Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați! Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 18 februarie 2026, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.

Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință. În ședința din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm: patru deputați – PSD, patru deputați – AUR, patru deputați – PNL, patru deputați – USR, trei deputați – UDMR, doi deputați – minoritățile naționale, un deputat – SOS, un deputat – POT, un deputat neafiliat.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Grațiela Leocadia Gavrilescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Nu este.

Domnul deputat Bogdan-Andrei Toader? Nu este.

Domnul deputat Ionel Ciunt? Vă rog, aveți cuvântul.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

România se află într-un moment economic delicat. Datele oficiale confirmă intrarea economiei într-o recesiune tehnică, iar acest lucru nu mai poate fi tratat ca o simplă statistică. Este un semnal de alarmă îngrijorător, care ne obligă la onestitate și responsabilitate în deciziile publice.

Domnule prim-ministru,

Taxele aberante, prețurile crescute și toate celelalte măsuri de austeritate pe care le-ați promovat arată clar că direcția în care mergem este greșită, pentru că economia României a intrat în recesiune tehnică.

Nu putem reduce deficitul punând doar poveri pe umerii celor care deja se confruntă cu dificultăți. Persoanele cu dizabilități și familiile acestora au nevoie de stabilitate și protecție, nu de incertitudine. Sprijinul acordat lor nu este un privilegiu, ci o obligație a statului.

Impunerea contribuției la sănătate pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului, într-o perioadă în care familia are nevoie de sprijin, transmite un mesaj greșit. Într-un context demografic fragil, politicile publice trebuie să susțină familia, nu să o împovăreze.

Pensionarii se confruntă cu erodarea puterii de cumpărare. Pensia este un drept câștigat prin contribuție, nu o cheltuială opțională.

De asemenea, mediul privat resimte din plin creșterile de taxe și lipsa de predictibilitate fiscală. Fără investiții și fără stabilitate legislativă, dezvoltarea economică încetinește, iar statul ajunge să colecteze mai puțin, nu mai mult.

Adevărul trebuie spus răspicat: cea mai bună formă de reducere a deficitul bugetar este creșterea economică, nu austeritatea.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat CrinaFiorela Chilat, Grupul parlamentar al PSD. Nu este.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat FlorinBogdan Velcescu, Grupul parlamentar al AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Regula este câte patru.

Domnul deputat Velcescu este în sală și are cuvântul.

Nu era o problemă. Puteam să îi terminăm pe toți de la PSD, să plece acasă, că urmează alții la guvernare. Dar e în regulă, nu e nicio problemă!

Trebuie să lămurim o situație apărută în spațiul social al României, în zilele astea.

Am înțeles că AUR e de vină pentru tot ce se întâmplă. Am înțeles că de 35 de ani AUR a guvernat țara.

Am înțeles că Simion este cel mai rebel și năzdrăvan copil al timpurilor noastre și că, din cauza lui, suntem în recesiune tehnică a nu știu câta oară, din cauza lui avem împrumuturile acestea exorbitante, de la diverse fonduri de investiții și bănci mondiale și așa mai departe.

Am înțeles că domnul Georgescu a băgat spaima-n voi și, dintr-o dată, pentru câteva declarații, așa-zis „legionare”, v-ați gândit să anchetați și să băgați la pușcărie, cum considerați dumneavoastră. Am înțeles și asta.

Ce n-am înțeles eu?

Cum nu răspunde nimeni pentru tot ce s-a întâmplat în România în ultimii 35 de ani. Cum, dintr-o dată, nu mai avem înaltă trădare aplicată pentru nimeni. Cum nu mai prindem niciun spion, pentru că ne-ați spus de ruși, ne-ați spus de tot ce s-a întâmplat în planul estic, dar n-ați trimis pe nimeni acasă. N-ați cerut nicio explicație, nu s-a întâmplat nicio mică recesiune în ceea ce înseamnă contrainformații.

De ce punctez asta? Pentru că rușii și-au făcut de cap aici și cu Petrov, și cu Lukoil, și cu tot ce a însemnat... diverse... – cum să le numesc eu? – „țepe metalurgice”, pentru că e mai bine așa, pe înțelesul dumneavoastră.

Dar, evident, de vină este AUR, de vină este domnul Georgescu, de vină sunt cei care au avut altă opinie față de dumneavoastră.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Dorel Vulpoiu, Grupul parlamentar al AUR.

Doamna deputat Ariadna-Elena Cîrligeanu, Grupul parlamentar al AUR?

Domnul deputat Nicolae Mîndrescu?

În continuare, voi da cuvântul domnului deputat Dumitru Țiplea, Grupul parlamentar al PNL.

„Să vorbim cu onestitate despre evoluția economiei în 2025!”

La finalul săptămânii trecute, Institutul Național de Statistică al României a furnizat primele estimări asupra evoluției produsului intern brut în anul 2025.

Am constatat cu mare uimire, dar și întristare, că unii politicieni, exact cei vinovați pentru dezechilibrele pe care le-a acumulat România, s-au grăbit să acuze actualul Guvern condus de Ilie Bolojan pentru faptul că acesta ar fi băgat țara în recesiune economică. Cu siguranță că un asemenea discurs nu a urmărit decât să întărească argumentele celor din tabăra care s-a opus constant reformelor din sectorul public, dorind să acrediteze falsa teorie că reformele sunt cele care ar slăbi economia națională.

Stimați colegi,

Dacă analizăm cu onestitate evoluția economiei în anul 2025, pe aceleași date furnizate de Institutul Național de Statistică, vom constata că Guvernul Ilie Bolojan a fost învestit la finalul lunii iunie, după două trimestre consecutive în care economia a înregistrat scăderi ale produsului intern brut. Deși acest aspect nu l-am auzit spus cu voce tare în spațiul public, vorbim despre un guvern învestit în plină recesiune economică, care a fost forțat să corecteze un deficit bugetar uriaș și care a trebuit să salveze accesul țării noastre la miliarde de euro din fondurile europene nerambursabile.

Cu toate acestea, prin măsurile corecte adoptate de Guvernul Bolojan – prioritizarea investițiilor publice, ajustarea unor cheltuieli bugetare, direcționarea corectă a fondurilor europene –, economia și-a revenit timid în partea a doua a anului și, per ansamblu, în anul 2025, economia a înregistrat o creștere modestă, dar mult mai sănătoasă, de 0,6% din PIB.

Mulțumesc.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe? Domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău? Doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moș?

Nu este.

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Iulian Lőrincz?

Domnul deputat Echert Adrian? Domnul deputat Daniel Blaga?

Domnul deputat Andrei Gheorghiu?

Grupul parlamentar al UDMR, Zahoranszki Brigitta-Eva? Nu este.

Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Nicolae Păun?

Nu este.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Trif Bogdan, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

„România traversează un moment economic și social extrem de dificil”

Și este important să spunem acest lucru răspicat. O parte semnificativă din situația în care ne aflăm astăzi ar fi putut fi evitată dacă pachetul de măsuri pentru stimularea economiei

propus de PSD cu 5 luni în urmă ar fi fost adoptat la timp. În locul dialogului și al soluțiilor echilibrate, Guvernul Bolojan a ales măsuri fiscale dure, aplicate rapid, fără a evalua impactul asupra oamenilor.

Astăzi, România se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, de 8,6%. Iar efectele sunt resimțite direct de cetățeni și mai cu seamă de cei pe care statul ar trebui să îi protejeze.

Cele mai lovite de măsurile fiscale din 2025 au fost două categorii vulnerabile: pensionarii și mamele.

Pentru pensionari, situația a devenit dramatică. Vorbim despre oameni care au muncit o viață întreagă și care, astăzi, se luptă cu prețuri tot mai mari la alimente, medicamente și utilități. Pe mulți dintre ei, aceste decizii guvernamentale i-au împins la limita disperării.

În condițiile în care costul vieții a crescut accelerat, domnul Bolojan a ales să suprataxeze mamele fix în cea mai delicată perioadă a vieții lor.

Dragi colegi,

Când lovești într-o femeie care este și mamă, este afectat și un copil, iar în acest caz un copil care este la început de drum. Și nu doar financiar, așa cum am fi tentați să credem, ci și moral! În acest context, PSD vine cu soluții clare și responsabile, incluse în pachetul de solidaritate.

PSD susține acordarea unui sprijin financiar pentru pensionari, în două tranșe, în aprilie și decembrie, pentru aproximativ 2,8 milioane de persoane.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Mihai Țiu, Grupul parlamentar al SOS România. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

„Statul român condamnă copiii la sărăcie și abandon școlar”.

România traversează o criză economică și socială profundă, iar Parlamentul și Guvernul sunt responsabili pentru abandonarea familiilor aflate la limita supraviețuirii. Părinții sunt obligați să facă sacrificii pentru educația copiilor, în timp ce miliarde de lei sunt sifonate pe achiziții publice care consumă resursele acestei națiuni.

Realitatea este revoltătoare: statul român are bani pentru privilegii, dar nu și pentru educație. Are bani pentru risipă, dar nu găsește bani pentru copii și viitorul țării.

Prin ignorarea unei inițiative legislative esențiale, Pl-x 309/2025, care vizează majorarea deducerii suplimentare de la 100 de lei la 1.000 de lei pe lună, pentru fiecare copil înscris la școală, Parlamentul și Guvernul demonstrează că educația nu este o prioritate.

În prezent, conform Codului fiscal, se acordă o deducere personală suplimentară de numai 10 lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ. Adică fiecare părinte primește în dar de la Guvernul României 10 lei pe lună. 10 lei pe lună consideră Parlamentul și Guvernul României că sunt suficienți unui copil al României pentru a merge la școală.

În realitate, astăzi, o familie cu doi copii are nevoie de peste 11.000 de lei lunar pentru un trai decent, așa cum rezultă din datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Însă peste 4 milioane de români trăiesc cu jumătate din această sumă. Diferența nu este doar o sumă de bani. Este diferența dintre un copil care merge la școală și un copil care este împins spre abandon școlar. Este o formă de nepăsare națională și dovada clară a unui stat eșuat care sacrifică viitorul copiilor pentru interesele politice.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi este intitulată „Consecințele deciziilor luate de premierul Ilie Bolojan”.

