Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·26 martie 2025
Senatul · MO 43/2025 · 2025-03-26
Ora Guvernului – Dezbateri politice, cu participarea ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, domnul Bogdan-Gruia Ivan, la solicitarea Grupului parlamentar al USR
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple împotriva ministrului energiei, domnul Sebastian-Ioan Burduja, inițiată de 45 de senatori
Întrebări, interpelări și răspunsuri
Declarații politice
· government hour
8 discursuri
Stimați colegi, începem în câteva minute.
## PAUZĂ
Bună ziua, stimați colegi!
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 26 martie 2025.
Ședința este condusă de subsemnatul, Laurențiu Plăeșu, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Niculina Stelea și de domnul senator Vasile Blaga, secretari ai Senatului.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.
Stimați colegi,
La secțiunea I a ordinii de zi avem ora Guvernului – Dezbateri politice cu participarea ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, domnul BogdanGruia Ivan, la solicitarea Grupului parlamentar Uniunea Salvați România.
Dezbaterile politice în cadrul orei Guvernului se desfășoară în conformitate cu prevederile art. 184 din regulament. Îl invit la tribună pe domnul senator Remus Negoi, reprezentantul Grupului parlamentar Uniunea Salvați România, pentru prezentarea temei de dezbatere.
Așa cum au solicitat, vor fi doi reprezentanți, care vor avea împreună 5 minute pentru prezentarea acestei teme de dezbatere.
Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru Bogdan-Gruia Ivan,
Sunteți ministrul unuia dintre cele mai importante ministere, cel al economiei. Sunteți conștient că nu v-am chemat aici din curtoazie, ci pentru că e dezastru. Industria de apărare – un colaps total. Știți ceva de producția de drone? Singurele pe care le vedem pe cerul României sunt doar cele de producție rusească. Fabrica de pulberi – praf și pulbere. Muniția compatibilă NATO – un eșec strategic major. Într-un context în care Europa se înarmează, noi suntem lăsați în urmă, iar despre Combinatul Liberty Galați, combinatul siderurgic, nu doar că nu aveți un plan, dar ignorați dezastrul iminent.
Șantierul Naval 2 Mai din Mangalia? Un alt exemplu clar al nepăsării dumneavoastră și a PSD, partidul dumneavoastră. Contractul semnat de ministrul lui Liviu Dragnea cu Damen în 2018 poate fi încadrat, cu ușurință, la trădare de țară. Acum, statul român trebuie să înapoieze firmei Damen aproximativ 300 de milioane de lei, conform declarațiilor reprezentanților salariaților, mai mult decât valorează șantierul naval.
Am fost de nenumărate ori acolo, am vorbit cu reprezentanții salariaților. Am fost alungat de paznici. Am vorbit cu fostul ministru, Radu Oprea. Ce am primit? Promisiuni. V-am avertizat, încă de la începutul anului 2024, că șantierul are mari probleme. Dumneavoastră și predecesorii dumneavoastră de la PSD ați dat asigurări că totul va fi bine. Minciuni. Nu ați capitalizat șantierul. Ați adus contracte mari, așa cum ar fi trebuit? V-ați implicat în rezolvarea problemelor sociale de acolo? Absolut nimic.
Să nu ne vorbiți de moștenirea grea pe care ați preluat-o. Sunteți reprezentantul celui mai dezastruos partid din istoria postdecembristă a României, care a dat cei mai mulți miniștri ai economiei: de la Dănuț Andrușcă, semnatar al contractului, la Radu Oprea, care a promis multe, dar nu a făcut nimic, absolut nimic. Angajații Șantierului Naval 2 Mai Mangalia sunt pe drumuri acum, în ciuda promisiunilor pe care dumneavoastră le-ați făcut.
Dar nu v-a păsat și nu vă pasă. Veți promite și acum, așa cum ați promis chiar atunci când v-am audiat la dezbaterile bugetului. Însă oamenii nu mănâncă, domnule ministru, promisiuni. Socialismul de caviar trebuie să înceteze, vă rog frumos.
Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule senator George Ștefănache, în continuare.
## **Domnul Gheorghe Ștefănache:**
## Domnule ministru,
Ce viitor are siderurgia românească? De 10 luni nu iese fum de la Combinatul Siderurgic Liberty Galați, iar acesta este un fapt. În această perioadă, combinatul a fost ținut în
viață sau, mai bine zis, într-o stare de conservare prin împrumuturi cu garanție de stat acordate în campania electorală de anul trecut. Banii nu au fost utilizați drept capital de lucru și nu a existat un control al folosirii acestor fonduri. Suntem la finele lunii martie 2025, iar combinatul se confruntă cu cereri de insolvență și a fost amenințat cu decuplarea de la rețeaua electrică. Soluția găsită a fost concordatul preventiv, care nu are legătură cu oțelul. Asta înseamnă doar o gură de oxigen pentru 4 luni, perioadă în care Liberty nu poate fi executată silit.
Între timp, oamenii încep să-și piardă răbdarea, pentru că incertitudinile nu țin de foame. Vorbim aici de peste 4.000 de angajați, familiile acestora, precum și de toate firmele care depind de fumul de la combinat. Necazul de la Liberty este necazul județului Galați, și nu numai. Toată industria națională are nevoie de oțelul care poate fi produs la malul Dunării, pentru construcții, dar mai ales pentru apărare.
Ultima promisiune, de repornire a Furnalului nr. 5 în intervalul 10-20 aprilie, vine din partea domnului Remus Borza, coordonatorul echipei care se ocupă de salvarea combinatului. Nu știm însă cu ce bani se va porni producția și cine va folosi oțelul.
Am adresat șapte întrebări premierului Marcel Ciolacu vizând salvarea Combinatului Siderurgic Galați, cu menținerea locurilor de muncă și păstrarea specialiștilor, măsuri prognozate privind compensarea prețului la energie pentru unitățile siderurgice, dar și posibilitatea ca Guvernul României să intervină în restructurarea combinatului sau să faciliteze găsirea unui investitor care să relanseze producția, având în vedere activitatea globală a Grupului Liberty, măcinat de recente falimente. Am primit răspuns de la Ministerul Energiei, semnat de un secretar de stat, care rostogolește tema industrializării într-un ritm de lighean de metal aruncat pe scări, deoarece, din lipsă de fonduri, din neglijență sau din incompetență, la alcătuirea bugetului pe anul 2025 nu ați prevăzut suma necesară lansării marii industrializări PSD-iste.
30 de secunde suplimentați, vă rog!
## **Domnul Gheorghe Ștefănache:**
Pentru Combinatul Liberty Galați nu doar că nu aveți un plan concret, dar ignorați dezastrul iminent. Mii de angajați riscă să rămână pe drumuri, iar dumneavoastră ne serviți, în interviurile acordate presei, aceeași placă obosită: „analizăm situația”, „căutăm soluții”. Adică neputință, pentru că, în realitate, lăsați economia să moară sub ochii dumneavoastră, într-un dispreț total față de siderurgiștii gălățeni și de români, în general.
Domnule ministru, siderurgia nu se face pe TikTok.
Domnule ministru Bogdan-Gruia Ivan, aveți cuvântul. Aveți la dispoziție 5 minute. ## **Domnul Bogdan-Gruia Ivan** _– ministrul economiei,_
_digitalizării, antreprenoriatului și turismului_ **:**
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor senatori,
Mulțumesc pentru invitație și cu mare drag, ori de câte ori sunt invitat, indiferent de grupul politic, vin să răspund întrebărilor dumneavoastră.
Și o să vreau să încep sistematic, în ordinea cronologică a întrebărilor, pentru că vorbim de lucruri extrem de complicate; și nu dau vina pe nicio grea moștenire, sunt acolo ca să găsesc soluții. Și nu o dată, ci de mai multe ori m-am întâlnit cu toți cei implicați în acest act, atât cu industria, cât și cu alți miniștri, cât și cu alte entități, tocmai pentru a găsi soluții la niște probleme care trenează nu de ieri, ci de vreo 20-25 de ani. Nu vreau să fac apel la istorie, pentru că lucrul care mă interesează e prezentul și viitorul. Dar nu poți să vorbești de ceva ce nu s-a întâmplat în două luni, în contextul în care vorbim de probleme care au mai bine de 30 de ani.
Dacă ar fi să vorbim despre industria de apărare a României – și vreau să încep cu acest punct, ca să păstrez ordinea cronologică a interpelării din partea Grupului USR –, nu vreau să mă gândesc la anul 2020, când un coleg de-al dumneavoastră a avut acces și instrumente de a face o schimbare acolo, timp în care n-am văzut o alocare suplimentară față de industria de apărare, ceea ce am văzut în acest an, și anume un miliard de lei care vin direct ca aport la capital pentru proiectele de producție a tot ce înseamnă tehnică militară pe teritoriul României, la companiile naționale din industria de apărare. Un miliard de lei – 2025.
1. Dacă ar fi să vorbim despre acel proiect extrem de important, de drone, România deja e într-o altă paradigmă. Întreaga Europă e într-o altă paradigmă din punctul de vedere al apărării. Suntem într-o ecuație în care tot ceea ce credeam înainte că durează ani, acum, suntem în paradigma în care durează luni. Avem deja construite mecanisme financiare europene, avem deja creat acel buget, care se estimează că va ajunge până la 800 de miliarde de euro, în formula în care noi, fiecare stat membru, împreună cu un alt stat membru și cu Ucraina, să se intre nu doar în procesul de achiziții, ci să se ducă foarte mult înspre producție și producție națională. Interesul principal pe care-l am acum – ca la toate companiile naționale, dar mai ales la tot ceea ce înseamnă nevoile României: să putem să venim și să acoperim cât mai mult din acest necesar.
· other
1 discurs
<chair narration>
#109722. Vorbim despre tot ceea ce înseamnă programul offset. Pentru fiecare achiziție mai mare de 10 milioane de euro, în clipa în care se activează mecanismul de interes esențial de securitate a României, intrăm într-un proces care vine și aduce în România tot ceea ce înseamnă producție, în proporție de minimum 80%, la companiile publice și private din țara noastră. E un pas extrem de important, care ne asigură dezvoltare și tehnologică, și ne asigură resursele prin care putem să investim real, nu doar pe TikTok sau în declarații politice, în industria națională de apărare, pentru că de foarte mulți ani se fac doar declarații politice pe acest subiect.
Din acest punct de vedere, vreau să vă spun concret unde suntem cu producția de drone. Anul trecut, întâmplarea
face că, în calitate de ministru al cercetării, inovării și digitalizării, împreună cu Radu Oprea, ministrul economiei, am semnat un protocol în care am început, împreună cu INCAS și COMOTI și cu colegii de la Carfil, să lucrăm la un concept care are proprietate intelectuală românească pe tot ce înseamnă drone cu _dual use_ , atât militar, cât și civil. În momentul de față suntem în faza finală a testării lor. Urmează ca în cursul acestei veri să avem deja prototipul și să intrăm în producția de serie până la finalul acestui an, concret.
· other
1 discurs
<chair narration>
#122883. Din punctul de vedere al investițiilor strategice, la Fabrica de Pulberi Victoria, după nenumărate procese în instanță, în urmă cu o săptămână am câștigat pe fond, la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul în privința exproprierii, lucru care ne-a permis să începem toate procedurile pentru studii de fezabilitate, proiectare pentru construcțiile care vor fi amplasate la Victoria și care vor produce pulberi, într-un _joint venture_ cu un mare producător european de pulberi. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că pe teritoriul României deja avem banii prinși în buget, în T2.2025, pentru a demara achizițiile pentru construcțiile facilităților și, doi, suntem în fază finală pentru a pregăti acel _joint venture_ . A doua zi după ce am câștigat acel proces, colegii din minister au fost la fața locului și au început toate studiile și au început să lucreze la acest proiect extrem de important și esențial pentru România.
