăm sub egida Comisiei pentru învățământ, știință și educație și inovare din Senatul României, „Gândirea critică, componentă în combaterea dezinformării”.
Ne bucurăm pentru deschidere și participare.
Sistemul de educație prezintă foarte multe probleme, le-ați menționat: avem analfabetism funcțional, rată ridicată de abandon școlar; de asemenea, avem foarte mari probleme inclusiv pe partea de salarizare a profesorilor.
Aveți multe schimbări de făcut și dumneavoastră în minister și știm că trebuie să începeți de acolo și reforma în educație nu trebuie să mai fie făcută pe bucăți, bucățele. Trebuie să avem curajul de a începe schimbări autentice și lipsește, în primul rând, acest curaj în instituția pe care o conduceți. Este important să încercați să eliminați oamenii care sunt puși acolo politic și care împiedică reformele. De aceea am ajuns abia în 2025 cu discuția despre planurilecadru. Sunt deja generații care au suferit, sunt sute de mii de elevi, acum adulți, care au trecut printr-o școală improvizată. Acesta este sentimentul pe care îl are oricine se uită la educația din România: improvizație.
Le-am oferit tinerilor picioare de lut într-o lume nouă, într-o lume care se mișcă foarte repede, cu cinci viteze mai rapid decât tot ceea ce le oferim noi. USR salută descentralizarea și flexibilitatea; este drumul corect, pe care dumneavoastră pare că l-ați început.
Suplimentați cu un minut, vă rog.
Pentru ca reformele să funcționeze, aveți nevoie să convingeți partidele de la guvernare că e nevoie de finanțare, că e nevoie de salarii mai bune pentru debutanți și că e nevoie să oprim abandonul școlar.
Domnule ministru,
Mesajul nostru, al USR, este acesta: este bine că ați ales să rezolvați o restanță rușinoasă a Ministerului Educației, planurile-cadru, dar reforma pe ici, pe colo, doar în anumite părți, nu va funcționa.
Vă cerem să nu mai girați improvizații și să eliminați decizia politică din educație. Mulțumesc.
Mulțumesc, doamna senator.
Are cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al SOS România.
## **Domnul Ninel Peia:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Constat cu stupoare că domnul ministru al educației, Daniel David, a venit în Parlamentul României ca în prima frază să jignească senatorii aleși.
Constat cu stupoare că nu promovează decât direcțiile multiculturaliștilor progresiști, de tip neobolșevic, care doresc un sistem educațional putred, menit să producă sclavi moderni, și nu lideri.
Constat cu stupoare că România se zbate încă într-o mlaștină educațională, din care nimeni nu vrea cu adevărat să o scoată.
Domnule ministru David, se pare că jucați același teatru ieftin, promiteți reforme, dar aplicați în esență același sistem putred, care servește perfect intereselor progresiștilor globaliști. Rezultatul, domnule ministru: generații întregi de tineri transformați în muncitori obedienți pentru multinaționale și birocrația statului. În loc să fie educați, domnule ministru, să devină lideri, inovatori, oameni care gândesc pe cont propriu, actualul sistem de învățământ nu este gândit să încurajeze excelența sau să formeze caractere puternice care să insufle spirit antreprenorial, ci este un mecanism de dresaj în masă, domnule ministru, la care sunteți părtaș, care pedepsește gândirea critică și răsplătește conformismul.
Cadrele didactice care încearcă să schimbe ceva, domnule ministru, sunt descurajate, sufocate de programe școlare anacronice și de un minister care impune direcții dictate de ONG-uri progresiste și agenții internaționale. Școala românească nu pregătește tineri pentru viață, nu le oferă unelte pentru a deveni independenți financiar și nu le insuflă încredere în propriile forțe, în schimb, dumneavoastră, domnule ministru, îi transformați în executanți perfecți, fără inițiativă și fără voce. Deci multinaționalele, sistemul birocratic și rețelele de influență globalistă doresc o Românie plină de oameni cu capul plecat, care nu își pun întrebări și nu îndrăznesc să conteste regulile impuse de autorități.
Mulțumesc, domnule senator.
De la Grupul parlamentar al UDMR dacă există luări de cuvânt?
Nu există.
Grupul parlamentar al POT, vă rog.
Nu există luări de cuvânt.
Mai suplimentăm Grupului parlamentar al AUR.
Domnul senator, apoi doamna senator de la USR și neafiliați, sigur că da. Nicio problemă!
Vă rog, de la AUR, mai aveți 30 de secunde.
## **Domnul Andrei-Emil Dîrlău:**
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,
Conform legii, s-a desființat Ministerul Cercetării. Trebuie reînființată; trebuie înființată autoritatea pentru cercetaredezvoltare. Până când se înființează autoritatea, oamenii din cercetare nu-și primesc salariile, nu se poate finanța programul-nucleu. Suntem în februarie, la sfârșit de februarie; oamenii pleacă din sistem pentru că nu-și primesc salariile, nu au buget, nici măcar 1/12 din bugetul anului trecut...
## **Domnul Mircea Abrudean:**
Mai lăsați, vă rog, 20 de secunde.
Studenții de la Facultatea de Litere, Limbi Străine au cursurile într-o fostă morgă – vă repet, într-un subsol, într-o fostă morgă neîncălzită –, stau cu hainele pe ei; ca să înțelegeți cât de rău am ajuns ca structură de învățământ.
Au... Aceiași elevi... Aceiași studenți fac câte trei cursuri, de la 8:00 dimineața până la... sau de la 10:00 dimineața până la 20:00 seara, 10 ore, mai mult decât la uzină, în trei clădiri diferite, în trei clădiri diferite...
Suplimentați cu un minut, vă rog.
Profesorii nu mai sunt acei dascăli pe care ni-i doream noi; au devenit niște agresori care umilesc elevii noștri, îi batjocoresc și se consideră șefii lor. Elevii trebuie să fie prioritatea noastră principală, nu miniștrii, nu inspectorii și nici măcar profesorii noștri.
Elevii români sunt copiii noștri, domnule ministru, și, mai mult de atât, sunt viitorul României. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
De la USR, vă rog. Mai aveți 30 de secunde, timpul suplimentar deja, apoi neafiliați.
Mulțumesc, domnule președinte.
Foarte scurt și, după toate aceste discursuri, vreau să subliniez un lucru: dezbaterea despre planurile-cadru trebuie să fie foarte echilibrată și să pornească de la un singur obiectiv, beneficiarul; restul sunt de multe ori niște inflamări inutile, care, de fapt, de 10-15 ani de zile, țin blocate planurile-cadru într-o structură învechită.
Haideți să avem o dezbatere de bună-credință, constructivă, în care să ajungem la decizii pe planurile-cadru și la implementarea lor în învățământ, nu să mai amânăm încă 10 ani o decizie!
Mulțumesc mult.
## **Domnul Andrei-Emil Dîrlău:**
Când redeschideți finanțările pe UEFISCDI?
Sunteți de acord cu suplimentarea listei de proiecte finanțate prin competițiile PE, PCE, PED, PTE? E cea mai rapidă metodă de a injecta bani în sistemul de cercetare. O durată de finanțare e foarte mare pentru o nouă competiție...
## Vă mulțumesc.
De la SOS România, vă rog, mai aveți 40 de secunde.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,
Ca să înțelegeți cât de mult a eșuat „România Educată”, o să vă dau câteva cifre, câteva date foarte importante.
Vă mulțumesc.
Vă rog, senatorii neafiliați.
Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate domnule ministru,
Două probleme am să aduc în discuție; sunt niște probleme deosebit de grave, în toate școlile, liceele și universitățile din România.
Primul lucru: ce facem cu consumul de droguri în școli, licee și universități? Și vă rog frumos să îmi răspundeți, pentru că trebuie să avem o dezbatere aici.
Și al doilea lucru, foarte important: ce facem cu disciplina sportivă? Atunci când avem evenimente sportive, indiferent că suntem deputați, senatori sau din orice ramură a societății, ne dăm cu pumnul în piept, ne ducem pe stadioane, facem gălăgie, ne mândrim cu țara noastră, cu România, dar, când vine vorba de disciplina sportivă, niciun coleg senator din această încăpere și niciun deputat nu face nimic.
Ce aveți de gând să faceți dumneavoastră, stimate...?
Vă rog, suplimentați cu 30 de secunde!
Ce aveți de gând să faceți dumneavoastră, stimate domnule ministru, pentru disciplina sportivă? Tot așa, aș vrea să avem o dezbatere.
Vă mulțumesc frumos.
Vă mulțumesc, stimați colegi.
În încheiere, are cuvântul domnul ministru Daniel David, ministrul educației și cercetării, pentru a răspunde aspectelor reliefate în intervențiile grupurilor parlamentare.
Vă rog, domnule ministru. Aveți 5 minute.
## **Domnul Daniel-Ovidiu David:**
## Bună ziua din nou!
Vă mulțumesc pentru comentarii și pentru întrebările ridicate.
Dacă sunteți de acord, voi începe de la sfârșit, fiindcă le-am notat în acest fel.
Consumul de droguri.
Vă propun să avem o dezbatere separată. Vă spun ce am făcut până în acest moment. Suntem în discuții cu Ministerul de Interne.
În primul rând, acțiunea trebuie să fie foarte dură acolo. Așa cum am scos fast-foodurile din jurul școlilor, trebuie să scoatem și dealerii din jurul școlilor. În același timp facem, facem antrena... facem pregătire cu profesorii, pentru a fi capabili să detecteze primele semne ale consumului de droguri; în același timp, facem același lucru cu părinții și cu Ministerul Sănătății; este un lucru foarte important, după ce ai văzut că încep să apară astfel de probleme. Noi nu avem încă servicii bazate pe dovezi și nu avem acces, copiii n-au acces la astfel de servicii și trebuie să operaționalizăm astfel de servicii.
Deci cam asta este ceea ce am început să facem în acest moment și vin cu plăcere, dacă doriți să avem o temă specifică, dedicată consumului de droguri.
Sportul.
Sportul rămâne în trunchiul comun obligatoriu pentru toți, de la matematică-informatică până la ospătar și coregrafie, ca să spun așa; este drept, o oră, dar, în același timp, ce putem face în curriculumul la dispoziția școlii, în oferta pe care o face ministerul: să introducem în această ofertă, pe care elevii o pot alege după aceea sau nu, sporturi de echipă și pot să fie mai multe ore, care vin peste numărul pe care l-am menționat anterior, adică acela de o oră.
Vă rog, suplimentați cu două minute.
## **Domnul Daniel-Ovidiu David:**
După ce avem materiile, vine întrebarea ce punem în acele programe și acolo va fi un lucru fundamental; ce manuale avem pe baza acelor programe, fiindcă manualele nu sunt atractive; și cum ne învățăm profesorii să aibă metode moderne de predare, astfel încât copiii să nu se plictisească în ziua de astăzi la școală.
## Autoritate, inspectorate.
Au fost două întrebări legate de inspectorate. Știți că articolul din lege a fost prorogat până-n toamnă; aici va trebui să discutăm, dacă doriți. Până la urmă, legea a fost aprobată tot de Parlament și va trebui să discutăm dacă dorim să mai prorogăm acel articol, astfel încât să funcționăm în structura actuală, sau să venim cu adevărat cu o reorganizare a inspectoratelor.
Vă spuneam că în luna mai, după ce voi termina diagnosticul sistemului de educație și cercetare, pe care am să-l prezint și vin cu plăcere să-l discut și-n comisiile de specialitate, dacă trebuie, și-n plen, voi avea cele 10-12 politici publice pe care le voi propune, printre care avem și această politică legată de inspectorate. Să ne hotărâm ce vrem, că pe de o parte facem legi în care spunem că vrem să le reorganizăm, după aceea le prorogăm; când o prorogăm, unii spun că prorogarea e foarte bună și nu trebuie să le schimbăm ca arhitectură, ci doar în funcționarea lor; este o dezbatere pe care vă propun să o avem în luna mai.
Cred că am acoperit cele mai multe întrebări, așa cum mi le-am notat eu.
Școli de stat _versus_ private – era o întrebare.
M-am întâlnit cu președintele școlii... asociației școlilor private chiar ieri, cu care am discutat diverse lucruri, apropo de tema majoră pe care am abordat-o și astăzi, istoria României și geografia României, în care a apărut și această idee: să ducem un element de cultură națională și în școlile internaționale, fiindcă în acest moment nu există.
Vă rog să-i permiteți domnului ministru să încheie intervenția, dacă sunteți de acord.
Închei.
Două, două idei principale.
Cum cred că trebuie să arate absolventul de liceu?
Am spus-o foarte clar și în lansarea planurilor-cadru. Bun specialist, bun cetățean, care pentru mine înseamnă un român protector al democrației și, în același timp, un om echilibrat și mulțumit de propria viață. Așa cred că trebuie să arate un absolvent de liceu.
Și, încă o dată spun, în încheiere, mă bucur că problematizați aceste lucruri, dar vă rog să vă amintiți și să rămână scris acest lucru. N-a fost o jignire; a fost, dimpotrivă, un element de apreciere că oamenii inteligenți, de pe premise corecte, ajung la concluzii corecte.
