Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală, să putem începe ședința noastră.

Doamnelor și domnilor,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 181.

Vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților de azi și mâine – 10, respectiv, 11 iunie; programul de lucru pentru perioada 9-14 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 2-10 iunie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului, astăzi dezbatem inițiativele legislative până la ora 17.00, iar de la ora 17.00 continuăm cu primirea de răspunsuri la interpelări.

De asemenea, vă prezint și două informări scrise din partea domnilor deputați neafiliați Andrușcă Lucian-Nicolae și Popa Dorin, care ne aduc la cunoștință că vor activa ca deputați afiliați la Grupul parlamentar al PSD.

De asemenea, vă aduc la cunoștință o informare din partea liderului Grupului parlamentar SOS România cu privire la excluderea domnului deputat Ciubuc Ciprian din grupul parlamentar, urmând ca acesta să activeze ca deputat neafiliat.

Înainte de a da cuvântul celor înscriși, întreb liderii de grup dacă există observații în legătură cu ordinea de zi. Nu.

Așadar, domnule Ciubuc, vă rog, pe procedură.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

România are nevoie de oameni asumați care nu se pleacă în fața abuzului de putere, a dictaturii și a trădării principiilor suveraniste.

Sunt și rămân un suveranist convins, tocmai de aceea nu pot fi complice la o conducere dictatorială, netransparentă și iresponsabilă, exercitată de Diana Iovanovici-Șoșoacă, care a transformat un partid în proprietate personală, confiscând valorile naționaliste.

De 6 luni am cerut, în interiorul partidului, ca România să fie o țară liberă și transparentă, la fel cum și Partidul SOS România nu este.

Transparență decizională, nu ordine de sus, de la doamna „Partid”, numită Diana Iovanovici-Șoșoacă!

Respect față de banii publici. Am acuzat-o că cheltuie banii publici și risipește banii românilor pe chermeze, bairamuri și subvenții, și mici, desigur, și hoteluri la mare.

Am cerut, desigur, alegeri democratice, nu conducere autoproclamată, ca în Partidul Comunist.

Pentru aceste poziții legitime am fost tratat cu amenințări, jigniri, umilințe, linșaj intern și public, iar acum cu un vot de excludere din grupul parlamentar, decis de un birou executiv controlat de un singur om, doamna „Partid”.

Adevărul e simplu. Nu mă dau la o parte de lupta asumată, nu-mi dau demisia, lupt în continuare pentru suveranitatea României, rămân fidel jurământului meu de deputat și poporului român.

Suveranismul nu înseamnă scandal, stimați colegi, injurii, blesteme față de poporul român, interese personale și cultul unui singur om, cultul personalității Dianei IovanoviciȘoșoacă. Suveranismul înseamnă muncă cinstită și respect față de oameni și față de cetățeni.

De astăzi, îmi voi continua mandatul ca deputat neafiliat și voi lupta pentru suveranitatea României.

Mulțumesc.

## Doamna Albu Dumitrița?

Mai întreb o dată: doamna Albu Dumitrița? Din greșeală.

Domnul Alecu Robert? Vă rog.

## **Domnul Robert Alecu:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Anunț, în mod oficial, inițierea procedurilor pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind dezastrul ecologic, economic și instituțional de la Salina Praid, județul Harghita.

Faptele sunt clare și extrem de grave. Din 2011 custodia Rezervației Muntele de Sare Praid...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Stimate coleg,

Vă rog să mai citiți o dată prima propoziție și apoi o să vă explic de ce v-am întrerupt.

Vă rog, mai citiți o dată prima propoziție a textului dumneavoastră.

Prima propoziție a textului dumneavoastră: „Vă anunț, în mod oficial...”.

Vă rog, mai citiți o dată.

Vă rog eu din suflet. E o rugăminte personală. Ca să vă pot da și explicația de rigoare.

Vă rog.

Vă rog.

Bun.

Am spus că inițiem procedurile de constituire a unei comisii de anchetă privind dezastrul de la Salina Praid.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## OK!

Vă mulțumesc. Bun.

Am rugămintea la dumneavoastră: haideți până la mine, vă dau regulamentul și vi-l înmânez, exact cum se constituie orice fel de comisie de anchetă.

Liderii de grup, minimum doi... Două grupuri, un număr de semnături...

Stimate coleg, e o procedură regulamentară.

Pentru acest subiect vă aștept cu mare drag mâine, la 8:30. Cu mine veți avea onoarea să discutați la declarații politice.

Domnule Ionel Goidescu, vă rog.