În intervenția mea vreau să aduc în prim-plan modul în care sunt luate deciziile de către premierul Ilie Bolojan și consecințele acestora asupra României, atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

Un exemplu elocvent este situația Acordului Mercosur. Premierul Ilie Bolojan a acționat unilateral, ignorând punctele de vedere de specialitate exprimate de Ministerul Agriculturii și eludând procedura legală privind aprobarea mandatului de reprezentare a României. Mai mult, nu a respectat prevederile acordului coaliției, adoptând o poziție fără consultarea partenerilor de guvernare.

Într-o chestiune de o asemenea importanță, legea și Constituția impun consultarea Parlamentului. Chiar dacă rolul Legislativului este unul consultativ, procedura este obligatorie, potrivit Legii nr. 37/2013 art. 11. Cu toate acestea, decizia a fost luată fără dezbatere parlamentară, fără consens în coaliție și fără un dialog real cu cetățenii. Un astfel de comportament ridică serioase semne de întrebare privind respectul față de instituții, față de partenerii politici și față de românii care au votat actuala majoritate.

Același tip de abordare se reflectă și în politicile economice promovate în ultima perioadă. România înregistrează cea mai mare rată a creșterii prețurilor din Uniunea Europeană, cu o inflație de 8,6%, mult peste media europeană. Aceste cifre, provenite din statisticile Comisiei Europene, evidențiază efectele concrete ale deciziilor economice adoptate recent.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat MădălinGeorge Borș, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

„Viitorul României începe în școală”

Educația este temelia pe care se clădește viitorul unei națiuni, iar felul în care arată astăzi școala românească spune foarte multe despre România de mâine. De aceea, orice decizie care privește sistemul de învățământ trebuie luată cu deplină responsabilitate și maturitate.

Aplicarea prevederilor Legii nr. 141/2025 a generat deja efecte vizibile, cu consecințe negative asupra învățământului preuniversitar, prin reducerea numărului de clase și creșterea efectivelor de elevi, iar în multe unități școlare reorganizarea s-a realizat într-un ritm accelerat, ceea ce a condus la situații de supraaglomerare, care îngreunează desfășurarea unui act educațional de calitate.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, potrivit datelor Eurostat, România se afla deja înainte de aceste modificări printre statele europene cu cele mai aglomerate săli de clasă, situându-se peste media Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de elevi per clasă. Într-un asemenea context, măsurile adoptate, care au condus la comasări suplimentare, pun sub semnul întrebării direcția în care evoluează sistemul educațional.

Odată cu aceste schimbări, organizațiile sindicale din educație au semnalat riscul reducerii unui număr semnificativ de posturi didactice, estimările indicând că mii de cadre ar putea fi afectate, ceea ce generează nesiguranță în rândul profesorilor și afectează echilibrul sistemului.

Aglomerarea suplimentară a claselor înseamnă mai puțin timp pentru fiecare copil, reduce capacitatea profesorului de a acorda atenție fiecărui elev, în funcție de nevoile sale, și îngreunează sprijinirea celor care au nevoie de suport suplimentar, iar în comunitățile vulnerabile, unde abandonul școlar este deja o realitate îngrijorătoare, aceste măsuri adâncesc dezechilibrele existente și afectează șansele copiilor la un parcurs educațional solid.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Mulțumim.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclișan, neafiliați. Doamna deputat Dumitrița Albu, neafiliați. Vă rog, doamnă deputat.

Din troiene venim toți, așa că e de înțeles. Dar așa e frumoasă iarna, cu zăpadă multă.

Mulțumesc frumos.

În calitate de deputat al diasporei, ajung adesea la mine mesaje care nu seamănă cu petițiile-tip și nici cu scrisorile de protocol. Sunt mesaje scrise la capătul unei ture, între două opriri, cu mâinile încă prinse de ritmul muncii. Un astfel de mesaj l-am primit din Belgia, din cabina de comandă a unui tren. Autoarea este doamna Mihaela Lejmi, româncă plecată de 19 ani, angajată în sistemul feroviar belgian, formată acolo, într-un domeniu în care disciplina și siguranța nu sunt vorbe frumoase, ci reguli care se respectă sau se plătesc scump. Dincolo de profesie, scrie versuri și păstrează, prin cuvânt, o legătură vie cu România.

Redau integral mesajul doamnei Mihaela Lejmi, așa cum a fost transmis:

## „Stimată doamnă deputat,

Vă scriu din cabina de comandă a unui tren din Belgia. Sunt în diaspora de 19 ani și sunt în prezent singura femeie româncă conductor de tren din această țară.

Vă scriu nu doar ca un cetățean care muncește în străinătate, ci ca un om care, după 19 ani de diaspora, a înțeles că rădăcinile nu se pot deshuma și replanta. Ele rămân acolo, în pământul unde ne-am născut, și oricât de mult ne-am integra în alte societăți, purtăm mereu cu noi o valiză plină de amintiri.

De multe ori, simțurile mă teleportează acasă fără permisiunea mea. Un miros, un gust sau o lumină anume mă duc instantaneu în curtea bunicii, în liniștea de atunci. Din acest dor neîncetat scriu versuri, încercând să traduc în cuvinte distanța care ne desparte de casă.

În comunitatea noastră din Belgia, dialogurile sunt mereu pline de nostalgie. Dar această nostalgie doare atunci când ne uităm spre țară și vedem figuri triste, oameni striviți de resemnare și o mentalitate care pare să fi stagnat. Ne întâlnim, povestim despre România, dar ceea ce ne lipsește cel mai mult nu este doar peisajul de acasă, ci speranța.

Mi-aș dori ca mesajul meu să nu fie doar despre ceea ce ne lipsește, ci despre dorința ca speranța să fie renăscută. Ne dorim o Românie în care să nu ne mai simțim teleportați doar prin amintiri, ci atrași înapoi de o realitate în care meritocrația și respectul pentru om sunt lege.

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat CristinaEmanuela Dascălu, Grupul parlamentar al AUR.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Titlul declarației mele politice este: „Statul care tolerează cruzimea devine el însuși crud – Padocul de la Suraia, un test pentru conștiința instituțiilor statului”.

Există momente în care o societate este judecată nu după discursurile ei despre civilizație, ci după felul în care își tratează ființele vulnerabile.

Cazul adăpostului de câini din comuna Suraia nu este doar un scandal local. Este un test moral pentru statul român.

Imaginile, mărturiile și reacțiile publice apărute în legătură cu acest adăpost nu descriu doar o posibilă disfuncționalitate administrativă. Ele sugerează un fenomen mult mai grav: tolerarea suferinței sub privirea autorităților.

Atunci când într-un adăpost public apar suspiciuni de condiții improprii, de lipsă de îngrijire, de supraaglomerare sau de tratament inadecvat, problema nu mai este una de procedură. Devine una de responsabilitate instituțională și de credibilitate a statului.

Un stat care nu poate garanta respectarea legii într-un spațiu pe care îl administrează direct transmite un mesaj periculos: că regulile sunt opționale, că demnitatea vieții poate fi ignorată, că absența controlului este acceptabilă.

Protecția animalelor nu este un lux al societăților prospere. Este un indicator al maturității morale și juridice a unui stat.

În Uniunea Europeană, bunăstarea animalelor este parte a standardelor de civilizație. În România, ea nu trebuie să rămână doar o formulă legislativă.

Cazul Suraia nu trebuie închis prin explicații administrative, ci clarificat, prin verificări reale, prin asumarea responsabilităților și prin măsuri concrete care să prevină repetarea unor asemenea situații.

Mulțumim, doamnă deputat.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliați.

## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ați putut privi imaginile de la Suraia, de la Vetmedan? O țară și o lume întreagă au putut vedea realitatea diabolică, crudă, criminală a unui centru de exterminare a animalelor fără apărare.

Noi, toți oamenii cu suflet, ne-am cutremurat și ne-am rușinat de hidoșenia bestialității criminale din acest centru. De peste un an de zile, noi, parlamentarii UNIT, prin controalele efectuate în țară și în special la Suceava, prin declarațiile din Parlament, prin interpelări, adrese către ANSVSA, rapoarte prezentate inclusiv în Parlamentul European, conferințe de presă la care am fost ignorați, de fiecare dată am atras atenția și am încercat să oprim activitățile acestor monstruozități terminatoare.

Nici astăzi nu-mi ies din suflet și din gând bieții căței înfometați, înfrigurați, care nu au nicio apărare în afară de noi. În toate celulele din ființa mea văd încă privirea lor disperată, a fiecărui cățel pe care l-am lăsat în urmă după ce am plecat de acolo. Acești monștri pe două picioare i-au bătut, i-au înfometat, i-au schingiuit, i-au azvârlit zile întregi pe niște betoane reci.

Centrul de exterminare a animalelor fără apărare de la Suraia dezvăluie adevărul despre dezumanizarea noastră ca oameni. Întreaga civilizație a văzut atâta nepăsare și cinism. Așa-zisul adăpost a primit în jur de 6 milioane de euro din bani publici, din taxele românilor, din banii noștri. Inuman!

Statul a devenit complice, pentru că statul a știut, a știut de la mine personal. Atât prim-ministrul, cât și președintele ANSVSA, cât și ministrul afacerilor interne, birourile pentru protecția animalelor și direcțiile sanitare veterinare au știut de raportul parlamentar.

Mulțumesc, doamnă deputat.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat AriadnaElena Cîrligeanu, Grupul parlamentar al AUR.

## **Doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu:**

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă aflu, astăzi, în fața dumneavoastră pentru a vă transmite un mesaj din partea comunității de români din Ucraina. Precizez că ceea ce urmează să citesc este o scrisoare din partea lor, adresată Președintelui României, Președintelui Ucrainei și Președintei Republicii Moldova.

Din cauza timpului alocat, voi încerca să citesc pasaje, astfel încât să reușiți să înțelegeți mesajul.

„Scrisoare deschisă privind salvarea învățământului secular românesc din sudul Basarabiei, regiunea Odesa

«Națiunile nu mor de infarct,

mai întâi li se ia limba»

Stimate domnule Președinte al Ucrainei,

Stimate domnule Președinte al României,

Mult stimată doamnă Președinte a Republicii Moldova,

Ne adresăm Excelențelor Voastre cu apelul de a contribui la rezolvarea situației critice în care se află comunitatea istorică românească din sudul Basarabiei, regiunea Odesa, în ce privește problema păstrării claselor liceale în școlile seculare în care, prin eforturile incredibile ale comunității noastre, a fost posibil să ne apărăm predarea în limba noastră maternă, româna, de-a lungul secolelor, și să o păstrăm în anii grei ai istoriei noastre comune moderne.