De asemenea, am alocat, în bugetul pe anul 2025, 125 de milioane de euro pentru fabrica de TNT de la Făgăraș și pentru modernizarea liniei de producție de RDX de la Făgăraș, cu care o să intrăm, la finalul acestui an, în producție. Adică nu vorbim despre ce ne dorim să facem, ci despre ce facem la modul foarte concret.
· Declarații politice
2 discursuri
Vă rog să suplimentați cu 30 de secunde.
Dacă e de acord plenul, care e suveran, mulțumesc foarte mult pentru timpul acordat suplimentar.
Vorbim de 155, pentru că acolo e un proiect extrem de important – muniție compatibilă NATO. În momentul de față, la Uzina Mecanică Plopeni o să producem această muniție. Suntem în modernizarea fluxurilor de fabricație, suntem cu o alocare de 100 de milioane de lei din bugetul pe 2025, care vine ca aport de capital din partea Ministerului Economiei și Digitalizării și care ne va asigura că în T2.2026 o să avem producție, muniție calibru 155 la Plopeni.
· Informare · adoptat
64 de discursuri
Domnule ministru... domnule ministru, vă rog să sintetizați și să încheiați.
O să sintetizez, mulțumesc foarte mult. Dacă îmi permiteți, încă un minut.
Din acest punct de vedere, în momentul de față suntem în stadiul în care am renegociat tot ce înseamnă Green Industrial Deal, împreună cu alte state europene, care au istorie și au relevanță în domeniul siderurgic. Am căzut de acord pe un _non-paper_ prin care analizăm cum vom putea să dăm un _boost_ de energie pe tot ce înseamnă eliminarea certificatelor de carbon și prelungirea acestui mecanism european, care trebuia să se închidă în 2025. Asta înseamnă un cost mediu cu aproximativ 13,5% mai mic pentru energia care va fi folosită în industria siderurgică, tocmai pentru a face competitivă industria atât din România, cât și din alte state membre UE.
Odată cu apariția noilor taxe în raport cu Statele Unite ale Americii, suntem într-o nouă paradigmă, iar ceea ce trebuie
să facem este să ne asigurăm că nu vom fi invadați de oțel ieftin de pe alte piețe, extraeuropene. Așa că am activat lucrul ăsta, am discutat cu omologii mei, inclusiv din Franța, din Germania, din Italia, pentru a găsi un mecanism european de protejare a producătorilor de oțel din toată Uniunea Europeană și în special din România, că asta mă interesează cel mai mult.
Și, referitor la 2 Mai și Șantierul Naval Mangalia, pot să vă spun că, pe acest subiect, încă din prima săptămână de mandat am intrat în această temă, care este una extrem de complicată și pentru care, în momentul de față, pot să vă spun concluziile discuțiilor pe care le-am purtat – exagerez, dar aproape zilnic – cu potențialii investitori, cu reprezentanții angajaților, cu reprezentanții administratorului judiciar. În momentul de față, suntem în negocieri avansate cu un potențial investitor care să vină să închirieze tot ceea ce înseamnă forța de muncă plus facilitățile de acolo, care va opera și, automat, va menține activitatea economică, pentru a plăti salariile către oameni – ăsta este dezideratul pe care-l avem –, și căutăm soluții inclusiv cu administratorul judiciar, pentru că el e cel care astăzi are în mână administrarea reală a societății Navalia Shipyard.
Din punctul de vedere al exitului Damen, am convenit împreună cu cei doi acționari – pentru că statul nu are un atribut direct, ci este acționar indirect, prin Șantierul Naval 2 Mai, la Șantierul Naval Mangalia –, am căzut de acord pe exitul lor, pe o negociere directă între potențialii investitori, pentru preluarea activelor, dar și a datoriilor din partea Damen Holding, care este în același timp și acționar, este în același timp și creditor majoritar.
Domnule ministru, vă rog frumos să încheiați.
## Mulțumesc foarte mult.
Dacă sunt și alte întrebări, cu mare drag vă stau la dispoziție.
Mulțumesc.
## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**
Mulțumesc, domnule ministru.
Continuăm cu intervențiile reprezentanților grupurilor parlamentare, începând cu grupul parlamentar care a făcut solicitarea, respectiv Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România, care are la dispoziție, în continuare, încă 3 minute. Domnule senator Sorin Șipoș, vă rog.
## **Domnul Sorin-Gheorghe Șipoș:**
## Domnule ministru,
Ați aprobat Strategia națională pentru industria de apărare pentru perioada 2024-2030. Și e o întrebare importantă: cum găsesc noua ordine a Administrației Trump și Planul de reînarmare al Uniunii Europene industria românească de apărare? Acum avem nevoie de ea și nu mai există decât pe hârtie. Ne punem întrebarea dacă putem să relansăm peste noapte o grămadă de fier vechi.
Am ratat, ca țară, toate oportunitățile pentru industria de apărare și, cel mai probabil, cu același guvern incompetent, vom rata și accesarea de fonduri UE din programul ReArm.
De exemplu, în strategie, la prioritatea nr. 1, se vorbește despre reluarea fabricării de pulberi cu bază simplă și dezvoltarea capacităților pentru producerea de explozivi brizanți, a pulberilor necesare producerii de combustibil pentru rachete și, la nr. 2, asigurarea pe plan intern a principalelor materii necesare fabricării pulberii pentru muniție. În contextul în care proiectul Pirochim Victoria Rheinmetall, așa cum ne-ați spus, a fost întârziat din cauza exproprierilor, Fabricii de Pulberi Făgăraș i s-a cerut de către dumneavoastră să pornească producția în noiembrie, ultimativ. Dar instalația de pulberi care trebuie pornită este veche, este în conservare de 20 de ani, are nevoie de retehnologizare și reconectare la utilități. Are nevoie, de asemenea, de un proiect bun și, mai ales, are nevoie de banii promiși, care încă nu au venit. Doar cu ordine de la minister nu putem fabrica nici pulberi și, în general, nimic. „Să se facă” nu e o formulă magică, ci expresia incompetenței și relei-voințe.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Îi dau, în continuare, cuvântul reprezentantului Partidului Social Democrat.
Domnule senator, aveți 3 minute la dispoziție.
## **Domnul Mircea-Cristian Nicula:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule ministru,
## Stimați colegi,
Astăzi, în fața Senatului, îl ascultăm nu doar pe Bogdan Ivan – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, ci și pe un tânăr care reprezintă un segment de vârstă care dorește să se implice. Și dorim să fim auziți și să facem lucruri, să construim, nu doar să vorbim.
Am aflat ieri despre un program pentru exploatarea mineralelor rare, în valoare de 615 milioane de euro. România este lider regional în producția de baterii. La Oradea s-a realizat o investiție prin cooperarea dintre Sinteza – S.A. și Lockheed Martin. La București, Prime Batteries Technology, cu acționariat românesc, are o producție de 2.000 de megawați pe an. Rombat, care este localizat în
județul de unde provine și domnul ministru, este un campion românesc de 45 de ani, furnizor de baterii pentru Dacia și Ford și exportă în peste 40 de țări. Turismul românesc a fost promovat de către minister recent, la Paris, la Salonul Mondial de Turism. Și ce este foarte important este creșterea cu peste 18% a salariului, ceea ce demonstrează că avem o economie performantă. Exporturile IT&C sunt în creștere, deficitul comercial – în scădere și industria – în repoziționare.
În sprijinul antreprenorilor, ministerul a activat o serie de programe-cheie, care ajung direct în economie. Și mă refer aici la „Start-Up Nation”, „Femeia antreprenor”, Programul de comerț, Programul pentru meșteșuguri și artizanat, Programul de microindustrializare, Programul TIMM – Târgul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Programul de accelerare a dezvoltării IMM-urilor, pentru scalarea firmelor românești, pentru că este important nu doar să avem start-upuri de succes, ci să îi ajutăm și să scaleze aceste afaceri de succes. Toate acestea nu sunt doar linii bugetare, ci semnale că statul începe, în sfârșit, să-și vadă antreprenorii, să-i susțină, să le deschidă drumuri.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Are cuvântul, în continuare, reprezentantul Grupului parlamentar al AUR, domnul senator Petrișor Peiu.
Aveți 5 minute la dispoziție, domnule senator.
## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**
Mulțumesc.
## Domnule ministru,
Domnule președinte de ședință,
## Doamnelor și domnilor colegi,
Este, poate, insuficient timpul alocat dezbaterii pe această temă importantă a economiei, chiar dacă asta este regula la ora ministrului. Avem un ministru destul de tânăr și destul de proaspăt în funcție, motiv pentru care mi-aș permite să îi recomand să asculte mai puțin de ceea ce i se spune în minister și să încerce să verifice aceste lucruri, să încerce să gândească în mod rațional și logic politicile economice.
Și, pentru că unul din subiectele cu care s-a început această discuție a fost legat de combinatul de la Galați, aș vrea să fac o scurtă expunere – Combinatul Siderurgic de la Galați –, aș vrea să fac o scurtă expunere a ceea ce s-a întâmplat și a modului în care lipsa de viziune de până acum ne-a adus în această situație.
În momentul în care a fost privatizat Sidexul, cum se numea atunci, domnule ministru, acest combinat producea unul dintre cele mai de calitate oțeluri din Europa. Dar, din păcate, acel oțel era un semifabricat. Ceea ce lipsea acelui combinat pentru a avea un viitor – îi lipsea, practic, continuarea. După ce fac acel semifabricat, ce fac cu el? Fac tablă groasă, s-o vând industriei navale, de care n-a mai avut nimeni grijă. Fac bandă laminată la rece, ca să mă duc la industria auto și să-i dau acest produs, pentru a nu mai fi importat din Slovacia.
Din păcate, domnule ministru, toate guvernele care au avut de pus în practică prevederile din contractul de privatizare s-au mărginit la a face acte adiționale la acel contract, care au pervertit sensul inițial al acelei privatizări, astfel încât astăzi tot ceea ce producem în industria mijloacelor de transport se face cu tablă din Slovacia. Deci am neglijat continuarea fluxului tehnologic spre produse cu valoare adăugată ridicată și ne-am menținut la niște semifabricate pe care le-am făcut din ce în ce mai puțin într-o modalitate care să mențină industria în țară.
Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Mircia Chelaru:**
43 de secunde.
Mulțumesc foarte mult.
Încerc, fără cuvinte meșteșugite, să atrag atenția asupra momentului de maximă gravitate, din perspectiva a ceea ce fost centrul atenției, respectiv industria de apărare, pentru că, până acum, toate aceste lucruri au fost privite, cumva, din afară, nu din interiorul capabilităților acestei țări.
Domnule ministru,
Suntem dependenți de tot ce se produce în Europa și în afară. Sfatul meu: cele 16 entități pentru care noi plătim milioane de lei acoperire pentru creanțele respective, vă rog să vă gândiți la o autohtonizare a sistemului național de...
Prelungiți, vă rog!
...al industriei de apărare.
Suntem din ce în ce mai singuri! Rețineți că, în sistemul actual de pace, percepția este liniștitoare, dar, în momentul în care se rup relațiile interstatale, dispar și căile de aprovizionare.
Gândiți-vă ce trebuie făcut imediat în România pentru sistemul național de apărare și gândiți-vă încă o dată că sunteți responsabil pentru întreaga pregătire a economiei pentru apărare – întreaga economie de apărare! Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Dacă dorește.
Partidul Național Liberal? Doamna senator Pauliuc, din partea Partidului Național Liberal?
Nu.
Atunci, are cuvântul, în continuare, reprezentantul Grupului Partidului SOS România, domnul senator Ninel Peia.
Domnule președinte...
3 minute, domnule senator.
## **Domnul Ninel Peia:**
Dragi colegi,
Domnule ministru,
Mă bucur că vă văd aici, în sală, domnule ministru. Vă cunosc de aproape 20 de ani; un tânăr de perspectivă erați atunci și văd că ați ajuns acolo unde trebuie.
