Stenogramă plen

Imediat.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final, conform hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt intervenții pe procedură?

Vă rog, domnule Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Nu, nu voi vorbi despre locul care mi se cuvine, voi vorbi la următoarea ședință a plenului despre asta...

, dar facem un anunț: Grupul POT, în semn de solidaritate față de frații noștri de la Grupul AUR, am decis ca în ședința de astăzi să facem grevă parlamentară, în semn de protest, pentru că democrația în România este cu adevărat anulată, pentru că candidatura domnului Călin Georgescu a fost oprită și de către BEC, și de către CCR. Și, în semn de solidaritate cu frații noștri de la AUR, Grupul POT nu participă nici la dezbaterile cu privire la punctele de pe ordinea de zi, nici la vot.

Vă mulțumim.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Peia.

## Mulțumesc mult.

## Două lucruri aș vrea să punctez.

Lupta politică nu se duce prin grevă. Dacă vrem să ridicăm această țară, nu putem lupta din genunchi. În primul rând, trebuie să ne ridicăm în picioare, apoi putem încăleca pe cal și putem ridica steagul dreptății.

Al doilea punct – vreau să vă informez, dragi colegi senatori, că, astăzi, în Biroul permanent al Senatului, coaliția a votat ca director general al Direcției de control o doamnă numită Androne Nicoleta Roșu, patroană de pompe funebre, angajat contractual al Senatului...

Pe procedură, domnule senator Peia, vă rog.

...șefă a... șefă peste informațiile clasificate ale senatorilor.

Dacă dumneavoastră credeți că este OK – a, și a fost șefa de cabinet a doamnei Elena Udrea –, să vă fie de bine! Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Pălărie... sau domnul Darău. Apoi, doamna senator Presură.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Scurt, pe procedură, o mențiune despre această inovativă grevă parlamentară.

N-am mai auzit de grevă cu diurnă. Am văzut colegi de la AUR înșiruindu-se să semneze...

prezența. Dacă e goală partea, aici, a Grupului AUR, cred că ar putea să nu-și încaseze diurna.

Și dumneavoastră, domnule lider de la POT, cred că ați putea lua loc în față, în locul „fraților de la AUR”, cum i-ați numit.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Doamna senator Presură Alexandra, vă rog.

Imediat, domnule senator, imediat...

Imediat! Haideți, pe rând!

Vă rog, doamna senator.

## **Doamna Alexandra Presură:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Săptămâna aceasta este una importantă atât pentru mine, cât și pentru colegii din regiune. Este săptămâna în care se sărbătorește Ziua Olteniei în cele cinci județe care o alcătuiesc: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinți și Gorj. De aceea, aș vrea să îmi permiteți să vă vorbesc despre ceea ce înseamnă pentru noi, oltenii, ziua de 21 martie, dar și să transmit un mesaj oltenilor de pretutindeni.

Oltenia este locul care a dat lumii personalități marcante în toate domeniile: marele sculptor Constantin Brâncuși, George Constantinescu – inventatorul, pedagogul și inventatorul stiloului – Petrache Poenaru, diplomatul Nicolae Titulescu, dramaturgul Eugen Ionescu, poetul Marin Sorescu, cântăreața Maria Lătărețu, pictorul Corneliu Baba, regizorul Sergiu Nicolaescu sau marele actor Amza Pelea; sunt doar câțiva dintre cei care au lăsat o amprentă de neșters asupra culturii, politicii și istoriei naționale. Ei sunt doar o mică parte dintr-o lungă listă de olteni care, prin faptele lor, au demonstrat că Oltenia este o veritabilă comoară de talente și valori.

În zi de sărbătoare, dedicată unei regiuni istorice atât de deosebite pentru noi, oltenii, avem datoria de a păstra și a transmite mai departe spiritul nostru, respectul pentru tradiție, dragostea pentru familie și comunitate și munca neîncetată pentru un viitor mai bun.

Oltenia este și va rămâne un loc al dăruirii, al curajului și al rezistenței, un loc în care tradițiile și istoria sunt purtate cu mândrie de fiecare oltean.

Dragii mei olteni, să fim mândri pentru tot ceea ce am realizat și să privim înainte cu speranță și demnitate, spre un viitor în care să ne păstrăm viu spiritul regiunii pe care o reprezentăm.

La mulți ani, Oltenia!

La mulți ani, dragi olteni de pretutindeni! Vă mulțumesc.

Bravo!

Mulțumesc, doamna senator. Vă rog, domnule Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

O replică de un minut, domnului coleg Darău.