Fiindcă de fapt nu este vorba doar despre reorganizarea școlilor; este vorba despre soarta unei limbi care s-a vorbit în această regiune timp de mai multe secole!

Dacă ar fi să comparăm, conform recentului scandal mediatic privind diminuarea numărului de licee românești din

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Așa e pus, pe automat. Nu eu v-am tăiat microfonul, să știți.

Vă rog, să-i mai dăm 20 de secunde doamnei deputat.

## **Doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu:**

Mulțumesc pentru timpul alocat. În încheiere.

„Or, satele comunității noastre românești din sudul Basarabiei nu au fost niciodată epicentre de conflict. Ne dorim ca acestea să rămână centre de educație, cultură, credință și respect. Pentru satele noastre, o școală nu este doar o instituție de învățământ. Școala din sat este un ultim bastion al limbii și al memoriei noastre naționale.”

Trebuie să înțelegem, oamenii aceștia...

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Mulțumesc, doamnă deputat.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat SamuelVirgil Miclău.

Domnul deputat Dragoș-Florin Coman? Domnul deputat Petre Pușcașu? Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei? Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea? Doamna deputat Ionelia-Florența Priescu? Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui? Domnul deputat Iulian Lőrincz?

Domnul deputat Echert Adrian?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Nicio problemă, știm și înțelegem, intemperiile.

„Miliarde de lei tocați ca să ținem în viață o fantomă – actuala administrație locală”

Ne place să rostim „reformă”, dar nu cumva, Doamne ferește, să înceapă cu noi. Banii publici se scurg în România într-o gaură neagră despre care vorbim prea puțin – costul existenței administrației. Nu în investiții, nu în servicii, nu în dezvoltare, ci în funcționare. Avem comune cu populații sub nivelul pentru care a fost gândită structura administrativă și totuși menținem același aparat complet – secretariat, contabilitate, urbanism, achiziții, juridic, conducere. Veniturile proprii nu ajung nici pentru salarii, iar diferența vine anual de la bugetul de stat. Iar când aproape tot bugetul se duce pe funcționare, nu mai rămâne pentru drumuri, școli sau servicii medicale. Localitatea nu stagnează pentru că oamenii nu vor, stagnează pentru că sistemul consumă înainte să construiască. România a pierdut populație, economia s-a mutat în alte zone, dar arhitectura administrativă a rămas neschimbată, ca o fantomă care ne bântuie în fiecare zi și ne oprește viitorul dezvoltat.

Dar care e interesul politicului de aici, de la București? Comunitățile mici devin masă de manevră pentru orice tip de politică, pentru că dependența financiară produce dependența administrativă. Când existența unei primării depinde anual de transferuri, autonomia deciziei devine pur teoretică.

Reforma administrativă nu înseamnă dispariția identităților locale. Oamenii nu locuiesc în organigrame, dar serviciile administrative pot fi unite fără ca satul să dispară. Funcțiile costisitoare pot fi partajate. Finanțarea poate fi legată de capacitatea reală, nu de simpla existență a unei instituții. Altfel, vom continua să plătim aparate administrative, în loc să plătim servicii publice. Vom continua să protejăm structuri, în timp ce comunitățile rămân fără resurse.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Zahoranszki Brigitta-Eva, Grupul parlamentar al UDMR.

Doresc să semnalez o situație gravă și profund nedreaptă care afectează cetățenii din Sighetu Marmației, ale căror proprietăți au fost expropriate pentru realizarea obiectivului de interes național „Pod peste Tisa în zona Teplița”, care asigură legătura dintre România și Ucraina.

La data de 4 aprilie 2023, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a emis decizia de expropriere, prin care imobilele aflate în coridorul de expropriere au fost trecute în proprietatea statului român.

Însă, de aproape 3 ani, proprietarii expropriați se află într-o situație inacceptabilă: au fost deposedați de bunurile lor, dar nu au primit despăgubirile prevăzute de lege. Hotărârile de stabilire a cuantumului despăgubirilor nu au fost emise; evident că nici nu au fost efectuate plățile către cei îndreptățiți.

Constituția României consacră clar principiul potrivit căruia nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. Or, din păcate, în acest caz, despăgubirea nu mai este nici dreaptă, nici prealabilă – este pur și simplu amânată, iar cetățenii nu își încasează banii la care au dreptul.

Nu este vorba despre o favoare, ci despre o obligație legală a statului. Legea stabilește clar termene și proceduri privind verificarea dreptului de proprietate, emiterea hotărârilor de stabilire a despăgubirilor și efectuarea plăților în termen de cel mult 90 de zile de la emiterea acestora. Ignorarea dispozițiilor înseamnă încălcarea legii chiar de către autoritatea care ar trebui să o aplice.

Proiectul „Pod peste Tisa” este, fără îndoială, unul strategic, cu impact economic și regional major, așteptat de mulți cetățeni.

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat. În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat DanielCătălin Ciornei, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este următorul: „Mottoul promovat public de UDMR, «Avem grijă de siguranța copiilor noștri», intră într-un contrast dur cu ceea ce a ieșit la iveală la Liceul Teoretic «Németh László» din Baia Mare”.

Stimați colegi,

Dragi români,

Cazul de la liceul maghiar „Németh László” arată cum siguranța copiilor poate fi sacrificată atunci când imaginea devine mai importantă decât adevărul. Vorbim despre niște acuzații foarte grave, formulate de foste eleve, potrivit cărora, în decurs de mai mulți ani, de la vârste fragede, mai multe generații de fete ar fi fost abuzate emoțional, fizic și sexual de profesorul de istorie, în cadrul unei structuri prezentate drept „ordin cavaleresc”.

Profesorul era descris ca „Mare Maestru”, iar organizația funcționa după reguli ierarhice stricte. Foste membre vorbesc despre obediență impusă, verificări fizice, umiliri și presiuni pentru a rămâne în interiorul grupului. Există mărturii potrivit cărora, la evenimentele la care participa acest ordin, ar fi existat inclusiv practici de tip schimb de fete între participanți. Dacă aceste lucruri se confirmă, gravitatea depășește cu mult nivelul unor abuzuri individuale și indică o structură de tip sectar, tolerată ani la rând.

La fel de grav este că, potrivit relatărilor din presă și din comunitatea maghiară, aceste lucruri erau cunoscute și tolerate. Se vorbește despre suspiciuni discutate public, despre semnale repetate și despre tăcere instituțională. Au apărut informații conform cărora, încă din 2024, conducerea UDMR Maramureș ar fi fost informată că victimele există și doresc să se facă dreptate. În locul unei sesizări imediate a autorităților, aceștia ar fi preferat să se consulte intern și să amâne o decizie.

Mulțumim, domnule deputat.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat GeorgeMădălin Borș, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre ceva care ne privește pe toți, și anume viitorul copiilor noștri.

E vorba de majoratul digital, ideea că accesul la rețelele sociale ar trebui limitat până la o anumită vârstă, așa cum fac din ce în ce mai multe țări. Susținem această măsură, pentru că am văzut prea multe cazuri în care tehnologia, în loc să ajute, devine un pericol real pentru cei mici.

Haideți să fim realiști: rețelele sociale sunt peste tot în viața copiilor noștri! E o realitate pe care n-o putem nega. Întrebarea e: la ce preț?

Știm cu toții că dependența de ecrane poate crea probleme serioase. Am auzit de la experți că mulți copii, chiar de la 11-15 ani, arată semne de sevraj când li se ia telefonul: iritabilitate, neliniște, ca și cum ar fi privați de ceva extrem de esențial. Și nu se oprește aici: folosirea excesivă duce la anxietate, depresie, probleme cu somnul sau concentrarea. În cazuri extreme, crește riscul de autovătămare, și asta nu este o glumă, e ceva ce vedem în statistici și în viețile reale ale oamenilor.

Haideți să vorbim și despre riscurile și mai grave! Pornografia infantilă este o plagă online: mii de cazuri raportate anual în România, în care copiii sunt expuși sau chiar devin victime ale abuzurilor sexuale, prin conținuturi ilegale. Platformele acestea nu filtrează conținutul în integralitate, iar un copil curios poate ajunge ușor în zone periculoase.

Apoi, intervine cyberbullyingul: insulte, hărțuire online, care lasă răni foarte adânci. Am auzit povești de la părinți disperați despre copii care nu mai vor să meargă la școală, care se izolează, din cauza unor comentarii răutăcioase de pe internet. Toate acestea afectează sănătatea mintală a generației tinere și noi, ca societate, nu putem sta cu mâinile în sân.

Mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat PatriciaSimina-Arina Moș, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog.

Mulțumesc frumos. Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Guvernul Bolojan a deblocat reforma în administrația publică.

Nu au putut alții să blocheze reformele pe cât a reușit acest guvern, trecând peste toate obstacolele, să le împingă înainte. Dacă auziți altceva, să știți că vorbim doar despre _story_ , povești pe _story_ , efectiv, pe românește, povești, pot să spun.

Și este foarte bine că la nivelul coaliției a fost acceptată propunerea Guvernului de a fi emisă o ordonanță de urgență. Măsurile de reformă trebuie aplicate cât mai repede. Guvernul Bolojan nu lasă pe mâine reformele care trebuie făcute astăzi!

Menținem direcția corectă, pentru că premierul Ilie Bolojan a arătat răbdare, realism și onestitate față de toți partenerii.

Și respectăm angajamentele Partidului Național Liberal: oprirea risipei, respect pentru banii adunați de la cetățeni și trecerea la o dezvoltare economică bazată pe investiții inteligente, productivitate și disciplină fiscală.

Reformele Guvernului Ilie Bolojan sunt absolut necesare. Pentru a le continua, așteptăm de la toate partidele proeuropene responsabilitate și echilibru. Nu ne permitem reacții emoționale, nici decizii pe termen scurt sau promisiuni populiste. Nu mai pot merge partidele politice după dictonul „La plăcinte înainte, la reforme înapoi!” Nu își mai permite România să plătească plăcintele!

Bugetul pe anul 2026 va fi primul conceput de acest guvern pentru susținerea reformelor și pentru relansarea economică pe baze sănătoase.

Solicit de pe acum Parlamentului dezbaterea cât mai rapidă a bugetului! Mulțumesc.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat. Stimați colegi, Da, văd că...

