Stenogramă plen

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 210.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 23, și miercuri, 25 martie 2026; programul de lucru pentru perioada 23-28 martie 2026; lista rapoartelor depuse în perioada 19-23 martie 2026 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, astăzi, dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17:00, apoi continuăm lucrările noastre cu primirea răspunsurilor la întrebările adresate de deputați membrilor Guvernului și cu prezentarea interpelărilor.

## Stimate colege și stimați colegi,

În conformitate cu prevederile regulamentare, vă prezint deciziile Biroului permanent al Camerei Deputaților nr. 4, 5 și 6 din 23 martie 2026 cu privire la sancționarea unor deputați.

Astfel, în temeiul art. 249 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, al art. 53 alin. (7) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, Biroul permanent, în ședința din 23 martie 2026, având în vedere raportul Comisiei juridice nr. 7c-13/229 din 20 martie 2026, a hotărât ca domnului deputat Nini-Alexandru Pascalini, doamnei deputat Andreea-Petronela Cîmpianu și doamnei deputat Elena-Laura Toader, membri ai Grupului parlamentar al SOS România, să li se aplice sancțiunea diminuării indemnizației cu 50% pe o perioadă de 3 luni pentru nerespectarea prevederilor art. 130 alin. (2) și art. 248 din Regulamentul Camerei, a dispozițiilor art. 41 alin. (2) lit. a) din Regulamentul activităților comune, precum și a dispozițiilor art. 52 lit. f) din statut.

Termenul de contestație este de 15 zile lucrătoare de la data comunicării hotărârilor de sancționare, potrivit art. 54 din statut.

În continuare, întreb liderii de grup dacă există observații, obiecții, cu privire la ordinea de zi.

Avem o solicitare pe procedură, din partea doamnei deputat Porumboiu Gabriela, Grupul parlamentar al POT.

Până când doamna deputat ajunge la tribună, permiteți-mi să salut prezența unui grup de 20 de elevi de la Școala „Dumitru Almaș”, comuna Negrești, județul Neamț. Dânșii sunt prezenți pentru 20 de minute; vor asista la lucrările noastre, invitați de doamna deputat Albu Dumitrița.

Vă rog, doamnă Porumboiu.

## **Doamna Gabriela Porumboiu:**

## Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Respectarea Regulamentului Camerei Deputaților nu este opțională. De aproximativ 4 luni, solicitarea privind operarea modificărilor referitoare la denumirea Grupului parlamentar „Uniți pentru România” și la componența acestuia nu a fost pusă în aplicare.

Această întârziere nu are o justificare procedurală și produce un blocaj administrativ în activitatea parlamentară.

Regulamentul este foarte clar: constituirea unui grup parlamentar reprezintă expresia voinței politice a deputaților. Aderarea la un grup este un act liber, individual și necondiționat. Nicio comisie, inclusiv Comisia pentru regulament, nu are competența de a valida politic sau de a influența această decizie.

Solicit în mod ferm conducerii Camerei Deputaților să dispună de urgență operarea acestor modificări.

Nu cerem un favor; cerem respectarea mandatului și a deciziei majorității grupului parlamentar.

Vă mulțumesc.

Am luat act.

Domnul lider Andronache.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Am un _déjà-vu_ , am purtat aceste discuții și în legislatura trecută, atunci când colegi care plecaseră din Grupul PNL făceau exact aceleași demersuri de la acest microfon.

Între timp, din fericire, a intervenit o decizie a Curții Constituționale, care spune foarte clar că simplul anunț nu produce efecte juridice, ci trebuie parcurse anumite etape, printre care acordul tuturor grupurilor parlamentare.

Decizia Curții Constituționale este obligatorie _erga omnes_ , așa că avem obligația de a o respecta, iar procedurile declanșate la nivelul Comisiei pentru regulament...

sunt în deplină concordanță cu decizia Curții Constituționale.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nemaifiind alte solicitări, intrăm în ordinea de zi.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; PL-x 365/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente. Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului. Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul György Attila** _– subsecretar de stat în Ministerul Finanțelor_ **:**

Bună ziua!