Astăzi, în grup... în Biroul permanent, am..., în Comitetul liderilor, să fiu mai exact, am solicitat ca domnul Pălărie să fie de acord să-mi acorde un loc. Și s-a pus întrebarea, domnul Fenechiu: ce se întâmplă dacă ți-l dă în mijloc? Și am spus: dacă mi se dă în mijloc, o să fie o problemă, pentru că fie o să fiu influențat de către ideologia useristă și dintr-o parte și din alta, încât să ajung să iubesc curcubeul, sau ca Hristos între doi tâlhari, deci o să fie o problemă.

Mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Pe procedură, domnule președinte.

Aș dori să propun să păstrăm un moment de reculegere pentru victimele din acest weekend din Macedonia de Nord – o tragedie care seamănă incredibil de tare cu tragedia Colectiv din România, de acum 9 ani. În această tragedie, tineri cu toată viața înainte și-au găsit sfârșitul într-un mod pe care nu-l meritau.

Și, cu voia dumneavoastră, v-aș ruga să păstrăm câteva minute... câteva secunde de reculegere.

Vă mulțumesc.

Și cel de-al doilea punct al intervenției – aș dori să se consemneze în stenograma acestei ședințe faptul că Grupul USR a reluat invitația la ora Guvernului adresată ministrului economiei, Bogdan-Gruia Ivan, pentru 26 martie.

Îi cerem ministrului încă o dată – sper să nu uite de invitația noastră – să explice trei lucruri fundamentale:

– care este strategia pentru industria de apărare românească;

– care este, în contextul regional, situația Șantierului Naval Mangalia;

– și cum vede domnia-sa salvarea siderurgiei românești prin intermediul combinatului de la Galați, nu de alta, dar citim astăzi în presă că domnul ministru al economiei ne anunță că siderurgia românească va avea un avânt colosal și se va ocupa de producția de armament, obuze și alte instrumente și echipamente militare, dar tot astăzi mai aflăm că – nu știm cum Doamne, iartă-mă – un purtător de cuvânt în Guvernul Dăncilă, domnul Nelu Barbu, a ajuns să administreze o fabrică de transportoare blindate, de care răspunde direct, în calitate de ministru.

Noi îl așteptăm pe 26 martie să vină în plenul Senatului, conform obligațiilor care îi revin. Vă mulțumesc.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

A doua chestiune pe care vreau...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Domnule Pălărie, vă rog să-i răspundeți domnului senator.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Stimați colegi,

Vă rog să facem liniște și să ascultăm colegii cum iau cuvântul.

Haideți să ne respectăm un pic, că suntem în Senatul României!

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator. Apoi, domnul senator Petrea.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Un anunț de modificare în cadrul comisiilor: la Comisia pentru buget, finanțe, în locul domnului senator Tánczos Barna va activa de astăzi domnul senator Antal Loránt. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Vă

Modificarea a fost aprobată.

Vă rog, domnule senator Petrea.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că e indicat, pentru că pe 15 martie a fost ziua internațională a fraților noștri maghiari, Ziua maghiarilor de pretutindeni, să le urăm „La mulți ani!”, să le transmitem că e momentul să îngropăm orice secure a războiului.

Noi, ca partid, SOS, suntem un partid care susținem pacea și ne dorim ca împreună să avem pace și în România, și în Europa, și, dacă se poate, și la nivel mondial.

La mulți ani! ( _Aplauze.)_

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Cu aceasta am încheiat intervențiile pe procedură. Continuăm cu ordinea de zi.

La punctul 1 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2024 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, a centrelor de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor, precum și pentru modificarea unor acte normative (L31/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică, Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei pentru sănătate este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Doamna senator Cibu.

dar este nevoie de două lucruri din partea celor care au primit această misiune, adică agenția din subordinea prim-ministrului și centrele de la Ministerul Sănătății: în primul rând, observ că lucrurile merg foarte lent și, în acest timp, traficul de droguri își vede nestingherit de drum, pentru că noi tot corectăm ordonanțe; în al doilea rând, vreau să le cer tuturor celor amintiți mai devreme să își facă datoria față de cetățeni, față de părinții care suferă, cu foarte multă seriozitate. Nu doar să semneze hârtii din inerție, pentru că asta nu oprește de la sine traficul și nici nu repre...

Suplimentați cu 30 de secunde, vă rog!

...și nici nu reprezintă o terapie eficientă.

Toate aceste lucruri trebuie făcute astăzi, pentru că mâine s-ar putea să fie prea târziu.

În încheiere, aș dori să-i reamintesc domnului ministru Predoiu că i-am trimis o solicitare exact pe acest subiect al traficului de droguri și încă nu am primit un răspuns. Este vorba despre cea mai mare captură de droguri din România, din care se pare că au dispărut cantități impresionante de probe și nimeni nu știe nimic. Poate știe domnul Predoiu și ne spune aici, în Parlament.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Presură.