Doamna deputat Mariana Vârgă, neafiliați. Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Dreptate pentru medicii României!”.

România are deja un sistem medical care se confruntă cu provocări enorme: lipsă de personal, migrația medicilor, spitale supraaglomerate. Ultimul lucru de care avem nevoie acum este să descurajăm și mai mult profesioniștii care au ales să rămână și să lupte aici pentru noi.

În acest context, pe rolul Parlamentului există un proiect de lege, nr. 21/2026, un proiect care nu este o reformă, ci este un instrument politic abuziv, prin care medicii României sunt sancționați, interziși, excluși din profesie, fără judecată, doar pentru delict de opinie. Delictul de opinie nu se sancționează în dreptul românesc și nici în politică.

Noi, parlamentarii, suntem chemați astăzi să dăm un vot pe acest proiect de lege. Nu l-am dat! Am dat aviz negativ! Pentru că medicii români, profesioniști și supuși la tot felul de presiuni în pandemie, când n-au avut echipamente, n-au avut resurse, când USR-ul ne trimitea părinții în saci de gunoi și i-au dus la lada istoriei, medicii români încercau să salveze vieți. Astăzi sunt sancționați pentru că fac dezbateri științifice și-și spun prima opinie, a doua, a treia.

Încearcă să vă salveze pe dumneavoastră, stimați și dragi români!

Nu-i lăsați! Legile nu sunt făcute ca să fie un instrument de răzbunare! Sunt pentru reformă!

USR-ul și PNL-ul și cei care fac aceste proiecte de lege își acoperă, de fapt, incompetența lor profesională și politică. Nu se ocupă de problemele reale ale României! Încearcă să ascundă incompetența și abuzurile de care dau dovadă în fiecare zi. Au atacat toate elitele societății românești: profesori, juriști, acum medicii.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Mulțumesc, doamnă deputat. Stimați colegi,

Observ că sunt foarte mulți colegi absenți. Cei prezenți în sală cred că toți v-ați susținut declarațiile politice.

Da, cred că e de înțeles, din cauza vremii, foarte mulți colegi nu au putut să ajungă.

În regulă!

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclișan, neafiliați.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Gheorghe-Petru Pîclișan:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi de la PSD,

Îl cunoașteți pe acest individ?

Este al vostru, membru al PSD din Suraia, Daniel Lazăr, care a omorât 15.000 de câini în chinuri groaznice. Iar asta în timp ce primea bani de la stat ca să îi protejeze.

Vă întreb direct: ați privit imaginile de la Suraia până la capăt? Ați avut curajul să le vedeți, fără să opriți filmările, când realitatea a devenit greu de suportat? Acolo nu este doar neglijență. Acolo este degradare, este suferință.

Adăpostul din Suraia a primit peste 5,8 milioane de euro din bani publici. Bani proveniți din taxe. Din contribuția oamenilor care cred că statul trebuie să apere viața, nu să finanțeze crima.

Contractele au continuat ani de zile. Plățile au fost făcute. Rapoartele au fost aprobate. Iar imaginile arată o realitate care contrazice orice document oficial: injectarea cu benzină direct în inima cățeilor, lovirea cu brutalitate, izbirea animalelor de pereți.

Mai mult, abia după 6 zile de la apariția imaginilor s-a permis intervenția pentru preluarea câinilor. 6 zile în care medici veterinari și organizații au stat la poartă cerând acces. 6 zile în care fiecare oră a contat pentru animalele aflate deja în stare critică. Accesul le-a fost refuzat, iar persoana acuzată nu a fost izolată, ci protejată. De cine? De poliție! Ce s-a întâmplat la Suraia nu este doar o problemă individuală. Este o problemă de sistem și de imagine publică. Când un membru de partid este asociat cu un asemenea scandal, reacția nu poate fi tăcerea și nici amânarea.

Pentru imaginile care au ieșit la lumină, pentru cele 6 zile în care salvatorii au fost ținuți la poartă și mai ales pentru miile de animale care nu mai pot fi salvate trebuie să ne fie rușine tuturor celor din Parlament!

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Mulțumim, domnule deputat.

În continuare, voi da citire listei cu declarațiile depuse în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Ștefan Țintă, Ion-Alin Tomoescu, Marius-Constantin Budăi, Petru-Bogdan Cojocaru, Mircea-Vasile Govor, Eugen Neață, Rodica Nassar, Răzvan-Iulian Ciortea, Liviu-Bogdan Ciucă, Virgil Alin Chirilă, Nicolae-Adrian Bara, Romeo-Daniel Lungu, Mihai Weber.

Declarațiile depuse în scris de către domnii și doamnele deputat de la Grupul parlamentar al AUR: Silviu-Titus Păunescu, Daniel-Răzvan Biro, Laura Gherasim, Elena Doboș, Valeriu Munteanu, Lidia Vadim-Tudor, Sorin-Titus Muncaciu, Fabian-Cristian Radu, Ștefăniță-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Gușă.

Declarațiile depuse în scris de către Grupul parlamentar al PNL: domnul deputat Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Crușoveanu, SimonaGeanina Pistru-Popa, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Vetuța Stănescu, Bogdan-Iulian Huțucă, Răzvan Sorin Prișcă, Sebastian-Mihai Rusu.

Declarații depuse în scris de către Grupul parlamentar al minorităților naționale: domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol, Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Declarații depuse în scris de către Grupul parlamentar al SOS România: domnul deputat Florin Caragață, Sorin Oltenașu, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Nini Pascalini, Elena-Laura Toader, Vasile Nagy, Verginia Vedinaș, Andreea-Petronela Cîmpianu, Vlad-Andrei Vidra.

Declarații depuse în scris de către neafiliați: doamna deputat Raisa Enachi.

Stimați colegi,

Dacă între timp nu a mai sosit niciun coleg sau nicio colegă deputat, atunci voi declara închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice.

Vă doresc o zi bună, cu mult spor, și să ne vedem la a doua parte, la ora 10:00.

Doamne-ajută gândul cel bun!

## DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Continuăm ședința Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 151 de colege și colegi.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11:00; votul final – prezență fizică și online – este programat la ora 11:30; la încheiere, au loc ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Dați-mi voie să salut prezența la balcon a delegației formate din Excelențele Sale Înaltpreasfințiții arhiepiscopi romano-catolici ai Bucureștiului și Albei Iulia, președintele Conferinței Episcopilor Catolici din România, Preasfințiții episcopi și vicari ai Bisericii Romano și Greco-Catolice, respectiv preoții însoțitori.

- Prezența...

Prezența domniilor-voastre ne onorează!

De asemenea, astăzi vom dezbate inițiativa legislativă –

- PL-x 67/2026 – „Anul episcop Márton Áron”. Mulțumesc.

- În continuare, întreb liderii de grup dacă există observații

- în legătură cu ordinea de zi. Nu. ## Mulțumesc.

Permiteți-mi să o invit la cuvânt pe doamna președinte Dumitrița Gliga, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, pentru o intervenție pentru a marca „Anul Constantin Brâncuși”.

Vă rog, doamnă președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Ne aflăm anul acesta într-un moment cu profunde semnificații culturale și naționale: 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.

Nu celebrăm doar un mare artist. Celebrăm un destin care a așezat România în centrul modernității universale.

Născut la Hobița, într-un sat românesc așezat printre dealuri și tradiții, Brâncuși a dus cu el, în lume, esența spiritului românesc. A arătat că reducerea formei la esență este semnul maturității artistice și că adevărata forță a creației stă în claritate și rigoare. Brâncuși a devenit un artist al lumii, iar rădăcinile sale românești au rămas vizibile în structura și simbolistica operei sale. A demonstrat că tradiția poate fi transformată în limbaj modern și că identitatea autentică poate avea vocație universală.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Deși Constantin Brâncuși era pe deplin consacrat și recunoscut la nivel internațional, înscrierea, în 2024, a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu în Patrimoniul Mondial UNESCO a consacrat oficial valoarea universală a operei sale și a reafirmat responsabilitatea statului român de a proteja și valorifica această moștenire excepțională.

Moștenirea lui Brâncuși nu este doar un motiv de mândrie culturală. Este o responsabilitate pentru generația noastră.

Avem obligația cu toții de a trata patrimoniul ca pe o resursă strategică de dezvoltare, educație și diplomație culturală.

Aniversarea celor 150 de ani trebuie să fie un punct de plecare pentru politici publice coerente, care să consolideze poziția României în arhitectura culturală europeană și internațională.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteți-mi să le urăm la mulți ani colegilor noștri care astăzi își sărbătoresc ziua de naștere: domnul Petre-Emanoil Neagu, de la Grupul Parlamentar al PSD...,

și domnul Csoma Botond...

, Grupul parlamentar al UDMR, liderul grupului parlamentar.

La mulți ani! Să fiți sănătoși!

Continuăm dezbaterile pentru PL-x 108/2024 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2024 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale.

Reamintesc că reprezentantul Guvernului a luat cuvântul asupra acestui proiect de lege în ședința Camerei de miercuri, 11 februarie.

De asemenea, raportul comisiei a fost prezentat de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, președintele comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Din partea grupurilor parlamentare au luat cuvântul: reprezentanții Grupului parlamentar al SOS România – doamna deputat Ana-Marcela Baș; ai Grupului parlamentar al PNL – domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe; și ai Grupului parlamentar al AUR – domnul deputat Dan Tanasă.

Din partea grupurilor parlamentare dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 4/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecții, comentarii de ordin general. Nu.

- Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de

- hotărâre.

- Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

- Adoptat.

- La preambul?

- Nu.

- Adoptat.

- La articolul unic dacă sunt obiecții?

- Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un buget dinamic al UE pentru prioritățile viitorului – cadrul financiar multianual 2028-2034 – COM(2025) 570; PHCD 99/2025. Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

## Mulțumesc.

Având în vedere nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut un cadru financiar multianual 2028-2034 ambițios, simplificat, flexibil și orientat spre rezultate, capabil să răspundă provocărilor actuale și viitoare și care să rămână un instrument de convergență, coeziune și solidaritate;

– a subliniat importanța menținerii și consolidării politicii de coeziune și a politicii agricole comune ca politici fundamentale ale Uniunii și a insistat ca acestea să nu fie puse în competiție cu alte instrumente financiare europene; – a subliniat rolul esențial al regiunilor, orașelor și comunităților locale în implementarea politicilor europene și a cerut recunoașterea explicită a dimensiunii urbane în cadrul financiar multianual viitor;

– a solicitat asigurarea unei finanțări dedicate, adecvate și predictibile pentru dezvoltarea coridoarelor feroviare de mare viteză în Europa Centrală și de Est, inclusiv pentru România;

– a considerat că Fondul european pentru competitivitate trebuie să finanțeze și industriile tradiționale;

– a cerut orientarea investițiilor către regiunile de la frontiera estică a Uniunii, inclusiv România;

– a accentuat prevenirea, pregătirea populației și consolidarea rezilienței în arhitectura noului cadru financiar multianual, în contextul creșterii semnificative a riscurilor și crizelor;

– a cerut menținerea unui echilibru echitabil între statele membre în privința sistemului de resurse proprii ale Uniunii;

## Mulțumesc.

Dacă sunt obiecții, comentarii de ordin general? Da, avem mai multe solicitări.

Domnul deputat Lăpușan Remus-Gabriel, din partea Grupului parlamentar al PSD. Vă rog.

## **Domnul Remus-Gabriel Lăpușan:**

## Dragi colegi,

Documentul este unul mai mult decât generos. Problema noastră este legată de implementarea acestui cadru financiar. Și cred că ar trebui să ne gândim de la început ce vom face, pentru că suntem astăzi, de exemplu, în situația în care avem și am avut PNRR-ul, am avut niște sume foarte frumoase pe care trebuia să le cheltuim; încă suntem în faza în care n-avem un raport de progres; nu știm exact dacă aceste sume se vor cheltui în acest an.

De asemenea, cred că trebuie să avem o hartă a riscului, să știm exact la ce ne angajăm, pentru că în acest moment, în Europa, probabil că știți, se vorbește despre Europa cu două viteze, ceea ce nu este cuprins în acest document. Sunt foarte multe tendințe care spun ca cei care vor să progreseze mai repede să fie lăsați să progreseze, iar ceilalți, în speță țările din zona noastră, probabil că o să aibă o viteză și mai mică, și pe partea de dezvoltare, și pe partea de atragere de fonduri.

Deci cred că avem nevoie de un _map chart_ foarte clar și un raport de progres pe care să-l urmărim noi, ca parlamentari, pe tot parcursul implementării acestui program foarte important.

Eu vă mulțumesc și cred că chiar trebuie, tehnic, să fim foarte atenți la asemenea chestiuni.

Mulțumesc.

Domnul deputat Coleșa Ilie-Alin, Grupul parlamentar al AUR.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Apreciem, pe de o parte, discursul colegilor de la PSD, care seamănă foarte mult cu discursul unor parlamentari din opoziție, ceea ce nu este cazul.

În privința bugetului multianual pe perioada 2028-2034, observăm o schimbare de perspectivă din partea Uniunii Europene, din partea Comisiei Europene, care nu ne bucură deloc.

Pe de o parte, avem o mutare a fondurilor din niște zone specifice, cum este agricultura sau fondurile de coeziune, în niște fonduri mult mai generale, care pot fi, practic, deturnate către înarmare, în principal, și se continuă cu aberația privind tranziția verde, cea care ne-a dus la atâtea crize.

Astfel, pentru agricultură, fondurile globale scad de la aproape 400 de miliarde de euro la aproximativ 300, deci o scădere cu 100 de miliarde de euro.

Politica de coeziune nu mai beneficiază de niște fonduri distincte, astfel încât să vedem clar câte fonduri se dau unor țări ca România, din Flancul Estic, astfel încât să recupereze măcar parțial decalajul care le separă de Occident. Astfel încât fondurile de coeziune sunt comasate în planuri naționale și regionale, în care ele, teoretic, trebuie să se bată, după cum am spus, cu proiecte verzi, nefiind o restricție în privința a cât se alocă pentru agricultură sau infrastructură, respectiv pentru proiecte verzi.

În final, ele sunt condiționate de așa-numitul „stat de drept”, un concept extrem de subiectiv, care, vedem în cazul altor țări, precum Ungaria sau Polonia, a servit efectiv la un șantaj politic.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamna deputat Cîmpianu Andreea-Petronela, Grupul parlamentar al SOS România.

## **Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Ce face acest PHCD? Practic, se încalcă independența și suveranitatea României.

Iar pentru colegii de la PSD – ar trebui să mențineți această obișnuință și să spunem lucrurilor pe nume. Trebuie să apărăm România și interesul românilor care ne-au trimis aici, în Parlamentul României.

Printre altele, România va fi lipsită efectiv de o autonomie decizională, iar în acest caz, Uniunea Europeană va avea controlul asupra politicilor fiscale.

Da, politicile fiscale care ne interesează pe toți.

Vor avea prioritate doar programele bugetare și proiectele care corespund directivelor UE.

De exemplu, cum a spus și colegul de la AUR, sunt fonduri aici care vor fi redirecționate pentru apărare.

Iar cuvântul pe care trebuie să-l subliniem este reducerea fondurilor de coeziune, care este subliniată în acest PHCD. Atenție mare la ce votăm. Interesul nostru este România! Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Am o întrebare pentru cei de la PSD, PNL, USR, UDMR, minorități.

Voi știți cine a negociat lucrurile acestea în numele României?

Voi știți cine și-a dat girul pe aceste schimbări de buget și de a modifica direcția Uniunii Europene?

Adică aveți idee cine, cum negociază?

Pentru că s-ar putea să ne trezim ca la momentul aderării, în care noi n-am avut cotă de lapte, noi n-am avut subvenție în agricultură actualizată cu ceea ce se întâmpla de fapt în realitate, pentru că negocierile s-au făcut așa, la fel ca la Mercosur, ca să fiu plastic.

S-ar putea să ne trezim în niște probleme pe care nu le anticipăm astăzi doar pentru că nu ne interesează cine negociază la Uniunea Europeană pentru România sau, mă rog, nu interesează pe cine trebuie, că pe ăia pe care-i interesează nu-i ascultă nimeni.

Aș fi vrut să văd mai multe fonduri alocate pentru infrastructură, pentru agricultură, pentru coeziune, pentru dezvoltare. Văd, în schimb, pentru armament, pentru Green Deal și astfel de politici, pentru diverse metode de _soft power_ aplicate de diverse forțe externe Uniunii Europene.

Și mai auzim de discuții de genul ăsta, cu Europa cu două viteze.

Păi, cum vreți voi să se uite românii la astfel de aspecte și să rămână impasibili?

Nu, vă vor taxa și apoi vă veți mira: ce se întâmplă, domnule, dar ce au pățit oamenii, de ce sunt supărați și revoltați?

Dați mai multă atenție la aspectele acestea, pentru că nu trec neobservate. Dacă aveți impresia că nu sunt oamenii atenți la lucrurile acestea, vă înșelați.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Cîmpean Ovidiu-Vasile, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:**

## Dragi colegi,

Am văzut în intervențiile de mai devreme foarte multă incompetență, nepregătire. Habar nu aveți câți bani se dau pe infrastructură, câți bani se dau pe politica agricolă comună, deși acest COM a fost dezbătut în Comisia pentru afaceri europene și adoptat în unanimitate.

Noi am cerut o politică agricolă comună separată de politica de coeziune. Este prevăzută în raportul comisiei și în opinia pe care o supunem aprobării.

Prin urmare, nu văd de ce v-ați opune la o propunere de alocare de 65 de miliarde de euro pentru România.

Dacă să primim bani europeni pentru a atinge nivelul de dezvoltare al celor din Vest nu este în interesul României, atunci nu mai înțeleg ce este în interesul României.

Și, sincer, dragi suveraniști, nu vă mai înțeleg rolul în această sală dacă vă opuneți la participarea României ca membru activ în Uniunea Europeană și la această dezbatere extrem de importantă pentru cadrul financiar multianual următor.

De asemenea, am auzit că s-a vorbit de Europa cu două viteze.

Ne-am luptat să intrăm în Schengen. Trebuie să ne luptăm să intrăm în zona euro ca să fim în prima viteză a Uniunii Europene. România are capacitatea să fie parte din nucleul dur al Uniunii Europene. Trebuie doar să ne facem treaba foarte bine acasă și să profităm de piața unică europeană, de dezvoltarea economică, pentru că suntem țara care a avut cea mai mare dezvoltare economică din toată Europa de Est, față de toți vecinii noștri. Suntem pe primul loc la creșterea venitului familiilor din Uniunea Europeană, la creșterea puterii de cumpărare...

, odată ce am aderat la Uniunea Europeană.

Să vă opuneți la rolul nostru și la influența României în Uniunea Europeană este o abordare antinațională, antiromânească.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Reamintesc, potrivit regulamentului – câte două intervenții pentru fiecare grup parlamentar, o intervenție din partea neafiliaților.

Deci, de la Grupul parlamentar al SOS, doamna deputat Vedinaș Verginia, vă rog.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Doamnă președinte, Dragi colegi,

Chestiunea pe care o ridic este mai mult de procedură și vizează apărarea demnității tuturor parlamentarilor, indiferent că suntem de la putere sau opoziție.

Eu nu cred că imunitatea parlamentară ne îngăduie, ne legitimează să ne facem unii pe ceilalți „incompetenți”. Și, mai ales, o asemenea aserțiune este formulată de reprezentantul unui partid care, alături de alte partide, a dus țara asta pe butuci și care se bucură că ne gudurăm pe lângă Uniunea Europeană, că ne mai dă niște bani, chipurile, ca să trăim bine.

Dar România nu trăiește și românii nu trăiesc azi prost din cauza SOS-ului, a AUR-ului și a suveraniștilor, în general.

De aceea, vă mărturisesc că m-a revoltat o asemenea susținere, în egală măsură în care nu pot să nu iau atitudine cu privire la întrebarea retorică „Ce caută suveraniștii în Parlament?”. Caută. Suveraniștii sunt cei care caută soluții și încearcă să echilibreze raportul de forțe, pentru a reveni la o normalitate pe care dumneavoastră ați distrus-o.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

- Dezbaterile fiind..., adică obiecțiile și comentariile fiind

- încheiate, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat.

- La preambul? Nu.

Adoptat.

- La articolul unic?

- Nu.

Adoptat.

Da, rog liderii de grup să vină la prezidiu.

Mulțumesc.

- Deci nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de...

hotărâre rămâne pentru votul final.