## Mulțumesc frumos.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2025 au fost aduse modificări și completări Codului de procedură fiscală, respectiv Legea nr. 207/2015. Modificările au fost necesare în contextul procesului de evaluare pentru aderarea la OCDE, mai exact, în cadrul Comitetului pentru afaceri fiscale.

Guvernul susține proiectul de lege privind adoptarea ordonanței.

Mulțumim.

## Mulțumesc.

Comisia raportoare, Comisia pentru buget, finanțe, vă rog, domnul vicepreședinte Câciu Adrian.

## Mulțumesc mult, doamnă președinte.

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, pentru dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, transmis cu adresa PL-x 365/2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 207/2015, în sensul acordării posibilității extinderii valabilității unui acord de preț în avans și pentru perioade fiscale anterioare, raportat la momentul depunerii cererii privind emiterea acordului.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport, prin care se propune adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

European și Consiliu privind mobilitatea militară – JOIN(2025) 846 – și la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea unui cadru de măsuri pentru facilitarea transportului de echipamente, de bunuri și de personal militar în întreaga Uniune – COM(2025) 847; PHCD 16/2026.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Și doresc să menționez că acest proiect de hotărâre a fost distribuit.

Vă rog.

## **Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:**

Având în vedere proiectul de opinie al Comisiei pentru transporturi și infrastructură, punctele de vedere ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Interne, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– și-a exprimat susținerea față de obiectivul mobilității personalului, materialelor și echipamentelor din domeniul apărării în Uniunea Europeană și dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare, cu respectarea deplină a suveranității statelor membre și a proceselor decizionale naționale;

– a considerat că mobilitatea militară trebuie să includă toate modurile de transport, să implice autoritățile naționale competente, inclusiv ministerele apărării, și să abordeze obstacolele în materia reglementării infrastructurii și capacităților;

– a cerut consolidarea cooperării dintre Uniune și NATO și valorificarea învățămintelor desprinse din exercițiile naționale și multinaționale precedente, precum și din proiectele derulate în cadrul cooperării structurate permanente;

– a subliniat importanța dezvoltării infrastructurii de-a lungul coridorului nord-sud și al coridorului Rin-Dunăre;

– a evidențiat rolul strategic al României și a cerut o atenție sporită pentru statele membre de pe Flancul Estic. În privința propunerii de regulament privind mobilitatea militară:

– a considerat că erau respectate principiile subsidiarității și proporționalității;

Mulțumesc.

Nefiind solicitări, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

6. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul

Mulțumesc. Intervenții?

Doamna Ana-Marcela Baș, Grupul parlamentar al SOS România.

## **Doamna Ana-Marcela Baș:**

## Stimați colegi,

Ne aflăm astăzi în fața unei propuneri care, deși prezentată sub umbrela consolidării securității europene, ridică o serie de probleme serioase, ce nu pot fi ignorate.

PHCD nr. 16/2026 privind mobilitatea militară trebuie analizată cu maximă responsabilitate, iar poziția noastră este clară: această inițiativă, în forma actuală, nu poate fi susținută.

În primul rând, vorbim despre suveranitatea națională. Propunerile incluse în aceste documente creează premisele ca deciziile privind tranzitul militar pe teritoriul României să fie influențate sau chiar dictate la nivel european.

Este esențial să subliniem că securitatea națională rămâne atributul fundamental al statului. Orice diminuare a controlului asupra propriului teritoriu reprezintă un precedent periculos.

În al doilea rând, avem de-a face cu costuri bugetare insuficient clarificate. Se vorbește despre dezvoltarea infrastructurii duale, civil-militare, dar fără o estimare transparentă a impactului financiar asupra bugetului național. România are deja nevoi majore de investiții în infrastructura civilă. Nu putem accepta angajamente financiare suplimentare fără garanții clare privind finanțarea europeană și fără o distribuție echitabilă a costurilor.

Un alt aspect esențial este lipsa consultării reale a parlamentelor naționale. Decizii de asemenea amploare, cu impact direct asupra securității și resurselor statului, nu pot fi luate într-un cadru excesiv centralizat. Parlamentul României trebuie să aibă un rol activ, nu unul decorativ.