Prin aceste planuri-cadru, prin aceste planuri-cadru, după 20 de ani, cultura națională este readusă în școală prin disciplinele: gramatică, istoria românilor și geografia românilor.
Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Abrudean:**
Vă mulțumesc, domnule ministru.
Vă mulțumesc, stimați colegi, pentru dezbateri, pentru intervențiile pe care le-ați avut și pentru tonul corect și adecvat al discuțiilor.
Am finalizat intervențiile în cadrul dezbaterilor politice de astăzi.
Mulțumim pentru participare, domnule ministru.
Și vă propun să luăm o pauză de 10 minute și să continuăm lucrările începând cu ora 12:00. Vă mulțumesc.
## Stimați colegi,
Continuăm lucrările și trecem la secțiunea următoare a ordinii de zi.
La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român (L33/2025).
Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de admitere, cu amendamente respinse, a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.
- Senatul este Camera decizională.
Vă rog, domnule Fenechiu, pe procedură.
Domnul Fenechiu, apoi domnul Vela.
Pe procedură, dacă mai sunt intervenții, vă rog să le anunțați.
## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Voiam să vă rog să supuneți la vot – plenul de miercuri, de regulă, e plen de ordinare –, să supuneți la vot să putem astăzi vota și o lege organică, în raport cu importanța acestei legi pentru politica de securitate a României. Deci să supuneți la vot ca în plenul de astăzi să putem vota și legile organice.
Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Abrudean:**
Vă
Vot · approved
Ora Guvernului – dezbateri politice cu participarea ministrului educației și cercetării, domnul Daniel-Ovidiu David, la solicitarea Grupului parlamentar al AUR
Vă rog să votați.
Avem un senator fără cartelă: doamna senator Pauliuc.
- Mai sunt și alți colegi care n-au cartele?
- Am luat votul doamnei senator Pauliuc.
- Vot pentru, doamna Pauliuc, da? Am reținut bine. 68 de voturi pentru, 40 împotrivă. Propunerea a fost adoptată.
Vă rog, pe procedură, următoarea intervenție.
Domnul senator Vela, apoi doamna senator, în ordinea înscrierii la cuvânt.
Gheorghe Vela
#34889## **Domnul Gheorghe Vela:**
Vă salut, domnule președinte! Considerațiile mele pentru toți colegii!
Am însă o problemă: înainte de a vota ordinea de zi, și mai ales când se cere cuvântul pe procedură, aveam o replică la domnul Fenechiu. Avem voci în țară, de la cetățeni, dar și de la membri ai partidului, care spuneau așa: să se scoată de pe ordinea de zi cele două proiecte de lege și să se reintroducă în dezbatere publică, nu doar parlamentară.
Gheorghe Vela
#35363Publică! Ca cetățenii să fie chemați la Ministerul Apărării și să-și spună un punct de vedere, chiar fără politicieni. Sunt avocați care sunt specialiști în probleme de securitate și multe altele. De ce nu se respectă Regulamentul Senatului? De ce trecem întotdeauna...? De când doar o singură părere este luată în considerare și ceilalți nu suntem senatori egali, chiar dacă unii sunt lideri de grup?
Asta am vrut să vă spun, deci pe problema aceasta trebuia...
Sunt voci... Eu sunt purtătorul de cuvânt, _vox populi_ , al unei părți din populație, care spune așa: dezbatere publică pe ambele proiecte de lege și reîntoarcerea la cetățeni, ca să discute problema asta.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, pe procedură, doamna senator.
Cerva Cosmina, vicelider SOS România.
Pentru legea L33/2025, vă solicit restituirea la comisie a raportului întocmit de Comisia pentru apărare, având în vedere trei aspecte.
Cer restituirea, în temeiul art. 18 alin. (1) din regulament, pentru următoarele motive:
1. În raport cu art. 74 alin. (1) și art. 74 alin. (3), avem, o dată, așa: lipsa comisiilor sesizate pentru aviz. În momentul în care s-a întocmit raportul comisiei, s-a dezbătut acest proiect legislativ, de la comisie lipseau cele două avize: avizul Comisiei juridice și avizul Comisiei de buget. Atenție, comisii care erau în termen să depună avizele la Comisia pentru apărare. Din păcate, doamna președintă, pe repede înainte, a înțeles să întocmească acest raport fără să aștepte avizul celor două comisii. Nu înțeleg de ce mai trebuie sesizate comisiile, dacă tot facem rapoarte fără să ținem cont de avizele comisiilor.
· Dezbatere proiect de lege · respins
114 de discursuri
Mulțumesc, doamna senator. Vă rog, domnule senator Peiu.
## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**
Voi fi foarte scurt și voi face și un anunț.
Am fost înștiințați despre această ordine de zi de către coaliția majoritară cu 10 minute înainte de începerea ședinței programate pentru ora Guvernului. Ieri am fost anunțați de un plen comun pentru citirea moțiunii de cenzură cu o jumătate de oră înainte de acel plen.
Vreau să vă spun că, începând cu ziua de azi și cu această ședință, noi nu vom mai participa la dezbateri atâta timp cât nu aveți decența să respectați o regulă minimă de programare a dezbaterilor cu câteva zile înainte. Știați de acest proiect de lege de 2 ani și v-ați făcut că nu există, că sunteți aceeași coaliție ca și până acum. Deci noi nu vom participa la dezbatere dacă nu acceptați să retrimiteți proiectul și să avem o dezbatere normală. Și nu vom mai accepta în niciun alt caz chestiunea asta, că anunțăm cu 10 minute înainte. Este inacceptabil! Ce, suntem la grădiniță?!
## **Domnul Mircea Abrudean:**
Mulțumesc, domnule senator.
Referitor la ordinea de zi, aceasta a fost modificată în ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, conform regulamentului. De asemenea, înțeleg că nu există încălcări ale regulamentului în ceea ce privește desfășurarea ședinței Comisiei de apărare, ordine publică, motiv pentru care vă
Vot · Respins
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român (L33/2025)
Vă rog să solicitați intervenție.
Doamna senator Cerva.
Domnule senator Vela, vă rog.
Domnule senator Blaga, vă rog să luați loc la conducerea ședinței plenului.
Gheorghe Vela
#41263## **Domnul Gheorghe Vela:**
## Domnule președinte,
## Dragi colegi,
Acum câteva zile ne făcea USR-ul cu ou și cu oțet, că noi, cei de la POT, și SOS-ul și AUR-ul am votat împotriva siguranței naționale a României. Bla, bla, bla, bla, bla, bla; manipulare ieftină. Pentru că nu s-a spus tot adevărul. S-a omis să se spună un lucru foarte important.
Cu adevărat, la început s-a vrut și de către POT să votăm aceste două proiecte de lege. Problema este următoarea. La pachet cu cele bune, ne vin rele: una caldă – una rece, una dulce – una acră, și anume ceea ce nu s-a spus și s-a mințit sau cu tăcere s-a...
Domnule Vela, vă rog să păstrați un ton decent, că vă aud colegii foarte bine...
Gheorghe Vela
#42027M-am depărtat.
...microfoanele funcționează.
Gheorghe Vela
#42136## **Domnul Gheorghe Vela:**
## Dragilor,
Ce nu s-a spus? Se cedează... Există posibilitatea cedării comenzii militare către comandanți străini. Dacă fac greșeli...
Gheorghe Vela
#42330dacă fac greșeli, nu răspund pe teritoriul României. Mircea cel Bătrân, când a luptat la Kosovo Polje cu aliații, nu a cedat comanda armatei; a luptat împreună cu ceilalți, dar ca suveran și ca comandant al armatei sale. Prima problemă.
Ni se spune că noi nu avem grijă, că cad dronele. Cine a împiedicat armata română...? Nu mă bruiați! Cine a împiedicat armata română să apere până acum teritoriul?
Domnule Vela, vă rog, tonul să fie adecvat sălii.
Gheorghe Vela
#42817## **Domnul Gheorghe Vela:**
Într-un cuvânt, există capcane, nu s-a spus adevărul, se poate... Există riscul cedării și nu avem control parlamentar.
Noi nu mai avem control parlamentar asupra acțiunilor comandanților străini și ale celorlalți. Devenim o simplă anexă a Guvernului, un singur vagon tras după o locomotivă și suntem cu numele „senatori”.
Ne-au trimis oamenii să avem grijă de România, nu s-o punem la riscuri. Unul dintre riscuri este acesta: să dăm comanda țării și comanda armatei pe mâna unor oameni care habar n-au ce înseamnă patriotismul și iubirea de patrie, sub falsa și mascata, ca să spun așa, argumentare că de fapt avem grijă de...
## **Domnul Mircea Abrudean:**
Domnule Vela, sunt de acord să vă suplimentez timpul...
Nu mai e nevoie.
Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule senator Catană.
## **Domnul Claudiu-Daniel Catana:**
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Un mesaj către antevorbitorul meu și către colegii senatori din opoziție care manipulează, dezinformează: mințiți – și mințiți urât! – și vă folosiți de poporul român prin minciuni și manipulări.
Vreau să clarificăm câteva aspecte clare, pentru că sunt și membru în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
România nu își cedează suveranitatea. Armata română rămâne sub comanda statului român, așa cum prevede art. 118 din Constituția României. Transferul de autoritate, în schimb...
, este un mecanism standard utilizat în toate statele NATO pentru coordonarea eficientă a operațiunilor comune. Transferul de autoritate nu înseamnă cedarea comenzii generale a armatei române, ci delegarea temporară a anumitor unități pentru misiuni specifice, atenție!, sub mandat reglementat, ceea ce s-a întâmplat. Pentru că România, la rândul ei, sub comanda NATO, a preluat comanda unor trupe aliate în teatre de operațiuni internaționale, fără ca acest lucru să afecteze suveranitatea altor state.
România nu devine un teritoriu militarizat și nu se pregătește de război, dragi colegi. Așa că nu mai mințiți cetățenii. Legile...
legile... Legea L33 vizează modul și felul în care se pot desfășura misiuni militare, pe timp de pace, în scop de protecție și prevenție, permițând, practic, Armatei Române să acționeze și să intervină, pe timp de pace, în situații urgente.
Mai departe de asta, legea nu prevede și nu permite folosirea armatei împotriva populației. Încă o dată, nu mai mințiți! Regulile de angajare a forțelor armate sunt clar definite și conforme cu legislația...
Vă rog, suplimentați cu un minut.
## **Domnul Claudiu-Daniel Catana:**
...cu legislația națională și internațională. Deci nu există așa ceva. Utilizarea armamentului este strict reglementată și nu permite abuzuri, conform legilor în vigoare și conform Constituției. Iar acest proiect de lege nu încalcă în niciun fel Constituția României: nici art. 16 alin. (3), care este extrem de clar, și, de asemenea, nici art. 118 alin. (1), care prevede că armata română este subordonată exclusiv poporului – rămâne în vigoare și nu este afectat de această prevedere.
În concluzie, cine se opune acestor legi subminează capacitatea de apărare a României într-un context regional tensionat, în care România se află la granița unui conflict activ. Este esențial să avem un cadru legislativ care să permită o reacție rapidă și eficientă, pentru că în momentul de față avem un vid legislativ, dragi colegi. Deci cei care votează împotriva acestor proiecte transmit un semnal periculos, pentru că România trebuie să fie apărată în continuare.
Deci apelul meu către dumneavoastră, colegi senatori, este să susțineți acest proiect de...
Vă mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Cerva, vă rog.
Pe dezbateri, eu aș vrea să susțin proiectul, amendamentul depus la comisie, pentru că este prins în raport, dar nemotivat, și o să cer, pe procedură, vot separat pentru amendamente.
Am să cer în replică... Am să dau o scurtă replică colegului antevorbitor.
Doamna senator,
Pe procedura simplificată pe care funcționăm nu puteți susține un amendament respins.
Vă rog să continuăm cu dezbaterea.
## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**
Tocmai pentru că a fost prins în raport, pe procedură pot să-l susțin și pot să cer și vot separat pe amendament.
Tocmai pentru faptul că, v-am spus, raportul nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 73... art. 74 alin. (3)...
Am supus la vot acea solicitare a dumneavoastră, care a fost respinsă.
Vă rog să continuați în timpul alocat dezbaterii și vedem la final.
## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**
## Bun, pe dezbateri.
Partidul SOS România n-a susținut să respingem în totalitate aceste proiecte. Partidul SOS România a ținut cont de felul cum s-a proiectat în societatea civilă... s-au proiectat aceste două proiecte și a venit cu câteva amendamente, care nu fac decât să adauge un minimum de siguranță cetățenilor că, în cazul în care vor fi adoptate aceste două legi, societatea civilă nu va avea de suferit.
Dacă dumneavoastră erați într-adevăr reprezentanți ai poporului, foarte conștiincioși și aplicați către votanții ale
căror voturi le-ați cerut și le-ați primit, nu puneați pe repede înainte această procedură, nu o lăsați să intre, până când ultimul cetățean nu era asigurat că nu se va întâmpla absolut nimic dacă aceste două proiecte vor trece. Nu vă înțeleg, n-am înțeles de la început și cred că nu o să vă înțeleg până o să plec din acest Senat...