## **Domnul Ionel Goidescu:**

Permiteți-mi, domnule președinte, în numele Grupului SOS România, să-i mulțumim fostului nostru coleg, domnului deputat Ciprian Ciubuc, pentru activitatea desfășurată în cadrul grupului nostru.

Eu sper ca dânsul să-și reconsidere activitatea în Parlamentul României, să înțeleagă că, înainte de toate, trebuie să respectăm atât o disciplină de partid, pentru că suntem membri ai unui partid și bănuiesc că sunt în asentimentul tuturor când spun acest lucru, cât și disciplina în plenul Parlamentului.

Eu îi urez succes, în numele meu și al grupului, cu dorința ca dânsul să se poată schimba în bine și să-și aducă aportul în modul cel mai energic, pentru binele comun.

Intrăm în ordinea de zi, dacă nu mai sunt alte intervenții. 1. Proiectul de lege privind consacrarea zilei de 8 mai ca „Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în Cel de-Al Doilea Război Mondial”; PL-x 477/2020.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, vă rog, raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind consacrarea zilei de 8 mai ca „Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în Cel de-Al Doilea Război Mondial”

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de

lege privind consacrarea zilei de 8 mai ca „Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în Cel de-Al Doilea Război Mondial”. A fost transmis cu adresa PL-x 477 din 17 august 2020.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 27.07.2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 8 mai ca „Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în Cel de-Al Doilea Război Mondial”.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind consacrarea zilei de 8 mai ca „Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în Cel de-Al Doilea Război Mondial”.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Ionescu Tudor, SOS România, intervenții.

## **Domnul Tudor Ionescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Văd că legiferăm pe bandă rulantă noi sărbători, dar nu ne punem întrebarea de unde le finanțăm.

Constituția România, la art. 138 alin. (5), precizează clar că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată dacă nu specificăm sursa de finanțare. Cum va fi finanțată această nouă sărbătoare, la nivel central sau la nivel local?

De asemenea, chiar dacă România a terminat Al Doilea Război Mondial alături de aliați și a contribuit decisiv la înfrângerea Germaniei și a Ungariei horthiste, România a fost totuși considerată de aliați țară învinsă și am semnat Tratatul de Pace de la Paris, din 1947, ca țară învinsă. Și, deși am recuperat nordul Ardealului, totuși o treime de țară – Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța – a rămas captivă în interiorul aliatului URSS.

Merită sărbătorit acest lucru? Vă las pe dumneavoastră să vă gândiți.

De asemenea, tot aliatul URSS a cerut României despăgubiri în valoare de sute de milioane de dolari. Jumătate am plătit cu petrol și jumătate cu cereale, cu toate animalele din curțile oamenilor, cu fabrici întregi care au fost demontate, linii tehnologice și transferate în URSS.

Sunt istorici care au demonstrat că am plătit aliatului USRR peste un miliard de dolari despăgubiri. Merită sărbătorit acest lucru? Vă las pe dumneavoastră să vă dați singuri răspunsul.

Și, nu în ultimul rând, să ne aducem aminte că totuși România este o țară care merită să își sărbătorească victoriile, nu înfrângerile. Acesta este motivul pentru care... Și adăugăm la aceasta și faptul că Guvernul Petru Groza a fost instaurat, în România, tot cu complicitatea și intervenția brutală și directă a aliatului URSS, că în anul 1945 au început internările în lagărele de deținuți politic, colectivizarea forțată a agriculturii, naționalizarea întreprinderilor.

Pentru toate aceste motive pentru care n-avem nimic de sărbătorit, noi, Grupul deputaților SOS România, vom vota abținere.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL.

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

După cum știm, actul de capitulare necondiționată a Germaniei naziste a avut loc pe data de 8 mai 1945, iar această capitulare care pune capăt războiului în Europa și este recunoscută drept Ziua Victoriei, la nivel internațional, are drept oră fixă 23 și un minut, pe data de 8 mai 1945.

Uniunea Sovietică de atunci a încercat să se disocieze de aliații occidentali și, profitând de diferența de fus orar dintre Europa Centrală, ora la care s-a luat această decizie definitivă cu privire la Cel de-Al Doilea Război Mondial, și ora Moscovei – Moscova fiind cu două ore înainte față de Europa Centrală, după fusul orar –, a încercat să creeze o altă zi a victoriei, respectiv data de 9 mai. Și a încercat Rusia permanent, prin sistemul său criminal stalinist, să impună data de 9 mai, în chip fals, drept Ziua Victoriei în Europa. Iar acest lucru s-a întâmplat și în timpul regimului criminal comunist din România, când ziua de 9 mai a preluat și alte două semnificații: Ziua Independenței, când, de fapt, Ziua Independenței și totodată Ziua Regalității au fost, sunt și vor fi pe 10 mai, și Ziua Victoriei, pe care aliații noștri occidentali, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, toate națiunile cu care suntem împreună în NATO, au sărbătorit-o întotdeauna pe data de 8 mai. Și tot pe 9 mai au încercat să preia și Ziua Eroilor, rupând-o de Înălțarea Domnului, așa cum este ea, tradițional, încă din anul 1920, de după Primul Război Mondial.