## Stimați colegi senatori,

## **Doamna Ruxandra Cibu Deaconu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța pe care o votăm astăzi aduce completări la o altă ordonanță, care desființează Agenția Națională Antidrog, ordonanță care, inițial, nu a fost bine scrisă. Dar nu despre nevoia ca Guvernul să redacteze mai atent ordonanțele vreau să vă vorbesc astăzi, ci despre ce facem cu această activitate de prevenire a consumului de droguri și de recuperare a celor care au căzut în această capcană a drogurilor. Au căzut tocmai pentru că statul român nu a reușit să oprească traficanții să-și livreze nestingheriți marfa pe străzi, în jurul școlilor.

Da, eu susțin că este obligația noastră, a politicienilor, și mai ales a celor din instituțiile statului (din Guvern, ministere, agenții) să oprim acest fenomen. Așa cum instalăm parapete pe șoselele care reprezintă pericole sau care prezintă pericole de accidente, așa trebuie să creăm un baraj fizic și mediatic între traficanți și victimele potențiale.

Noile agenții și structuri finanțate prin OUG nr. 147 ar trebui să aducă mai multă ordine în acest complicat proces,

Astăzi vă vorbesc nu doar ca senator, ci și ca mamă, cu aceeași preocupare și responsabilitate pentru viitorul copiilor noștri în fața acestui pericol tot mai mare, și anume drogurile. Ele reprezintă o realitate îngrijorătoare, un pericol care ne răpește copii chiar în timp ce noi discutăm despre soluții.

Tocmai de aceea, vreau să felicit Guvernul României pentru adoptarea acestei ordonanței. De ce era urgentă înființarea acestei agenții? Pentru că cifrele ne arată că pierdem lupta cu acest război, pentru că am ajuns în punctul în care nu mai putem ignora realitatea.

Un copil de 10-11 ani poate fi deja un consumator de droguri – și nu este o exagerare, ci este un adevăr confirmat de medici și profesori. Numărul urgențelor medicale cauzate de droguri a crescut dramatic. Spre exemplu, în București cazurile de copii aduși la spital din cauza consumului de droguri au crescut de peste opt ori în doar 2 ani de zile.

Statisticile sunt îngrijorătoare. În școli, drogurile sunt mai ușor de găsit decât soluțiile de prevenție. Până acum nu am avut o strategie unitară, coordonată și clară, acum avem această șansă. Agenția Națională Antidrog trebuie să fie punctul central al luptei împotriva consumului de droguri.

S-a vorbit de prea multe ori despre această realitate dureroasă, poate că a venit în sfârșit momentul să nu mai numărăm victime, ci să numărăm împreună soluții care să salveze.

Vom investi în prevenție și educație, astfel încât tinerii...

30 de secunde, vă rog!

## **Doamna Alexandra Presură:**

Vom investi și trebuie să investim în prevenție și educație, astfel încât tinerii să înțeleagă pericolele înainte de a ajunge victime și, totodată, va trebui să sprijinim familiile afectate, oferindu-le acces la consiliere.

Aceasta nu este doar o provocare a autorităților, ci este o responsabilitate comună, pe care trebuie să ne-o asumăm împreună, împreună cu părinții, profesorii...

Vă rog, încă 30 de secunde!

La finalul zilei, dragi colegi, nimic nu este mai important decât să protejăm copiii acestei țări.

Partidul Social Democrat susține și votează această ordonanță.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă mai există intervenții?

Dacă nu, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi...

Vă rog, doamna senator Pauliuc.

Apoi, domnul senator Streinu Cercel.

Vă rog să vă anunțați din timp.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Astăzi, într-adevăr, avem pe ordinea de zi o ordonanță care vorbește despre... aș spune eu despre problemele reale cu care se confruntă tinerii noștri, societatea românească, și anume o problemă care afectează mii de familii din România, și anume dependențele. Fie că vorbim despre droguri, alcool, jocuri de noroc sau alte adicții – și aș pune aici și dependența de ecrane –, aceste adicții distrug vieți, rup familii și afectează întreaga societate.

Astăzi, prin acest proiect de lege, prin această ordonanță, Agenția Națională Antidrog trece de la Ministerul de Interne,

pe bază de protocol, tot ce are în dotare agenția trece către Secretariatul General al Guvernului.

Spuneam încă din legislatura trecută că e nevoie ca această instituție, această autoritate să fie sub directa coordonare a Secretariatului General al Guvernului, pentru că adună la o masă toate instituțiile care ar putea să conlucreze și să aducă rezolvarea acestei probleme.