Acum, vă rog, pe procedură. Vă rog, domnule deputat.

Stimați colegi,

Suntem într-o situație în care guvernarea încearcă să dribleze cumva prevederile regulamentare pe care noi le respectăm cu acribie.

Am o întrebare către doamna președinte a Comisiei pentru afaceri europene, doamna Diana Stoica, de la USR.

Cine este raportor pe acest COM pe care îl examinăm acum, PHCD 99, și cele care urmează? Pentru că, în mod normal, este dumneaei.

Eu am respectat prevederile regulamentare. Am depus la raportor un exemplar al amendamentului, unul la președintele de ședință; vreau să-l citesc și aflu acum că n-ar fi dumneaei. Să ne spună dumneaei dacă este președintele de ședință sau există un document prin care a fost desemnat un alt raportor, pentru că, altfel, din punctul nostru de vedere, este încălcat regulamentul.

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Domnul lider Andronache Gabriel.

## **Domnul Valeriu Munteanu**

**:**

Nu, am întrebat-o pe doamna Stoica, nu pe domnul Andronache.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

În perioada regimului comunist a apărat libertatea religioasă și drepturile bisericii. A fost arestat, condamnat la închisoare pe viață și a îndurat ani grei de detenție și domiciliu forțat. Nici persecuția, nici suferința nu i-au clătinat credința și atașamentul față de valorile demnității umane.

În semn de recunoaștere a acestei personalități excepționale care a luptat împotriva tuturor formelor de dictatură și extremism, propunem instituirea anului 2026 drept „Anul episcop Márton Áron”, ca omagiu adus memoriei sale și ca îndemn la responsabilitate pentru generațiile viitoare.

Țin să vă mulțumesc, stimați colegi, pentru susținere din partea tuturor forțelor politice.

Vă mulțumesc mult.

## Procedură.

Dacă aplicăm _stricto sensu_ regulamentul, atunci să facem aplicarea regulamentului _ad litteram_ , și anume – citim alin. (3) din art. 109 din regulament:

„În plenul Camerei Deputaților se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la președintele de ședință și la raportorul comisiei sesizate în fond.”

Doamna președinte Stoica nu este raportor pe acest proiect; raportor este un alt coleg – și asta este realitatea. Așa că rugămintea mea e să...

Rugămintea mea e să îndepliniți procedura. Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

Înainte de a trece la următorul punct, permiteți-mi să salut prezența la balcon a unei delegații de preoți din Basarabia, condusă de părintele Alexei Semionov.

Dumnealor sunt prezenți la invitația Grupului parlamentar al PSD, a domnului deputat Alexandrin Moiseev.

Bine ați venit!

Mulțumesc.

## Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Episcopul romano-catolic Márton Áron reprezintă un reper moral pentru întreaga noastră societate. Timp de 41 de ani în fruntea Diecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, el a fost nu doar un conducător spiritual, ci și o voce puternică a demnității umane, a solidarității și a responsabilității, într-un secol marcat de războaie, dictaturi și persecuții. Crezul său poate fi sintetizat în cuvintele: „Nouă, celor care acceptăm Evanghelia lui Hristos, ne revine datoria de a ne ridica întotdeauna vocea împotriva oricăror forme de opresiune, sărăcie și foame, de a acționa în favoarea celor care se confruntă cu lipsuri și de a contribui la realizarea unei ordini sociale drepte în Europa și în orice parte a lumii.” În timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial și-a ridicat public glasul împotriva deportărilor, chemând la solidaritate și umanitate. Pentru implicarea sa curajoasă în apărarea celor persecutați, i-a fost acordat _post-mortem_ titlul de „Drept între popoare”.

Márton Áron afirma clar, citez din nou: „Creștinul care nu știe să trăiască în pace cu aproapele său face din religie un obiect de batjocură. În schimb, dacă este drept, iubitor de pace, bun la inimă, altruist, cinstit și este capabil să se sacrifice pentru aproapele său, nu numai că își câștigă respectul, ci săvârșește și o adevărată muncă apostolică în mijlocul oamenilor.”

## Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

## Vă mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de lege pentru instituirea anului 2026 ca „Anul episcop Márton Áron”

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Biroul permanent a trimis Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, cu adresa PL-x 67/2026, spre dezbatere în fond, Proiectul de lege pentru instituirea anului 2026 ca „Anul episcop Márton Áron”.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din data de 11 februarie 2026.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea anului 2026 ca „Anul episcop Márton Áron”, având ca scop evocarea vieții, personalității și activității episcopului Márton Áron, ca recunoaștere a rolului determinant pe care l-a avut în realizarea apropierii între oameni și comunități, în apărarea valorilor creștine și în eforturile depuse pentru salvarea evreilor în perioada Holocaustului.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia a examinat proiectul de lege, în ședința din data de 17 februarie 2026.

În urma examinării, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru instituirea anului 2026 ca „Anul episcop Márton Áron”, cu un amendament admis, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Vexler Silviu, Grupul minorităților naționale.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul aflat astăzi în dezbatere readuce în conștiința publică una dintre personalitățile uriașe, atât ale Bisericii Catolice, cât și ale României, dar și ale întregii umanități.

Mai departe de activitatea sa pastorală, mai departe de grija pe care a avut-o în permanență față de propriii credincioși, episcopul Márton Áron a ales ca, în cel mai negru moment al umanității, să își pună în pericol propria viață pentru a apăra evreii din zona în care trăia, aflați în pericolul deportării către lagărele de exterminare de la Auschwitz.

Felul în care a ales să facă acest lucru, faptul că și-a asumat public, cu curaj și demnitate – repet, din nou, cu riscul propriei vieți – acest gest, faptul că a vorbit în permanență public, dar mai ales decizia domniei-sale de a vorbi în fața autorităților regionale și a liderilor și a reprezentanților regimurilor Horthy și, ulterior, Szálasy împotriva deportărilor evreilor rămân ca un testament al moralității și al demnității cu care a ales să își trăiască viața.

Cred că este un gest simbolic să declarăm anul 2026 ca „Anul episcop Márton Áron”, după ce anul 2025 a fost declarat „Anul cardinal Iuliu Hossu”, prietenul și partenerul episcopului Márton Áron.

Vreau să adresez din toată inima felicitări colegilor de la UDMR care au inițiat acest proiect de suflet și să salut astăzi prezența în sală, alături de noi, a reprezentanților Bisericii Romano-Catolice și ai Bisericii Greco-Catolice, în frunte cu Înaltpreasfinția Sa Aurel Percă, arhiepiscop și mitropolit de București, și Preasfinția Sa Mihai Frățilă, episcopul greco-catolic, și secretarul de stat pentru culte, domnul Ciprian Olinici.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul deputat Tanasă Dan.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos, doamnă președinte. Excelențele Voastre,

Este, fără doar și poate, un moment istoric important, pentru că trebuie să omagiem o figură a Bisericii RomanoCatolice care s-a ridicat împotriva opresiunii, care s-a ridicat împotriva dictaturii, care a militat pentru libertate. Sunt convins că dacă ar fi trăit astăzi s-ar fi ridicat împotriva dictaturii, care a cuprins, din păcate, întreaga societate românească.

Este regretabilă inițiativa colegilor de la UDMR, este regretabil că colegii de la UDMR invocă vorbele episcopului Márton Áron, dar nu pun și în practică faptele acestuia.

Spre exemplu, la ziua reginei Maria, colegii de la UDMR s-au abținut. Nu înțelegem de ce, dar probabil că istoria o să ne explice de ce.

Este regretabil că, spre exemplu, coaliția blochează un proiect de lege al AUR, de omagiere a protopopului Aurel Munteanu, o victimă, însă fără doar și poate că episcopul Márton Áron s-a ridicat îpotriva dictaturii, că a avut de suferit, la fel cum au avut de suferit și foarte mulți preoți ortodocși, martiri ai închisorilor comuniste.

Însă cred că în momente importante din istorie trebuie să fim creștini, înainte de toate, și, ca atare, trebuie să ne respectăm unii pe alții și să lăsăm figurile din istorie să rămână acolo, în istorie, și să învățăm, practic, din exemplul pe care ni l-au dat aceștia.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat Roman Florin-Claudiu, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Îi felicit și eu pe colegii de la UDMR pentru această inițiativă, pentru că Alba Iulia nu este doar orașul în care s-a semnat actul de naștere al Marii Uniri. Alba Iulia este un oraș multicultural, în care două catedrale arhiepiscopale, ortodoxă și romano-catolică, coexistă în bună pace și în bună comuniune, de sute de ani. Alba este județul în care Mitropolia Greco-Catolică de la Blaj se află în bună comuniune cu Biserica Ortodoxă și cu Biserica Romano-Catolică și cred că Alba trebuie să fie un bun exemplu pentru ceea ce ar trebui să fie România în viitor, învățând din trecut: răni istorice vindecate, bună comuniune și bună înțelegere.

Am avut șansa unor lideri ai celor trei biserici, oameni nu doar cu suflet, ci și oameni cu foarte multă comuniune, foarte multă dragoste pentru popor și cred că, mai ales în vremurile de astăzi, când trăim într-o lume a urii și a dezbinării, astfel de exemple sunt binevenite.

Vă mulțumim pentru tot ceea ce ați făcut și faceți în continuare, vă mulțumim pentru că țineți oamenii uniți, și nu dezbinați.

Doamne-ajută!

Să fie într-un ceas bun!

Mulțumesc.

Doamna deputat Vârgă Mariana, neafiliat.

## **Doamna Mariana Vârgă:**

Stimați colegi,

Márton Áron este în mod cert o figură religioasă autentică. Ne amintim credința sa profund creștină, rolul deosebit pe care l-a avut în lupta împotriva regimului comunist și rolul său eminamente pastoral; și cred că așa trebuie să rămână.

Declararea anului 2026 ca „Anul episcop Márton Áron” nu ar fi o problemă pentru nimeni. Însă cred că, atunci când un veritabil creștin, ca acest episcop, care a avut o misiune morală și o motivație doar creștină, iar nu politică, cred că, atunci când transformăm un simbol religios într-unul politic, practic ignorăm și ducem în derizoriu toată activitatea acestui om deosebit.

Eu zic că trăim într-un stat laic, în care principiul de bază al democrației, din acest punct de vedere, trebuie să fie separarea bisericii de stat și trebuie să păstrăm vie memoria acestui om deosebit, însă nu cred că este necesar să fie atras în discursuri identitare, în conflicte politice, în simboluri politice, în contextul în care l-am expus.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Avem două amendamente admise.