Deci, astăzi, 9 mai este folosită de Rusia ca argument în războiul său hibrid, este o dată...

Mulțumesc, domnule Daniel Gheorghe. Vă mulțumesc mult.

Tocmai ca să nu mai fie niciun fel de subiectivism... Domnul Munteanu Valeriu.

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ne aflăm astăzi în fața unui adevăr neplăcut. Un proiect de lege menit să corecteze o nedreptate istorică și să ne așeze simbolic și moral alături de învingători a fost ținut la sertar timp de aproape 5 ani. Este vorba despre Proiectul

privind proclamarea zilei de 8 mai ca zi a victoriei împotriva nazismului și a comemorării victimelor Celui de-Al Doilea Război Mondial, în locul falsului ideologic și propagandistic impus de dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin, la Moscova, 9 mai, care nu este despre pace, ci despre dominație, frică și rescrierea istoriei în cheia imperialismului hulpav velicorus.

România a întârziat nepermis de mult, în acest sens, menținând în calendar suficient spațiu de manevră pentru o zi contaminată de simbolistică sovietică, o zi confiscată de Kremlin, pentru a justifica expansionismul și hegemonia asupra Europei de Est.

În tot acest timp, în 2023, 2024 și până în prezent, ambasadele Federației Ruse, inclusiv la București, au organizat festivisme obraznice, glorificând o victorie care, pentru români, mai ales pentru românii din Basarabia și Bucovina, a însemnat ocupație, deportări și ani de teroare comunistă.

Trebuie să recunoaștem un adevăr dureros. Din august 1944 România a luptat împotriva Germaniei naziste, dar, din păcate, la sfârșitul războiului am fost trecuți în rândul națiunilor învinse, ni s-a luat Basarabia de către sovietici și am fost obligați, conform Tratatului de Pace de la Paris, din 1947, la plata unor despăgubiri colosale, în sumă de 300 de milioane de dolari, plătite până la ultimul leu, prin munca grea a poporului român.

Prin această decizie, Parlamentul României a lăsat ani de zile o breșă propagandistică în chiar inima statului, legitimând...

Și eu vă mulțumesc. Domnul Stoica Alin-Bogdan.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Se întreba cineva, mai devreme, de la acest microfon, dacă merită să sărbătorim ziua de 8 mai.

Desigur că merită să sărbătorim, pentru că este ziua în care forțele democratice din lumea liberă au învins naționalism-socialismul și fascismul în Europa, deci este o zi foarte importantă.

De ce merită să trecem ziua de 8 mai ca zi în care sărbătorim? Pentru că merită să arătăm că părăsim ora Moscovei și revenim la ora Europei Occidentale, ceea ce este, simbolistic, foarte important.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Alecu Robert.

Nu. Bun.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2024 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020; PL-x 512/2024.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Dorește inițiatorul să ia cuvântul.

Vă rog.

Da, însuși dumneavoastră.

**Domnul Kelemen Attila** _– secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2024 are ca obiect de reglementare corelarea cu reglementările europene în materie, în scopul prorogării unor termene maximale aferente măsurilor necesare pentru a asigura închiderea programelor 2014-2020 și continuitatea implementării proiectelor cu finanțare din fonduri europene în perioada de programare 2021-2027.

Astfel, se prorogă o serie de termene prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2023, cum ar fi:

– de la data de 15 februarie 2025 până la data de 15 februarie 2026;

– de la data de 30 septembrie 2024 până la data de 15 februarie 2026;

– de la data de 31 iulie 2024 până la data de 31 iulie 2025. Având în vedere cele expuse, propunem adoptarea prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu mulțumesc.

Comisia pentru buget și Comisia pentru agricultură. Domnule Ciunt, vă rog, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2024 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare corelarea cu reglementările europene în materie, în scopul prorogării unor termene maximale aferente măsurilor necesare, pentru a asigura închiderea programelor 2014-2020 și continuitatea implementării proiectelor cu finanțare din fonduri europene în perioada de programare 2021-2027.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru buget, finanțe

și bănci, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2024 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Dezbateri, domnul Țiplea Dumitru.