Suplimentați cu un minut, vă rog.
## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**
...de ce vă grăbiți, când vedeți că din partea societății civile există interes.
De ce vă grăbiți, dacă vedeți că e revoltă, dacă vedeți că sunt semne de întrebare, de ce vă grăbiți cu o procedură? Ce se întâmpla cu aceste două proiecte dacă mai stăteau o săptămână aici, dacă făceam dezbateri cu adevărat?
Să știți că acel amendament respins nu avea decât o minimă adăugare. Ea consta în faptul că regulile „nu pot să afecteze drepturile și libertățile cetățenilor României sau să prevadă folosirea forțelor armate împotriva cetățenilor români”. Asta era singura modificare, care asigura o garanție cetățenilor, societății civile, că nu se întâmplă nimic cu ei. Dar nu vreți să auziți. Nu vreți să auziți de amendamente, nu vreți să auziți de dezbateri.
Foarte bine. Dacă ăsta e Senatul României, încă o dată vă spun, mie îmi este rușine că sunt senator!
Mulțumesc. Domnule senator Ghinea, vă rog.
„Care e graba?”, întreabă POT. „De ce vă grăbiți?”
Din sală
#49771SOS!
## **Domnul Cristian Ghinea:**
Nu, POT a întrebat mai devreme, domnul Vela. Aveți o voce inconfundabilă; nu vă puteam greși. Dar e drept că și SOS a zis „De ce vă grăbiți?” mai devreme.
Vă place istoria. Ați spus mai devreme că ați învățat la școală. Haideți să facem o mică incursiune în istorie!
În 1924, la Tatarbunar, o bandă de rebeli bolșevici au atacat statul român.
Știți câți morți au fost acolo?
Domnule Vela, plecați tocmai acum?
Știți câți? 3.000 de morți. Armata română a arestat 1.600 de infiltrați bolșevici.
Legătura este următoarea. În 2014, niște omuleți verzi, fără uniformă oficială și fără declarație de război, au invadat Crimeea și au furat-o în favoarea Rusiei. Acei omuleți vezi au fost recunoscuți de către Vladimir Putin, în mod oficial apoi, ca făcând parte din armata rusă. Repet, invazie fără declarație de război și fără stare de urgență și tot ce înseamnă mecanismele legale.
Știți de câte ori...?
Da, pare că-i iubiți, domnule Vela. Știți de câte ori au invadat rușii teritoriile românești în ultimii 250 de ani?
Vă spun eu: de 10 ori. Este o banalitate la scara istoriei. Asta este realitatea.
Am întrebat ieri în Comisia de apărare a Senatului ce se întâmplă dacă mâine... dacă mâine ne trezim cu 1.600 de omuleți verzi în Delta Dunării. Știți ce mi s-a răspuns? Cei care n-ați fost acolo.
Domnul Eduard Bachide, secretar de stat la Ministerul Apărării...
Domnule Corlățean, cred că aveți oameni mai de Doamne-ajută...
Suplimentați cu un minut, vă rog.
## **Domnul Cristian Ghinea:**
...Bachide a spus... a spus: „Îi ia poliția.” Serios! Doamne ferește! Da? „Îi ia poliția.”
Astea sunt instrumentele legale pe care le are statul român la dispoziție astăzi, dacă ne trezim cu omuleți verzi în Delta Dunării. Ne așteptăm să îi ia poliția, domnule Vela.
Ba este foarte adevărat!
L-am întrebat pe domnul general Gheorghiță, șef al Statului Major, care a salvat onoarea Armatei Române, ieri, în comisia de la Senat, și a recunoscut. A spus: „Nu avem cadru legal să intervenim.”
Asta este situația în prezent dacă ne trezim cu forțe rusești infiltrate pe teritoriul – suveran, domnule Vela – al României. Nu avem metode de a contracara, doar să trimitem milițieni după ei, ca să fie foarte clar.
De ce vă deranjează?
## **Domnul Mircea Abrudean:**
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, stimați colegi.
Vă rog să vă limitați la a vorbi la microfon.
Mulțumesc.
Domnule senator Fenechiu, vă rog.
Domnule Vela, vă rog să nu mai țipați în sala de plen a Senatului.
## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Când Rusia dă un ordin – „Blocați tot ce face statul român!”, există, din păcate, oameni care asta fac.
Foarte bine a spus colegul meu de la USR, domnul Ghinea. Când ieri șeful Statului Major a fost întrebat în Comisia de apărare „Ce faci într-o situație de...?”, omul a spus: „N-am cadru legal!”
Suntem astăzi în fața dumneavoastră cu un proiect de lege care vine de la Ministerul Apărării Naționale și care vizează o situație de apărare a integrității României.
Suveraniști?! Nu! Putem spune orice altceva, dar nu suveraniști!
Suveraniști suntem noi, care apărăm suveranitatea României în cadrul constituțional. Pentru că Constituția României stipulează foarte clar caracterul european al statului român. Suntem suverani în cadrul Europei. Suntem suverani, apărăm integritatea României și constatăm foarte bine, toți cei care avem mintea la noi și care ne uităm la ce se întâmplă în jur, că România trebuie să poată face față provocărilor la care poate fi supusă.
Și, dacă armata română spune „avem nevoie de această lege”, normal ar fi ca, de la partidele de la guvernare până la ultimul partid de opoziție, toți să spunem „da”, pentru că asta o vrea armata română. Nu o vrea președintele, primministrul, ministrul politic, Fenechiu sau altcineva. O vrea armata română! Iar armata română este reprezentată de șeful Marelui Cartier General, care ne spune, de o bună bucată de vreme: „Oameni buni, avem nevoie de un cadru legal!” Deci suntem la momentul adevărului.
Unul din partidele care fac parte din Parlamentul României a ascultat foarte bine mesajul de la Kremlin și a ieșit din sală. Nu putea exista o poziție mai neechivocă...
Suplimentați cu un minut.
## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**
...decât poziția de a ieși din sală. Ceilalți aveți ocazia să demonstrați: dacă sunteți cu rușii, votați împotriva legii propuse de MApN; dacă sunteți cu statul român, atunci veți vota legea, pentru că armata română are nevoie de așa ceva.
PNL va vota pentru! Ca întotdeauna, va vota pentru statul național unitar român, care a fost inclus în prima Constituție propusă de un guvern liberal.
PNL votează pentru.
Mulțumesc, domnule senator.
Vă rog, domnule Vela, nu mai țipați în sală! Doamna senator Pauliuc, vă rog. Mai aveți 30 de secunde.
## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**
Stimați colegi,
Ieri am avut parte de o schimbare în cadrul dezbaterilor Comisiei de apărare, în sensul că colegii noștri de la AUR, POT și SOS au votat „pentru” atunci când am pus în dezbatere un raport la o lege care astăzi se află în dezbatere.
Astăzi, sper că partidele suveraniste vor vota în plen Proiectul de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul României, un proiect prin care – să fie clar pentru toată lumea – nu ne trimitem copiii...
30 de secunde, vă rog.
## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**
Le cer colegilor noștri să fie responsabili și consecvenți cu discursul lor.
Nu poți să votezi împotriva bugetului Ministerului Apărării, dar să-l lauzi pe Donald Trump când vorbește despre necesitatea creșterii cheltuielilor de apărare. Nu poți să mergi la Washington, să zgârii la ușa administrației americane, dar acasă te opui achizițiilor guvern la guvern cu SUA. Mai mult, nu poți să ceri desființarea bazei de la Deveselu, preluând cuvânt cu cuvânt propaganda lui...
Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Petrea.
Domnul senator Corlățean, între timp, pe procedură.
Vă rog să interveniți până ajunge domnul senator la microfon.
Microfonul nr. 3, vă rog, porniți!
Mulțumesc foarte mult.
Pe procedură, domnule președinte.
Aș ruga să clarificați modalitatea de desfășurare a ședinței de plen. Impresia este că ați cumulat cele două puncte, ceea ce înseamnă că putem avea dreptul și la o a doua intervenție de același timp – nu de 30 de secunde, ci de... cele 3 minute.
Vă rog să verificați.
Suntem la primul punct al ordinii de zi, nu au fost cumulate.
Vă rog, domnule senator Petrea.
## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În primul rând, sunt siderat, pentru că ieri am vrut să particip la ședința Comisiei de apărare și am fost efectiv dat afară de către doamna președinte al comisiei. Și este jignitor, pentru că noi reprezentăm aici cetățenii români și suntem reprezentanți ai Parlamentului; suntem senatori, la fel ca și dumneavoastră, doamna președinte. Să vă fie rușine! Primul lucru.
Doi. Oameni buni, în primul rând, haideți să vă explic un lucru foarte clar: deci nici n-ar trebui să avem în discuție această lege, pentru că ea încalcă flagrant un articol din Constituție! În primul și în primul rând, pe acest transfer de autoritate, cum prevede textul legii, ne spune foarte clar că..., în art. 118 din Constituția României, privind forțele armate, dispune că: „Armata este subordonată exclusiv voinței poporului român pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării, a democrației constituționale.” La art. 4... la punctul 4 al aceluiași articol ne mai spune încă o dată același lucru: „Organizarea de activități militare și paramilitare în afara unei autorități statale este interzisă.”
Eu nu pot să cred că am început acest război de 3... s-a început acest război de 3 ani de zile și noi ne trezim astăzi, când toată lumea vorbește de pace, când noi vorbim de pace...
Ascultați-mă, doamnă, poate învățați și dumneavoastră!
Noi vorbim de 3 ani, am avut război; n-ați venit cu aceste legi. Mâine e pacea, se face pace în Europa și noi vorbim..., în timp de pace, noi vorbim că n-avem... nu suntem pregătiți cu dronele, că dăm autoritatea statului român unor alte țări și așa mai departe.
Dumneavoastră realizați ce faceți?! E pace! Gata...
## **Domnul Mircea Abrudean:**
Mulțumesc, domnule senator.
Timpul a expirat, pentru că ați avut deja timp suplimentar.
Vă mulțumesc.
Dacă mai există alte intervenții la acest punct al ordinii de zi? Dacă nu, stimați colegii, am încheiat dezbaterile generale asupra...
Vă rog, domnule senator Vela, foarte scurt; ați depășit deja timpul.
La punctul 2 ajungem imediat.
La punctul 1... Am încheiat dezbaterile cu privire la punctul 1.
Inițiativa rămâne la vot final.
Am încheiat, domnule senator Vela; ați luat cuvântul, ați depășit termenul suplimentar.
Vă rog foarte mult să luați loc.
Vă rog să luați loc în sală, domnule senator!
Trecem la punctul 2 al ordinii de zi: avem Proiectul de lege privind controlul utilizării spațiului aerian național (L34/2025).
Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de admitere, cu amendamente respinse, a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, se adoptă cu votul majorității senatorilor.
Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile.
Doamna senator Cerva.
## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva**
**:**
Eram pe procedură întâi și după aceea pe dezbateri.
Pe procedură, doamnă senator. Vă rog.
## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**
## Păi pe procedură!
Pe procedură, am aceeași solicitare: 18 alin. (1), 74 alin. (1) și alin. (3) – lipsa avizelor comisiilor sesizate. Avem lipsa avizului Comisiei juridice, lipsa avizului Comisiei pentru transporturi, lipsa motivării din raportul cu care pleacă acest proiect la vot către dumneavoastră; avem interzicerea senatorilor la susținerea amendamentelor în comisie – aceleași motive pentru care vă solicit ca acest proiect să fie trimis din nou la comisie, să vină în plenul Senatului cu un raport demn de un Senat al României, și nu de o pagină jumate scrisă la clasa a III-a, cred că copiată din alte rapoarte, copy-paste.
Faptul că noi nu regăsim în rapoartele pe care le votăm motivări – de ce o comisie a dat un aviz, de ce o altă comisie a dat un alt aviz, de ce a fost respins un amendament – nu face decât să ducă în derizoriu tot ce facem noi în acest Senat, noi, ca membri ai comisiilor din care facem parte. Pentru că – ce să vedeți? – doamna Pauliuc a sesizat Senatul cu un raport fără să țină cont de avizul Comisiei juridice, în care dânsa este membru.
Acum, mă întreb și eu: doamna Pauliuc, unde sunteți mai importantă ca senator, în Comisia juridică sau în Comisia pentru apărare?
Domnul președinte ne-a spus că nu există încălcări ale regulamentului pentru a putea trimite raportul la comisie. Eu vă spun că pe 74 alin. (1) există trei încălcări: o dată, nu se face referire la avizele comisiilor, pentru că nu există, le-au trecut doar ca cuvânt acolo, în raport, „avizele comisiilor”...
ansamblu, n-a vorbit nimeni nici cu Rusia, nici cu China, nici cu America, nici cu... Eu am crezut că aici asistăm la niște dezbateri serioase pe fiecare articol; asta înseamnă dezbaterile, din punctul meu de vedere.
Eu, când iau cuvântul în instanță... Când luam cuvântul în instanță, dezbaterile pentru mine însemnau probă cu probă, articol cu articol, temei cu temei, cerere cu cerere. Aici se pare că, de fapt, dezbaterile înseamnă altceva: care pe care acuză, care pe care... vede filme cu Rusia, cu soldații, cu omuleții verzi, cu omuleții albaștri.