Stimați colegi,

Securitatea este esențială, dar ea nu trebuie construită în detrimentul suveranității, al transparenței sau al interesului național.

Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Cosmin-Ioan Corendea:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Grupul parlamentar al AUR va vota pentru acest COM, dar am vrea să atragem atenția pentru a mia oară – și aici m-aș restrânge doar la trei puncte.

Primul punct – nu tot ce vine de la Bruxelles este bun. Și lucrul acesta ar trebui să fie învățat cât mai repede de această coaliție și să încercăm să prioritizăm interesul țării, înainte de a citi și a răspunde, mai ales solicitărilor de la Bruxelles.

Punctul numărul 2 – s-ar dori transparență, pentru că aici este o mare diferență între un COM european și ceea ce se implementează, de la infrastructura rutieră, o investiție care rămâne României, într-adevăr, dar și celelalte detalii care sunt în spate și pe care nici publicul și nici noi nu le cunoaștem.

Deci ar fi indicat – și aici mă duc la punctul numărul 3 – să știm ce votăm. Și aici este mai mult decât un COM; aici este o poziționare a României față de această decizie și față de toate hotărârile care se iau la Bruxelles.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Ovidiu-Vasile Cîmpean, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:**

## Dragi colegi,

Am auzit din nou aceeași temere, aceeași frică răspândită, că ne pierdem suveranitatea.

Să putem să ne apărăm într-un mod eficient și rapid, asta nu înseamnă pierdere de suveranitate, ci din contră, înseamnă să răspundem corect provocărilor de securitate pe care Uniunea Europeană le are și România le are, ca membru NATO și al Uniunii Europene.

De asemenea, România este pe Flancul Estic al Uniunii Europene și este un hub logistic foarte important, pentru că aceste documente prevăd și legătura cu Ucraina, cu Republica Moldova și prevăd investiții în infrastructura care are scop civil și militar.

Prin urmare, aceste investiții în infrastructură presupun și o dezvoltare economică pentru România.

- Dragi colegi,

În Comisia pentru afaceri europene, încercăm să scoatem în aceste rapoarte pentru comunicări o poziție a României, nu o poziție a unui partid politic.

Prin urmare, cred că absolut toate forțele politice au posibilitatea să vină cu propuneri concrete, astfel încât, aici, în plen, să avem o dezbatere constructivă pe ceea ce înseamnă interesul României, din acest punct de vedere. Și interesul României este să fie membru activ al Uniunii Europene, parte din nucleul dur al Uniunii Europene, să acceseze aceste fonduri pentru infrastructură, pentru cercetare – pentru că aceste COM-uri presupun și cercetare, nu doar investiții în infrastructură.

Prin urmare, vă invit ca politica externă, politica afacerilor europene să fie un prilej de unitate națională, și nu un prilej de certuri permanente în plenul Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Mădălin-Laurențiu Făget, neafiliat.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Foarte bun acest COM. Este necesar pentru România, pentru integrarea noastră... lângă Uniunea Europeană.

Întrebarea mea este dacă acest COM mai este de actualitate.

Având în vedere ruperea Uniunii Europene cu privire la statutul Statelor Unite – vedem că Spania refuză anumite tratate cu America –, mă gândesc dacă acest COM ar trebui modificat, regândit și repus, astfel încât să fie opinia noastră în acord cu toate membrele Uniunii Europene.

Deci propunerea mea este să-l trimitem înapoi și să-l reanalizăm cu mai multă atenție.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat.

La articolul unic, obiecții? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final. 9. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Strategie europeană pentru reziliența în domeniul apei – COM(2025) 280; PHCD 89/2025.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea punctului de vedere. Vă rog.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, nota de informare transmisă de MAE, punctele de vedere ale Ministerului Mediului, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fișa de informare elaborată de Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– și-a exprimat susținerea pentru strategia Uniunii, potrivit unei abordări care să ia în considerare aspectele ecologice, sociale și economice și care să asigure coerența cu inițiativele din domeniile agricol, industrial, energetic și de mediu, luând în considerare în mod adecvat circumstanțele locale și regionale;