Faceți bine lucrurile, dar trebuie puțin explicate către public, pentru că, fără explicații, oamenii nu vor înțelege. În același timp, știm cu toții că patriotismul economic trebuia să devină o politică de stat de mult mai mult timp.
Să continui ceea ce a spus domnul general Chelaru. În acest moment, da, fabricile românești de armament produc la capacitate maximă, dar știți și dumneavoastră că există două tipuri: unele fabrici au profit, unele merg pe subvenții de la bugetul de stat. În momentul în care războiul din Ucraina se va încheia, domnule ministru, aceste fabrici iarăși vor merge pe pierderi, masiv.
Ce trebuie să facem, domnule ministru? Trebuie să producem mai mult în țară, trebuie să facem _joint-ventures_ pe mai multe domenii de activitate, ca, atunci când războiul din Ucraina se va termina, să devenim, la fel cum eram pe timpul comunismului, exportatori net... neți.
Dacă nu facem acest lucru, în primul rând, economia românească va pierde foarte mult. Și consider că undeva la 4-5 procente din produsul intern brut poate să aducă industria de apărare și asta se poate face numai cu ajutorul Ministerului Economiei. Dacă nu, vom pierde miliarde.
În același timp, tot ministrul economiei și Guvernul trebuie să propună programe și proiecte de sprijin nu numai pentru companiile din apărare, ci pentru toate companiile, ca să fie eligibile pe piața Ucrainei după terminarea războiului și să aducă profit României. Dacă aceste companii românești nu vor fi sprijinite direct de Guvern, inclusiv de serviciile de informații – pentru că se pare că acum dorm, au devenit anexele de la Vaslui și Galați ale altor servicii de informații străine –, nu vom reuși acest lucru și vom deveni doar o țară de tranzit pentru marile companii din Vest.
Vă rog să prelungiți.
Mulțumesc, domnule președinte.
Deci, în concluzie, România are nevoie să dezvolte economia, domnule ministru, și cred că puteți face acest lucru impunându-vă, impunându-vă, dând cu pumnul în masă. Altfel, nu înțeleg.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Îmi fac datoria de a-l invita, formal, în continuare, pe reprezentantul Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.
Am impresia că nu este nimeni în sală, drept care o să trecem mai departe și îl invit la microfon pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri, domnul senator Liviu-Iulian Fodoca.
Domnule senator, aveți la dispoziție 3 minute.
Bună ziua, domnule ministru!
## Domnule ministru,
Dacă nu aveți curaj să tăiați în carne vie în administrația publică, să faceți reforme, măcar nu ne mai vindeți iluzii. România are nevoie de o economie reală, productivă și funcțională, nu de vitrine lăudate și birouri pline. România nu se construiește cu inflație, împrumuturi și minciuni, ci se reconstruiește cu muncă, respect și decizii asumate.
Tot ce faceți astăzi este să vindeți iluzii românilor, în schimbul voturilor, iar țara, țara plătește, domnule ministru.
Vă cer să alegeți între bunăstarea reală a românilor și liniștea sinecurilor de partid.
Vă mulțumesc frumos.
Liviu-Iulian Fodoca, senator ales în Circumscripția nr. 33 Sălaj, secretar în Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat.
Mulțumesc frumos.
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Nu sunteți la declarații politice, ca să faceți aceste mențiuni, dar învățăm ușor, ușor.
Dacă din partea senatorilor neafiliați sunt intervenții? Un minut.
Bună ziua, dragi colegi!
Mă refer aici și la colegii guvernanți... de la guvernare. România nu poate merge mai departe cu discursuri frumoase și realități ignorate.
Ne vorbiți de investiții, de modernizare, de sprijin pentru antreprenori, dar, când ne uităm la faptele concrete, tot ce vedem este frică de reformă și risipă pe bandă rulantă.
Haideți să vorbim pe cifre! În urmă cu 4 ani, Ministerul Muncii, Familiei și Solidarității Sociale avea 400 de angajați. Azi, după divizare, avem 420 la Ministerul Muncii și aproape 250 la Ministerul Familiei – aproape dublu, domnule ministru, în mai puțin de 4 ani. Și, acum, la Senat, discutăm la comisii un proiect de lege care propune comasarea acestor două ministere, dar cu păstrarea numărului de angajați. Vă e frică de reformă reală sau de pierderea voturilor din rețelele de partid și clientelă?
Ne promiteți investiții, digitalizare, retehnologizare. Cu ce bani, domnule ministru, când toate împrumuturile externe merg către salariile bugetarilor, către, știm noi, pensiile speciale și pomeni electorale, nu către economie?
Ne vorbiți despre sprijin pentru IMM-uri. Vă întreb, domnule ministru: cum sprijiniți antreprenorii când impozitul pe dividende a crescut cu aproape 300% în doar 2 ani?
Vă întreb, sincer: în ce țară civilizată se triplează taxele peste noapte? Ați văzut asta în Italia, în Ungaria, în Polonia? Cunoașteți vreo țară din Uniunea Europeană în care au crescut taxele pe munca antreprenorilor cu 300% în 2 ani?
## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**
Bună ziua, domnule președinte de ședință! Bună ziua, domnule ministru!
Bună ziua, stimați colegi!
Domnule ministru Bogdan-Gruia Ivan,
Am avut mai multe întâlniri cu mulți antreprenori care se plâng de dublarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Mi-aș permite să vă dau un singur exemplu: o fabrică plătea înainte de începerea războiului din Ucraina 7.000 de lei lunar pentru utilități, iar acum, după 2 ani de război, plătește undeva la 13.000 de lei.
Concret, domnule ministru, ce soluții aveți pentru toate firmele din România și pentru toți antreprenorii care nu mai suportă o plată a utilităților atât de mare?
Și a doua întrebare. Tot la fel, în ultimii ani, s-au dublat sau poate chiar s-au triplat impozitele către toți antrepre...
Prelungiți, vă rog, cu 30 de secunde!
Reiau. În ultimii ani, s-au triplat impozitele pentru toate firmele și toți antreprenorii din România. Tot așa, concret: ce soluții aveți pentru antreprenori? Pentru că, vedeți dumneavoastră, ei reprezintă motorul țării noastre și trebuie să-i sprijinim.
Vă mulțumesc frumos.
Vă mulțumesc, domnule senator.
În încheiere, are cuvântul, conform prevederilor regulamentare, domnul Bogdan-Gruia Ivan, ministrul economiei, digitalizării antreprenoriatului și turismului, pentru a răspunde aspectelor reliefate în intervențiile grupurilor parlamentare.
Domnule ministru, aveți la dispoziție 5 minute.
## **Domnul Bogdan-Gruia Ivan:**
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.
Mulțumesc foarte mult și domnilor, și doamnelor senatori care au venit cu întrebări.
Vreau să comprim.
Domnule senator de Timiș, cred că am răspuns în prima parte a prezentării mele ce facem concret la Pirochim Victoria, ce facem concret ca producție – și nu cred că e necesar să mai reiterez încă o dată ceea ce am spus deja.
Referitor la interpelarea domnului Peiu.
Domnule Peiu, să știți că sunt întru totul de acord cu ceea ce ați spus dumneavoastră și cred că fiecare dintre noi, indiferent de partidul din care facem parte, indiferent de circumscripția electorală din care facem parte, am venit aici cu intenții bune și cu intenția de a lăsa ceva mai bun în urma noastră.
Din acest punct de vedere, cred foarte mult că dezbaterile sunt foarte utile și cred foarte mult că ar trebui, poate..., și îmi cer scuze că n-am făcut-o până acum, dincolo de dezbaterea din timpul audierilor din Comisia pentru politică economică, din cea pentru industrii, ceea ce vreau să vă propun e să lucrăm și mai aproape, să avem discuții aplicate pe toate planurile pe care le avem în programul de guvernare, tocmai pentru a lucra împreună la acele lucruri care ne deranjează pe toți. Pentru că, atunci când avem un preț ridicat al energiei, îl au toți antreprenorii din România; atunci când vorbim despre birocrația excesivă, care ne încurcă și pe noi, ca persoane fizice, și pe noi, ca parlamentari, și pe marile companii, dar și pe IMM-uri, vorbim de toată România, nu vorbim de un partid sau de o formațiune politică.
Așa că, din punctul de vedere al acestei viziuni, cred că avem nevoie de acel plan de țară, acel plan de țară în domeniul industriilor. Și o să vin în fața dumneavoastră cu lucruri foarte simple și concrete.
Prelungiți, prelungiți cu 30 de secunde, vă rog!
Dacă sunteți de acord să mai am încă 3 minute, ca să răspund la toate întrebările, cu mare drag.
## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**
Dacă liderii grupurilor parlamentare sunt de acord cu solicitarea domnului ministru?
Cu mare drag.
Da.
Pe industria siderurgică, acum două săptămâni am avut întâlnirea și avem discuții săptămânale. Pe industria petrochimică, săptămâna viitoare avem întâlnirea. Iar pe indus... pe tot ce înseamnă Omnibus și Grup de lucru pe simplificare am avut termen acum două săptămâni, întâlnirea, iar întâlnirile la nivelul Comisiei Europene sunt săptămânale. Iar noi trimitem _incentive_ către colegii noștri de acolo, punctual, pe fiecare dintre temele care sunt puse în discuție, pe toate _non-paper_ -urile și regulamentele europene care se află în dezbatere.
Și revin la cele trei proiecte strategice.
1. Proiectul de grafit din județul Gorj, depus de către Salrom – 200 de milioane de euro, în care grafitul, care e o... din care se va extrage grafenul, e una dintre materiile primele critice pe tot ce înseamnă _storage_ de energie și, inclusiv, microconductori și semiconductori. România, prin această investiție, evident, își va acoperi o mare parte din necesar din producția autohtonă și vom fi atractivi pentru orice investitor străini care va vrea să producă în România aceste tipuri de componente.
2. Magneziu – în județul Bihor, 115 milioane de euro. De asemenea, industrie..., o materie critică pe tot ce înseamnă industria aeronautică și, inclusiv, industria farma.
3. Cupru, extracție de cupru, și topitorie, și rafinărie. Noi astăzi avem extracție de cupru la mai multe mine din România, trimitem minereul brut în state non-UE – nu o să le spun numele –, după care importăm materie primă rafinată la puritate de peste 99%, ceea ce e o inepție, când putem să le facem în România.
Dar, repet, vorbim de situații care au trenat de ani buni și nu putem decât dacă stăm, foarte clar, la masă, împreună, toate forțele, ca să le facem. Găsim și resurse europene – pentru că e ușor să spui: „avem nevoie de sute de milioane de euro”, fără să vii cu un _business case_ foarte clar.
Domnule ministru, vă rog să finalizați.
...ceea ce spunea și domnul senator Peia, este evident că avem nevoie să ne asigurăm noi, la nivel național, toate aceste lucruri.
Și, din punctul de vedere al reconstrucției Ucrainei, vreau să vă spun că România e la masa deciziilor; o să fie o conferință extrem de importantă într-o capitală europeană în cursul lunii iunie. România deja e... împreună cu Polonia, își face agenda foarte clar pe această temă.
Am avut discuții cu omologii mei, miniștrii economiei, din acel stat european extrem de important, cu cei din Franța, Germania, Italia, tocmai ca România să fie la masa deciziilor, pentru că nu vei putea să reconstruiești Ucraina...
Revin cu rugămintea...
...decât folosindu-te de România și de Polonia.
...domnule ministru, de a încheia.
Și referitor la IMM-uri, pentru că s-a pus acest subiect pe masă, este evident că vorbim despre primul program finanțat vreodată din fonduri europene – Start-up Nation, l-am lansat acum o săptămână, am prezentat și calendarul. Din 15 aprilie, oamenii vor putea să vină să aplice pentru acest program.