## **Domnul Dumitru Țiplea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ordonanța Guvernului nr. 25/2024 vizează un aspect crucial al absorbției fondurilor europene, și anume prorogarea unor termene pentru închiderea administrativă și financiară a programelor operaționale aferente exercițiului bugetar 2014-2020, dar și pentru continuitatea implementării proiectelor cu finanțare din fonduri europene, în perioada de programare 2021-2027.

Măsura este fundamentată pe faptul că finalizarea proiectelor, inclusiv verificările de conformitate și transmiterea declarațiilor finale de cheltuieli către Comisia Europeană, a necesitat o extensie de timp pentru a evita riscul de dezangajare automată a fondurilor.

Actul normativ este în linie cu reglementările europene privind flexibilitatea acordată statelor membre în perioada de tranziție între cadrele financiare multianuale.

Pentru perioada 2014-2020, România a avut la dispoziție peste 51 de miliarde de euro, conform cadrului financiar multianual.

Prorogarea vizează și menținerea în legalitate a cheltuielilor eligibile până la momentul închiderii, prevenind potențialele corecții financiare și unele litigii.

Ordonanța prorogă o serie de termene care se întind pe durata unui an și jumătate, începând cu 30 septembrie 2024 până în 15 februarie 2026.

Prin urmare, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține adoptarea proiectului, ca o măsură tehnică de bună guvernare financiară.

Vă mulțumesc.

Domnul Popovici Florin, Grupul AUR.

## **Domnul Florin-Cornel Popovici:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul legislativ pe care îl supunem azi votului vizează aprobarea unei noi prorogări a termenelor privind închiderea programelor operaționale aferente exercițiului financiar 2014-2020. Este o măsură necesară pentru evitarea dezangajării fondurilor europene rămase și pentru a asigura finalizarea proiectelor care altfel ar putea compromite întreaga cofinanțare națională.

România are în joc miliarde de euro. În mod obiectiv, această prorogare este sustenabilă pe termen scurt și este aliniată cu reglementările europene recent modificate. Dar trebuie să fim lucizi: această prelungire nu este un succes în sine, ci mai degrabă un simptom al unei probleme structurale persistente, incapacitatea cronică de a respecta termenele și de a implementa la timp proiectele europene.

De fapt, suntem martorii unei disfuncționalități administrative repetate, întârzieri cronice, blocaje birocratice și lipsa de responsabilitate în sistem de management al fondurilor.

Această ordonanță nu corectează aceste probleme, ci doar le amână consecințele. Nici nu introduce sancțiuni pentru autoritățile de management, care de la un exercițiu bugetar la altul perpetuează indisciplina și ineficiența.

Mai grav, dacă acest model se repetă în actualul cadru financiar 2021-2027 consecințele vor fi nu doar financiare, ci și reputaționale, iar România riscă să piardă statutul de partener credibil în fața Comisiei Europene.

Așadar, votul favorabil este necesar, dar nu și suficient. Este momentul să transmitem un semnal politic clar. Avem nevoie de reformă administrativă reală, de profesionalizarea structurilor care gestionează fondurile europene și de mecanisme de sancționare a celor care eșuează repetat în atingerea țintelor asumate.

Votul de azi trebuie să fie dublat de voința fermă de a schimba sistemul, în caz contrar, vom pierde ultimul tren și poate nu vom mai avea această oportunitate.

Mulțumesc frumos.

## Și eu mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mulțumesc.

Comisia juridică, cele pentru apărare și pentru învățământ, raportul comun.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun al celor trei comisii privind Proiectul de lege ce aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 112/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Comisiile au fost legal sesizate.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul a adoptat acest proiect de lege.

Și avem avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru egalitatea de șanse; aviz favorabil de la Comisia pentru politică externă; aviz favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; aviz favorabil al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Cele trei comisii, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea acestui proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

Precizăm că, în funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumim.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Munteanu, Grupul AUR.

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră nu doar ca parlamentar, ci și ca român basarabean care a fost student în România acum un pătrar de veac în urmă și care știe din propria experiență cât de greu este drumul unui tânăr din regiunile istorice care își dorește să studieze în țara-mamă.

De aceea, salutăm inițiativa de modificare și completare a Ordonanței de urgență nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, în forma adoptată de OUG nr. 112/2023, și consider că această reglementare nu este doar utilă, ci și absolut necesară. Elevii și studenții de origine română care vin din afara granițelor, preponderent din Republica Moldova și Ucraina, trebuie tratați cu respect, grijă și înțelegere, nu doar ca străini temporar aflați în România, ci și ca fii ai acestui neam, care se întorc acasă pentru a învăța, a se forma și de multe ori pentru a rămâne, contribuind ca specialiști la dezvoltarea țării noastre.