Din păcate, astăzi, în România, nu avem destule centre specializate pentru tratamentul dependențelor. Mulți oameni care își doresc să se vindece nu au unde să meargă, iar sprijinul de care au nevoie vine prea târziu. Și eu cred că e momentul să schimbăm acest lucru, pentru că lupta împotriva dependenței nu este doar a celor care suferă, ci a întregii societăți.

Avem nevoie de educație, prevenție și, mai ales, de soluții concrete. Și, da, prin aceste texte de lege construim un sistem care să le dea a doua șansă celor care se confruntă cu această problemă.

Noi demonstrăm astăzi, prin vot în Parlamentul României, că le dăm o șansă tinerilor, că nu-i abandonăm pe oameni și că îi ajutăm să se...

30 de secunde, vă rog!

PNL votează acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

Domnul senator Streinu Cercel.

Ultima intervenție de la PSD, pe timpul suplimentar rămas neconsumat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu voiam să intervin, dar intervin totuși, în calitate de președinte al Comisiei pentru sănătate din Senatul României, spunând că e un pas mare înainte. Înființarea acestor centre nu se referă numai la adicția la droguri, ci și la celelalte tipuri de adicție, față de care Ministerul Sănătății va trebui și are obligația să dezvolte o serie de programe speciale, pentru a reuși să le țină sub control.

Drogurile sunt ceva groaznic; ele trebuie excluse. Dacă am putea să facem acest lucru, ar fi foarte bine. Din păcate, și celelalte adicții vin puternic din spate și-i afectează pe cei mici, inclusiv din clasele primare. Ca atare, un „Da” pentru acest proiect de lege.

PSD va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Cernic.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Ați vorbit de măsuri. Noi am propus măsuri pentru cei care sunt dependenți de jocuri de noroc. Avem șapte inițiative legislative care stau blocate la Camera Deputaților, avem o lege pentru autoexcludere, dar, din păcate, ONJN-ul nu face nimic pentru acei oameni care sunt dependenți și aleg să depună o cerere prin care vor să fie excluși din aceste jocuri.

Din păcate, vorbiți cu..., aduceți mari cuvinte aici, de la... de la plenul Senatului, în schimb colegii dumneavoastră de la Camera Deputaților sau cei care sunt în Guvern nu fac nimic pentru dependenții de jocuri de noroc.

Așa că: mai puține cuvinte aici și, poate, mai multe fapte la Guvern.

Vă mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

Domnul senator Niculescu-Țâgârlaș.

Dacă mai sunt intervenții, vă rog să le anunțați din timp. Domnul senator Peia.

## Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.

Vreau doar să aduc în discuție o inițiativă liberală care a trecut de Senat, de Camera Deputaților – pentru constituirea celor opt centre regionale pentru tratarea persoanelor cu adicții și, în special, a celor care sunt dependenți de droguri.

Acea inițiativă... Și în cadrul acelei inițiative s-a dispus clar că Ministerul Sănătății va înființa cele opt centre regionale. Cu această ordonanță, în plus, Ministerul Sănătății are obligația de a înființa centrele și a da drumul inițiativelor legislative care au fost foarte bune pentru România.

Un singur aspect: sunt peste 22 de milioane de euro strânși de către autoritățile care luptă împotriva jocurilor de noroc, la dispoziție oricând, pentru a fi uzitați în vederea înființării acestor centre.

Este un semnal clar dat din Senatul României către cei care sunt capabili să dirijeze aceste fonduri către centrele regionale, cele opt deja votate de Parlamentul României. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Peia.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul SOS România va vota acest proiect de lege de aprobare a ordonanței și, da, suntem de acord și cu colegii de la USR, că trebuie să interzicem total jocurile de noroc.

Ăsta este punctul meu de vedere și cred că și colegii mei de la SOS sunt în asentimentul meu.

În același timp, dragi colegi, este prea puțin pentru a opri traficul și consumul de droguri în România. Am propus de

atâtea ori – și când eram deputat – și am spus că, fără măsuri coercitive, nu vom stopa traficul și consumul de droguri. Propunerea mea era simplă: când a fost prins prima dată că a consumat droguri, o amendă într-un cuantum de... penal, a doua oară, o amendă cu un cuantum mai mare, a treia oară, o amendă cu un cuantum și mai mare, a patra oară, o lună de pușcărie cu executare, a cincea oară, două luni de pușcărie cu executare, a șasea oară, 3 luni de pușcărie cu executare – și credeți-mă că va da rezultate!