Și ceea ce am făcut în această ediție 2025, cei 450 de milioane de euro...
Domnule ministru! Domnule ministru!
...o să-i folosim cu precădere pentru finanțarea producției și procesării...
Domnule ministru!
...nu pentru cafenele și patiserii.
## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**
Vă rog frumos, v-am rugat să finalizați...
Părea că nici nu m-ați auzit.
Îmi cer scuze! Îmi cer scuze!
Finalizați!
În regulă.
Mulțumesc foarte mult.
Referitor la banii din digital și cum vom reuși să folosim aceste instrumente. Da, reforma doare, reforma are foarte multe frâne, în special din partea angajaților din instituțiile statului. Trăiesc asta pe pielea mea în fiecare zi.
Pot să vă spun doar că acum două luni de... două săptămâni am semnat...
Domnule ministru,
Rugămintea mea a fost în sensul de a finaliza. De ce mă obligați să vă închid microfonul?
## **Domnul Bogdan-Gruia Ivan:**
Răspundeam... Doar răspundeam la ultima întrebare.
Doar răspundeam la ultima întrebare.
Cu banii din PNRR, cu bani din PNRR, pentru care am asumat România să atragem aceste surse de finanțare, avem..., ca Minister al Digitalizării, suntem lideri de reformă pe aproximativ 14... pe 14 proiecte. În momentul de față, suntem în fază de contractare și în fază de licitație pentru multe dintre ele și implementare.
Cloudul guvernamental – care e cel mai important, livrabil, pentru a transforma digital România – deja îl avem finalizat și, din acest punct de vedere, acum populăm și facem migrarea în cloudul guvernamental pentru primele 30 de sisteme esențiale ale României. Firma care se...
## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**
Vă mulțumesc, domnule ministru. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și îmi pare rău că... Domnul senator Darău, pe procedură.
## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Cred că trebuie marcat acum, la final de ora Guvernului, ce s-a întâmplat, pe procedură.
Noi vă invităm aici – și, în cazul acesta, v-a invitat Grupul USR, pe care l-ați amânat două săptămâni, timp în care ați dat declarații politice și în presă, ați dat și aici – ca să dialogăm.
Vă trimiteți bezele cu SOS-ul și cu AUR-ul – nu mă interesează chestia asta! N-ați răspuns la întrebările USR.
Din întâmplare, sunt și parlamentar de Brașov. N-ați răspuns concret la problemele de la Făgăraș și Victoria, despre cum se implementează, nu doar că promiteți bani – și de aceea vă invităm aici.
V-ați triplat timpul...
Domnule...
...și asta arată lipsă de respect față de Parlament.
Domnule senator, toate grupurile parlamentare au avut un timp mai... Bun.
Stimați colegi, Mulțumim domnului ministru. Și vom continua cu sesiunea de... Dau cuvântul domnului Petrișor Peiu, pe procedură.
Mulțumesc, domnule președinte.
V-am solicitat această intervenție doar să anunț depunerea unei moțiuni simple împotriva ministrului energiei, Sebastian-Ioan Burduja.
Avem 45 de semnături atașate.
Vă înmânez textul moțiunii, cu rugămintea să programați dezbaterea și votul asupra ei.
## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**
Vă rog, domnule senator.
Cu precizarea, în legătură cu ora Guvernului – mulțumesc încă o dată domnului ministru –, că am finalizat intervențiile pe această temă și vom continua, în câteva minute, cu sesiunea de întrebări, interpelări și cu cea de declarații politice.
Stimați colegi,
Având în vedere că a fost depusă, de un număr de 45 de semnatari, o moțiune simplă împotriva domnului ministru al energiei, Sebastian Burduja, luăm act și vom respecta dispozițiile regulamentare și stabilim data dezbaterii pentru luni, 31 martie, ora 16:00.
Sesiunea de întrebări, interpelări, declarații va începe în câteva minute.
Vă mulțumesc.
## PAUZĂ
* * * DUPĂ PAUZĂ
Doamnelor și domnilor senatori,
Interpelare
Doina-Elena Federovici
Care este stadiul proiectului de construire a noului Birou vamal de frontieră Rădăuți-Prut?
Contextul geopolitic a determinat o creștere a traficului prin punctul vamal Rădăuți-Prut, care, prin proximitatea sa față de Ucraina, a devenit o alternativă la punctele vamale mai aglomerate. La sfârșitul anului 2023, Autoritatea Vamală Română a aprobat studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici pentru construirea Biroului vamal de frontieră Rădăuți-Prut. Prin acest proiect urmează să fie înlocuite containerele și tonetele de la punctul de trecere a frontierei Rădăuți-Prut cu clădiri moderne și să fie amenajate 10 benzi de acces, câte cinci pentru intrarea și ieșirea din țară, în vederea deschiderii tranzitului pentru transportul autocarelor și camioanelor de mărfuri, nu doar pentru autoturisme, cum este în prezent. În acest context, domnule ministru, vă rog să ne precizați care este stadiul acestui proiect și când estimați că vor fi scoase la licitație proiectarea și execuția acestui obiectiv de investiții. Vă mulțumesc. Senator PSD de Botoșani Doina-Elena Federovici. Și, domnule președinte de ședință, dacă îmi permiteți să dau citire și declarației politice.
Interpelare
Andra Bică
Masa sănătoasă în școli
Astăzi vreau să vă supun atenției un mesaj ferm și clar: educația reprezintă piatra de temelie a viitorului nostru ca națiune. Într-o eră a schimbărilor rapide, a inovației și a provocărilor globale, este esențial să recunoaștem că investițiile în educație nu sunt doar o necesitate, ci și o datorie morală față de generațiile viitoare. Când vorbim de investițiile în educație nu ne referim doar la construcția de școli sau furnizarea de materiale didactice, ci trebuie să discutăm despre formarea unui sistem educațional accesibil, echitabil și de calitate, care să răspundă nevoilor fiecărui copil indiferent de mediul din care provine. Educația este cel mai puternic instrument prin care putem combate sărăcia, inegalitățile sociale și economice și putem asigura o societate mai prosperă și mai unită. Astăzi ne aflăm într-un moment crucial, în fața noastră stă oportunitatea de a face schimbări fundamentale, de a investi în formarea cadrelor didactice, de a moderniza infrastructura școlară și de a ne apleca spre nevoile specifice ale elevilor cu cerințe educaționale speciale. Este momentul să asigurăm condițiile pentru ca toți copiii să aibă acces la o educație de calitate, iar acest lucru nu se poate face fără o investiție semnificativă din partea statului. O investiție din partea statului cu mare impact asupra reducerii abandonului școlar este proiectul Guvernului României, „Masa sănătoasă în școli”. De asemenea, trebuie să avem în vedere faptul că educația nu se termină la învățământul primar sau secundar. Investițiile în învățământul superior și în programele de formare continuă sunt esențiale pentru a răspunde cerințelor pieței muncii și pentru a încuraja inovația. O națiune educată este o națiune capabilă să-și construiască propriul viitor, să inoveze și să se adapteze la provocările unui mediu în continuă schimbare. Apelul meu este pentru un angajament ferm față de educație. Este necesar ca pe termen lung să alocăm resurse mai mari pentru sistemul educațional, să sprijinim programele de formare profesională, să implementăm politici educaționale care să fie adaptate realităților din teren și să creăm un sistem educațional care să promoveze nu doar cunoștințele teoretice, ci și gândirea critică, creativitatea și abilitățile practice. În încheiere, vă rog pe fiecare dintre dumneavoastră să susțineți, prin acțiuni concrete, investițiile în educație, pentru a asigura o societate în care toți copiii și tinerii au șansa să ajungă la potențialul lor maxim. Educația este cheia dezvoltării noastre, iar prin sprijinirea acestui sector putem construi un viitor mai bun pentru toți. Vă mulțumesc. Senator PSD Andra Bica, Circumscripția electorală nr. 40 Vâlcea, Grup parlamentar al PSD. Mulțumesc.
Interpelare
Mircea-Cristian Nicula
Turismul cultural în România, oportunități, măsuri și implementare
O să formulez o întrebare adresată doamnei NataliaElena Intotero, ministrul culturii. Obiectul întrebării este „Turismul cultural în România, oportunități, măsuri și implementare”. România are o moștenire culturală impresionantă, iar turismul cultural reprezintă o oportunitate pe care suntem datori să o fructificăm din punct de vedere atât economic, cât și al imaginii țării noastre. Turismul cultural este în sine un fenomen social, iar dinamica acestui domeniu este una mare. Succesul depinde de adaptabilitatea celor care activează în acest domeniu, iar aici rolul Ministerului Culturii este de a coordona aceste activități și de aceea vă supun atenției măsuri pe care alte state/organizații le-au luat în acest domeniu – și o să le enumăr: 1. Integrarea noilor tehnologii de realitate augmentată și de realitate virtuală care pot oferi vizitatorilor ocazia de a vizualiza situri istorice așa cum arătau acestea în zilele lor de glorie. 2. Tururi ghidate cu actori care să recreeze scene menite să aducă turistului experiențe apropiate de realitatea istorică. Acest lucru este implementat cu succes în Marea Britanie. 3. Transformarea caselor memoriale în spații interactive folosind proiecții video și efecte sonore pentru a aduce istoria la viață. 4. Introducerea unui abonament național pentru accesul la mai multe obiective, similar cu „Paris Museum Pass”. 5. Organizarea de festivaluri tematice, crearea unei platforme pentru rezervarea biletelor și a tururilor ghidate; și aici dau exemplu: getyourguide.com 6. Parteneriate cu influenceri de turism și creatori de conținut – am lăsat aici un exemplu în care influencerii aduc peste 1.000.000 jumătate de urmăritori prin... prin materiale video. 7. Promovarea obiectivelor de interes turistic cultural atât în mediul online, cât și prin marcarea prezenței acestora prin indicatoare sau panouri publicitare în zonele apropiate, trenuri turistice tematice, cum ar fi „Trenul Transilvania Express”, care să includă experiențe de călătorie cu ghizi, povești istorice și degustări de produse locale, reactivarea și promovarea tuturor mocănițelor ca atracții turistice; sunt unele zone în România unde acestea funcționează și pot fi luate ca exemplu, însă sunt și multe lăsate în paragină. 8. Organizarea de festivaluri medievale și târguri de iarnă. 9. Extinderea programului „Noaptea muzeelor” prin evenimente recurente. 10. Implementarea unui program de muzee mobile, în autocare sau garnituri de tren. 11. Promovarea turismului cultural al seniorilor și al familiilor care călătoresc mai des în afara sezonului de vârf. 12. Formarea de ghizi turistici locali. 13. Organizarea de piețe tradiționale și festivaluri gastronomice pentru a pune în valoare produsele locale. Iar acum o să formulez întrebarea: având în vedere că țările occidentale au transformat patrimoniul lor cultural într-o sursă stabilă de venituri de miliarde de euro anual, ce măsuri concrete veți implementa pentru ca România să urmeze acest model și să își valorifice moștenirea istorică la adevăratul său potențial?
Interpelare
Niculina Stelea
România are anul acesta alocată o sumă record pentru sănătate. Ministerul Sănătății are în 2025 un buget de aproape 28 de miliarde de lei, ceea ce indică un plus de 35% față de anul 2024.