Modificările propuse – clarificarea noțiunii de elev, extinderea instituțiilor eligibile, reglementarea vizelor pentru tinerii majori, prelungirea dreptului de ședere cu 3 luni și consolidarea garanțiilor privind securitatea națională – reprezintă o armonizare a legislației cu realitatea socială și educațională de azi.

Trebuie spus clar: a susține accesul elevilor și studenților români din afara granițelor la educație în România nu este un favor, ci o datorie istorică, o obligație morală a statului român, ce derivă din Constituție, din Legea educației și din voința națională exprimată în repetate rânduri.

AUR susține fără echivoc acest proiect legislativ, îi sprijinim pe toți tinerii care vor să se întoarcă la rădăcinile lor românești și ne angajăm să promovăm în continuare politici publice care să faciliteze reunirea spirituală, culturală și educațională a națiunii noastre.

Astăzi nu votăm doar un proiect tehnic, ci, în esență, este un act de reparație istorică și de coeziune națională. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Năcuță Sorin.

## **Domnul Sorin Năcuță:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Dezbatem, într-adevăr, o ordonanță de urgență aprobată în urmă cu doi ani, dar Guvernul a fost nevoit să asigure accesul elevilor străini de origine română la sistemul educațional românesc, pentru anul școlar 2023-2024, fără impedimente legate de condițiile de acordare a vizelor și de prelungire a șederii temporare a acestora în România.

Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect și consider că Parlamentul, nu doar Guvernul, trebuie să aibă cât mai multe inițiative care să aibă în centru copiii români din afara țării, pentru a asigura elevilor și studenților străini de origine română cât mai multe șanse să studieze în limba română și să cunoască istoria țării lor.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2024 privind instituirea unui cadru pentru securitatea cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice din spațiul cibernetic național civil

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu PL-x 52/2025.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în data de 19 februarie 2025.

Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată.

Obiectul de reglementare este transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2022/2.555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redactate în anexa nr. 1 și amendamentele respinse redactate în anexa nr. 2, făcând parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Propunere de timp de dezbatere – 3 minute.

Generos!

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Timp de dezbateri – 3 minute. Vot, vă rog. Unanimitate. Adoptat. Dezbateri generale. Domnul Borș George-Mădălin, Grupul PSD.

## **Domnul George-Mădălin Borș:**

## Domnule președinte,

Dragi colegi,

Prezentul proiect de lege vine ca urmare a reexaminării Directivei (UE) 2016/1.148, unde s-a identificat o deficiență importantă, respectiv imposibilitatea aplicării unitare la nivelul Uniunii a dispozițiilor Directivei NIS 1, întrucât măsurile adoptate de statele membre au creat diferențe între criteriile de evaluare a impactului incidentelor între modalitățile de identificare a operatorilor, de stabilire a cerințelor de securitate și de punere în practică a acestora. S-au remarcat nu doar diferențe între obligațiile impuse acestor entități, ci chiar diferențe contradictorii de la un stat la altul, afectând în mod substanțial activitățile economice.

Din aceste considerente, a fost elaborată și adoptată Directiva NIS 2, care aduce o serie de noutăți, printre care: extinderea domeniului de aplicare, incluzând și administrațiile publice; eliminarea diferențierii între furnizori și operatori, prin introducerea termenului de „entitate”; introducerea unui criteriu uniform de identificare a subiecților reglementării prin raportare la dimensiunea entităților vizate; includerea unor noi tipuri de servicii și activități vizate; simplificarea procedurilor de înregistrare a entităților; reguli mai clare privind aplicarea normelor sectoriale; reguli îmbunătățite cu privire la notificarea incidentelor; noi instrumente la dispoziția autorităților privind controlul, supravegherea și sancționarea nerespectării obligațiilor; se încurajează schimbul de informații și comunicarea coordonată a vulnerabilităților; reglementări privind mecanismele de management și cooperare pentru răspunsul la crizele cibernetice.

Față de Directiva NIS 1, care avea ca obiect general promovarea culturii de securitate cibernetică, Directiva NIS 2 propune o abordare mult mai apropiată față de procesele concrete pentru asigurarea securității cibernetice.

Domnule președinte, Dragi colegi, Grupul PSD susține și va vota pentru adop...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...pentru adoptarea acestui proiect.

## **Domnul Gabriel Andronache**

:

Asta nu se pune. E completare.

Ilegală. O completare ilegală. Domnul Radu Mihaiu.

Dacă mai aveți doar vreo trei cuvinte, vi le completez eu, ca să fie egalitate de tratament.

Mulțumesc mult, domnule președinte. O să încerc să nu fie nevoie de completări. Bun.