Dacă sunt observații? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

## **Doamna Oana Murariu:**

România, din păcate, dă cele mai multe victime ale traficului de persoane din Europa – și toate statisticile arată asta. Și sunt sigură că știți, pentru că nu există, cel puțin din experiența mea, nu există întâlnire cu omologi din alte state sau cu ambasadori în care ei să nu deschidă acest subiect, și să încercăm să vedem ce soluții să găsim.

Este responsabilitatea noastră, ca legiuitori, să identificăm cele mai bune soluții în acest sens, și nu când e prea târziu, nu în cadrul proceselor penale, când avem victime, ci să facem tot posibilul să nu ajungem să avem atât de multe victime, pentru că este responsabilitatea noastră să reducem fenomenul, fiind imposibil de anihilat.

Acest proiect de lege, practic, duce campanii de informare în locurile în care apar posibile victime ale traficului de persoane, astfel încât să cunoască pericolul și, dacă chiar ajung în situația respectivă, să știe ce numere de telefon să apeleze. E vorba de camere de hotel, pensiuni, aeroporturi, autogări, puncte de trecere a frontierei și așa mai departe. E vorba doar de campanie de informare pentru prevenție și este un model care a fost adoptat de alte state și cred că este momentul ca și țara noastră să-l adopte.

Așa că vă rog frumos să votați acest proiect. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Tot din partea inițiatorilor, doamna deputat Mihalcea Silvia-Claudia, din partea Grupului parlamentar al PSD. Aveți cuvântul, doamnă secretar.

## **Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Proiectul pe care îl dezbatem acum și printre ai cărui semnatari mă număr se referă, așadar, la victimele traficului de persoane, una dintre cele mai crude forme de exploatare din societatea contemporană.

Realitățile ne arată că prevenția trebuie îndreptată spre acele locuri unde există cele mai mari riscuri, astfel că proiectul presupune obligativitatea afișării acelor informații privind sesizarea cazurilor de trafic de persoane în spațiicheie. Este vorba despre acel Telverde care aparține ANITP, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, 0800.800.678, spații-cheie care au fost enumerate aici, la care aș adăuga și aeroporturile, aș adăuga și unitățile de cazare și mijloacele de transport, precum și alte instituții care presupun lucrul direct cu publicul. Este o măsură de prevenție și o măsură de responsabilitate și de solidaritate, în același timp. Ea poate face diferența între tăcere și salvare, între o persoană izolată și o persoană informată, care știe unde poate cere ajutorul.

Traficul de persoane nu este doar o problemă abstractă sau nu reprezintă doar niște statistici reci; este acea dramă a unor copii, tineri, femei și bărbați care sunt exploatați, umiliți și lipsiți de libertate.

Vă mulțumesc și vă invit să susținem împreună acest proiect.

## Stimați colegi,

În calitate de inițiator, alături de dumneavoastră, consider că niciun efort nu este inutil dacă îl facem pentru a combate traficul de persoane.

Stop exploatării! Stop traficului de persoane! Există opțiuni, persoane avizate care vă pot ajuta! Acesta este mesajul pe care îl transmitem astăzi, prin votul nostru.

Aceste afișe vor fi expuse în unitățile de primire turistică, centrele de acordare a vizelor, agențiile de turism, operatorii de transport, agențiile de plasare a forței de muncă, precum și în anumite entități publice. Cei care nu se vor conforma vor fi sancționați.

Traficul de persoane trebuie combătut activ, fără echivoc. Așadar, Grupul PNL va vota pentru adoptarea proiectului de lege, prin care introducem obligația de afișare a informării privind posibilitatea sesizării cazurilor de trafic de persoane în locații cu risc crescut de expunere la acest fenomen.

Vă mulțumesc pentru votul acordat.

## Mulțumesc.

Și o ultimă intervenție, tot din partea inițiatorilor, din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna deputat Csép ÉvaAndrea.

## Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Ideile bune se nasc când plecăm din țară și aducem, din experiența pe care am avut-o într-o altă țară, niște modele de bune practici. Pentru că e foarte important să vedem ceea ce funcționează în jurul nostru și după aceea să încercăm să implementăm aici, la noi acasă, ca să fie mai bine și mai multă siguranță pentru fetele, pentru femeile, pentru familiile noastre.

În Uniunea Europeană fiecare a cincea victimă a traficului de persoane este copil. Atenție, fiecare a cincea persoană, victimă!

90% dintre aceste victime sunt în relații de cunoaștere, mai apropiate de persoana care chiar trafichează această persoană, victimă.

Ceea ce mi-am notat aici – și cred că este foarte important să vedem o statistică a României pe anul 2025 – este faptul că în primele 9 luni din anul 2025 am avut 481 de victime ale traficului de persoane și – atenție mare! – acestea au fost acele numere de care știm, acelea care au realizat sau au fost semnalizate.

Este foarte important ca prin acest proiect de lege, inițiat de colega noastră Oana Murariu, împreună cu mai multe colege din celelalte grupuri parlamentare, să sprijinim inițiativele și să diversificăm metodele de prevenire și de combatere a traficului de persoane, pentru că știm foarte bine că datele Eurostat ne spun că România este printre primele țări din Uniunea Europeană în care avem cele mai multe victime ale traficului de persoane – atenție! – copii.

Așa că, stimați colegi, vă invit să votăm acest proiect de lege, să dăm ocazia de a sprijini în continuare și de a oferi ajutor acestor persoane aflate în situații-problemă și să putem să oferim siguranță acestor femei.

## Mulțumesc.

Tot din partea inițiatorilor, din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Moș Patricia-Simina-Arina. Aveți cuvântul, doamnă secretar.

## Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul președinte Roman Florin, președintele Comisiei pentru administrație publică.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, precum și a art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, transmis cu adresa PL-x 330/2025 din 6 octombrie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea obligației de afișare a informării privind posibilitatea sesizării cazurilor de trafic de persoane în locații cu risc crescut de expunere la acest fenomen. Astfel, obligația vizează unitățile de primire turistică, centrele de acordare a vizelor, agențiile de turism, operatorii de transport, agențiile de plasare a forței de muncă, precum și anumite entități publice, în considerarea frecvenței ridicate a contactului acestor structuri cu potențiale victime și traficanți. Totodată, în scopul asigurării eficienței măsurii, inițiativa legislativă introduce dispoziții în ceea ce privește regimul de sancțiuni aplicabile.

Suntem Camera decizională, potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, precum și a art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, cu amendamentele admise, prezentate în anexa care face parte integrată din prezentul raport.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbateri generale.

Domnul deputat Matieș Călin-Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al AUR.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

M-aș fi bucurat să fie mai mulți colegi în sală, pentru că electoratul, poporul român ne-a trimis în Parlament, nu acasă, să voteze secretarele și șoferii, online.

Dar asta este acum!

Dar știam că USR-ul – și mă uit către ei – sunt cu digitalizarea; au cerut, s-au zbătut pentru digitalizare.

Ce vor acum? Încă un afiș în restaurant!

Vreți să vă spun câte afișe sunt? Vreți să vă spun? În restaurante, în agenții, în autobuze? Încă un afiș!

Și vreți să vă spun despre aceste afișe?

Haideți să vă spun ce prevede legea!

Am lucrat în HoReCa 30 de ani și vă spun: planul de evacuare la incendii, numărul 112 pentru situații de urgență, numărul ANPC, anunțul alergenilor, afiș cu cota de adaos, autorizație DSP, autorizație program primărie, înregistrare la Registrul Comerțului și afișul cu „Fumatul interzis!”, care în Alba Iulia nu funcționează. În restaurante se fumează, dar

instituțiile patronate de PSD, PNL, USR și UDMR n-au nicio atitudine că se fumează în restaurante.

Așa că afișul dumneavoastră s-ar putea să nu aibă niciun efect!

Eu v-aș ruga pe dumneavoastră să revizuiți și să discutați cu poliția, să discutați cu serviciile, cu autoritățile. Acestea ar trebui să ia măsuri pentru prevenirea traficului de persoane, pentru că, da, este un pericol.

Sunt părinte și îmi doresc ca niciun copil, nicio femeie, niciun tânăr să nu fie în capcana acestor traficanți.

Dar nu rezolvăm problema cu un afiș! Ia gândiți-vă cum arată un restaurant cu toate afișele acestea, o agenție de turism, un autobuz!

Mulțumesc.

Doamna deputat Gavrilă Anamaria, Grupul parlamentar al POT.

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

Acest proiect al USR este o glumă! Un abțibild de 10 centimetri pe 10 centimetri nu este o soluție pentru traficul de persoane.

Combaterea se face prin identificarea persoanelor care ar putea fi victime, persoanele vulnerabile, urmărirea fluxurilor fiscale și echipe puternice de poliție, procurori și antifraudă.

Ce faceți dumneavoastră, să impuneți acest alt abțibild în unitățile de cazare crește doar stigma României care spune turiștilor: „Da, România este țara traficanților de persoane!” Asta este prima imagine pe care o au turiștii când intră în unitățile noastre de cazare. Și oferă un alt topor în mâna celor care vin în control, ca să mai dea încă o amendă celor din HoReCa.

Nu vom susține soluții de carton care fac doar marketing politic pentru USR.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna deputat Murariu Oana, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Oana Murariu:**

Îmi plac foarte mult propunerile dumneavoastră pentru această temă, aduse în Parlament, discutate, făcute mese rotunde, proiecte de lege concrete. Sunt absolut minunate propunerile dumneavoastră inexistente!

În primul rând, vă rog să citiți proiectele. Nu este vorba de niciun afiș și niciun restaurant.

În al doilea rând, cu siguranță ați văzut că în aeroporturi sunt afișe digitale, dacă tot vorbim de electronice, dacă tot vorbim de digitalizare. Le-am văzut în Otopeni. Bine ar fi să fie în toată țara astfel de afișe!

Așa cum spunea colega mea Andrea Csép, ideile bune vin și din delegațiile pe care noi le avem, pentru a ne face treaba în comisiile din care facem parte, în străinătate. Ideea a venit în urma unei delegații în America, unde, în camera de hotel, era un astfel de afiș. Și am fost atât de impresionată că ei au așa ceva și noi, în România, care avem așa o mare problemă, nu avem nicio astfel de campanie de informare, încât am zis: „Ce bine ar fi să avem și noi, în România, o minimă campanie de informare!”