România are anul acesta alocată o sumă record pentru sănătate. Ministerul Sănătății are în 2025 un buget de aproape 28 de miliarde de lei, ceea ce indică un plus de 35% față de anul 2024. Mai mult, Casa Națională de Asigurări de Sănătate are la dispoziție aproximativ 77,2 miliarde de lei, în creștere cu 7% față de anul trecut. Vorbim deci de aproximativ 22,1 miliarde de euro doar în sistem centralizat. Acestor bani li se adaugă lejer încă vreo 3 miliarde de euro, care reprezintă bani cheltuiți de administrațiile locale, posibil chiar mai mult. Indiferent cum am analizat cifrele, putem recunoaște că această sumă, fabuloasă de altfel, 25 de miliarde de euro, nu se regăsește în calitatea serviciilor prestate. O cauză semnificativă a pierderilor o reprezintă corupția sistemică, dar și ineficiența sistemului. Un motiv însă mult mai prozaic ține de felul în care a fost construit pachetul de servicii medicale de bază și, implicit, analize de laborator care sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Recent, la Spitalul Județean din Constanța a fost dat în folosință un laborator propriu. S-a constatat că o analiză de sânge uzuală, al cărei cost ajunge acum la 20 lei, era decontată de Casa de... Județeană de Asigurări de Sănătate cu 500 de lei. Vorbim de un preț de 25 de ori mai mare. Evident că nu este așa pentru toate analizele, dar estimarea conservatoare era că ar urma să se facă o economie de aproximativ 600.000 de lei lunar. Dacă extrapolăm această valoare la nivelul întregii țări, putem ajunge la o economie anuală de aproape 50 de milioane de euro. Cu acești bani, statul român poate construi lejer o rețea națională de laboratoare de analize. Mai mult decât atât, se poate merge la o granulație mult mai fină, cu laboratoare nu doar în orașele mari sau municipiile reședință de județ, ci și în zonele țării mai puțin favorizate. Evident, asta ar însemna și o economie viitoare, pentru că e mai ușor și mai ieftin să faci prevenție decât să tratezi. Știm foarte bine că una dintre hibele semnificative care conduc la costuri mari ține de pacienți care ajung în fața medicului cu anumite boli, într-un stadiu foarte avansat, necesitând fie intervenții urgente, fie tratamente costisitoare. Această propunere nu înseamnă anularea competenței pe zona analizelor medicale. Laboratoarele private au rolul lor în acest ecosistem medical. În egală măsură este foarte important să existe o competiție reală și povara financiară pusă pe umerii bolnavilor să fie redusă. Spre exemplu, CNAS a decontat în 2023 aproximativ 1,7 miliarde de lei pentru investigațiile paraclinice, analize medicale, ecografii, radiografii, la care se adaugă încă 2 miliarde de lei din banii clienților, pentru că nu toate analizele sunt acoperite de gratuitate, asta în condițiile în care există aproape 5.000 de laboratoare medicale acreditate în România. Este clar că acest sistem este special construit pentru a pune pe drumuri pacienții, pentru a-i mai jumuli de niște bani pe cei aflați în dificultate sau în grabă, fără a exista un beneficiu suplimentar. Statul român ar putea lansa un program de construire a unor astfel de laboratoare și în felul acesta am putea redirecționa banii către ceva mult mai util, dar asta ar însemna o lovitură dată clientelei directorilor de spitale și/sau a directorilor de case județene de sănătate. Vă mulțumesc. Niculina Stelea, senator AUR ales în Circumscripția nr. 42 București.
Interpelare
Nadia-Cosmina Cerva
Întrebare adresată ministrului Radu Marinescu, ministrul justiției.
Întrebare adresată ministrului Radu Marinescu, ministrul justiției. În atenția domnului procuror general Alex Florin Florența, Parchetul de pe lângă Înalta Curte, Ministerul Public. Stimate domnule procuror, Potrivit ultimelor declarații publice apărute în presă, respectiv declarația fostului deputat PNL Ben-Oni Ardelean în care a spus că i-a avertizat încă de joi seara, 5 decembrie 2024, pe cei care gândeau anularea alegerilor, prin intermediul Curții Constituționale a României, să nu facă acest lucru, ori decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor a fost emisă abia vineri seara, 6 decembrie 2024: „Le-am spus celor care au spus că nu... că au intenția să facă acel CCR, de joi seara – CCR a fost vineri seara – și le-am spus: nu faceți asta, pentru că n-aveți cum s-o explicați la americani, la republicani. Le-am spus asta la oamenii care contau în sistem în momentul acela. Dați-mi voie să vă spun care sunt, contează și apoi, în seara respectivă, am spus următoarele lucruri pe care le spun public acum, pentru prima dată, la televiziune, le-am spus într-un reportaj pe care l-am dat zilele trecute: ați decredibilizat România în fața americanilor. Ați decredibilizat total România, ați scumpit creditele externe masiv, pentru că ce s-a întâmplat ulterior? România n-a reușit să împrumute de pe băncile de capital extern în ultimele săptămâni deloc, emițând chiar și bonduri de stat. Puteți verifica informația. Ați scumpit creditele interne, că eu nu pot să iau bani externi scump și să-ți dau ție ieftin. Băncile comerciale, majoritatea, au blocaj pe credite astăzi, deși nicio bancă n-o să zică că nu-ți dă credit. Da, o să-ți ceară dosarul și o să te tot țină în analiză. Ați alungat investitorii americani de care am nevoie urgent în momentul ăsta, pentru că nimeni nu o să mai vină într-o țară necredibilă și o să vedeți cum toată economia o să înceapă să ducă la vale. Ceea ce toate agențiile de rating, alea trei mari, le-au dat pe negativ. Suntem la un pas... Este cea mai mare agenție de evaluare a democrațiilor; ne-a plasat la democrație hibridă, ceea ce suntem la nivel de Papua Noua Guinee, sub Moldova, și, practic, suntem într-o situație de colaps, atât de idei..., că asta e problema mea majoră, că n-ai nici idei, cel puțin oamenii ăștia (...). Deci eu, în noaptea respectivă, când a desecretizat președintele Klaus Iohannis acele dosare, am fost curios să le citesc. Nu știu câți or să citească sute de pagini. Da, am citit sute de pagini. Din acele sute de pagini, eu n-am găsit ceea ce americanul numește «arma fumigenă». Adică n-am găsit nicio probă. Am găsit manual de operațiuni secrete: cum operează Rusia prin Ucraina, ce face Rusia prin Franța, ce se întâmplă la nivel. Pe alea le pot lua din bibliotecă, dacă mă duc la Academia SRI, dacă mă lasă să intru cineva acolo, sau la Academia Militară, și au acele manuale de operațiuni secrete și vi le citesc și eu. Deci era multă maculatură, multă maculatură și pagini de bla-blauri. Exact. În momentul în care fac un raport secret – și am citit la viața mea suficient ca să pot să știu ce a... despre ceea ce este vorba –, în momentul în care fac un raport, scriu acolo așa: au fost hoți, i-am arestat; au fost boți, i-am anihilat; au fost ferme de troli, le-am distrus. Da, tu n-ai niciun singur element în chestiunea respectivă. Și atunci nu pot să spun decât suspiciuni rezonabile, așa cum ne-am obișnuit de ani de zile să arestăm oameni, să facem ravagii pe suspiciuni, da, fără să am probe. Americanii nu lucrează așa. Democrația americană și justiția americană nu lucrează fără probe. Îi vezi pe ăia stând cu căștile, ascultă, vede că nu se produce flagrantul și adună aparatura și pleacă.” O altă declarație-mărturie în acest sens este cea a premierului în funcție, Marcel Ciolacu: „Credeți că eu n-am observat că s-a încercat, așa, o anulare a alegerilor pe renumărare? Am înțeles toate lucrurile. Eu am spus că pe mine nu mă interesează și că nu vreau o renumărare a alegerilor. Acela e votul exprimat și cu asta am încheiat.” Având în vedere cele mai sus prezentate, vă solicit să-mi răspundeți la întrebarea: dacă, pe lângă anchetele de tip securistic prin care se încearcă intimidarea cetățenilor care au susținut candidații eliminați din cursa electorală la alegerile prezidențiale 2024-2025, Parchetul General s-a sesizat din oficiu pentru a cerceta modul în care judecătorii Curții Constituționale a României au acționat la ordin politic atunci când au dispus anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, după declarațiile publice făcute în spațiul public de către fostul deputat Ben-Oni Ardelean și Marcel Ciolacu?
Interpelare
Petrică Lucian Rusu
Interpelare adresată domnului Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.
Interpelare adresată domnului Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii. ## Stimate domnule ministru, Calea ferată care ar urma să lege direct municipiul Iași de municipiul Botoșani a fost concepută ca un proiect de infrastructură esențial pentru reducerea izolării economice și sociale a comunităților din județele Iași și Botoșani. Deși lucrările la acest proiect au început în anii 1980, ele au fost abandonate după 1989. În prezent, după mai bine de 35 de ani, infrastructura parțială realizată este într-o stare avansată de degradare, iar lucrările executate anterior au rămas neutilizate. Linia de cale ferată urma să aibă aproximativ 57 de kilometri, conectând orașul Hârlău din județul Iași de municipiul Botoșani, prin localitățile Deleni, Frumușica, Flămânzi și Copălău. În prezent, singura legătură feroviară se realizează pe un traseu ocolitor de aproximativ 208 kilometri, prin Verești, județul Suceava, ceea ce face ca durata unei călătorii cu trenul de aproape o oră, o oră și jumătate, se realizează... se poate realiza peste... se realizează în peste 3,5 ore, iar acest proiect este esențial pentru o rută cât mai directă. În acest context, atât Consiliul Județean Iași, cât și Consiliul Județean Botoșani au reafirmat recent necesitatea reintroducerii acestui proiect pe lista priorităților naționale, solicitând identificarea unor surse de finanțare viabile pentru finalizarea investiției. Realizarea acestei linii feroviare ar avea un impact economic și social major asupra celor două județe, oferind o alternativă rapidă și eficientă la transportul rutier pentru cetățeni. De asemenea, s-ar realiza o reducere a traficului rutier și a poluării prin mutarea unei părți a transportului de călători și marfă de pe șosele pe calea ferată, iar în contextul numărului de accidente rutiere de pe drumul european E85, realizându-se și o creștere a siguranței transportului, în condițiile în care transportul feroviar este considerabil mai sigur decât cel rutier. În acest context, vă solicit să ne oferiți răspunsul la următoarele întrebări: 1. În ce stadiu se află proiectul privind realizarea liniei de cale ferată Iași – Botoșani și dacă există un plan concret pentru reluarea și finalizarea acestuia? 2. Ce surse de finanțare sunt avute în vedere pentru acest proiect? Există posibilitatea accesării fondurilor europene prin Programul Operațional de Transport 2021-2027 sau prin alte mecanisme de finanțare? 3. Ministerul Transporturilor are în vedere includerea acestui proiect în strategia națională de dezvoltare a infrastructurii feroviare? Iar dacă da, vă rugăm să precizați care sunt pașii concreți, structurile responsabile și termenele estimate pentru implementarea acestui proiect esențial. Iar 4, în contextul discuțiilor privind rectificarea altor linii feroviare din regiune, se are în vedere rectificarea viitoarei linii Iași – Botoșani încă din faza de proiectare? Menționez că doresc și răspuns în scris. Având în vedere impactul major al acestui proiect asupra dezvoltării economice și sociale a regiunii, consider că este esențial ca Ministerul Transporturilor să ofere clarificări detaliate și să prezinte o strategie concretă pentru finalizarea acestui proiect. Vă mulțumesc anticipat pentru răspuns și aștept cu interes informațiile furnizate. Lucian Rusu, senator, Circumscripția nr. 24, județul Iași.
Interpelare
Maria-Gabriela Horga
O interpelare adresată doamnei Simona Bucura-Oprescu, ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale și domnului Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene.