Directiva NIS 2 este una dintre directivele necesare. Și implementarea directivei este absolut necesară în România, mai ales că am văzut anul trecut cât de problematică poate să fie securitatea cibernetică și atacurile din partea unor actori statali și nonstatali, nu-i așa?

Din acest punct de vedere, o lege de implementare a NIS este absolut necesară. Și această lege este una care are lucrurile ei bune, însă, ca de obicei, când este vorba despre statul român, acesta își acordă sieși o grămadă de derogări și o grămadă de situații în care nu trebuie să respecte ceea ce impune privatului. Și avem pentru zona privată o grămadă de reglementări care să ducă la sporirea securității cibernetice, pe când pentru autoritățile publice pur și simplu ne facem că nu vedem cât de multe probleme pot să fie și nu este nimeni responsabil pentru faptul că sistemele noastre publice de securitate cibernetică sunt penetrate. Nimeni nu va fi responsabil și nimeni nu va plăti pentru eventualele breșe.

Asta este una dintre problemele mari, pe care statul le-a identificat și a ridicat din umeri și a spus: „Asta este, nu putem mai mult.”

Eu cred că putem mai mult. Eu cred că România și statul român trebuie să-și propună să aibă o securitate cibernetică cel puțin la nivelul pe care îl cere de la entitățile private.

O să vorbesc și la amendamente, pentru că o să vă explic acolo de ce anumite articole sunt absolut dezastruoase pentru securitatea cibernetică a României. Mulțumesc.

Domnul Mititelu Eduard-Tatian, PNL.

## **Domnul Eduard-Tatian Mititelu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Avem astăzi o lege de care putem fi mândri. De ce? Pentru că suntem printre primele opt state la nivel european care transpun această directivă și experții Ministerului Digitalizării, DNSC, Cyberint au lucrat la nivelul Uniunii Europene pentru această directivă.

Iar acest proiect legislativ a început, încă de anul trecut, cu o largă consultare, încă din luna iunie, atunci când eram secretar de stat în Ministerul Digitalizării, și astăzi, după ce a fost adoptată ordonanța, am ajuns și la legea de aprobare a acestei ordonanțe.

Această directivă vine pentru a schimba o paradigmă, aceea de a nu doar reacționa la incidentele de securitate cibernetică, ci și a fi proactivi. De asemenea, extinde gama de domenii în care apărarea cibernetică este aplicată. Fie că vorbim despre energie, fie că vorbim despre spațiu, fie că vorbim despre cercetare, vorbim despre domenii importante pentru români, unde statul trebuie să protejeze cetățeanul și unde apar zi de zi noi provocări, noi provocări în spațiul cibernetic, unde avem nevoie de instrumente pentru a reacționa și pentru a fi proactivi.

Pentru că vorbim despre un proiect serios, cu o largă consultare, un proiect care se fundamentează pe aspecte tehnice, care instituie o serie de instrumente extraordinar de bune, care vine în completarea Legii securității cibernetice, care vine în completarea jaloanelor din PNRR, Partidul Național Liberal susține acest proiect și îl va vota.

Și susținem în continuare orice proiect bun pentru securitatea cibernetică a României, orice proiect bun pentru români.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Ioana Bruynseels, Grupul AUR.

## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

AUR, deși recunoaște faptul că NIS 2 este necesară din multe puncte de vedere, se va abține astăzi în votul său și asta pentru că avem în continuare mari semne de întrebare referitoare la aspecte cruciale pentru ca acest proiect de lege să fie cu adevărat sustenabil.

În contextul în care în România, mai ales acum, încrederea este la nivelul podelei, iar companiile private sunt cu adevărat reticente în ceea ce privește permiterea accesului autorităților statului la tot ceea ce înseamnă baza lor de date și invocă protecția datelor și totodată concurența comercială, noi ne întrebăm:

Cum se va asigura interoperabilitatea dintre mecanismele naționale de apărare cibernetică și infrastructurile critice private? Asta având în vedere că majoritatea acestora sunt operate de entități comerciale.

Se vor implementa parteneriate publice-private?

Se vor impune niște contracte obligatorii în acest sens? Și apoi, totodată, serviciile de securitate cibernetică naționale, precum CERT-RO, precum, bineînțeles, SRI și tot ceea ce ține de MApN, vor avea acces controlat la ceea ce înseamnă rețelele critice pentru intervenție rapidă în caz de atac major?

Întrebări la care nu primim răspuns.

Mai mult decât atât, multe IMM-uri din sectoare critice nu au în acest moment resursele pentru a face implementarea propriu-zisă a cerințelor din acest PL-x. Și asta nu fără sprijin suplimentar.