– a recomandat sporirea cooperării transfrontaliere, planificarea integrată a utilizării eficiente a apei și acordarea unei atenții speciale regiunii Mării Negre;

– a sprijinit dezvoltarea unor măsuri de reutilizare a apei în domeniul agricol și industrial, a unor soluții referitoare la digitalizare, cercetare și inovare tehnologică, inclusiv în privința biotehnologiilor, și a unor măsuri de diminuare a poluării apei;

– a evidențiat rolul pădurilor și perdelelor de vegetație în adaptarea la schimbările climatice și pentru asigurarea calității resurselor de apă de băut;

– a amintit situația particulară a sectorului agricol în raport cu apa;

– a subliniat importanța soluțiilor inovatoare de irigații; – a atras atenția asupra importanței echilibrului între securitatea alimentară și conservarea resurselor naturale.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 26 noiembrie 2025 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu, Grupul parlamentar al AUR.

Mai avem încă două solicitări de la Grupul parlamentar al AUR.

Vă rog să vă decideți care dintre dumneavoastră dorește să intervină. Vă rog.

## **Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Apa reprezintă una dintre cele mai sensibile și strategice resurse ale unei națiuni, fiind fundament al vieții, sănătății publice, agriculturii, dezvoltării economice și echilibrului social.

Comunicarea Comisiei Europene privind Strategia europeană pentru reziliență în domeniul apei pornește de la o preocupare legitimă, aceea de a răspunde presiunilor crescânde, generate de schimbări climatice, poluare,

infrastructură deficitară și utilizarea ineficientă a resurselor hidrice la nivelul Uniunii Europene.

Apa însă nu este și nu poate deveni un simplu obiect de reglementare tehnocratică sau un domeniu supus uniformizării decizionale. Resursele de apă sunt legate de specificul geografic, istoric și social al fiecărui stat membru, iar România are particularități hidrologice distincte, care nu pot fi tratate prin soluții standardizate, elaborate la distanță de realitățile naționale.

Strategia propusă de Comisie riscă, prin extinderea competențelor de coordonare și monitorizare, să transforme cooperarea europeană într-o formă de presiune administrativă asupra statelor membre, afectând principiul subsidiarității și dreptul fiecărei națiuni de a-și decide modul în care își gestionează resursele vitale.

România poate și trebuie să coopereze la nivel european în domeniul apei, însă această cooperare trebuie să se bazeze pe respectul suveranității naționale, pe sprijin financiar real, pe recunoașterea dreptului statelor membre de a-și stabili propriile politici publice.

Strategiile europene trebuie să sprijine capacitatea statelor de a acționa.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar al AUR.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, vă rog.

## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Desigur, ne-am obișnuit să vorbim despre așa subiecte sensibile și apa, cu siguranță, știm că este un domeniu strategic național și, așa, cumva, ne propunem să-l și abordăm, la nivel teoretic.

La nivel practic, este o bătaie de joc la nivel național, pentru că nu punem în valoare resursa națională de cercetare, pentru că aici vorbim despre componentă de cercetare, despre asigurarea unei calități a apei potabile, a apei ecosistemelor, a apei ce rezultă sau ce ar trebui să rezulte prin irigații și așa mai departe. În spate este un sistem de cercetare, este un sistem de implementare riguros.

Evident că Uniunea Europeană vine spre noi cu o strategie și cu o serie de aspecte care țin de o zonă... riguroase.

Or, strategiile acestea, aplicate într-un fel sau altul la nivel național, ridică mari semne de întrebare, ținând seama de aspectele ce țin de regiunea noastră, de România, de specificul țării noastre și de tendințele meteorologice, care sunt uneori din ce în ce mai severe – și am văzut ce s-a întâmplat la nivelul țării noastre și cum au fost ele prognozate și cum au fost ele mai departe gestionate. Am văzut la Broșteni, și nu numai.

De aceea, această componentă de apă trebuie să fie nu neapărat o zonă sau un aspect declarativ, ci una pusă în practică, la valoarea și la rigoarea acceptabile pentru acest secol. Avem infrastructură într-un mod anume, avem oameni pregătiți, dar capacitățile... și, mai departe, resursa bugetară este una deplorabilă la nivel național și, dacă nu vom lua măsuri, vom culege roadele. Din păcate, unele foarte rele.