O interpelare adresată doamnei Simona Bucura-Oprescu, ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale și domnului Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Stimate domnule ministru, Stimată doamnă ministru, Prin Hotărârea nr. 70/2024 a fost aprobat mecanismul de implementare a măsurilor de acordare a unui sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate, în perioada 2024-2027, regulile de acordare, modalitatea și frecvența măsurilor de sprijin, precum și instituțiile responsabile. Din păcate, la art. 1 alin. (2) din anexă s-a prevăzut: „Sprijinul material prevăzut la alin. (1) lit. a) are drept scop compensarea unei părți din cheltuielile cu hrana pentru asigurarea traiului zilnic și poate fi utilizat în anul 2024 pentru achiziționarea de produse alimentare și/sau mese calde, iar în perioada 2025-2027 poate fi utilizat exclusiv pentru achiziționarea de hrană preparată, respectiv masă caldă. Sumele acordate sub forma tichetului social pe suport electronic sunt produse alimentare și mese calde și pot fi utilizate în termen de 12 luni de la data fiecărei alimentări.” Așadar însă, începând cu anul 2025, beneficiarii sprijinului material nu vor mai putea achiziționa produse alimentare, ci doar hrană preparată, adică masă caldă. În condițiile în care cea mai mare parte dintre beneficiarii mecanismului locuiesc în localități în care nu există servicii de alimentație pentru furnizarea de mese calde, solicit următoarele informații: 1. Care a fost ponderea sprijinului material acordat în anul 2024 utilizat pentru achiziționarea de produse alimentare și care a fost ponderea sprijinului material utilizat pentru achiziționarea de mese calde? 2. În condițiile limitării utilizării sprijinului material exclusiv la mese calde, ați evaluat în prealabil câți beneficiari vor putea avea acces la asemenea servicii? 3. Ați evaluat riscul neutilizării din cauza lipsei operatorilor economici care să furnizeze mese calde? A fost evaluat impactul nefavorabil asupra activității economice a comercianților de produse alimentare și producătorilor locali de alimente, în special din mediul urban mic și mediul rural? 4. Vă rog să precizați dacă aveți în vedere să modificați art. 1 alin. (2) din anexa mecanismului de implementare a măsurilor de acordare a unui sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate, în perioada 2024-2027, regulile de acordare, modalitatea și frecvența măsurilor de sprijin, precum și instituțiile responsabile, astfel încât beneficiarii să poată achiziționa și produse alimentare. Mulțumesc. Gabriela Horga, PNL.
Interpelare
Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș
Droguri – toleranță zero
Este un mesaj clar, ferm, apăsat, asumat, prin care mă poziționez împotriva acestui flagel, flagel care afectează întreaga lume, dar afectează și, în mod special, comunitățile noastre din România. Îi afectează pe cei tineri, îi afectează pe cei care sunt mai ușor de atacat de crima organizată și de cei care uzitează drogurile pentru a-i transforma în niște sclavi. Sunt sclavii dependenței de droguri, sunt sclavii celor care profită, și financiar, și în alte moduri, de această slăbiciune. Trebuie să fim atenți și să vizualizăm ceea ce fac drogurile din oameni. Cei care consumă droguri ajung să-și piardă familiile, să-și piardă prietenii, să-și piardă avutul, să-și piardă viața. Rămân între lumi, rămân neasumați, rămân triști, supărați – oameni care nu se mai integrează. Din acest motiv este un rol esențial cel al Senatului și al Camerei Deputaților, al legiuitorului, de a legifera măsuri concrete de coerciție, de atac împotriva acestor traficanți de droguri, dar, în același timp, trebuie identificate și măsurile educaționale de prevenție. Sunt două instrumente care trebuie uzitate în același timp. Vreau să vă spun că în mandatul anterior am participat ca inițiator, coinițiator, la mai multe legi care sunt foarte importante pe acest domeniu. În primul rând, Registrul național al traficanților de droguri, un registru în care sunt trecute toate elementele specifice persoanelor condamnate în acest areal infracțional. Legea „2 Mai”, o lege extrem de importantă, prin care posibilitatea suspendării sub supraveghere pentru condamnarea la infracțiuni de trafic de droguri de mare risc sau trafic internațional este interzisă; judecătorul nu mai poate să aplice o astfel de măsură. Înființarea a opt centre zonale în România, centre zonale care să ajute consumatorii de droguri, victimele acestor infracțiuni, a se reintegra social, a depăși starea de sevraj, a depăși momentele complicate și cumplite pe care le trăiesc. De asemenea, am ridicat limitele speciale minimale și maximale la tot fenomenul infracțional circumscris acestei poziții sau acestei infracțiuni de trafic de droguri. În această sesiune, împreună cu distinșii mei colegi senatori, am votat și astăzi avem o lege promulgată de către Președintele României, Ilie Bolojan, prin care toate materialele educaționale care vizează traficul de droguri, dar și traficul de persoane să fie obligatoriu comunicate, publicate prin principalele zone de media, televiziuni, radiouri; un lucru foarte important, pentru că, așa cum am descris în primă instanță, pe lângă măsurile coercitive de luptă, avem nevoie și de măsuri educaționale, de măsuri de prevenție. Toate acestea le-am făcut împreună cu distinși colegi de-ai mei și aș vrea să-i menționez în mod clar pe doamna ministru Alina Gorghiu, pe domnul Daniel Fenechiu, profesioniști ai dreptului prin excelență și oameni confruntați cu realitățile sociale în care trăim, oameni care nu se află deasupra acestora și nu sub ele și care au rezistat presiunilor, și media, și de altă natură, pentru a bloca astfel de inițiative, care eu zic că sunt lăudabile și sunt salvatoare pentru România și pentru toți românii. Vă mulțumesc. Senator Niculescu-Țâgârlaș Cristian, președintele Comisiei de cultură și media din partea Partidului Național Liberal.
Interpelare
Liviu-Iulian Fodoca
Situația proiectului pentru reforma administrativă
Către domnul Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației din România. Obiectul întrebări: „Situația proiectului pentru reforma administrativă” Stimate domnule ministru, România nu își mai permite să întrețină o rețea administrativă supradimensionată, ineficientă și construită artificial din considerente politice. Situația din județul Sălaj este un exemplu clar al dezastrului administrativ. Acest județ are 57 de comune, dintre care 28 au sub 2.500 de locuitori, ceea ce înseamnă că 49% dintre comune nu depășesc 500 de gospodării. Mai mult decât atât, în peste 30% dintre aceste comune, primarii sau viceprimarii sunt membri UDMR, iar în peste 90% dintre ele există consilieri locali UDMR. ## Domnule ministru, Pe data de 15 ianuarie 2025, într-o conferință de presă ați declarat următoarele: „Nicio reorganizare administrativteritorială nu poate fi făcută fără consultarea oamenilor. Va trebui să mergem și să explicăm oamenilor și să-i întrebăm în fiecare localitate și UAT dacă sunt de acord.” UDMR, partidul din care faceți parte, este principalul opozant al reformei teritoriale a țării. Putem lua în considerare, având în vedere vehemența cu care vă opuneți, că motivul principal al acestei rezistențe este teama că, prin reorganizarea administrativ-teritorială și comasarea UAT-urilor, UDMR ar pierde dintre... jumătate dintre aleșii săi locali, oameni care ar trebui să-și găsească un loc de muncă în mediul privat, unde competența și productivitatea sunt esențiale, nu doar carnetele de partid. Având în vedere aceste aspecte și ținând cont de impactul negativ pe care lipsa unei reforme administrative îl are asupra României, vă adresez următoarele întrebări: 1 Vă interesează cu adevărat optimizarea bugetară și dezvoltarea reală a județelor sau doar protejarea sinecurilor de partid? 2. Sunteți de acord ca Ministerul Dezvoltării să sprijine prin organizații nonguvernamentale inițierea de referendumuri locale pe terma reorganizării teritoriale?
Interpelare
Daniela Ștefănescu
speciale
Prima întrebare este adresată doamnei Simona BucuraOprescu, ministrul muncii, familiei și tineretului și solidarității sociale. Stimată doamnă ministru, Având în vedere importanța unui sistem de pensii echitabil și transparent în România, dar și preocupările publice privind pensiile „speciale”, vă solicităm următoarele informații detailate referitoare la pensiile plătite în baza acestor legi speciale: 1. Care este numărul total al pensiilor speciale și de serviciu aflate în plată la data de 31 decembrie 2024, conform legilor specifice fiecărei categorii de beneficiari? 2. Care este numărul total al beneficiarilor pentru fiecare din aceste pensii speciale sau de serviciu? Vă rog să oferiți informații clare referitoare la numărul pensionarilor beneficiari, în baza fiecărei legi incidente. 3. Care este ponderea pensiilor plătite în baza legilor speciale și care este ponderea pensiilor de serviciu aflate în plată la 31 decembrie 2024 în bugetul național al sistemului de pensii, atât în termeni absoluți, cât și procentual? 4. Care este cuantumul maxim al pensiei speciale sau de serviciu aflate în plată la data de 31 decembrie, pentru fiecare categorie de beneficiari? Aceste informații sunt esențiale pentru o mai bună înțelegere a sistemului de pensii, pentru a evalua corectitudinea acestuia în contextul sustenabilității financiare a sistemului de pensii publice. Vă solicităm un răspuns în scris. Vă mulțumim. Daniela Ștefănescu, senator, Circumscripția nr. 4 Bacău. Domnule președinte, pot să o citesc și pe a doua?
Interpelare
Daniela Ștefănescu
acesteia este cu privire la importanța dezvoltării infrastructurii rutiere și conectivității regiunilor din România, în special, în contextul autostrăzii A7, Autostrada Moldovei.
A doua întrebare este către domnul ministru Sorin-Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii. Și obiectul acesteia este cu privire la importanța dezvoltării infrastructurii rutiere și conectivității regiunilor din România, în special, în contextul autostrăzii A7, Autostrada Moldovei. Stimate domnule ministru, Având în vedere importanța dezvoltării infrastructurii rutiere și a conectivității regiunilor din România, în special mă refer la autostrada A7, vă solicit următoarele informații referitoare la stadiul și programul finalizării tronsoanelor din această autostradă: 1. Care este stadiul actual al lucrărilor pe tronsoanele autostrăzii A7, în special pe segmentul Mizil-Buzău și Focșani-Bacău? Vă rugăm să precizați: procentul de finalizare pentru fiecare tronson, estimările de termene pentru finalizarea completă a lucrărilor pe aceste tronsoane, detalii privind tipologia lucrărilor care sunt în derulare. 2. Care sunt motivele specifice care au condus la întârzieri în finalizarea lucrărilor pe tronsonul Mizil-Buzău și Focșani-Bacău? Vă rugăm să menționați factori externi sau interni care au contribuit la aceste întârzieri, inclusiv eventuale probleme legate de: procedurile de licitație și contractare, probleme tehnice și de proiectare, condiții meteorologice nefavorabile, obstacole administrative sau legislative. 3. Care sunt măsurile specifice luate pentru remedierea întârzierilor și pentru a asigura finalizarea la timp a acestor tronsoane? Vă rugăm să specificați ce soluții sunt avute în vedere pentru accelerarea lucrărilor? 4. Care... Cine se face responsabil pentru aceste întârzieri, pentru fiecare tronson? Vă rugăm să precizați autoritățile și constructorii implicați și să indicați eventuali responsabili pentru aceste întârzieri, conform evaluărilor dumneavoastră. Înțelegând complexitatea acestui proiect important, vă solicităm un răspuns detaliat, care să clarifice situația actuală și măsurile concrete de remediere pentru a asigura finalizarea în termen a acestor tronsoane. Vă solicităm un răspuns în scris. Daniela Ștefănescu, senator, Circumscripția nr. 4 Bacău.