Haideți să tăiem răul de la rădăcină, pentru că, altfel, România va deveni nu o țară de consumatori de droguri de doar 10%, ci o țară de mari consumatori de droguri și ne vom pomeni cu 5-6 milioane de consumatori în următorii ani.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule senator.

Cu aceasta, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru instituirea anului 2025 ca „Anul cultural Mihai Eminescu” (L37/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică, Comisiei pentru învățământ, știință și inovare și Comisiei pentru cultură și media este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Dacă nu sunt intervenții...

Vă rog, domnule senator Darău.

Apoi, domnul senator Țepeluș; apoi, domnul senator Niculescu-Țâgârlaș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt. Bineînțeles că nu putem fi împotriva sărbătoririi lui Mihai Eminescu, dar, vedeți, ne aflăm, în Senat – și în Parlament, în general –, în fața unei inflații de inițiative care sărbătoresc, în anumite zile sau în anumiți ani, personalități ale istoriei sau ale culturii românești. În schimb, instituim acum 2025 drept Anul Mihai Eminescu; mai rămâne până la promulgare – acum..., după luna ianuarie, acum, spre jumătatea anului, în curând – și va ajunge această inițiativă lege după ce autoritățile locale își votează bugetele locale. Cred că sunt genul de inițiative care nu își îndeplinesc de fapt obiectivele, în practică, și încarcă circuitul legislativ.

Noi vom vota pentru această inițiativă, dar, încă o dată, cred că trebuie să găsim, la nivelul Parlamentului, alt mod de legiferare pentru a putea, la nivel local, sărbători anumite personalități.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Țepeluș Laurențiu.

## **Domnul Laurențiu-Cristinel Țepeluș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am să susțin necesitatea adoptării acestui proiect legislativ și am să susțin ținând un discurs despre importanța lui Mihai Eminescu pentru cultura noastră.

La 175 de ani de la nașterea sa, declararea anului 2025 drept „Anul Mihai Eminescu” reprezintă un gest de recunoaștere și celebrare a contribuției sale esențiale la cultura română și universală și, totodată, un act de autentic patriotism.

În acest sens, filozoful român Constantin Noica afirma: Eminescu este expresia integrală a sufletului românesc și, dacă poporul român ar pieri și ar rămâne doar opera lui Eminescu, lumea ar putea reconstitui, pe baza ei, chipul sufletului românesc.

Opera lui Eminescu filtrează, prin sita genialității sale, miturile și valorile ancestrale ale poporului nostru: mitul zburătorului, cosmogonic, mitul androginului, al omului de geniu, al dacismului, al timpului și destinului inexorabil, precum și limba română, cuvânt și rostire, precum și credința ortodoxă, dar și modul specific de a privi lumea și viața, firea și ființa.

Recursul la geniul lui Eminescu amintește de o metaforă puternică despre influența pe care o pot avea ideile, principiile sau descoperirile fundamentale asupra întregii lumi, metaforă propusă de către Arhimede: „Dați-mi un punct de sprijin și voi muta pământul.”

De ce reprezintă Mihai Eminescu un asemenea punct arhimedic? Pentru că în opera sa identificăm idei și simboluri care transcend timpul și spațiul mioritic, confirmând perenitatea zbaterilor sufletului românesc și complexitatea devenirii acestuia.

Într-un moment de pierdere a reperelor valorice, de profundă criză a adevărului, de bulversare a sensului și semnificației ideii de cultură națională, să facem din Eminescu punctul de sprijin pentru a reașeza cultura română pe valorile sale autentice și să creăm acel liant de sensibilitate și trăire autentică în care să fie top...

30 de secunde, vă rog!

## **Domnul Laurențiu-Cristinel Țepeluș:**

...să fie topite abraziunile și accentele divergente – dominante în societatea românească actuală; să redevenim, dintr-o populație, un popor.

Redescoperirea lui Eminescu prin organizarea de manifestări culturale, expoziții, conferințe și alte evenimente, punerea creației și personalității sale în prim-planul preocupărilor generațiilor contemporane reprezintă un

moment de redescoperire a ceea ce ne unește, ceea ce ne așază pe harta culturală a umanității.

Apelul la cultură și, în particular, la creația eminesciană ne poate permite translația de la devenirea întru devenire...

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Niculescu-Țâgârlaș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consider că despre Eminescu trebuie să vorbești – și trebuie să vorbești din inimă –, despre Eminescu nu poți să citești. Despre Eminescu trebuie să te adresezi în sensul în care, dacă simți, ca român, vibrația pe care ți-o dă opera lui, fie că e poezie, fie că e filozofie, fie că sunt articole de jurnalism, este important să înțelegem că avem valori comune. Și în aceste momente extrem de complicate politic și electoral vedem că, în cazul valorilor comune, toți votăm și toți suntem apropiați – și acest lucru pe mine mă încântă.