## Și vă întrebăm:

Cum se vor armoniza sancțiunile, de exemplu, care sunt severe, din această lege – de exemplu, amenzi până la 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri – cu contextul actual în care ne aflăm?

Și cu resursele umane cum facem? Pentru că DNSC are mari probleme...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Ați fost foarte aproape. Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Înțeleg că... Bun.

Dacă de la art. 1 la 50 există intervenții? Domnul Mihaiu. Vă rog să indicați. Aveți unul singur?

## **Domnul Radu-Nicolae Mihaiu**

**:**

37 și 50.

## **Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:**

3 minute pentru toate amendamentele, am înțeles.

Vă rog.

OK. Bun.

Art. 37 alin. (7) spune că autoritățile, așa cum sunt stabilite la alin. (1), pot constitui CSIRT-uri – adică echipe de intervenție rapidă – sectoriale, care să monitorizeze eventualele probleme.

Autoritățile esențiale și autoritățile importante sunt acele autorități care asigură funcționarea internetului și a spațiului cibernetic din România.

Dacă numai pentru privați constituim echipe de intervenție înseamnă că, atunci când cineva atacă instituții ale statului român și noi ne uităm la ele, nu o să putem face nimic și o să fim prinși, la fel cum am fost prinși și în alte dăți, cu chiloții în vine, mă scuzați că spun așa. Și, din acest punct de vedere, eu am propus un amendament prin care spunem că autoritățile, așa cum sunt stabilite la alin. (1), constituie CSIRT-uri sectoriale – „...constituie”, nu „...pot constitui”; este foarte important.

Al doilea articol, art. 50.

Mă scuzați, nu îl susțin pe ăsta.

Numai...

Și acolo aveam un amendament, dar nu îl susțin.

Numai o secundă! Numai o secundă! Ați spus art. 36...

Art. 37...

...alin. (4)...

...alin. (7).

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Dacă de la 1 la 99 există obiecții sau comentarii?

De la 1 la 99. Asta înseamnă și de la 1 la 50. Vă rog.

Sper să vă încadrați în cele 3 minute. De aceea ați cerut 3 minute.

...alin. (4), da?

Art. 37 alin. (7).

36 sau 37?

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/30.VI.2025

37, înainte de 38...

Bine...

...alin. (7).

...dar v-aș fi rugat, ca de obicei, marginal.

Marginal 6, dacă nu mă înșel.

Deci art. 37 alin...?

(7). Marginal 6 din anexa de amendamente respinse.

Deci, stimați colegi, eu vorbesc una și... Bun.

Aveți la amendamente respinse. Eu citeam de la 1 la 99, articole, amendamente admise. Bun. Trebuie să așteptați puțin.

Dacă de la art. 1 la 99 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate. Bun. Există 9 amendamente respinse. Dacă se susțin? Aici era rândul dumneavoastră, domnule Mihaiu. M-ați făcut să ling hârtiile degeaba.

Vă rog, înapoi. Marginal cât?

6 am eu notat aici. Art...

Nu, marginalul este cifra din stânga de tot.

Da.

Art. 37 alin. (7).

Acela.

Finally!

Despre acela am vorbit. Respectiv, autoritățile trebuie să constituie. Autoritățile esențiale și importante pentru funcționarea spațiului cyber din România „constituie” echipe de răspuns rapid, nu „pot constitui”. Pentru că dacă rămâne cu „pot constitui” înseamnă că o să desemneze pe cineva, vreun IT-ist care repară imprimante, și, atunci când aceste entități vor fi atacate, vom avea din nou ransomware, vom avea din nou probleme cu breșe de securitate, se vor fura datele și așa mai departe.

Dacă nu avem echipe de răspuns rapid, atunci înseamnă că lăsăm cale liberă hackerilor, pentru instituțiile publice.

Așa cum privații trebuie să aibă astfel de echipe de răspuns rapid, așa trebuie să aibă și autoritățile publice.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Bun.

Stimați colegi, Suntem la anexa „Amendamente respinse”.

Vă reinvit la microfon, pentru alt marginal.

Marginal 7. Mulțumesc foarte mult.

Art. 62, da?

## **Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:**

Art. 62 alin. (2).

Art. 62 alin. (2) trebuie să rezolve una dintre problemele care apar la suprapunerea legislației. Și vorbim despre suprapunerea legislației pe drepturi de autor cu aceasta pentru securitate cibernetică. Și acest articol găsește o rezolvare teribil de proastă pentru o problemă foarte, foarte reală. Și spune așa – că dacă s-a început cumva vreo investigație de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, atunci autoritățile care trebuie să dea amenzi pe NIS 2 nu mai pot face nimic. Și, mai mult, dacă n-a început o anchetă, atunci nu se mai poate da nicio amendă pe prelucrarea datelor cu caracter personal.