Eu am depus în... Ce am prins în acele amendamente să știți că erau niște lucruri, repet, foarte serioase pentru societatea civilă, nu pentru opoziție, nu pentru Grupul SOS, nu pentru Rusia, nu pentru China – pentru poporul român, care a fost revoltat. Și, la acest proiect, am avut modificări doar la art. 7, atât. N-am cerut eliminarea proiectului.
Dacă aceste dezbateri... pentru dumneavoastră nu contează nimic, pentru că aveți deja voturile asigurate în coaliție, pentru că, dacă a zis MApN-ul, coaliția execută, atunci, încă o dată – și cred că o să repet până o să ies din Senat –, îmi este rușine că sunt senator. Și o să aștept al doilea senator care o să repete aceste cuvinte și poate până la finalul sesiunii vom fi 20-30 rușinați de faptul că procedurile în Senatul României decurg așa cum decurg.
Mulțumesc.
Suplimentați timpul, vă rog, pe procedură.
## Mulțumesc.
Trebuie să se regăsească motivarea în cazul amendamentelor respinse, motivele avute în vedere pentru respingere, zice 74 din regulamentul ăsta.
Uitați-vă dumneavoastră în rapoartele cu care ați fost sesizați și, dacă găsiți vreo motivare cu privire la avize și cu privire la motivele pentru care au fost respinse acele amendamente, atunci eu mănânc raportul ăla, mă duc și îi cer și scuze doamnei Pauliuc, că e mai importantă Comisia de apărare decât cea juridică.
Mulțumesc.
Asta pe procedură, cu solicitarea de vot pentru trimiterea la comisii... la comisia de fond.
## **Domnul Mircea Abrudean:**
## Stimați colegi,
Vă
Vot · Respins
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român (L33/2025)
Începem dezbaterile.
Vă rog, doamna senator, dacă doriți să luați cuvântul la secțiunea dezbateri.
Vă rog.
La dezbateri, la fel ca și la proiectul anterior, n-a cerut nimeni din Partidul SOS ca aceste proiecte să fie respinse în
## Mulțumesc.
Domnul senator Petrea, pe timpul alocat SOS.
## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Înțeleg următorul lucru: lângă granița noastră este un război de 3 ani de zile – ieri, alaltăieri s-au împlinit 3 ani de zile...
Ia-o ușor, că îți explic și ție! După aceea, îți...
Suplimentați cu un minut.
Vă rog să vă încadrați.
## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**
De 3 ani de zile e război, adică Ministerul Apărării, de 3 ani de zile, nu s-a gândit cum să oprească dronele, n-a știut, nu l-a interesat.
Eu sunt din Brăila. Să știți că a venit... a căzut o dronă și lângă noi. Și mă interesează foarte mult de cetățenii din Brăila, din Galați și din Tulcea, pentru că suntem cei mai afectați.
Dar vă mai zic un lucru: de 3 ani de zile n-am știut că avem drone și ne trezim acum că avem drone. Domn’e, este incredibil! De ce mai dăm bani generalilor? Zisu? Doar pentru tablouri? Pentru asta i-ați plătit? De ce le dați pensii speciale? Doar pentru asta? Să ne zică că ei nu știu cu ce să se apere, că ei nu știu cum să distrugă o dronă? Oameni buni, omul ăla are 3.000 de tablouri, Luvru are 3.800. Opriți-l! Nu mai... nu mai luăm armată atunci! Și mai e ceva, foarte simplu și foarte concret: ce se întâmplă? Pentru că eu înțeleg așa din această propunere legislativă, foarte important acest lucru: noi nu suntem capabili să distrugem dronele la nivelul când ele ajung în România. La Brăila...
## **Domnul Mircea Abrudean:**
Vă mulțumesc, domnule senator.
Doamna senator Onea Olga, vă rog.
Domnul senator Coșa.
Domnule președinte de ședință,
## Doamnelor și domnilor colegi,
Am simțit teama pe care o aveau oamenii în momentul în care fragmentele de dronă cădeau pe teritoriul național, ca urmare a atacării de către Rusia a porturilor ucrainene de la Dunăre. Am simțit-o ca dobrogean, dar am simțit-o și ca prefect al județului Constanța, om cu responsabilități, om căruia și Ministerul Apărării Naționale, și Forțele Aeriene Aliate care asigurau poliția aeriană îi spuneau că „nu avem cadru legal pentru a interveni”, în condițiile în care unei drone scăpate de sub control, pentru că dronele sunt atacate și noncinetic, îi ia o oră să ajungă la Timișoara, la Iași sau la București, poate chiar mai puțin.
Aceste două legi repară acest vid legislativ. Aceste două legi dau posibilitatea armatei române și aliaților să intervină pentru scopul lor fundamental: asigurarea securității naționale și a cetățenilor României.
Vreau să le mulțumesc tuturor colegilor din Comisia de apărare, indiferent de orientarea politică, pentru că ieri au votat una dintre legi în unanimitate, cealaltă cu o largă majoritate și au demonstrat că, atunci când ordinele de partid nu funcționează și funcționează doar conștiința, sunt mai români.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Șipoș Sorin.
## Dragi colegi,
Suveranitatea unui stat nu înseamnă doar independență în decizii, ci înseamnă în primul rând capacitatea de a-ți proteja cetățenii și teritoriul.
Această lege – pe care o susținem – reprezintă un instrument vital pentru securitatea națională în contextul actual, oferind armatei române dreptul legitim de a interveni împotriva dronelor inamice care încalcă spațiul aerian, o amenințare reală în proximitatea războiului din Ucraina.
Am auzit voci care vorbesc despre o presupusă încălcare de suveranitate. Nimic mai fals. Dimpotrivă, această lege întărește suveranitatea României, pentru că nimic nu este mai suveran decât dreptul și capacitatea unui stat de a-și apăra propriii cetățeni.
USR votează astăzi pentru o Românie mai puternică și mai sigură. Este un vot pentru securitatea României și pentru securitatea românilor.
Vă mulțumim.
Mulțumesc.
Domnul senator Corlățean, apoi doamna senator Pauliuc.
## **Domnul Titus Corlățean:**
Stimați colegi,
Ieri am avut o discuție chiar profesionistă – n-a fost simplă, dar profesionistă –, cu întrebări pertinente din partea unor colegi, unii cu experiență militară, din partea opoziției, și o discuție foarte onestă cu reprezentanții Ministerului Apărării și ai Marelui Stat Major General. Și vă spun că, la final, n-a fost niciun fel de dificultate să adoptăm acest proiect de lege, pentru că:
Unu. Suntem neacoperiți de anumite ipoteze și doar parțial de acele drone care vin întâmplător, ipotezele în care poate dronele nu vin întâmplător și supun la un test statul român. Deci avem nevoie de acest proiect legislativ.
A doua chestiune, legată de propunerea scoaterii coalițiilor internaționale din text. Explic în termeni de drept internațional: în lumea reală, atunci când avem de-a face cu situații de conflict, există și ipoteza unor coaliții internaționale, unele cu mandat... multe dintre ele cu mandat al Consiliului de Securitate, prin rezoluție.
Nu putem exclude o astfel de ipoteză și mai ales că – și revin la subiectul anterior, cu comanda și cedarea de suveranitate – trebuie să înțelegem cu toții un lucru: că, după aderarea României la NATO, începând cu revizuirea Constituției din 2003 și art. 148, pe Uniunea Europeană, și art. 149, pe aderarea la NATO, suntem într-un proces integrat, într-o structură integrată. Toate statele membre NATO, de altfel, au un comandant suprem militar – se numește SACEUR, este comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa.
România, în practica acestor ani, vă spun că a fost în situația de a asuma comandamentul, statele parte la operații au cedat comandamentul României. Noi am fost cei care am condus operațiunea pe Aeroportul Kandahar și nu s-a supărat nimeni că a cedat autoritatea și suveranitatea comandantului militar român. Noi suntem cei care coordonăm EUFOR Althea în clipa de față în BosniaHerțegovina, operațiune a Uniunii Europene, dar care vine după operațiunea NATO și cu mandat al Consiliului de...
Suplimentați cu un minut, vă rog.
## **Domnul Titus Corlățean:**
Deci trebuie să înțelegem că, dincolo de retorica asta, care ridică semne de întrebare – și eu sunt de acord că oamenii au nevoie de răspunsuri, dar să nu ne jucăm cu oamenii și cu speranțele, cu așteptările sau cu emoțiile oamenilor când vorbim de lucruri serioase –, securitatea națională a României nu se negociază.
Deci vom vota acest proiect de lege. Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Doamna senator Pauliuc.
## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Votul pe această lege este o hârtie de turnesol pentru senatorii României. Românii vor vedea cu ochii lor, cu nume și prenume, cine sunt cei care vor să ofere armatei instrumente pentru a ne apăra de orice tip de amenințare externă și cine sunt cei care, dacă ar exista o agresiune împotriva țării, ar așterne un covor roșu agresorilor.
Vreau să spun clar, de la început: cine refuză să sprijine apărarea...
Suplimentați cu un minut, vă rog.
## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**
Cine refuză să sprijine apărarea României slăbește această țară, iar, dacă acest proiect nu ar trece și România ar fi atacată cu drone, cei care votează împotrivă ar putea avea pe conștiință vieți omenești.
În ultimele luni, cetățenii din Tulcea și din toată Dobrogea au trăit sub teroarea dronelor rusești. Copiii cresc cu frică în suflet, părinții se întreabă dacă mâine va fi o zi sigură. În fața acestor provocări, statul are datoria sacră de a-și proteja cetățenii.
## Stimați colegi,
Din punctul nostru de vedere, al membrilor din Parlamentul României ai Partidului Național Liberal, patriotism înseamnă să fii responsabil și pregătit, înseamnă să-ți înzestrezi armata, să-i oferi instrumente să-și atingă obiectivele.
Votul de astăzi este despre viitorul nostru, despre siguranța familiilor noastre, despre respectul pe care trebuie să îl avem față de această țară. România nu...
Vă rog, pe procedură, doamnă senator.
## Pe procedură.
## Stimați colegi,
Sunt la al treilea mandat în Parlamentul României. Nicio comisie nu este mai importantă decât cealaltă. Fiecare comisie își are rolul ei în Parlamentul României, pentru că suntem reprezentanții celor care ne-au trimis în Parlament.
Art. 27 din Regulamentul Comisiei de apărare spune foarte clar: comisia, cu majoritate de voturi, decide caracterul secret sau public al dezbaterilor în funcții. În cadrul comisiei, toți membrii Comisiei de apărare au votat, în unanimitate, caracterul secret al desfășurării dezbaterilor. În cadrul acestor dezbateri s-au adus lămuriri la subiectele, la întrebările colegilor noștri mai pregătiți, poate, din punct de vedere militar sau pregătiți din punct de vedere politic.
Voturile la acest proiect de lege – și le mulțumesc tuturor colegilor care au participat la dezbatere – au fost, în
unanimitate, pentru raport de admitere, cu amendamente respinse. La celelalte amendamente, la textul de lege anterior, s-a votat șase... au fost șase colegi care au votat pentru amendamente și restul colegilor împotriva amendamentelor, pentru că am considerat atunci, în cadrul dezbaterilor, că avem legislație suficientă ca să asigure garanții atunci când vorbim de drepturi și libertăți ale cetățenilor.
Vă mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Ștefănache.
## **Domnul Gheorghe Ștefănache:**
## Stimați colegi,
Ca cineva care vine de la Galați și înțelege că RO-ALERT nu ne apără de drone, și înțelege că românii au nevoie de un sistem de apărare mai bun decât anti... adăposturile de la Plaurul, prin votul pe care îl dăm pentru această lege nu facem altceva decât să protejăm inclusiv podul care traversează Dunărea în zona Brăila-Galați...
Suplimentați cu un minut, vă rog. Nu mai e nevoie.
Domnul senator Negoi.
## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**
Mulțumesc, domnule președinte. Voi avea o foarte scurtă intervenție.
Și mă adresez în primul rând colegilor de la AUR, de la SOS și de la POT: ați văzut vreodată, v-ați uitat în ochii celor care trăiesc în zonele de graniță, locuitorii care trebuie să audă aproape zilnic acel RO-ALERT de pe telefoane și care îi trezește în cursul nopții pentru că zboară niște drone lansate de Putin împotriva ucrainenilor? Ați vorbit cu oamenii aceia, să vedeți în ce stare de tensiune trăiesc zi de zi?
Pot fi de acord că este destul de târziu să votăm aceste legi, dar sub nicio formă nu pot și nu putem fi de acord că unii dintre dumneavoastră manipulați în spațiul public, fără să fi discutat cu oamenii de acolo, fără să știți realitatea oamenilor de acolo, să doriți să votați împotriva lor, de fapt și împotriva apărării...
## **Domnul Mircea Abrudean:**
Mulțumesc, domnule senator.
Domnule senator Vela, vă rog, pe procedură, dacă aveți o intervenție.
Vă rog, dezbatere.