Interpelare
Olga Onea
Programe educaționale, continuare/ finalizare studii, adulți, tineri, Galați
Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului prim-ministru Ion-Marcel Ciolacu, domnului ministru Daniel-Ovidiu David, ministrul educației și cercetării, doamnei ministru Simona Bucura-Oprescu – Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Obiectul interpelării: „Programe educaționale, continuare/ finalizare studii, adulți, tineri, Galați”. Stimate domnule prim-ministru, Stimată doamnă ministru, Stimate domnule ministru, Circumscripția electorală nr. 18 Galați, pe care o reprezint, trece prin schimbări socioeconomice dificile, ca urmare a situației de criză de la combinatul siderurgic Liberty Galați, care este la un pas de a-și înceta activitatea, disponibilizările previzibile fiind amânate până în luna iulie, pe fondul declanșării concordatului preventiv. Aproximativ 10.000 de oameni angajați în combinat și în firmele-satelit riscă să-și piardă locurile de muncă. Aceeași situație este și în cazul industriei aluminiului, a cimentului, a îngrășămintelor chimice, în această zonă. În plus, raportările Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Galați pentru anul 2024 arată o statistică a notificărilor de intenție de concedieri colective care au vizat un număr estimat de 509 disponibilizări. Raportările AJOFM Galați au înregistrat, la începutul anului în curs, 10.319 șomeri, din care 4.251 femei. Rata șomajului calculată în funcție de populația activă civilă la data de 1 ianuarie 2024 fiind de 6,22%, în creștere cu 0,67 puncte procentuale raportat la luna precedentă. Pe lângă indicatorul de creștere progresivă a șomajului, alarmantă este și plasarea Galațiului pe locul 5 la șomaj pe țară. Îngrijorător este și faptul că structura șomajului pe grupe de vârste arată că cei mai mulți șomeri gălățeni au peste 55 de ani, ceea ce indică șanse minime de reangajare a acestora în câmpul muncii. Mulți dintre aceștia s-au adresat biroului parlamentar, solicitând programe de continuare a studiilor, în speranța găsirii unor alternative de reangajare până la atingerea vârstei de pensionare. Ca să întregesc tabloul, trebuie să știți că în județ sunt peste 30.000 de șomeri neindemnizați, la care se mai adaugă peste 10.000 de asistați sociali. Concluzia este că peste 40.000 de gălățeni apți de muncă trăiesc cu mult sub pragul sărăciei. Nu în ultimul rând, trebuie menționat și faptul că peste jumătate din pensionarii înregistrați au pensii sub 2.000 de lei pe lună. În aceste condiții, sunt vitale programele pentru angajarea și perfecționarea forței de muncă pentru toate categoriile de vârstă. Mai multe întâlniri cu cetățenii, pe care le-am purtat încă din campanie electorală, ne-au semnalat o serie de deficiențe cu privire la lipsa aplicării în zonă a programelor de educație/continuare a studiilor pentru tineri și adulți proveniți din diverse medii sociale și cu vârste variate, care nu au urmat sau nu au finalizat învățământul primar și gimnazial sau care doresc să continue studiile, inclusiv în programe universitare sau postuniversitare. Cetățenii solicită oferte educaționale, respectiv posibilitatea continuării sau finalizării învățământului obligatoriu, atât pentru situațiile în care aceștia sunt deja angrenați în activitatea profesională, cât și în situațiile în care aceștia caută opțiuni de angajare, cu sau fără reprofilare profesională. Prin urmare, vă solicit să-mi comunicați un răspuns punctual cu privire la următoarele aspecte: Care sunt programele care s-au derulat și finalizat până în prezent, în ultimii 5 ani, oferite de minister acestor categorii de persoane pentru Circumscripția electorală nr. 18 Galați? Care este evidența cu privire la finalizarea acestor programe? Există astfel de programe aflate în derulare? Care este numărul persoanelor înscrise în aceste programe educaționale?
Interpelare
Luminița Păucean-Fernandes
Măsuri urgente pentru sprijinirea crescătorilor de ovine afectați de restricțiile impuse în contextul revenirii pestei micilor rumegătoare
Stimate domnule ministru, Având în vedere dificultățile majore cu care se confruntă crescătorii de ovine, în urma reapariției focarelor de pestă a micilor rumegătoare, și instituirea unor restricții stricte privind circulația animalelor și interzicerea centrelor temporare de sacrificare, chiar în pragul Sărbătorilor Pascale, o perioadă esențială pentru valorificarea producției, se impun măsuri urgente și concrete pentru sprijinirea acestora. La ora aceasta, în județul Sibiu, circumscripția pe care o reprezint, recunoscută a fi în topul național al regiunilor ca număr de ovine, crescătorii se plâng de pierderi economice semnificative din cauza imposibilității comercializării mieilor, costuri suplimentare generate de întreținerea animalelor, lipsa alternativelor viabile și legale pentru sacrificarea și vânzarea mieilor. Având în vedere acest impact social și economic profund, este necesară o reacție rapidă, eficientă și echitabilă din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În acest context, domnule ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Ce forme de sprijin financiar sunt avute în vedere de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru fermierii afectați de aceste restricții? 2. Este analizată posibilitatea autorizării temporare în regim de urgență a sacrificării mieilor direct în ferme sub supraveghere sanitar-veterinară? 3. Ce planuri are ministerul pentru a preveni în viitor apariția unor blocaje similare, mai ales în perioadele de maximă importanță economică pentru crescători? 4. De ce nu se protejează în mod real munca fermierului român, care își pune toată speranța într-o perioadă scurtă de valorificare a producției? Cum poate statul să ignore efortul acestor oameni, care susțin economia locală și tradiția agricolă românească?
Interpelare
George-Cătălin Bochileanu
Voi da citire declarației politice.
Voi da citire declarației politice. ## Doamnelor și domnilor senatori, Milioane de români din afara granițelor țării sunt privați de un drept fundamental: dreptul de a avea un act de identitate românesc. M-am numărat și eu printre acești români în anii în care am locuit în Spania. Guvernul ne-a comunicat că acești cetățeni vor avea cărți de identitate, dar când exact nimeni nu a știut să ne spună. Am dezbătut ieri în Comisia de administrație inițiativa USR care ar fi permis românilor din diaspora să beneficieze acum de cărți de identitate simple sau electronice. Reprezentanții Guvernului au venit să ne spună că, recent, au lucrat la o ordonanță de urgență care prevede emiterea cărților electronice de identitate pentru acești români, însă nu avem niciun termen clar pentru emiterea efectivă a acestor documente, nici la nivel național, nici la misiunile diplomatice. Conform Regulamentului Uniunii Europene, statul român trebuie să emită noile cărți de identitate până la 3 august 2031. Asta înseamnă că, dacă autoritățile vor face lucrurile în același mod ca până acum, românii cu domiciliul în străinătate vor continua să fie ignorați și discriminați, vor fi lăsați fără acte de identitate pentru cel puțin încă 7 ani. Această situație nu este acceptabilă; nu putem să le spunem acestor oameni să mai aștepte ani de zile pentru ca statul să le recunoască un drept fundamental. Există un precedent clar: anul trecut un cetățean român domiciliat în Franța și-a câștigat în instanță dreptul la o carte de identitate. Curtea Europeană de Justiție a stabilit că legislația românească actuală încalcă dreptul la liberă circulație, iar statul român a fost obligat să-i emită acestuia o carte de identitate. Stimați colegi, Dacă statul român continuă să le nege acest drept, cei peste un milion de români cu domiciliul în străinătate își vor căuta dreptatea în instanță. Iar eu vă întreb: vrem să fim un stat care respectă drepturile cetățenilor săi sau unul care-i obligă să și le revendice, prin procese interminabile? De aceea trebuie să acționăm acum, imediat, pentru actualizarea legislației. Nu-i putem lăsa pe românii din diaspora fără acte de identitate până în 2031. Soluția USR este una simplă, necesară, în acord cu normele europene. Vă mulțumesc.
Interpelare
Cătălin-Emil Mîndru
Da.
Da. Domnule președinte, Stimați colegi, Pe 27 martie 2025 se împlinesc 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România, un act istoric de curaj și voință națională, realizat într-un context politic extrem de dificil. După un război mondial la care și România a participat și după convulsiile interne ale Rusiei, Unirea Basarabiei cu România a presupus un efort politic major de ambele părți. La acel moment, România se afla între presiuni externe și provocări interne majore, dar clasa politică a reușit să acționeze decisiv, cu viziune și determinare, pentru reunirea teritoriilor istorice ce erau ocupate de vorbitori de limbă română. Unirea Basarabiei cu România nu s-a produs într-un vid de putere, ci în contextul unui joc de interese între marile forțe ale vremii. România dorea să-și reîntregească teritoriul național, valorificând oportunitatea dată de slăbirea imperiului țarist, dar avea nevoie de sprijin internațional. Puterile Centrale, deși nu s-au opus direct, aveau propriile planuri în legătură cu această regiune, încercând să își consolideze controlul în est. Rusia bolșevică nu recunoștea pierderea Basarabiei și o considera o provincie ce trebuie recucerită, amenințând în repetate rânduri noua administrație românească. Ucraina, care își declarase independența, revendica și ea partea de nord a Basarabiei, iar Bulgaria, aliată cu Puterile Centrale, urmărea extinderea spre sudul Dobrogei. În acest context complicat, România a trebuit să acționeze rapid și ferm pentru a securiza Basarabia, trimițând trupe și obținând recunoașterea internațională a unirii. A urmat momentul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, un alt exemplu de viziune și acțiune politică a tuturor românilor acelor vremuri. Astăzi, stimați colegi, la mai bine de un secol distanță de la acel moment, ne aflăm într-un alt moment crucial pentru viitorul țării noastre. Deși provocările nu sunt de aceeași natură, ele sunt la fel de importante pentru poziția României pe scena internațională. Istoria ne tratează cu ironie chiar și după atâta vreme, întrucât pare că încă nu am înțeles că Rusia rămâne cea mai mare sursă de instabilitate din regiune. Cu un aliat care pare că a uitat care îi sunt prietenii, cu un război care continuă de 3 ani la granițele noastre, și cu extremiștii care ne bat la ușă, avem nevoie acum, fel ca în vremurile unirii, de un leadership asumat, cu viziune, și care să susțină poziții vitale pentru interesul național. Din păcate, Guvernul actual pare lipsit de o busolă strategică. Este incapabil să răspundă cu fermitate și coerență marilor teme politice ale politicii externe și de securitate. Într-un moment în care Rusia face eforturi susținute pentru destabilizarea democrațiilor europene, iar Europa își redefinește politica de apărare și securitate în fața amenințărilor tot mai evidente, România încă nu reușește să-și contureze un rol clar în această ecuație strategică. La poarta Schengenului am fost ținuți din cauza unor lideri incapabili să susțină interesele românilor în Europa, chiar dacă îndeplineam condițiile tehnice de ani de zile. În privința programului Visa Waiver suntem în continuare într-o incertitudine totală. În calitate de senator al României declar că, dacă vrem ca România să conteze în deciziile europene și globale, este esențial ca președintele, Guvernul, Parlamentul și întreaga clasă politică să acționeze coordonat. Avem nevoie de un plan clar pentru consolidarea poziției strategice a României, pentru accelerarea integrării în toate structurile euroatlantice și pentru un rol activ în politica de securitate a Europei. Nu mai este loc pentru ezitări și negocieri slabe. Este timpul pentru o guvernare care să își asume decizii ferme în interesul național, așa cum au făcut-o și liderii de la 1918. România nu își poate permite să fie un actor pasiv în contextul actual, ci trebuie să-și asume un rol proactiv în definirea viitorului european, în consolidarea securității naționale și în reafirmarea intereselor sale strategice. Fără viziune, curaj și determinare nu putem spera la un viitor mai bun pentru România. Să ne uităm la exemplul celor care au făcut unirea în 1918 și să învățăm de la ei. Mulțumesc. Senator USR de Vaslui Cătălin-Emil Mîndru.