Doamna deputat Ana-Marcela Baș, Grupul parlamentar al SOS România.

## **Doamna Ana-Marcela Baș:**

Proiectul de hotărâre are ca obiect adoptarea opiniei Camerei Deputaților privind Strategia europeană pentru reziliență în domeniul apei, precum și formularea unui număr extins de recomandări referitoare la gestionarea resurselor de apă, infrastructură, agricultură, digitalizare și finanțare.

Deși obiectivul general privind consolidarea rezilienței resurselor de apă este unul legitim și de importanță strategică, apreciem că proiectul de hotărâre depășește rolul și natura unei opinii parlamentare, prin includerea unui număr foarte mare de propuneri tehnice, administrative și sectoriale, care țin în principal de competența autorităților executive și a instituțiilor de specialitate.

Totodată, o parte dintre recomandările formulate implică potențiale obligații bugetare, investiționale și administrative, fără a fi însoțite de o evaluare clară a impactului financiar și instituțional asupra României, ceea ce poate crea dificultăți în ceea ce privește asumarea și implementarea acestora.

De asemenea, unele dintre măsurile propuse vizează domenii deja reglementate prin politici naționale și europene existente, existând riscul suprapunerii sau al lipsei de coerență cu strategiile și prioritățile naționale în domeniul gospodăririi apelor.

În acest context, apreciem că este necesară o abordare mai echilibrată, fundamentată pe o analiză clară a implicațiilor și corelată cu competențele instituțiilor naționale și cu prioritățile strategice ale României.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Allen Coliban, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Allen Coliban:**

## Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Nu aș fi vrut să las să treacă această dezbatere, fără să cităm și din textul PHCD-ului pe care va trebui să-l aprobăm. Asta pentru că foarte mulți vorbitori vin la acest microfon, vorbesc fără să fi citit textul și încearcă să inducă o opinie, o percepție cum că Europa ar avea ceva împotriva intereselor României.

## Domnilor și doamnelor,

Ați citit punctul 22 din textul pe care urmează să-l aprobăm?

El spune așa: „consideră că direcțiile de acțiune ale strategiei europene trebuie puse în concordanță cu prioritățile României în domeniul gospodăririi apelor, în acord cu provocările specifice legate de secetă și aspecte cantitative” – și așa mai departe.

Mai departe, la punctul 23: „se subliniază importanța unei finanțări adecvate la nivelul Uniunii Europene pentru punerea în aplicare a soluțiilor bazate pe natură, a măsurilor privind protecția resurselor de apă”. Deci finanțare.

Finanțarea este pomenită și la punctul 27: „asigurarea unei finanțări adecvate, prin bugetul Uniunii”.

Cu ce vă luptați, domnilor, de câte ori veniți și arătați, așa, cu degetul, către Uniunea Europeană? Cu cine vă luptați? Cu finanțările pe care urmează să le primim? Cu strategiile care sunt puse în concordanță cu strategiile naționale?

Dumneavoastră veniți la acest microfon, cu orice ocazie, să propagați retorica Rusiei împotriva Uniunii Europene, chiar și atunci când Uniunea Europeană ne dă finanțări și ne susține să ne reprezentăm interesul național.

Să vă fie rușine!

Domnul deputat Mădălin-Laurențiu Făget, neafiliat.

Doamnă președinte,

Ne bucurăm că doar USR citește, iar noi nu știm să citim. În schimb, am făcut greșeala și am citit acest document și am constatat următoarele: că Strategia europeană pentru reziliență își exprimă o poziție foarte solidă cu recomandările sale.

Totuși, o anumită zonă a țării rămâne insuficient reflectată în text, și anume Dobrogea.

Doar la articolul 6 spune ceva de Marea Neagră.

Documentul menționează doar generic regiunea Mării Negre, fără o abordare directă a realității din Dobrogea, o regiune care se confruntă cu deficit structural de apă, cu salinizarea apelor dulci subterane, cu secetă severă și prelungită, dar și cu o presiune sezonieră enormă asupra infrastructurii, generată de turism.