Și, ca președinte al Comisiei de cultură, vreau să vă spun că toți membrii comisiei am votat unanim acest an – 175 de ani de la nașterea lui Eminescu – și consider că valorile acestea trebuie să fie perpetuate. Fie că vorbim de George Enescu, pentru că va fi și un proiect pe această temă, fie că vorbim de alți mari corifei culturali ai României, ei trebuie omagiați și faptul că discutăm, faptul că îi susținem în Senat sau în Camera Deputaților reprezintă un fapt în plus de recunoaștere.

Să știți că, din punctul meu de vedere, Eminescu a găsit în poezie ceea ce alții caută încă în univers.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Federovici, vă rog, pe timpul rămas alocat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi senatori,

S-a spus și o spun și eu: Eminescu rămâne o sursă de inspirație pentru români, o emblemă a valorilor naționale și o punte între trecut, prezent și viitor.

Chiar dacă ziua de 15 ianuarie, ziua nașterii marelui poet, a fost transformată în Ziua culturii naționale, acum, la 175 de ani de la nașterea sa, declararea anului 2025 drept Anul Mihai Eminescu ar reprezenta încă un gest de recunoaștere și celebrare a contribuției sale esențiale la cultura română și universală.

Organizarea de manifestări culturale, expoziții, conferințe și alte evenimente de-a lungul și de-a latul țării consolidează legătura dintre generații, reafirmând valoarea patrimoniului pe care Mihai Eminescu l-a lăsat posterității. Prin urmare, încurajez autoritățile locale, având în vedere că în această perioadă își fundamentează și votează propriile bugete, să susțină din aceste bugete realizarea pe tot parcursul anului de acțiuni specifice.

Închei cu o invitație pentru dumneavoastră, distinși domni și doamne senator, și nu numai: „Hai la Botoșani! Hai la Ipotești!”, locul nașterii marelui poet Mihai Eminescu, locul unde se află casa părintească și bisericuța familiei Eminovici, biserica nouă, casa țărănească de epocă, Biblioteca Națională de Poezie, Muzeul „Mihai Eminescu”, iar, din anul 1992, tot aici avem Memorialul Ipotești, Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, singurul de acest fel din țară și chiar din Europa.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, doamna senator.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Vă informez că la balcon sunt prezenți studenți ai Facultății de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, la invitația domnului senator Istvan Szilard.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan (L42/2025).

Raportul Comisiei pentru administrație publică este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Dacă nu sunt intervenții, inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Politicii publice de proprietate a statului (L44/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Doamna senator Violeta Alexandru.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Profit de ocazie, că acesta este un proiect inițiat de echipa de la AMEPIP, dar care se referă la una dintre condiționalitățile pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, să vă adresez niște mulțumiri. Nu știu dacă m-ați votat din consemn de partid sau ați făcut-o cu apreciere față de mine, dar, în calitate de președinte al Comisiei parlamentare comune pentru aderarea la OCDE, vă asigur de seriozitatea mea.

Acum, această seriozitate mi-o exercit inclusiv prin a imprima un alt ritm și în ceea ce privește informarea dumneavoastră. Și asta trebuie să se întâmple pentru fiecare dintre dumneavoastră care doriți să participați în acest proiect de țară, care nu trebuie să fie al niciunui partid politic, în mod deosebit, ci al tuturor celor care vor binele României și al parcursului acestei generații și al generațiilor care vor veni. Pe lângă componenta de informare, pe care – cei care mă cunosc știu că așa voi face – o voi îndeplini față de dumneavoastră, cu invitarea de a avea reacții, de a vă exprima disponibilitatea de a participa în orice demers, că are el un caracter consultativ sau că are un caracter legislativ, vă rog să o faceți și să contați pe întreaga echipă a comisiei, care va colabora și va dialoga cu dumneavoastră.

Dar când mă refer la ritmul meu și la modul meu de a lucra – dacă îmi permiteți, doar 30 de secunde –, am să mă refer strict la acest proiect, care se referă la întreprinderile publice, inclusiv la cele care au pierderi și care se află în portofoliul instituțiilor centrale sau al celor locale, la ceva ce am discutat chiar astăzi în Comisia economică, unde avem dezbateri serioase și de substanță, și anume la termenele care – nu vă ascund – mi se par puțin prea lejere.

30 de secunde, vă rog!

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte, pentru eleganță. Chiar închei.

O să vedeți în cuprins și vom analiza în ce măsură ele se pot optimiza. Din punctul meu de vedere, ce putem să facem mai repede, fără să fie rasol, ar trebui să o facem și ca semn al seriozității noastre.