Interpelare
Liviu Sorin Robe
Interpelare
Ioan-Cristian Rusu
Situația sistemului energiei naționale
Întrebare adresată domnului ministru Sebastian Ioan Burduja, ministrul energiei. Obiectivul întrebării... Stimate domnule ministru, „Situația sistemului energiei naționale”. România, asemenea altor state europene, s-a confruntat în ultimii ani cu o criză energetică. Guvernele succesive ale României au adoptat măsuri de plafonare a prețului energiei electrice pentru consumatorii finali. Actualul guvern a prelungit măsura plafonării prețului la energia electrică până în vară. Problema reală este că nu am dezvoltat suficient infrastructura de producere a energiei electrice, iar prețurile ce vor fi plătite de consumatori din vară vor fi și cu peste 30% mai mari. De asemenea, din cauza energiei scumpe nici industria românească nu va putea fi competitivă. Nu mai vorbesc de industriile energofage, mai ales în contextul în care dorim să dezvoltăm industria de apărare românească. România a devenit exportator net în anul 2023, însă exportăm ieftin și importăm scump, pentru că România nu are o piață funcțională liberă, pe care să poată fi încheiate contracte pe termen lung, la prețuri avantajoase. De altfel, nici nu există semnale de preț și exporturile se fac atunci când există surplus de energie în rețea. Mai mult, furnizorii de energie cumpără în mare parte energia de pe piața SPOT, piața zilei următoarei, unde prețurile la energie sunt mai mari la noi în țară decât în vest. Bună ziua! Mulțumesc. Interpelare adresată domnului Emil Hurezeanu, ministrul afacerilor externe. Domnule Hurezeanu, În luna noiembrie 2024, Guvernul României a anunțat faptul că cetățenii români vor putea călători în SUA fără vize. Acest anunț a fost prezentat drept un succes al diplomației românești, subliniind relațiile bilaterale foarte bune. În luna martie 2025, la câteva luni după acest anunț al Guvernului României, administrația Trump a anunțat faptul că renunțarea la vize pentru cetățenii români se amână. Acest anunț a surprins autoritățile de la București, inclusiv ambasada României la Washington. După ce subiectul a fost preluat de presă, Administrația Prezidențială, Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe au încercat să ofere explicații total neconvingătoare. În acest context, presupunând că ați avut timp să vă documentați pe acest subiect, vă rog să aveți amabilitatea de a clarifica următoarele aspecte: 1. Anterior anunțului administrației Trump cu privire la amânarea includerii României în programul de călătorie fără viză, a existat vreo informare oficială? Dacă da, către cine și de ce nu a fost comunicată public? 2. Ca urmare a anunțului și deciziei administrației Trump cu privire la acest subiect, între România, prin Ministerul de Externe, și administrația Trump au existat comunicări pe marginea acestui subiect? Dacă da, care au fost mesajele transmise de România și care a fost reacția SUA? 3. Ținând cont de acest context, cum apreciați relația dintre România și SUA, în condițiile în care, fiind un parteneriat strategic, României i se impune obținerea de vize pentru călătorie? Credeți că diplomația română a făcut demersuri suficiente pentru a exista o relație bilaterală care să evidențieze statutul de „partener strategic”? Mulțumesc. Cristian Rusu, senator de Călărași.
În 28 februarie ați declarat la Bârlad că vreți să faceți din România unul dintre cele mai importante centre de dezvoltare a industriei de apărare din Europa Centrală și de Est. Care este planul? Câte contracte ați pregătit în acest sens? Câtă muniție compatibilă cu armament NATO vom putea produce? Care mai este situația la Automecanica Moreni? Ați fost să vedeți ce se întâmplă după eșecul _joint-venture_ -ului dintre Rheinmetall și Automecanica Moreni, să vedeți de ce nu a funcționat colaborarea cu Elbit Systems? Sunt întrebări care trebuiau să primească un răspuns prin Strategia națională pentru industria de apărare. După 30 de ani de neglijență criminală, cu o Românie aflată într-o situație de securitate națională critică, răspunsurile la întrebările astea și multe altele trebuiau să fi venit cu această Strategie națională pentru industria de apărare, care ne spune însă un singur lucru – „trebuie”.
Ieri, generalul american Ben Hodges, fostul comandant al forțelor americane din Europa, ne spunea că Republica Moldova este o posibilă țintă a Rusiei, dacă Ucraina cedează, și că, citez, „oamenii, inclusiv din România, trebuie să se trezească la realitatea amenințării”.
Treziți-vă, domnule ministru! Avem nevoie de un plan pragmatic pentru industria de apărare! Vă mulțumesc.
Îl susțin astăzi și îi transmit ministrului un mesaj clar: mergeți înainte! România are tot ce-i trebuie să conteze în Europa și în lume; e timpul să ne asumăm asta!
S-a închis acolo, prin acte adiționale, uzina cocso-chimică – noi importăm cocs acum, înainte îl produceam –, s-a închis uzina de oxigen, s-au închis laminoare – care s-au demolat fără să existe autorizație de demolare, conform legii – și bomboana care a fost pusă pe coliva acestei fabrici... – altădată era 5% din PIB-ul României –, acea bomboană a fost, domnule ministru, faptul că, din păcate, un coleg de partid al dumneavoastră, gălățean, un om pe care l-am respectat mult, domnul Viorel Ștefan, care era vicepremierul Guvernului în acea perioadă, a cedat presiunilor Grupului Mittal și ale doamnei comisar din Comisia – von der Leyen – trecută și a acceptat ca Mittal să aibă dreptul să înstrăineze, printre alte combinate din Europa, și pe cel de la Galați, ceea ce a rupt total modul în care acest combinat relaționa cu restul siderurgiei din România și din...
Învățați, dacă vreți, domnule ministru, din aceste greșeli și țineți cont că, cu 550 de milioane de euro, putem să repornim acest combinat într-un mod viabil.
Vă mulțumesc mult.
Și îl mai las, un minut, pe domnul senator Chelaru.
Pe partea de digitalizare, domnule ministru, am o singură rugăminte. Eu sunt un bărbat de modă veche. Haideți să lăsăm și dreptul acelor oameni care nu vor să folosească digitalizarea și vor să depună o cerere în format fizic, vor să primească un răspuns... un răspuns în format fizic și să nu mai existe acele diferențe între 24 de ore de răspuns, pentru că ai depus cererea digital, și 30 de zile, pentru că ai depus cererea în format fizic! Este o discriminare. La fel cum suntem și dis...
Spuneți că sprijiniți IMM-urile. Unde? La televizor! În realitate, le-ați strivit cu taxe, birocrație și instabilitate fiscală.
Și mai e ceva. Cu fermierii ce aveți? De ce-i îngropați în reglementări verzi, norme și restricții, în timp ce piața e plină de produse importate și fără control? Fermierul român moare cu marfa în depozit, iar dumneavoastră le vorbiți de emisii de carbon și sustenabilitate. Cum poate românul să reziste în fața acestui asalt, când îl presați cu formulare, norme și condiții imposibile?
Deja am început grupuri de lucru cu antreprenorii care știu să facă business, pentru că nu poți să vorbești despre business fără să vorbești cu oamenii care se lovesc în fiecare zi de acele probleme. Și am început, în primul rând, cu industria siderurgică. Sunt 12-14 jucători principali, plus patronatul lor. Deja am făcut grupul de lucru cu ei, cu specialiștii din minister, cu reprezentanții pe care îi avem în Comisia Europeană, oficial, din partea României, tocmai pentru a avea o voce prezentă acolo proactivă, nu doar reactivă. Și pentru asta am stabilit inclusiv relații directe cu alți miniștri (ai celor mai importante state europene), pentru a ne ralia împreună și a lucra împreună cel puțin pe trei inițiative pe care le-am bătut în cuie cu ei în ultimul complet care avut loc la Bruxelles acum două săptămâni.
1. _Non-paper_ -ul pe tot ce înseamnă zonă industrială. Am spus mai devreme că lucrăm ca să extindem acea facilitate de neaplicare a certificatelor de carbon, tocmai pentru a avea un preț mai mic la energie pentru industriile energofage din toată Europa.
2. O altă temă extrem de importantă – și acolo am construit grupul de lucru și mi-aș dori foarte mult să avem un dialog și să lucrăm împreună când avem drafturile –, pe industria petrochimică. Astăzi, din 32 de miliarde de euro deficit de balanță comercială, 21 de miliarde vin din partea industriei petrochimice. De ce? Pentru că avem doar frânturi din tot ce înseamnă lanțul de aprovizionare și suntem dependenți de importuri.
În momentul de față, dacă ne uităm la nivel mondial, modul în care arată distribuția geografică a prețurilor la energie și gaze, Europa Centrală și de Est are un cost de trei ori mai mare decât Orientul Mijlociu și Statele Unite ale Americii, ceea ce ne face automat mult mai puțin competitivi.
Dacă ne uităm pe dinamica exporturilor de energie, Germania și-a redus de la 30% la 1% importurile de energie dinspre Rusia, lucru care, evident, i-a făcut și pe ei să aibă compactare economică. Au avut un avantaj competitiv extraordinar în ultimii ani, trebuie să recunoaștem acest lucru.
Iar din acest punct de vedere, avem acest grup de industrie petrochimică și avem modelul polonez, unde Orlen are deja ca acționariat statul, în care statul s-a implicat inclusiv cu resurse – dacă tot dai bani în industrie, e normal să ai și un drept de decizie, pentru că nu vii cu banii de acasă, vii cu bani publici. În același timp, avem și modelul ungar, unde Mol are acționariat din partea statului, atunci când vorbim de aceste industrii strategice. Și, da, sunt întru totul de acord și chiar vă rog ca, împreună cu dumneavoastră, cu colegii din Camera Deputaților, cu specialiștii, să lucrăm la aceste planuri foarte concrete.
Și toate se leagă de al treilea punct, în care am creat, din nou, un grup de lucru foarte tehnic, împreună cu reprezentanții noștri de la Comisia Europeană – cel de debirocratizare și simplificare.
Avem deja inițiativa Omnibus la nivel european, prin care, deja, România a venit cu _incentive_ . Poate pentru prima dată după foarte mult timp, am fost cei care am trimis înainte care e poziția României, atât pe planul de siderurgie, atât pe planul de industrie petrochimică, tocmai pentru a ne asigura că avem un loc la masa deciziilor Europei. Și aici, pe simplificare, deja undeva la 25% din tot ce înseamnă proceduri pentru IMM-uri sunt puse pe masă acolo.
Ați vorbit despre cupru. Spunea domnul senator Nicula, în intervenția domniei-sale, faptul că ieri am făcut un anunț extrem de important, împreună cu premierul Marcel Ciolacu, în sincron cu comisarul european Stéphane Séjourné, în care România are trei proiecte...
Din acest punct de vedere, am avut și discuții, împreună cu premierul, cu mari fonduri de investiții – care au inclusiv sume de până la 3 trilioane de dolari –, pentru a găsi un mecanism foarte clar de finanțare a acelor industrii strategice care pot să aducă plusvaloare. De exemplu, industria siderurgică are factor de multiplicare în economie 20 – e esențial să investești în ea, deși, în sine, poate nu poate să fie profitabil și să fim competitivi, e obligatoriu să investim acolo.
Referitor la ce spunea domnul senator Chelaru pe industria de apărare, este evident că avem nevoie de capacitățile noastre proprii de producție în România, pentru că, din acest motiv..., ne reducem dependențele față de alte state. Și este evident că, atunci când vorbim de o situație de securitate, paradigma în care ne aflăm astăzi, din punctul meu de vedere, are două _layers_ -uri principale: securitatea și economia.
Iar din acest punct de vedere avem deja Planul de înzestrare a armatei române. Colegii mei lucrează împreună cu colegii din MAPN pentru a vedea, real, ce putem să suplinim de acolo, ce putem să producem noi și în ce termen și, acolo unde este nevoie, să venim cu investiții directe, așa cum am dat exemplul, mai devreme, de la fabrica de explozibil din Făgăraș, până la linia de muniție 155, să venim să investim țintit acolo unde putem să avem oportunitate cât mai mare și să livrăm cât mai rapid.
Nu putem să vorbim fără să avem foarte clare toate aceste lucruri.
Din punctul de vedere al...