Gheorghe Vela
#75931## **Domnul Gheorghe Vela:**
## Dragi colegi,
## Domnule președinte,
Citiți art. 5 din Tratatul NATO. Suntem de 21 de ani în NATO – anul ăsta se fac 21 de ani –, am intrat în 2004 și de atunci România are protecție NATO împotriva oricărui fel de atac, împotriva..., cu orice fel de armament, cunoscut sau necunoscut. Nimeni n-a împiedicat armata română și NATO să apere România în cazul unui atac de orice formă – deci vă discreditați că abia acum avem posibilitatea să ne apărăm împotriva dronelor. Păi de ce mai suntem în NATO, dacă n-am avut această chestiune? O dată.
Doi. Acum 4 zile am participat la un parastas la biserica ucraineană din comunitatea căreia fac parte în Timișoara – și am doi duhovnici ucraineni –, cum am spus, la un parastas de comemorare a eroilor Ucrainei. Am adresat, în numele statului român, ca demnitar de stat, condoleanțe poporului ucrainean și comunității ucrainene din România și i-am mângâiat spiritual pentru pierderile lor.
Să ne spuneți că noi suntem cu Rusia înseamnă o ofensă incalificabilă. Suntem cu America! Iubim democrația, popoarele occidentale și suntem întru totul susținătorii valorilor democratice europene – să se știe! Nu ne mai dați cu rușii și cu omuleții și cu ceilalți. Reprezentăm poporul român și iubim democrația pură! Dar în democrație pură trebuie control parlamentar.
Nu am fost de acord decât cu un singur lucru: comandanții militari – ăsta era amendamentul pe care am fi vrut să-l facem – străini să răspundă dacă vor fi pierderi de vieți omenești ale soldaților români din erorile lor militare. Atâta tot. Și pentru asta v-ați ambalat și n-ați înțeles ceea ce am vrut să spunem.
Deci, dragilor, să se știe: noi susținem democrația, dar cu privire la orice fel de risc, oricât ar fi de mic, suntem foarte prudenți, pentru că cetățenii doresc de la noi siguranță. Nu dăm pasărea din mână pe pasărea de pe gard în..., cum să spun eu?, pentru anumite false sau ipotetice pericole...
## **Domnul Mircea Abrudean:**
Suplimentați cu un minut, dacă mai e cazul.
## **Domnul Vasile Blaga**
**:**
Mai aveți un minut.
Nu mai e cazul. Mulțumesc.
Mai există două solicitări, domnul senator Mircescu și domnul senator Corlățean.
30 de secunde, vă rog.
Îmi confirmă încă o dată colegii că nu înțeleg mare lucru. Art. 5 se aplică atunci când ești atacat în mod asumat, nu în cazul unei invazii similare celei din Ucraina, când intră pe teritoriu omuleții verzi.
Legat de SOS, care spune „de 3 ani de zile e problema dronelor”, USR în mod repetat a semnalat această problemă și, în momentul în care a venit o legislație în Parlament care să o rezolve, USR votează această legislație.
Mulțumesc. Domnul senator Corlățean.
## **Domnul Titus Corlățean:**
Mulțumesc. Încerc să explic rațional câteva lucruri.
Tratatul Nord-Atlantic, Legea de ratificare a Protocolului de aderare la Tratatul Nord-Atlantic, inclusiv art. 5, nu acoperă toate situațiile operative care au nevoie de acte de implementare. De exemplu, noi am avut nevoie de un _contingency planning_ pe care l-am realizat cu mine ca ministru de externe, cu echipa militară și diplomatică, în 2014 – Planul de apărare a României în interiorul NATO.
Pentru o astfel de ipoteză pe care o descriem acum avem nevoie de baza legislativă de acțiune. Ăsta este sensul juridic, rațional pentru care avem nevoie de această lege, nu de norma-cadru, ci de substanță.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Abrudean:**
Mulțumesc, domnule senator _._
Dacă nu mai există intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Având în vedere programul de lucru al ședinței de astăzi, vă consult și vă
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român (L33/2025)
Stimați colegi,
Trecem la exprimarea votului final asupra inițiativelor legislative dezbătute.
Potrivit prevederilor art. 112 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă.
De asemenea, vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid. În timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. În situația în care din eroare senatorul prezent în sala de plen exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen, respectiv cardul de vot.
Având în vedere cele prezentate anterior cu privire la votul prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid, urmează să derulăm un vot-test.
În acest sens, vă rog să vă introduceți cardurile de vot în console sau să accesați aplicația de vot.
Vă reamintesc că aveți la dispoziție 30 de secunde pentru exercitarea votului.
Vot-test, vă rog.
Observăm că sistemul de vot funcționează.
Dacă există intervenții cu privire la sesiunea de test? Dacă nu, continuăm cu votul final.
Proiectul de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român (L33/2025). DUPĂ PAUZĂ
Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român (L33/2025)
Proiectul de lege privind controlul utilizării spațiului aerian național (L34/2025).
Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român (L33/2025)
Am consemnat, doamna senator.
Vă mulțumesc, stimați colegi.
Notă privind exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3)...
Declarații?
_..._ privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
1. Lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor
și operațiilor militare pe teritoriul statului român;
2. Lege privind controlul utilizării spațiului aerian național. Vă mulțumesc.
Continuăm cu sesiunea de întrebări și interpelări. Domnule senator Fenechiu, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să le mulțumesc colegilor de la USR că au susținut două proiecte extrem de importante pentru statul român și pentru apărarea integrității teritoriale a României.
Mulțumesc, dragi colegi.
Vă rog, doamnă senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Voiam să precizez că Grupul USR nu doar că a votat la Camera Deputaților și la Senat aceste legi pentru apărarea integrității aeriene a României, ci am făcut acest lucru din convingere, din cunoaștere. Apărăm suveranitatea României, așa cum avem obligația legală de parlamentari și de români. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Sesiunea de întrebări și interpelări va fi condusă de către domnul vicepreședinte Plăeșu. Vă mulțumesc.
Începem ședința.
Doamnelor și domnilor senatori,
Interpelare
Ionel Floroiu
Program de investiție pentru înființarea rețelelor de apă în toate localitățile din mediul rural
Declarația mea politică se numește: „Program de investiție pentru înființarea rețelelor de apă în toate localitățile din mediul rural”. Doamnelor și domnilor colegi, Supun atenției dumneavoastră, dar și ministrului mediului, Mircea Fechet, situația dramatică în care se află mai multe localități din județul Bacău, care, în ciuda secetei severe care s-a repetat în ultimii ani, nu au rețea de apă în prezent și nici resurse financiare pentru a realiza o astfel de investiție. Situația este valabilă și în alte județe din țară, în special în zonele de deal și șes. Pentru localitățile care nu au reușit să înființeze o rețea de apă prin Programul Operațional Infrastructură Mare, POIM, și nici n-au beneficiat de fonduri cu destinație din Programul național „Anghel Saligny”, este imperios necesară lansarea unui alt program pe AFM. Fondurile s-au dovedit a fi insuficiente de fiecare dată. Spre exemplu, în estul județului Bacău, unde nu există surse naturale de apă suficiente, în comunitățile sărace și defavorizate, situația oamenilor a devenit disperată; lipsa apei îi face să nu aibă condiții elementare de igienă și nici posibilități pentru creșterea animalelor. Nu de puține ori, seceta a condus la secarea fântânilor, iar primăriile nu au resurse pentru crearea unor puțuri pentru aprovizionarea cu apă a locuitorilor. În astfel de zone din Bacău sau din județul vecin, Vaslui, oamenii nu au apă în secolul XXI, iar de canalizare nici nu are rost să mai vorbim. În aceste condiții, solicit ministrului băcăuan, Mircea Fechet, să găsească resurse de la bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru lansarea unui program de investiții, astfel încât, într-un orizont de timp rezonabil, orice localitate din România să aibă o rețea de alimentare cu apă. Este nevoie de o strategie, astfel încât în anii următori rețeaua de alimentare cu apă să acopere toată țara. Suntem în Uniunea Europeană de 18 ani și cred că a venit timpul ca România să le ofere tuturor cetățenilor, fără discriminare, condiții civilizate de trai. Ionel Floroiu, senator de Bacău. Mulțumesc. _(Aplauze.)_
Interpelare
Claudiu-Daniel Catana
Declarația mea politică de astăzi este în sens cu Legea nr. 33 și Legea nr. 34, care au fost adoptate în plenul Senatului de astăzi.
Declarația mea politică de astăzi este în sens cu Legea nr. 33 și Legea nr. 34, care au fost adoptate în plenul Senatului de astăzi. Doamnelor și domnilor senatori, Dezinformarea trebuie combătută. Trebuie să înțelegem că România nu își cedează suveranitatea, iar armata română rămâne sub comanda statului român. De asemenea, NATO nu preia controlul asupra forțelor noastre armate, transferul de autoritate este un mecanism standard în toate țările aliate, iar serviciul militar obligatoriu nu a fost reintrodus. Prin urmare, românii nu vor fi obligați să meargă la război. România se confruntă cu provocări de securitate fără precedent într-un context geopolitic marcat de instabilitate. Ca stat aflat la frontiera estică a NATO și a Uniunii Europene, avem responsabilitatea de a ne asigura că legislația națională este adaptată realităților actuale și permite o reacție rapidă și eficientă la riscurile care vizează suveranitatea și siguranța cetățenilor noștri. În acest sens, doresc să subliniez importanța a două inițiative legislative esențiale pentru securitatea națională, Legea nr. 33/2025 privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul României și Legea nr. 34/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național. Aceste proiecte vin să acopere goluri legislative existente și să întărească capacitatea statului român de a proteja teritoriul național și pe cetățenii săi. Legea nr. 33/2025 propune un cadru juridic clar și modern pentru desfășurarea misiunilor și operațiunilor militare în timp de pace, permițând armatei române să acționeze preventiv și eficient în fața amenințărilor hibride și convenționale. Aceasta reglementează: – protecția cetățenilor și a intereselor naționale împotriva riscurilor emergente; – reacția rapidă și adaptabilă a forțelor armate în conformitate cu strategiile de apărare naționale și aliate; – clarificarea transferului de autoritate în cazul participării forțelor aliate la misiuni pe teritoriul României; – respectarea drepturilor și libertăților fundamentale fără posibilitatea de limitare a acestora în afara cadrului constituțional. În paralel, Legea nr. 34/2025 vizează protecția spațiului aerian al României, componentă esențială a apărării naționale. În ultimii ani, creșterea numărului de incidente care implică violarea spațiului aerian național, inclusiv prin utilizarea dronelor, a evidențiat necesitatea unor măsuri mai ferme și mai eficiente. Noua legislație întărește mecanismele de monitorizare și intervenție, facilitând cooperarea între instituțiile responsabile și aliniindu-se la standardele NATO și ale Uniunii Europene. ## Dragi colegi, În fața amenințărilor de securitate tot mai diversificate nu avem niciun moment de pierdut, România nu își poate permite să rămână vulnerabilă, iar adaptarea legislației noastre naționale pentru a face față acestor provocări este un pas fundamental. Avem datoria de a acționa pentru a asigura stabilitatea și siguranța cetățenilor noștri și pentru a întări poziția României în cadrul alianțelor internaționale. De aceea, apelul meu către dumneavoastră, colegi senatori, este să susțineți aceste proiecte legislative, să le analizați cu responsabilitate, să le adoptați cu convingere, că aceste măsuri sunt esențiale pentru viitorul nostru comun. România trebuie să rămână un pilon de stabilitate și securitate în regiune, iar acest lucru depinde în mare măsură de deciziile pe care le luăm în Senatul României și în Parlamentul României. Vă mulțumesc pentru atenția acordată și... _(Discuții.)_ Au fost deja adoptate, am spus la începutul declarației politice. Au fost deja adoptate aceste... Și le mulțumesc cu această ocazie celor care au votat. Claudiu-Daniel Catana, senator PSD în Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman. Mulțumesc.