Există soluții legale care sunt mai flexibile și care pot duce la formarea unei echipe mixte între ANSPDCP și echipele de la NIS 2, ceea ce amendamentul meu propune, în așa fel încât să ne asigurăm că, dacă s-a dat un avertisment pentru prelucrarea a 10 persoane, date cu caracter personal, însă securitatea națională cibernetică a fost pusă în pericol, să putem da amenzi.

Din acest punct de vedere,

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele și tabletele. Anexa „Amendamente respinse”, marginal 7.

Vot, vă rog.

Cu 33 de voturi pentru, 136 contra, 70 de abțineri, rămâne respins.

Mulțumesc.

Rămâne la votul final.

Și, ultimul, 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2019 pentru modificarea art. 35 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României; PL-x 429/2019; procedură de urgență.

Comisia pentru politică externă.

Domnule președinte, vă rog. Tessék!

Însă mesajul pe care vreau să-l transmit astăzi personalului din misiunile diplomatice și consulilor este că fișa postului nu se oprește la fișa postului reglementată de minister, ci cred eu că ar trebui să transmită un mesaj, după ultimul an extrem de complicat în privința alegerilor, un mesaj către diaspora, și anume că este respectată, că este ascultată, că nu e necesar să-și mai taie nici buletine, nici pașapoarte, un mesaj de unitate.

Și cred că aceasta este concluzia cu care pot să închei intervenția mea în plen.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Un mesaj din partea celor de sus – ne place foarte mult ia dumneavoastră.

Felicitări pentru alegerea vestimentară!

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu**

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2019 pentru modificarea art. 35 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru politică externă a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu PL-x 429 din 8 octombrie 2019.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 35 din Legea nr. 269/2003, prin reglementarea, în mod expres, prin lege organică, a condițiilor de trimitere în misiune permanentă în străinătate.

Mulțumesc.

## **Domnul Hajdu Gábor:**

Vă mulțumesc.

Nu e cu timpi. Doamna Gorghiu, Grupul PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este unul dintre acele proiecte de lege care ajung să facă normele legislative mai clare și mai previzibile, pentru că așa e sănătos – aplicăm o decizie a Curții Constituționale, în limba română –, pentru ca modalitățile principale în ceea ce privește numirea personalului din misiunile diplomatice și a celor din consulate să se facă prin lege organică.

Mulțumesc.

Doamna Lovin Ramona, Grupul AUR.

## **Doamna Ramona Lovin:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul AUR va vota pentru adoptarea acestui proiect, întrucât el corectează o neconstituționalitate și, da, este normal ca numirile, detașările în serviciul exterior să se facă printr-o lege, și nu prin ordin de ministru.

Însă rămâne nerezolvată o problemă privind aceste numiri, și anume faptul că, din păcate, în ultimii ani, aproape toate s-au făcut pe criterii politice sau de relații personale și este inadmisibil să lăsăm reprezentarea României în străinătate pe mâna unor persoane care nu au niciun fel de competențe, niciun fel de pregătire în domeniu, doar pentru că fie au ajutat în vreo campanie, fie sunt nașii, finii, rudele cuiva care are putere de decizie.

Acest lucru cred eu că trebuie să înceteze și în acest sens fac apel către toate partidele politice, către Ministerul de Externe, către Guvernul României, către prim-ministrul României, indiferent cine va fi el, să se asigure că aceste numiri, aceste detașări se vor face în mod transparent, meritocratic, prin concursuri organizate pe bune, anunțate din timp, astfel încât România să fie reprezentată în străinătate așa cum se cuvine.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Proiectul rămâne la votul final. Declar ședința închisă.

Pauză de câteva minute, până mă voi reîntoarce pentru partea a doua.

PAUZĂ

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/30.VI.2025

DUPĂ PAUZĂ Ionescu, nu. Maria Cernit? Pușcașu Lucian? Lăzăroi Ioan? Toma Ilie? Paraschivescu Ovidiu-Romulus? Popa Maricel?

Se solicită amânare. Vă mulțumesc. Declar ședința închisă.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Bună ziua, din nou! Domnul Popa Maricel? _In absentia_ , la mulți ani! Nu e. Domnul Ionescu Tudor? Raisa Enachi? Corina Atanasiu? Andrușcă Nicolae? Țiu Mihai-Adrian?

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|652779]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 77/30.VI.2025 conține 12 pagini.**

Prețul: 66 lei