În plus, Dobrogea găzduiește infrastructuri critice și obiective strategice ale României și NATO, ceea ce face ca reziliența apelor să nu fie doar o problemă de mediu, ci și una de securitate națională.

De aceea, consider că era necesară introducerea unui amendament care să trateze explicit situația Dobrogei, cu următoarele caracteristici: cartografierea detaliată a resurselor apelor din Dobrogea, monitorizarea continuă a gradului de salinizare, prioritizarea investițiilor europene în infrastructură și canalizare și dezvoltarea unui proiect-pilot al reutilizării apei folosite.

Fără aceste elemente, strategia rămâne incompletă, iar Dobrogea rămâne vulnerabilă, iar o Românie vulnerabilă în Dobrogea înseamnă o Românie vulnerabilă în ansamblu. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat.

La preambul?

Nu.

Adoptat.

La articolul unic, obiecții? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

10. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – JOIN(2025) 135; PHCD 90/2025.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Bună ziua, stimați colegi!

Vă supun atenției raportul privind Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– și-a exprimat susținerea pentru strategia Uniunii Europene și a salutat recunoașterea importanței geostrategice a regiunii Mării Negre și a rolului și responsabilității Uniunii în această zonă;

– a cerut o coerență sporită între strategie, instrumentele și mecanismele existente în particular cu cele ale NATO;

– a salutat întărirea dimensiunii de securitate, inclusiv din perspectiva procesului de reconstrucție, reziliență și securitate a Ucrainei, și a propus intensificarea cooperării civil-militare în asigurarea rezilienței infrastructurii critice;

– a sprijinit înființarea unui centru de securitate maritimă a Uniunii la Marea Neagră;

– a susținut dezvoltarea conectivității în privința rețelelor de transport energetice și digitale în regiune;

– a evidențiat raportul noilor exploatări de gaze, precum Proiectul Neptun Deep, la atingerea securității energetice a Uniunii;

– a recunoscut rolul esențial al Mării Negre pentru Parteneriatul estic și contribuția celui din urmă în domeniile: comercial, al educației, culturii, tineretului și egalității de gen;

## Mulțumesc.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**

## Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Marea Neagră reprezintă, așa cum o știm de la marele istoric român Gheorghe Brătianu, o placă turnantă a civilizațiilor și a culturilor, un loc unde Europa a întâlnit Orientul și a întâlnit lumea asiatică.

Și cred că noi toți trebuie să înțelegem cât de important este rolul Mării Negre, astăzi, din perspectiva securității naționale, din perspectivă geostrategică și geoeconomică. Oare ce este Marea Neagră astăzi?

Marea Neagră, după cum știm cu toții, de la prima anexare a Crimeii de către ruși, de la 1783 până la 1991, a fost lac rusesc. Înainte să fie lac rusesc, de la 1453, de la căderea Constantinopolului, până când a fost ocupată de

ruși, a fost lac turcesc tot acest spațiu al Mării Negre. Și, de asemenea, înainte a reprezentat un punct esențial pentru comerțul, pentru contactele politice, militare și economice dintre Est și Vest, dintre Orient și Occident, în epoca romanobizantină.

Astăzi, după anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014, iarăși Marea Neagră reprezintă un punct geopolitic extrem de fierbinte pe harta Europei.

Să ne gândim cum vedem noi perspectiva Mării Negre. Este foarte importantă prezența aliată în Marea Neagră. Cred că toți partenerii noștri din NATO și în Uniunea Europeană înțeleg acest lucru, în contextul războiului de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei. Și cred că este esențial ca Marea Neagră să joace un rol mult mai important decât a făcut-o până în acest moment, iar resursele NATO, resursele aliate să fie alocate cu precădere pentru acest spațiu al Mării Negre, care este vital pentru viitorul Europei.

Doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.

## **Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:**

## Doamnă președinte,

Stimați colegi,

După 18 ani de la aderare, conducerea de la Bruxelles a descoperit că România există pe hartă. Au trebuit un război

și o criză energetică ca UE să observe Marea Neagră.

Felicitări pentru timingul excepțional!

Da, strategia recunoaște importanța regiunii, vorbește despre securitate, infrastructură, Neptun Deep; cuvinte frumoase, hârtie multă, angajamente vagi.