Interpelare
Nadia-Cosmina Cerva
Interpelare adresată ministrului Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, Ministerul Afacerilor Interne, și domnului comisar de poliție a penitenciarelor, domnul Dan Halchin – directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Interpelare adresată ministrului Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, Ministerul Afacerilor Interne, și domnului comisar de poliție a penitenciarelor, domnul Dan Halchin – directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Stimați domni, Conform art. 11 alin. (5) din Legea nr. 254/2013, penitenciarul în care persoana condamnată execută pedeapsa privativă de libertate se stabilește de către Administrația Națională a Penitenciarelor și după criteriul ca acesta să fie situat cât mai aproape de localitatea de domiciliu a persoanei condamnate, însă ținându-se seama de regimul de executare, de măsurile de siguranță ce trebuie luate, nevoile de reintegrare socială identificate, sex și vârstă. Potrivit prevederilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial – și am trecut numărul –, cu modificările și completările ulterioare, transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, ca urmare a stabilirii sau schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru alte motive întemeiate, se dispune, la propunerea comisiei prevăzute la art. 32 sau la cererea persoanei condamnate, cu avizul comisiei prevăzute de art. 32, de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Capitolul V din Legea nr. 254/2013 enumeră expres drepturile persoanelor condamnate: libertatea conștiinței, a opiniilor și a credințelor religioase, dreptul la informație, dreptul la consultarea documentelor de interes personal, dreptul la asistență juridică, dreptul la petiționare sau dreptul la corespondență, dreptul la convorbiri telefonice, dreptul la comunicări online, dreptul la plimbare zilnică, dreptul de a primi vizite și dreptul de a fi informat cu privire la situațiile familiale deosebite, dreptul la vizită intimă, dreptul de a primi, cumpăra și deține bunuri, dreptul la asistență medicală, dreptul la îngrijiri, dreptul la asistență diplomatică, dreptul la încheierea căsătoriei, dreptul de a vota, dreptul la odihnă și repaus săptămânal, dreptul la muncă, dreptul la învățământ, dreptul la hrană, ținută și condiții minime de cazare. Prin urmare, respingerea solicitării de transfer într-un penitenciar aflat în proximitatea domiciliului de către conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor încalcă drepturile care decurg din raționamentul pentru care s-a decis acordarea acestui transfer. Apropierea locului de deținere de domiciliu reprezintă unul dintre criteriile ce trebuie avute în vedere la stabilirea penitenciarului. Totodată, este de menționat că regulile europene ale penitenciarelor recomandă alocarea deținuților, pe cât posibil, în penitenciare din apropierea domiciliilor lor, scopul fiind facilitarea vieții de familie și reabilitarea persoanelor condamnate. Conform art. 108 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 271 din 11 aprilie 2016, cu modificările și completările ulterioare, transformarea... transferarea deținuților la un alt penitenciar se face conform profilării penitenciarelor, stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Având în vedere numeroasele cazuri cu care am fost sesizată la biroul parlamentar, din toate colțurile țării, cu privire la nenumăratele cazuri de deținuți cărora le sunt încălcate drepturile prevăzute de articolele mai sus menționate, vă solicit să răspundeți, punctual, la următoarele aspecte: 1. Care este statistica la nivel de țară în ceea ce privește solicitările de transfer într-un penitenciar aflat în proximitatea domiciliului deținuților, defalcat pe ultimii 4 ani (număr de solicitări făcute în vederea transferului la un loc de detenție pentru executarea pedepsei în proximitatea domiciliului deținutului, numărul și tipul solicitărilor soluționate pozitiv, respectiv respinse, defalcat pe penitenciare, precum și motivația respingerii)? 2. Care este numărul deținuților care execută pedepse în penitenciare aflate la o distanță mai mare de 200 de kilometri la data formulării prezentei interpelări? 3. Care sunt penitenciarele pentru care ați declarat transfer închis pe motiv de supraaglomerare în ultimii 4 ani? 4. Care sunt măsurile pe care le aveți în vedere cu scopul remedierii problemei expuse?
Interpelare
Luminița Păucean-Fernandes
Situația finanțării și implementării proiectului noului spital județean din Sibiu
Întrebarea mea este adresată ministrului sănătății, domnului Alexandru Rafila, iar obiectul întrebării este „Situația finanțării și implementării proiectului noului spital județean din Sibiu”. În programul de guvernare din anul 2016, PSD promitea construcția a opt spitale regionale în următorii 4 ani. Între timp, autoritățile au redus numărul lor la trei, respectiv în orașele Iași, Cluj și Craiova, iar construirea lor a fost amânată ani la rând. Acum, în noul dumneavoastră program de guvernare, ați promis construcția de spitale și clădiri noi spitalicești, cu finanțare din PNRR, în valoare de 10 miliarde de lei, cu termen de finalizare în 2026. Proiectul noului spital județean din Sibiu este de o importanță majoră pentru locuitorii județului și pentru întreaga regiune, iar aceștia nu mai vor promisiuni, ci fapte. Deși licitația pentru construcție și echipare a fost atribuită companiei CON-A Operations încă din iunie 2023, finanțarea necesară nu a fost asigurată, iar lucrările nu au fost demarate. În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este stadiul actual al proiectului noului spital județean din Sibiu? 2. Ce demersuri au fost realizate de către Ministerul Sănătății până în prezent pentru asigurarea finanțării necesare? 3. Există un calendar concret pentru începerea și finalizarea construcției spitalului? 4. Care sunt sursele de finanțare identificate pentru realizarea acestui proiect? 5. Cum colaborează Ministerul Sănătății cu autoritățile locale pentru a accelera implementarea acestui proiect?
Interpelare
Virgiliu-George Vlăescu
Domnule vicepreședinte,
Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor, Interpelarea e adresată domnului Daniel David, ministru al Ministerului Educației și Învățământului. Domnului ministru, Institutul de Științe ale Educației a elaborat o statistică comparativă care analizează numărul orelor de învățare alocate pe discipline și clase în 15 țări din Uniunea Europeană. Din această statistică aflăm că istoriei îi sunt alocate săptămânal, în clasa a IX-a, în Portugalia, de pildă, 5 ore, în Grecia – 3 ore pe săptămână. Statisticile publicate de către Consiliul Europei pe rețeaua Eurydice de către Asociația Europeană a Profesorilor de Istorie ne arată că ponderea medie a predării istoriei în alte state arată după cum urmează: Bulgaria – 3 ore, Germania – 3-4 ore, Franța – 3-5 ore, Marea Britanie – 3-4 ore, Ucraina – 3 ore, Ungaria 3-4 ore, Polonia – 6 ore. În România, Ministerul Educației și Cercetării – pe care îl conduceți – propunea, în urmă cu câteva săptămâni, scoaterea cu totul a istoriei la clasele XI/XII și de la bacalaureat (în condițiile în care Ungaria alocă, subliniem, 3-4 ore pe săptămână pentru istorie). Manualele de istorie, geografie și de limba și literatura națională reprezintă, oriunde în lume, verigi strategice ale geopoliticii statelor respective. Minimalizarea acestor discipline (element pivot al formării conștiinței identitare) este echivalentă cu o lovitură dată statului, ca stat de apărare a identității. Acest fapt reiese cu mult mai multă tărie prin comparație cu statele menționate mai sus. Nevoia de cunoaștere și aprofundare a istoriei naționale este cu atât mai importantă cu cât România, ca țară și stat, este agresată de școli și curente de falsificare istoriografică, prin care sunt contestate autohtonia, originea, continuitatea și teritorialitatea poporului român. Este bine cunoscut faptul că istoriografia maghiară contestă autohtonia și continuitatea poporului român în Transilvania și deci românitatea acestei provincii. Istoriografia sovietică a calificat statul român drept stat multinațional și a susținut, pe toată durata interbelică, un război de agresiune etno-identitară împotriva statului român întregit. Pragul culminant al acestui război a fost Pactul Ribbentrop-Molotov, ale cărui consecințe n-au fost pe deplin înlăturate nici până astăzi. Istoriografia ucraineană susține teza dreptului Ucrainei asupra întregii Basarabii și decretează teritorialitatea Bucovinei, Ținutului Herța și sudului Basarabiei drept teritorii ucrainene invadate de români și românizate. Arma prin care este mistificat adevărul etno-istoric al istmului ponto-baltic este cu o istoriografie falsificată, lupta cu minciuna politică și istoriografică fiind... arma prin care... fiind o istoriografie falsificată. Minimalizarea rolului istoriei ca obiect de studiu echivalează deci cu un atentat la autohtonia poporului român, la integritatea teritoriului locuit de români și la legitimitatea statului român ca stat de cultură la Dunărea de Jos și, deopotrivă, ca stat de necesitate europeană. Aceste două atribute ale statului român depind crucial de predarea istoriei și a geografiei. Suprimarea acestor două discipline din trunchiul comun la nivelul tuturor ciclurilor școlare induce, evident, o vulnerabilitate a statului român însuși în fața agresiunilor potențiale. Un alt aspect important al dezvoltării și identității derivă din studiile sociopsihologice care au demonstrat faptul că o identitate solidă este o condiție de bază în formarea personalității și succesului școlar și profesional, în sănătatea mentală și în viață. În aceste condiții, având în vedere toate acestea, vă rugăm să răspundeți la următoarea interpelare: Care este strategia Ministerului Educației și Învățământului din România pentru formarea și dezvoltarea identității de români a tinerilor din țara noastră? Credeți că este suficient numărul de ore de istorie și de limba și literatura română alocat de minister pe parcursul ciclului școlar în cadrul unei astfel de strategii? Semnat: Virgiliu-George Vlăescu, Circumscripția electorală nr. 35 Suceava. Mulțumesc.
Interpelare
Cătălin-Emil Mîndru
Întrebarea mea este adresată ministrului educației naționale, domnul Daniel David.
Întrebarea mea este adresată ministrului educației naționale, domnul Daniel David. Stimate domnule ministru, Într-un răspuns public la o adresă a sindicatelor din învățământ, ați transmis că revine în obligația școlilor solicitarea sumelor, prin bugetele proprii, pentru asigurarea transportului personalului didactic și didactic auxiliar ce nu dispune de un domiciliu în localitățile în care activează. Solicitarea școlilor se va face către autoritățile locale, care pot decide să nu aloce aceste sume. În acest context, vă rog să îmi răspundeți la o serie de întrebări: 1. Ce măsuri proactive a luat Ministerul Educației pentru a se asigura că școlile care au cadre didactice navetiste vor introduce în bugetele lor sumele necesare, iar administrațiile locale vor prelua și aproba acești bani? 2. Învățământul din mediul rural, unde se înregistrează cel mai mare procent al cadrelor didactice navetiste, va fi afectat grav de lipsa fondurilor pentru transportul personalului didactic. Cum plănuiți să vă asigurați că elevii din mediul rural nu vor avea de suferit din cauza incapacității autorităților publice locale de a asigura prezența cadrelor didactice navetiste la ore? 3. Mecanismul prezentat de Ministerului Educației pentru decontarea navetei cadrelor didactice indică o lipsă de asumare a acestei responsabilități de către minister. În acest context, este justificată intervenția legislativă sau executivă pentru introducerea unui mecanism care să implice mai mult ministerul în acordarea acestor sume? Vă rog ca răspunsul dumneavoastră să fie transmis în scris. Vă mulțumesc. Senator Cătălin-Emil Mîndru, Circumscripția nr. 39 Vaslui.