În proiect există un articol care spune că întreprinderile publice care au pierderi, pentru ele, unitățile administrative care le au un portofoliu trebuie să facă un plan legat de ce fac cu ele, până în iunie, 30 iunie 2026. Este...

Vă rog, încă 10 secunde, doamna senator, dacă doriți să încheiați.

A fost a doua păsuire a domnului președinte, pentru care îi mulțumesc.

În esență, vom imprima un ritm mai alert, vom discuta cu colegii din Guvern.

Aveți încredere în seriozitatea mea și în determinarea acestei echipe de a face echipă cu dumneavoastră și de a vă consulta.

Vă mulțumesc pentru încredere și voi lua cuvântul de câte ori simt că e necesar să punctez câteva lucruri în acest proces.

Mulțumesc încă o dată.

Doamna senator Cușnir.

## **Doamna Rodica Cușnir:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

După cum știm cu toții, ordinea de zi de astăzi a fost suplimentată cu două puncte: cel de la punctul 4 și cel de la punctul 5. Pe procedură, solicit să supuneți votului retrimiterea la comisii, pentru a fi rediscutate în baza avizelor pe care le vom da în cadrul comisiilor avizatoare.

Această solicitare o fac în calitate de președinte al Comisiei pentru drepturile omului, care mâine, pe ordinea de zi, avea acest punct în dezbateri, dar și ca membră a Comisiei pentru muncă, unde, de asemenea, era acest punct pe ordinea de zi.

De ce solicit acest lucru? Și vă întreb: unde ne grăbim, stimați colegi?

Nu văd care este urgența adoptării acestui proiect pe repede înainte, fără a se ține cont de punctul de vedere și de opiniile colegilor din aceste comisii avizatoare. Părerile noastre, ale celor din aceste comisii, chiar nu contează deloc în acest Senat? Avizele este adevărat că sunt doar consultative, dar trebuie să fie emise și, din acest punct de vedere, avem și practica Curții Constituționale, care a spus clar că avizele trebuie să fie emise.

Dacă consultăm site-ul Senatului, vedem că mai multe comisii au termen pentru avizare 18 martie 2025. Adică mâine este termenul pentru avizare, iar pentru raport era 19 martie. În aceste condiții, eu apreciez că se impune ca acele comisii să analizeze pentru aviz aceste proiecte de lege și să adoptăm legile în baza procedurilor, și nu doar ca să ne aflăm în Senat, să spunem că muncim. Nu trebuie ca Guvernul să intervină, să ne forțeze să votăm anumite proiecte de lege așa cum își doresc ei, pe repede înainte, fără a ține cont de procedură.

Tot site-ul Senatului ne spune că termenul pentru adoptare tacită era 23 aprilie 2025. Deci, practic, mai e...

30 de secunde, vă rog!

Mulțumesc, am terminat. Mulțumesc.

Doamna senator, conform regulamentului, propunerea de retrimitere la comisie se face de liderul sau viceliderul grupului parlamentar din care faceți parte.

Dacă există prezenți în sală...

Domnule președinte... Domnule președinte, cunosc acest aspect.

Domnul...

Dacă este liderul sau viceliderul prezent, o să-l invit la microfon să ne susțină această propunere.

În SOS România, noi lucrăm ca unul, domnule președinte, să știți.

Știu, dar regulamentul spune altceva.

Deci asta vă solicităm, retrimiterea la comisie, exact cum

v-a argumentat colega mea, doamna senator Rodica Cușnir. E în regulă?

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Stimați colegi,

Vă

Domnul senator Peiu... Eroare.

Domnule senator Corlățean, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Punctual, Grupul senatorial al PSD va vota în favoarea proiectului de lege menționat.

Este o inițiativă importantă, care face parte dintr-un pachet important, și condiționalități care fac parte din procesul de reformă angajat în capitolele care se negociază pentru aderarea României la OCDE, așa că nu avem niciun fel de surpriză. Din punctul nostru de vedere, vom susține. Dar, pe un plan superior, dacă îmi permiteți, un singur comentariu, oarecum în continuarea celor menționate de doamna senator Violeta Alexandru.

În ciclul care s-a parcurs până acum – și vă aduc aminte că ne-am fixat, ca stat, orizontul anului 2026 pentru finalizarea negocierilor și o decizie finală a Consiliului Ministerial OCDE pentru invitarea României de a adera –, totul s-a bazat, până acum cel puțin, pe un spirit bipartizan, putere și opoziție, în accepțiunea faptului – cu dezbatere în Parlament, fără discuție – că acest proiect de țară este esențial pentru sănătatea financiară, socială, standarde și pentru binele României.