Dar să vorbim despre ce nu funcționează.

1. Suveranitatea – marele absent. 40 de pagini despre integrare și convergență, dar despre suveranitate zero.

Se propune un centru de securitate maritimă. Controlat de către cine?

Nu de București, deși noi avem pământul, porturile, soldații.

2. Dependențe noi, în loc de independență.

Diversificarea energetică înseamnă tot dependență, dar către alți furnizori.

România are gaze – sau mai are gaze –, petrol, potențial nuclear, dar ni se vând aceste piețe integrate, care tot prin buzunarele multinaționalelor trec.

3. Global Gateway – autostrada concesiunilor, investiții care cumpără infrastructura noastră strategică, iar noi rămânem cu datorii, parteneriate în care suntem mereu partenerii juniori.

4. Bani pe hârtie, zero în realitate: fonduri din 2021-2027,

care se termină deja.

5. Mediu și climă – noua religie.

Jumătate din document este despre decarbonizare, în timp ce economia se sufocă, industria moare și oamenii nu-și permit facturile.

De aceea, propunem abținere, pentru interese naționale, pentru pragmatismul în ideologie și pentru o Românie stăpână pe Marea Neagră.

Mulțumesc.

Domnul deputat George-Nicolae Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Suntem în plină criză energetică și ar trebui să votăm astăzi un document care vorbește despre decarbonizare. Minerii sunt în stradă, în Târgu Jiu, mâine vor protesta în fața Guvernului.

În plină criză energetică, Guvernul de la București alege să dea afară mineri și energeticieni, neînțelegând nimic – dar nimic! – din suveranitatea energetică a țării.

Vorbim despre Marea Neagră și numai săptămâna trecută „păpușa de la Cotroceni” a ales să trimită în Ucraina, spre depozitare, gazele românilor din Marea Neagră.

Motorina a ajuns peste 10 lei la pompă. Nu cred că e din cauza mea! Nu cred că e Simion președinte și crește prețul combustibilului la pompă sau cursul euro-leu!

În schimb, voi vă bateți joc strângând și mai mult cureaua pe seama cetățenilor și firmelor, plafonați adaosul comercial, când ar trebui să reduceți TVA-ul și accizele.

Nu vă bateți joc de sectorul energetic românesc, nu vă bateți joc de români, pentru că, acum, această criză este una globală, iar România are cărbune, are petrol și are capacități energetice, încât poate să sprijine și alte țări! Dar, mai întâi de toate, trebuie să se ajute pe ea și trebuie să ajute cetățenii României.

Gazele offshore și onshore ale României trebuie să aducă, în primul și în primul rând, prosperitate pentru români. Românii, pe primul loc!

Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Românii, pe primul loc... Dar e bine totuși că românii sunt în Uniunea Europeană.

E bine totuși că avem, din partea Comisiei Europene, în sfârșit, recunoașterea Mării Negre ca o zonă de importanță strategică pentru ceea ce înseamnă securitate.

Da, avem resurse în Marea Neagră, resurse de gaze naturale, avem o lege a eolianului offshore, să putem să producem energie eoliană, și avem, până la urmă, și o expunere aici, în Marea Neagră. Avem un agresor la graniță și e nevoie ca, până la urmă, partenerii noștri să se implice activ. Asta nu înseamnă că vom fi mai puțini suverani pe această zonă. Înseamnă că vom avea ajutor, să putem să protejăm infrastructura critică din Marea Neagră, să putem să vedem scoase în siguranță gazele din Marea Neagră și românii să se bucure de ele, să putem să sperăm că vom dezvolta industria cu acele gaze.

Deci trebuie să ne uităm la oportunități.

Și, da, acel hub european de securitate maritimă cred că ar trebui găzduit de România. Cred că trebuie să ne luptăm la Bruxelles să aducem și să integrăm în noul buget european fonduri care, până la urmă, să vină în România și România să joace un rol activ în ceea ce privește securitatea Mării Negre și să vedem cu ochi buni și cu ochii care sesizează oportunitățile și să le fructificăm, pentru că, altfel, doar o să rămânem în acest discurs păgubos, că sunt ale noastre toate lucrurile de aici, din jurul Mării Negre, și o să ratăm oportunități, pentru că faptul că suntem parte din Uniunea Europeană ne aduce și foarte multe lucruri bune. Mulțumesc.