Interpelare
Olga Onea
Liberty Galați – un faliment anunțat: activitate zero, salarii și facturi neplătite. Afaceri indiene – stat român țepuit
Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului primministru Ion-Marcel Ciolacu – Guvernul României. Obiectul interpelării: „Liberty Galați – un faliment anunțat: activitate zero, salarii și facturi neplătite. Afaceri indiene – stat român țepuit”. O caracteristică clară a guvernărilor postrevoluționare a fost încheierea unei serii de contracte cel puțin păguboase pentru economia țării cu firme și companii din străinătate care au beneficiat de atribuirea sau, mai concret, cedarea, sub titlul de așa-zisă „privatizare”, a capitalului și activelor unor coloși industriali. Alte modalități alese de aceste guverne prăduitoare au fost așa-zisele „licitații” sau, de-a dreptul, încredințări directe ale unor obiective industriale de o importanță strategică națională. Caracteristica comună a acestora este că toate s-au dovedit falimentare pentru economia românească. Cel la care mă refer acum este Combinatul Siderurgic „Sidex” Galați. Aportul acestuia reprezenta, în 2001, 13% din PIB-ul României. Reprezint Galațiul – am tot dreptul să vă întreb: 1. Cum ați răspuns solicitării de a interveni la Liberty Galați? 2. Se cunoaște și s-a probat că sindicatul siderurgiștilor gălățeni este mână în mână cu boardul de conducere al combinatului și că nu va ridica un deget în apărarea oamenilor. În condițiile în care siderurgiștii gălățeni acuză nerespectarea prevederilor privind plata salariilor și a tichetelor de masă, așa cum sunt ele prevăzute în contractul colectiv de muncă, care este punctul de vedere al Guvernului în ceea ce privește protejarea socială a acestor oameni? 3. Furnalul nr. 5 este oprit de la mijlocul anului trecut, declarativ, din cauza dificultăților cu care se confruntă compania Liberty Galați. Având în vedere că împrumutul accesat de Liberty Galați prin EximBank în ultima parte a anului trecut (în valoare totală de 150 milioane de euro) nu a fost folosit pentru reluarea activităților, care sunt măsurile luate de Guvernul Ciolacu pentru asigurarea utilizării corecte și eficiente a creditului mai sus amintit, credit mijlocit și girat de domnul europarlamentar Dan Nica? 4. Acesta este cel de-al doilea credit pus pe tavă, în fix aceleași condiții, investitorului indian aflat în urmărire prin Interpol. Cine a urmărit și care sunt rezultatele acestor verificări ale utilizării banilor din prima tranșă? Stimate domnule prim-ministru, Reprezentați partidul care a trasat liniile decisive pentru soarta Galațiului și a întregii zone economice aferente, căci asta este anvergura pe care o reprezintă combinatul pe care PSD a încasat bani frumoși încă de la formarea, din fașă, a partidului. Sunteți astăzi la guvernare, o guvernare contestată și dorită din tot sufletul a se destrăma de către majoritatea românilor. Câte ore preconizați că au mai rămas până la cufundarea în colaps economic a zonei Galați? Va intra combinatul de la Galați în colaps înainte de demisia dumneavoastră, cerută de poporul român? Aștept de la dumneavoastră un răspuns în scris. Senator SOS Onea Olga, Circumscripția electorală nr. 18 Galați. _(Aplauze.)_
Interpelare
Sorin Lavric
Deținutul politic Traian Marinescu
Tema declarației mele politice de astăzi este: „Deținutul politic Traian Marinescu”. S-a născut pe 26 aprilie 1923 în localitatea Izvoarele, județul Dâmbovița. În anul 1946, Traian Marinescu, zis Geagu, era student la Academia Comercială din București. Era un tânăr înalt, voinic, iubitor de sporturi. Se spune că ar fi fost chemat la București de comuniști și că Ana Pauker i-ar fi propus să se alăture cauzei lor. A refuzat, preferând să sprijine Partidul Național Țărănesc, care, în acel moment, era forța politică în care românii credeau cel mai mult. Alegerile parlamentare, marcate de abuzurile comuniștilor, au avut loc pe 19 noiembrie 1946. Comuniștii au falsificat fără rușine rezultatele, cu sprijinul armatei de ocupație sovietică. Puține au fost localitățile unde forțele opoziției au reușit să dea peste cap asemenea abuzuri, una dintre ele fiind comuna Izvoarele. Eroul acestei isprăvi a fost tocmai studentul Traian Marinescu. Văzând comportamentul intolerabil al ciracilor comuniști, Traian Marinescu a pătruns cu mitraliera în secția de vot, a scos urnele în curte și le-a incendiat. A fost singurul mod în care a putut protesta împotriva falsificării alegerilor. Din acest motiv, în comuna Izvoarele din județul Dâmbovița, comuniștii au fost nevoiți să repete alegerile, permițând până și prezența observatorilor americani. Așa se face că prefectul Gogu Popescu, viitor general de Securitate, a suferit o rușine pe care nu avea să i-o ierte lui Marinescu niciodată. Din acel moment, Traian Marinescu a fost dat în urmărire generală, fiind căutat de organele Siguranței, preschimbate în 1948 în Securitatea statului. Fugar, el a intrat în grupul de rezistență armată condus de colonelul Arsenescu, din Masivul Ciucaș. Deși la început l-a respins pe Traian Marinescu, colonelul Arsenescu a cedat insistențelor preotului Cotenescu, unchiul lui Traian Marinescu, primindu-l în cele din urmă în grup. În ciuda ordinului prin care colonelul Arsenescu le ceruse partizanilor să rămână inactivi până în primăvară, Traian Marinescu, în iarna lui 1948-1949, ascuns fiind în satul Dragoslavele, va ceda dorului de casă părintească. A fost greșeala fatală a vieții lui. Chiar în satul natal a fost arestat de Securitate, pe 19 martie 1949, fiind preluat de căpitanul Ion Cîrnu, venit anume de la Penitenciarul Pitești. Traian Marinescu a fost dus la Regionala Securității din Pitești, unde a fost torturat în mod cumplit, fără întrerupere, de bestiile căpitanului Cîrnu. În final va ceda, deconspirând întreaga rețea de partizani închegată în jurul colonelului Arsenescu. În ziua de 4 februarie 1950, la ordinul căpitanului Cîrnu, securiștii îl aduc pe Marinescu la marginea localității natale, Izvoarele, și-l execută într-un simulacru de „fugă de sub escortă”, chiar dacă nefericitul avea lanțuri grele la mâini și la picioare. Marinescu a fost înjunghiat cu baioneta și secerat de 36 de gloanțe de pistol-mitralieră. Viața i-a fost curmată la vârsta de nici 27 de ani. Localnicii i-au ridicat în semn de prețuire un monument comemorativ chiar pe locul execuției. În același an, Tribunalul Militar București, prin sentința nr. 478/1950, emitea 37 de condamnări în cadrul lotului de partizani. Hainele purtate de Traian Marinescu în ziua execuției au fost păstrate de familie, fiind donate Memorialului Rezistenței și Victimelor Comunismului de la Sighet. Hainele poartă și astăzi urmele gloanțelor și baionetei. Sunt onorat ca, sub cupola Senatului României, să evoc numele lui Traian Marinescu, erou fără putință de tăgadă și model de demnitate românească. Vă mulțumesc. Sorin Lavric, senator AUR. _(Aplauze.)_
Interpelare
Eugen-Cristian Șipoș
Finalizarea proiectului hidroenergetic Tarnița-Lăpuștești
Întrebare adresată domnului Sebastian-Ioan Burduja, ministrul energiei. Obiectul întrebării: „Finalizarea proiectului hidroenergetic Tarnița-Lăpuștești”. Stimate domnule ministru, Proiectul Hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești reprezintă un pas important pentru dezvoltarea energetică a României. Aceasta ar aduce numeroase avantaje, inclusiv îmbunătățirea regimului de funcționare a centralei nucleare de la Cernavodă, în special în contextul construirii Unităților 3 și 4, precum și a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili. Hidrocentrala poate facilita transferul de energie electrică de la gol la vârf de sarcină și poate contribui la reglajul frecvență – putere, asigurând rezerva terțiară rapidă și rezerva de avarie de scurtă durată. Acest proiect poate îmbunătăți participarea Sistemului energetic național la piața unică europeană de energie electrică, mărind gradul de siguranță și posibilitatea exploatării Sistemului energetic național în condiții tehnice și economice superioare. Legat de acest proiect, ați declarat anul trecut că vă doriți ca acesta să fie declarat de importanță strategică națională, astfel încât să beneficieze de o implementare accelerată. Citez: „Mi-aș dori ca marile proiecte energetice să fie susținute de marile companii energetice: Hidroelectrica, Romgaz... Aveți și avem o mare oportunitate și, cred, o mare răspundere. Stocarea e prima nevoie a Sistemului energetic național. Avem apeluri lansate din PNRR – 80 de milioane de euro până la finalul anului, încă vreo 200 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare. Acestea vizează stocarea în baterii. Cel puțin la fel de importantă este stocarea în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Dintre acestea, proiectul fanion al României este Tarnița-Lăpuștești, pe care noi l-am restartat în actualul Guvern.” – ați declarat la sfârșitul anului. În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare: Care sunt măsurile pe care Ministerul Energiei le-a luat și le va lua în anul 2025 în ceea ce privește demararea accelerată a lucrărilor la proiectul hidroenergetic TarnițaLăpuștești? Vă
Interpelare
Gheorghe Ștefănache
Strategia Guvernului privind viitorul Combinatului Siderurgic Liberty Galați și măsurile pentru protejarea industriei siderurgice românești
Interpelarea mea poartă denumirea „Strategia Guvernului privind viitorul Combinatului Siderurgic Liberty Galați și măsurile pentru protejarea industriei siderurgice românești” și este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Marcel Ciolacu. Stimate domnule prim-ministru, Având în vedere situația economică gravă a Combinatului Siderurgic Liberty Galați, operator economic care nu desfășoară activități productive de aproape un an, comunitatea locală se întreabă dacă există, la nivel guvernamental, o strategie de păstrare a producției de oțel în România și, implicit, pentru Galați. În prezent, cei aproape 4.000 de angajați ai combinatului sunt menținuți într-o stare aflată la limita șomajului tehnic, salariile fiind plătite uneori cu întârziere, fără alte măsuri de sprijin. Totodată, un număr semnificativ de tehnicieni, ingineri și specialiști părăsesc compania în căutarea unor locuri de muncă mai sigure, ceea ce pune în pericol păstrarea capitalului uman specializat. Ne-am dori ca Guvernul României să manifeste un interes real în protejarea acestor specialiști și în menținerea expertizei în domeniul siderurgic. Liberty Galați se confruntă în prezent cu deschiderea procedurii de insolvență, inițiată de un număr considerabil de creditori și chiar cu riscul unei posibile deconectări de la rețeaua energetică națională. Domnule prim-ministru, Vă solicit respectuos să analizați această situație și să țineți cont de faptul că un posibil colaps al combinatului va avea consecințe economice și sociale grave asupra județului Galați. Peste 12.000 de persoane ar fi afectate direct, iar impactul s-ar resimți pe verticală și orizontală în economia locală și națională, influențând în total peste 50.000 de persoane angajate în diferite industrii conexe, alături de familiile acestora. Având în vedere cele mai sus prezentate, vă solicit respectuos să-mi trimiteți un răspuns în scris la următoarele întrebări: 1. Ce strategie are Guvernul României pentru păstrarea producției de oțel în țară și, implicit, pentru salvarea Combinatului Siderurgic Liberty Galați? 2. Există un plan concret pentru menținerea locurilor de muncă și pentru păstrarea specialiștilor din industria siderurgică, având în vedere exodul forței de muncă calificată din combinat? 3. Are Guvernul în vedere măsuri de compensare a prețului energiei pentru combinatele siderurgice, având în vedere impactul major al acestor costuri asupra viabilității producției? 4. S-au realizat analize și simulări privind reluarea parțială a producției în secțiile unde există comenzi și cerere de piață? Dacă da, care sunt concluziile acestor analize? 5. În condițiile în care Liberty Galați se confruntă cu cereri de insolvență din partea creditorilor și cu riscul deconectării de la rețeaua energetică, ce măsuri are în vedere Guvernul României pentru a evita un colaps economic și social în regiune? 6. Există posibilitatea ca Guvernul României să preia combinatul, să intervină în restructurarea lui și să faciliteze găsirea unui investitor care să relanseze producția? Și ultimul punct, 7. Se analizează, cumva, la nivel guvernamental activitatea globală a grupului Liberty, având în vedere falimentele recente din alte țări și implicațiile acestora asupra combinatului de la Galați? Vă rog să-mi răspundeți în scris la aceste întrebări, dând astfel dovadă de interes pentru siderurgia românească și pentru siderurgia gălățeană în special. Vă mulțumesc. Gheorghe Ștefănache, senator USR Galați.
Interpelare
Eugen-Remus Negoi
Și o interpelare, dacă-mi permiteți să o citesc și pe aceasta.
Și o interpelare, dacă-mi permiteți să o citesc și pe aceasta.
Interpelare
Eugen-Remus Negoi
de activitate cercetarea-dezvoltarea.
Interpelare adresată domnului ministru Daniel David, ministru al educației și cercetării. Prin legislația națională aflată curent în vigoare, entitățile care efectuează activități de cercetare-dezvoltare sunt incluse într-un sistem național. Sistemul național de cercetare-dezvoltare este constituit din ansamblul unităților și instituțiilor de drept public și de drept privat cu personalitate juridică care au obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea. Din acest sistem, o entitate distinctă este sistemul de cercetare-dezvoltare de interes național, care cuprinde următoarele categorii de unități de drept public cu personalitate juridică acreditate în acest sens... Și dau citire unui singur punct: institutele naționale de cercetare-dezvoltare. Aceste institute naționale de cercetare-dezvoltare, INCD, au fost mutate de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, actualmente Ministerul Economiei, la Ministerul Educației, actualmente denumit Ministerul Educației și Cercetării. Din acest motiv, absolut niciun INCD nu a primit deloc finanțare. Pentru programul-nucleu nu a fost semnat actul adițional pentru anul 2025 și nu s-a oferit finanțare. În plus, s-au tăiat 30% din programul-nucleu, fără o justificare clară. Dar problema cea mai gravă nu ar fi tăierea acestor 30%, ci este lipsa actului adițional care să permită finanțarea programuluinucleu pentru anul 2025. Cele mai multe INCD-uri sunt dependente de acest program, într-o măsură mai mică sau mai mare. Institutele naționale de cercetare-dezvoltare serioase au cheltuit toate lichiditățile și profitul de anul trecut pentru a putea supraviețui în primele două luni din 2025. Ținând cont de aspectele menționate mai sus, vă adresez următoarele întrebări, domnule ministru: 1. De ce nu s-a deschis finanțarea pe programul-nucleu pentru INCD-uri? 2. Când se va deschide această finanțare pentru programul-nucleu pentru institutele naționale de cercetaredezvoltare?
Interpelare
Ștefan Borțun
Care este strategia economică a Ministerului Transporturilor în privința Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați?
Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați este o regie autonomă de interes național, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor din România. Înființată în anul 1991, are ca principală responsabilitate asigurarea condițiilor de navigație pe sectorul românesc al Dunării, de la intrarea în țară până la ieșirea în Marea Neagră, prin efectuarea de lucrări de dragaj pentru menținerea adâncimii minime de navigație, realizarea de măsurători topohidrografice, furnizarea de servicii de pilotaj pe sectorul Dunării maritime și în porturile maritime dunărene, organizarea de transporturi speciale pe Dunărea maritimă și fluvială. AFDJ Galați are un rol strategic în administrarea căilor navigabile ale Dunării de Jos, sens în care, în general, infrastructura critică, cum este administrarea șenalului navigabil și siguranța transportului pe Dunăre, ar trebui să rămână sub controlul statului, din motive de securitate și interes național. În acest context, în anul 2023, AFDJ a înregistrat o cifră de afaceri de 167.955.600 lei RON și un profit net de 21.782.658, având un număr mediu de 711 angajați, însă, ca urmare a unor măsuri dispuse de către Ministerul Transporturilor, măsuri care au vizat reducerea cu 50% a tarifelor de tranzit, dar și a altor tarife speciale practicate în conformitate cu prevederile legale, în anul 2024 această regie autonomă a înregistrat pierderi semnificative, ajungând în prezent să fie considerată neprofitabilă. În aceste condiții, se pune întrebarea: ce calcule au stat la baza reducerii tarifelor cu 50%? De ce această reducere nu a fost de 10 sau de 25%? La data de 19 februarie 2025, cu ocazia unei ședințe ce s-a desfășurat la Ministerul Transporturilor, a fost luată în discuție tema transformării AFDJ din regie autonomă în societate cu răspundere limitată (SRL) sau societate pe acțiuni. Această posibilă schimbare a determinat proteste din partea marinarilor din Portul Galați, care au folosit sirenele navelor pentru a-și exprima nemulțumirea. Deși nu există informații publice despre o posibilitate de privatizare a Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, discuțiile pe această temă au stârnit reacții puternice din partea sindicatelor și a angajaților, care manifestă, la rândul lor, îngrijorări față de posibile implicații asupra suveranității și securității naționale. Mai mult, privatizarea AFDJ Galați ar putea duce la pierderea controlului României asupra gurilor Dunării și a navigației fluviale în acest segment. Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog, domnule ministru, să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Ce calcule au stat la baza reducerii tarifelor practicate de AFDJ Galați cu 50% la începutul anului 2024, deși regia terminase anul 2023 cu un profit semnificativ? 2. Care este strategia economică pe care Ministerul Transporturilor intenționează să o folosească în privința Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați și pe ce se bazează aceasta, în contextul actual al situației politicoeconomice regionale, respectiv dacă Ministerul Transporturilor intenționează să privatizeze această regie?
Interpelare
Ionel Carp
Pericolul privatizării Administrației Fluviale a Dunării de Jos
Întrebarea parlamentară de astăzi este adresată domnului Sorin-Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, iar obiectul întrebării este „Pericolul privatizării Administrației Fluviale a Dunării de Jos”. ## Stimate domnule ministru, România se află în fața unei decizii care poate avea consecințe grave și ireversibile asupra securității sale naționale și asupra controlului navigației pe Dunărea maritimă. Tentativa de privatizare a Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați nu este doar o măsură administrativă, ci este o vulnerabilizare deliberată a suveranității noastre la gurile Dunării, în favoarea unor interese neclare și nedezbătute încă în spațiul public. AFDJ Galați este structura prin care statul român asigură controlul navigației pe Canalul Sulina, una dintre cele mai importante rute comerciale din regiune, și menține condițiile tehnice pentru circulația navelor pe Dunărea maritimă. Prin Convenția de la Belgrad din anul 1948, România a obținut dreptul de administrare a acestui segment strategic, iar orice încercare de privatizare sau de cedare către entități străine ar însemna un atac direct la suveranitatea națională. Este absolut inacceptabil ca, sub pretextul „guvernanței corporative” și al unei false eficientizări, să se permită ca interese din țară și din afara țării, sprijinite chiar de factori de decizie din România, să preia controlul asupra navigației pe Dunăre. Mai mult decât atât, prin reducerea deliberată a tarifelor de navigație cu 50%, s-a creat artificial impresia că AFDJ este o regie falimentată, ceea ce justifică trecerea acesteia la statutul de SRL sau SA, un pas care deschide calea către privatizarea totală și pierderea controlului național asupra unui obiectiv strategic. Avertizările sindicatelor și protestele marinarilor din Galați sunt un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat. România nu își poate permite să cedeze acest punct vital sub nicio formă, mai ales într-un context geopolitic extrem de tensionat, în care Rusia își manifestă deja intențiile de influență în zona Odesa și a Gurilor Dunării. În loc să apărăm interesele naționale, Guvernul României pare să activeze în favoarea unor actori privați, interni și străini, facilitând, astfel, posibilitatea ca infrastructura să ajungă sub controlul acestora. În acest context atât de tensionat și vital pentru securitatea națională, vă rog, domnule ministru, să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este poziția oficială a Ministerului Transporturilor privind viitorul AFDJ Galați? Se ia în calcul în mod real privatizarea acestei regii autonome? 2. Ce argumente justifică reducerea bruscă și artificială a tarifelor de navigație cu 50%, în condițiile în care această măsură a condus direct la trecerea AFDJ Galați pe pierdere, facilitând, astfel, planuri de privatizare? 3. Există vreun studiu de impact sau vreo analiză economică și de securitate națională privind efectele pe termen lung ale transformării AFDJ Galați într-un SRL sau SA? Dacă da, de ce nu au fost făcute public? 4. Ce măsuri concrete va lua Ministerul Transporturilor pentru a asigura menținerea AFDJ Galați sub controlul total al statului român și pentru a preveni orice tentativă de preluare externă a navigației pe Canalul Sulina? 5. Este Ministerul Transporturilor dispus să ofere garanții publice că AFDJ Galați va rămâne o entitate strategică a statului român și că nu va fi cedată niciodată intereselor private și străine?
Interpelare
Daniel-Paul-Romeo Gheorghe
Interpelarea mea și întrebările mele de astăzi sunt următoarele:
Interpelarea mea și întrebările mele de astăzi sunt următoarele: Domnule Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Vreau să vă aduc la cunoștință că avem o mare problemă în ceea ce privește Sistemul de management integrat al deșeurilor – SMID. Stimate domnule ministru, În ultimii ani, gestionarea deșeurilor și protecția mediului au devenit subiecte tot mai importante în județul Neamț, precum și în întreaga țară. Cu o populație în creștere și o producție de deșeuri în continuă creștere, autoritățile locale și locuitorii se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari în ceea ce privește protejarea mediului înconjurător. Un aspect esențial al gestionării deșeurilor în județul Neamț îl reprezintă colectarea selectivă a acestora. Prin separarea deșeurilor reciclabile de cele nereciclabile, se reduce impactul asupra mediului și se creează posibilitatea de a le valorifica ulterior. Autoritățile locale au implementat programe de colectare selectivă în mai multe localități, încurajând astfel cetățenii să participe activ la protejarea mediului. Zonele naturale protejate, precum Parcul Național Ceahlău și Rezervațiile Cheile Bicazului, necesită măsuri pentru conservarea biodiversității și a peisajelor naturale. Am următoarele întrebări... În acest context, vă rog să-mi răspundeți la: 1. Ce măsuri are în vedere ministrul mediului pentru extinderea și modernizarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în județul Neamț și în toată țara? 2. Ce fonduri naționale și europene sunt disponibile pentru colectarea selectivă și reciclare? 3. Cum se respectă obligațiile privind reducerea depozitării deșeurilor și creșterea reciclării? 4. Cum colaborează Ministerul Mediului cu autoritățile locale și care sunt responsabilitățile acestora în gestionarea deșeurilor? Și următoarele întrebări: – Ce facem cu fracția uscată, care la nivel național este la un procent de 14%, noi fiind obligați de către Uniunea Europeană să ajungem la un procent de 55%? Dacă nu ajungem la acest procent până la sfârșitul anului 2025, vom plăti 100 de milioane de euro amendă și penalizări Uniunii Europene pentru că nu ne-am îndeplinit targetul. Suntem în infringement. – Bun, și în acest context ce facem cu fracția umedă? Avem o colectare de 0% la nivel național. – Ce facem cu fracția contaminată din substanțele periculoase, de la spitale, laboratoare și așa mai departe? Avem peste 300 de gropi ilegale, care poluează solul și apele în toată țara și, bineînțeles, afectează pânza freatică și ne afectează pe noi toți. Vă mulțumesc frumos, domnule ministru, și aștept răspunsurile dumneavoastră în scris. Și ar mai fi foarte multe de spus aici, pe partea de Sistem de management integrat al deșeurilor, dar am să revin cu altă intervenție. Vă mulțumesc frumos. _(Aplauze.)_
Mutarea unor materii fundamentale precum istoria și geografia în curriculumul la decizia elevului nu este o reformă, ci o abdicare de la responsabilitate. În realitate, acest sistem este aplicat arbitrar, fără o consultare reală a părinților și a elevilor, lăsând decizii la discreția directorilor și a unor structuri politizate. Dacă ministerul revine la o atitudine mai prietenoasă în ceea ce privește istoria, așteptăm să parcurgem conținutul, ca să ne asigurăm că are legătură cu istoria noastră, a românilor.
Fără o depolitizare reală a conducerilor școlilor, inspectoratelor, această măsură nu va aduce flexibilitate, ci haos; vom avea discrepanțe uriașe între școli, iar materiile esențiale vor fi tratate diferit în funcție de interesele locale, nu de nevoile elevilor.
Domnule ministru, educația nu poate fi lăsată la voia întâmplării.
Această reformă nu doar că fragilizează educația, ci subminează și pregătirea elevilor pentru examenul de bacalaureat. În loc să consolideze competențele de comunicare, fundamentul oricărei educații solide...
Capcana este însă, domnule ministru, tot la dumneavoastră în minister. Cu această floare nu se face primăvară și trebuie continuat acest demers. Avem nevoie de
parteneri din societate aduși să sprijine școala în noul mod de învățare. Este nevoie de manuale noi; este nevoie de a coopta și pregăti profesori pentru acest nou mod de lucru total diferit; avem nevoie de directori care să nu fie politici și care să știe să organizeze noul mod de lucru, flexibil și mult mai complex, iar totul pleacă de la cei care vă înconjoară în minister – și sperăm să fie persoanele potrivite.
Planurile-cadru sunt punctul de început necesar, dar, totuși, se poate transforma din nou în bune intenții uitate pe undeva, cum au fost uitate și aceste planuri-cadru, de zeci de ani. Știu că doriți să luați lucrurile pe rând, însă nu aveți nici dumneavoastră, nici copiii României și nici România timp să facem lucrurile treptat și doar atunci când politicienii din partide își aduc aminte.
Pentru ca reformele să funcționeze...
O singură remarcă am, domnule ministru: plecați!
Dascălii, agresori pentru elevi.
Toți avem de învățat. Noi am implementat o serie de mecanisme legate de bullying, o serie de mecanisme legate de semnalarea unor probleme care apar la sala de clasă. Ce trebuie să facem? Să-i încurajăm, efectiv, pe elevii care se
simt amenințați, în acest context, să semnalizeze, să semnaleze astfel de lucruri, fiindcă mecanismele există; din păcate, trebuie să recunoaștem, încă de multe ori avem forme, mai avem de lucrat la fond, dar e clar că în centrul actului educațional trebuie să stea în primul rând elevii.
Spuneați de Facultatea de Litere sau era vorba de filologie la liceu care, nu știu, își desfășoară orele într-o fostă clădire. Nu știu despre ce e vorba; v-aș ruga să-mi trimiteți o adresă scrisă. Vă răspund în scris.
Salariile, nucleul, Autoritatea pentru Cercetare Științifică.
Joi, mâine, vom avea hotărârea de guvern pentru autoritate. Dar să știți că n-am stat, poate, iarăși, informațiile n-au ajuns la dumneavoastră, n-am stat în ceea ce privește salariile până când înființăm autoritatea, că ministerul este Ministerul Educației și Cercetării, astfel încât acel 1/12 funcționează, oamenii și-au luat salariile și își vor lua salariile și nu vor fi întârzieri în salarii, dar, repet, joi vom operaționaliza și autoritatea.
## UEFISCDI.
Au fost mai multe întrebări legate de această agenție. Da, vom finanța și vom susține aceste proiecte. Ceea ce e foarte important, vom mări rata de succes. După mine, este inacceptabil când ai o competiție la nivel european cu o rată de succes de 10 sau 12% și în România ajungem la rată de succes sub acest procent; întrebarea e de ce mai facem competiția. Deci este clar că am în minte acest lucru și o să vedeți că în buget am prins această idee – în competițiile naționale rata de succes trebuie să fie mai mare.
Antreprenoriatul, gândirea critică.
Gândirea critică este o temă pe care chiar dumneavoastră, nu spun că dumneavoastră..., parlamentarii au impus această temă prin legislație. Gândirea critică este prinsă în trunchiul comun ca unități de învățare la nivelul disciplinei obligatorii logică și la nivelul filozofiei, și în același timp vor fi cursuri numite ca atare, „Gândirea critică”, din nou, oferite elevilor obligatoriu prin oferta pe care o face școala prin minister, urmând ca elevii să aleagă sau să nu aleagă această disciplină; dar ne-am asigurat că oricum este prinsă în disciplinele obligatorii ca unități de învățare, logică și filozofie.
Și aveți dreptate, foarte mulți ați acoperit acest punct, planurile-cadru.
Reprezintă doar începutul, care trebuie să ne ducă la mai... Am spus public, m-ați auzit, poate a fost un cuvânt prea dur: să nu ne transformăm copiii în hamali cu prea multe discipline și prea multe ore, dar pasul important următor – și presupun că iarăși vom avea o discuție și aici pe această temă și mi se pare normal –, pasul următor ține mai degrabă de conținuturi, de programă. După ce avem materii...
Și atunci, în încheiere, fiindcă m-ați întrebat mai mulți acest lucru...