Bineînțeles că nu este suficient, dar proiect cu proiect, cu proiect, putem face ceva.

Să comentăm este ușor!

Vreau să văd și puțină acțiune!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Vă aduc la cunoștință faptul că timpul alocat ședinței dezbaterilor proiectelor aflate pe ordinea de zi a expirat.

Vom continua dezbaterile asupra acestui proiect de lege la următoarea ședință.

Ne vedem la ora 11:30, la ședința de vot final. Mulțumesc.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Stimate colege, Stimați colegi, Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

## **Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:**

Un pic, pe procedură!

Doamnelor și domnilor deputați, Suntem în cvorum. O să începem exprimarea votului. Până atunci, domnule lider Mihai Enache, vă rog.

## **Domnul Mihai-Adrian Enache:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În temeiul art. 126 alin. (2), am să rog colegii și pe dumneavoastră să supuneți la vot posibilitatea ca domnul deputat Cosmin Iosub, care este prezent la ședință, deține cartela de vot...

deține cartela, însă fie consola, fie cartela nu funcționează, să își poată exprima votul fie prin ridicarea mâinii, fie prin apel nominal.

Vă rog să supuneți la vot solicitarea...

, în baza articolului din regulament menționat.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Așa cum bine știți, nu există o modalitate regulamentară de exprimare a votului în acest...

în acest mod. Deci...

e o chestiune care ține de regulament. Poate că...

o să se lucreze la...

schimbarea regulamentului...

, dar astăzi...

în regulament nu există această...

**Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:** Domnul...

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

...și există tabletă, așa cum bine știți.

**Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:** Domnul deputat este aici, cu cartela la el.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Parlamentul...

**Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:** Domnul deputat...

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

...a dat fiecărui...

**Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:** ...este aici.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

...fiecărui parlamentar...

**Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:** Domnul deputat este prezent și are...

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Să știți că dacă țipați la mine...

**Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:**

...are cartela la dânsul.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

...și veniți în acest mod, nu mă impresionați.

**Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:**

Eu vă explic că domnul deputat este prezent, are cartela la dânsul și trebuie să voteze.

Domnule Popa, vă rog.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate coleg lider de grup de la AUR,

Ne-ați învățat, este deja o practică la dumneavoastră – ori la începutul dezbaterilor, ori la începutul sesiunii de vot final, veniți și ne spuneți că ai dumneavoastră colegi nu au cartelele de vot...

## **Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:**

Are cartela!

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

...că s-au stricat, că n-au tabletele.

Aveți...

Vă rog frumos...

, că eu v-am lăsat să vorbiți!

De fiecare dată veniți, aveți procedură.

Mergeți la stafful tehnic și anunțați că vi s-a stricat cartela.

## **Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:**

A fost, a anunțat.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Puteți încerca o altă consolă, poate are o problemă consola.

Aveți a doua variantă de vot...

, să votați pe tabletă.

Având atâtea posibilități de vot...

Am înțeles, vreți tot timpul să stricați plenul.

## **Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:**

Vrem să votăm.

Bun.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Intrăm în procedura de vot.

Vă mulțumesc.

Punctul I pe ordinea de zi – avem proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

Punctul 1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 4/2026.

Hotărârea a fost adoptată.

Punctul 2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un buget dinamic al UE pentru prioritățile viitorului – cadrul financiar multianual 2028-2034 – COM(2025) 570; PHCD 99/2025.

Hotărârea a fost adoptată.

Legi ordinare. Adoptări

Punctul 3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2024 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale; PL-x 108/2024.

Punctul 4 pe ordinea de zi – Proiectul de lege pentru instituirea anului 2026 ca „Anul episcop Márton Áron”; PL-x 67/2026; lege ordinară.

3...

colegi care nu și-au exprimat votul.

Pentru explicarea votului, dau cuvântul domnului deputat Szabó Ödön.

## **Domnul Szabó Ödön:**

## Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Doresc să vă mulțumesc din toată inima tuturor celor care ați votat pentru Legea privind instituirea „Anului comemorativ episcop Márton Áron”.

Este un moment important și emoționant, pentru care vă suntem profund recunoscători.

Papa Ioan Paul al II-lea spunea la moartea episcopului Márton Áron: „Amintirea lui va rămâne binecuvântată pentru pietatea sa exemplară, zelul său apostolic și profunda, statornica sa unire cu Scaunul lui Petru.”

De asemenea, în 18 decembrie 2024, papa Francisc a autorizat promulgarea decretului privind recunoașterea virtuților sale eroice, un pas important în procesul de beatificare-sanctificare.

Când inițiativa legislativă a pornit la drum, nu a fost o intenție ca votul să aibă loc tocmai astăzi, însă Dumnezeu a rânduit ca această decizie să fie luată în ziua în care, în credința noastră romano-catolică, celebrăm Miercurea Cenușii, zi de pocăință, reflecție și smerenie. În această zi,

preoții rostesc cuvintele: „Adu-ți aminte, omule, că ești țărână și în țărână te vei întoarce!”, respectiv „Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie!”.

Este un îndemn la responsabilitate și la o viață trăită în adevăr și slujire, exact valorile pe care Márton Áron le-a întruchipat.

Toate acestea confirmă că vorbim despre o personalitate de anvergură spirituală și morală, a cărei moștenire depășește granițele unei comunități.

Vă mulțumesc tuturor pentru sprijin și pentru votul acordat.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

## Mulțumesc.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel.

## **O voce de la AUR:**

N-are sacou!

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

În vremuri de criză se vede caracterul oamenilor.

Este foarte important să vorbim despre omul Márton Áron, care, în timpul a două regimuri dictatoriale, a fost de partea celor slabi, de partea celor obidiți, de partea celor opresați de o majoritate care s-a creat la un moment dat împotriva drepturilor fundamentale ale omului.

Haideți să vorbim despre Márton Áron nu neapărat pentru că este maghiar, nu pentru că a fost un episcop, nu pentru că a fost un romano-catolic extraordinar!

Haideți să dăm exemplu copiilor noștri, generațiilor care vin, de oameni care s-au opus dictaturii, s-au opus răului atunci când era greu să spui „nu”.

E ușor să vorbim în democrație despre drepturi fundamentale, despre dreptul la viață, dar Márton Áron s-a opus unor regimuri criminale, riscându-și viața și făcând pentru asta pușcărie.

De asta, să trecem de zona asta etnică, să trecem de orice fel de prejudecăți și să venim cu cât mai multe asemenea inițiative care arată că, în vremuri de criză, adevăratul caracter se probează spunând „nu” atunci când o majoritate opresivă spune „da”.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

## Domnule deputat,

Vă atrag atenția...

vă atrag atenția și vă spun că, atâta timp cât voi conduce ședințele de plen, n-o să vă mai dau cuvântul dacă veți veni în continuare îmbrăcat altcumva decât în sacou.

Îi dau cuvântul domnului Alecu Robert, după care domnului deputat Neamțu.

## **Domnul Robert Alecu:**

## Excelențele Voastre,

Lăudați să fie Isus și Maria!

Am votat pentru această lege, nu pentru o comemorare simbolică, ci pentru un adevăr istoric care ne obligă.

În anul 1944, sub administrația horthistă, au avut loc deportări în Transilvania de Nord. Episcopul Márton Áron a condamnat public acele deportări. Nu a vorbit după război, nu a vorbit din siguranță, a vorbit chiar atunci.

În anul 1951, regimul comunist l-a condamnat la muncă silnică pe viață. Nu pentru ambiția politică, ci pentru că a refuzat subordonarea bisericii față de stat.

A înfruntat două regimuri totalitare diferite și nu s-a așezat confortabil lângă niciunul. Aceasta este măsura unui om liber.

Ca deputat conservator și ca om de credință romano-catolică, spun limpede: România nu are nevoie de repere morale care nu se schimbă odată cu majoritățile. Conștiința nu poate fi naționalizată. Credința nu poate fi subordonată. Demnitatea nu poate fi negociată. Mă bucur că Parlamentul a adoptat astăzi această lege, dar trebuie să spunem un lucru clar – că libertatea de conștiință este superioară puterii politice, că niciun regim, indiferent cum se numește, nu are drept asupra sufletului omului.

Votul meu este pentru această idee. Nu pentru festivism, nu pentru imagine. Pentru o limită clară între stat și conștiință.

Asta ar trebui să rămână.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat George-Mihail Neamțu.

## **Domnul George-Mihail Neamțu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Grupul parlamentar al AUR evident că salută această comemorare a unei voci a creștinismului universal.

Áron Márton a fost, într-adevăr, un luptător pentru libertatea religioasă, pentru libertatea de conștiință, un mărturisitor al Evangheliei lui Isus Hristos în vremuri cumplite, în care fie nazismul, fie comunismul a atacat temelia acestei instituții care este biserica, fondatoare de civilizație.

În același timp, vrem să remarcăm, domnule președinte, distinși colegi, faptul că, de 35 de ani, România este singura țară est-europeană care, din păcate, nu are un muzeu al dictaturii comuniste, un muzeu care să pună în prim-plan acești eroi ai credinței, să pună în prim-plan această suferință a celor care, în anii stalinismului mai ales, în anii ’50 și în anii

’60, au depus eforturi pentru a ține sufletul românesc și sufletul creștinesc viu.

Ei bine, dacă la București nu avem un asemenea muzeu al dictaturii comuniste, distinși colegi, doamnelor și domnilor, mai ales cei care reprezentați astăzi puterea, ați putea investi mai mult decât în asemenea excursuri sau demersuri onorifice sau pur și simplu protocolare. Ar trebui să facem mai mult pentru ca la București să avem un veritabil templu al memoriei înaintașilor noștri.

Delegația AUR care a plecat la Washington a vizitat Muzeul Holocaustului, pentru că noi credem că cei care sunt pomeniți la Yad Vashem ca „Drepți între popoare” merită comemorați și acolo, la Washington, dar și la București. Mă gândesc acum la Traian Cociuba, un țăran din Bihor, mă gândesc la regina Elena, mama regelui Mihai, și la atâția alții.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Mulțumesc, domnule deputat. Declar închisă ședința noastră de astăzi. Invit membrii Biroului permanent în sala alăturată.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653875]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 17/5.III.2026 conține 20 de pagini.**

Prețul: 130 lei