Așa încât cam asta este propunerea pe care o facem, împreună: să continuăm, pe cât e posibil, un spirit consensual. Cu amendamente. Este un raport, cu amendamente, care a fost adoptat în comisia sesizată în fond. Asta face diferența între cei care se omoară între ei în plan politic sau cei care conlucrează pe temele fundamentale ale țării.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Petrea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Acest proiect de lege are 45 de pagini. Niciunul dintre noi nu suntem capabili să citim 45 de pagini, să le analizăm, să înțelegem cât de bună sau cât de rea... cât de rău este acest proiect de lege.

Dar mă sperie – mă sperie – faptul că acest Spiderman al politicii românești, Marcel Ciolacu, împreună cu echipa lui de viteji, de supereroi, vor să facă bine României. Mă sperie acest lucru și să vă spun de ce. Pentru că, dacă citiți cu atenție ordonanțele de urgență date în ultimele două luni, veți vedea că în fiecare ordonanță de urgență, coroborat cu acest proiect de lege, se ascunde, de fapt, faptul că se dorește ca pe parcursul acestui an toate companiile și întreprinderile publice, 1.319, ultimul avut real al acestui popor..., vor fi scoase la privatizare, vor fi vândute bucată cu bucată. Ei s-au pregătit pentru acest lucru.

Fiți vigilenți, uitați-vă pe ce spune acest proiect de lege, uitați-vă ce spun celelalte ordonanțe, uitați-vă să înțelegeți ce reprezintă taxa de stâlp și, mai ales, întrebați reprezentanții AFDJ-ului de la Galați, întrebați reprezentanții celorlalte companii ale statului român! Li s-a transmis foarte clar să scoată bugetele acestor companii pe minus, ca să fie privatizate în acest an. Va fi cel mai mare jaf național din ultimii 35 de ani, ultima etapă, ultimul furt din avutul României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai există alte intervenții, am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 5, și ultimul, al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ și pentru modificarea Legii nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției (L51/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Vă rog, domnule senator Petrea.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Dacă această lege... proiect de lege va fi aprobat, ar fi fost foarte interesant să fie retroactiv. Știu că nu se poate, dar ar fi fost foarte interesant, pentru că, în sensul acesta, jumătate din Guvernul dumneavoastră ar fi fost deja arestat. Toate aceste cadouri și aceste lucruri de peste 200 de euro, da, cât se precizează în acest proiect de lege. Gândiți-vă la biletele de avion Nordis, gândiți-vă la toate celelalte cadouri pe care Guvernul și reprezentanții Guvernului dumneavoastră le-au primit fără să le declare. Ne-ar fi făcut mare plăcere să fie puțin retroactivă această lege și să vedem exact ce se întâmplă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă nu mai există alte intervenții... Vă rog, domnule senator Darău.

Mulțumesc, domnule președinte. Mai degrabă o replică.

Acest proiect este unul bun, transparentizează niște lucruri, în noul sistem RUTI. Dincolo de acest lucru, trebuie subliniat faptul că legislația penală, respectiv legislația ANI rămân în vigoare. Deci cine a încasat cadouri, discounturi, drumuri, vacanțe, alte lucruri care încălcau legislația penală sau legislația ANI ar trebui să sufere consecințe în statul român.

Acest proiect despre care vorbim este un pas înainte de transparentizare a eventualelor cadouri pe care membrii Guvernului le primesc.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, domnule senator.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Stimați colegi,

Trecem la exprimarea votului final asupra inițiativelor legislative.

Potrivit prevederilor art. 112 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă. De asemenea, vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid.

În timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. În situația în care, din eroare, senatorul prezent în sala de plen exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen. Având în vedere cele prezentate anterior cu privire la sistemul de vot prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid, urmează să derulăm un vot-test. În acest sens, vă rog să vă introduceți cardurile de vot în console sau să accesați aplicația de vot.

Vă reamintesc că aveți 30 de secunde la dispoziție pentru exercitarea votului.

Vot-test, vă rog.

Sistemul de vot funcționează.

Dacă există comentarii, intervenții cu privire la sesiunea de test?

Dacă nu, continuăm cu votul final.

Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2024 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, a centrelor de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor, precum și pentru modificarea unor acte normative (L31/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței, astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru instituirea anului 2025 ca „Anul cultural Mihai Eminescu” (L37/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 3, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan (L42/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Politicii publice de proprietate a statului (L44/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege, astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ și pentru modificarea Legii nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției (L51/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege, astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar – procedură de urgență;