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

România, din fericire, este în Uniunea Europeană. Și spun lucrul acesta gândindu-ne inclusiv la industria noastră, care, de la momentul la care a căzut comunismul, de la momentul la care am reușit să trecem peste acea perioadă sălbatică, în care foștii comuniști, în frunte cu Iliescu, ne spuneau „Ne vindem țara străinilor”, am realizat că, odată ce am început să vindem, în sensul de a privatiza, lucrurile au început să meargă bine. De ce? Pentru că România singură n-a fost capabilă să administreze acele fabrici, ele erau subtehnologizate.

Iar acum avem șansa să ne dezvoltăm suplimentar. Avem șansa să luăm bani de la Uniunea Europeană, să luăm know-how de la Uniunea Europeană și să le aducem la Marea Neagră. Avem șansa să fim un actor regional bun, responsabil, care să facă lucrurile atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană. Faptul că avem această șansă este și onorant, și ne aduce și bunăstare.

Problema fundamentală a dumneavoastră, a extremiștilor, este că reușiți să pervertiți absolut orice lucru bun și să-i dați o conotație negativă.

Nu este deloc rău să se întâmple ce se întâmplă azi! Nu este deloc rău că Uniunea Europeană se uită la noi! Nu este deloc rău că luăm tehnologie și bani de la Uniunea Europeană! Toate lucrurile astea vor aduce bunăstare pentru România, bunăstare pentru dumneavoastră și pentru copiii dumneavoastră.

Și atunci vin și vă rog, o dată în plus, atunci când nu există certuri politice – și acum vorbim despre un PHCD, vorbim despre o chestiune de la Uniunea Europeană –, haideți să fim responsabili și să nu mai inducem în populație spaimă!

Gazul românesc va fi folosit, în principal, pentru români, va aduce prețuri mai mici la produse, la încălzire, la energie, va crește industria din România și vom beneficia toți de lucrul acesta.

Dumneavoastră veți rămâne doar cu un discurs găunos, veți rămâne doar cu ștampila de extremiști.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.

## **Domnul Remus-Gabriel Lăpușan:**

În primul rând, cred că nu trebuie să dăm speranțe deșarte oamenilor, să spunem că gazul din Marea Neagră va fi mai ieftin sau mai scump.

Gazul se vinde la bursă. Suntem membri ai Uniunii Europene, suntem membri în tot felul de organisme. Deci gazul se vinde la bursă, prețul se face la bursă.

Deci nu cred că trebuie să spunem că noi o să avem gaz mai ieftin după ce începe să se exploateze gazul din Marea Neagră.

Este o singură problemă, că încă nu reușim – chiar dacă în acest moment avem nevoie foarte mare de gazul din Marea Neagră –, nu reușim să-l extragem. Ceea ce se extrage, în acest moment, este puțin, raportat la ceea ce avem ca nevoi.

În același timp, eu cred că n-am discutat o problemă de bază. Aici se discută despre toată regiunea Mării Negre. Și cred că avem mare noroc că Uniunea Europeană, în sfârșit, își apleacă privirea pe ceea ce înseamnă importanța regiunii Mării Negre. Și cred că Marea Neagră trebuie să fie privită în raport – această regiune – și cu Dunărea, și cu tot ceea ce se întâmplă în această zonă.

Deci să ne bucurăm că suntem în situația în care avem un proiect și sper să fie dus la capăt, pentru că, indiferent că ne place sau că nu o spunem, Marea Neagră, în foarte multe situații, a fost numită un „lac rusesc”.

Ce facem noi ca Marea Neagră să nu mai fie lac rusesc? Deci avem multe de învățat, multe de făcut și cred că ar trebui să ne vină mintea la cap, să ne gândim la lucruri serioase, nu doar la dezbateri inutile.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

De la colegii neafiliați avem două solicitări.

O singură persoană. Decideți care dintre dumneavoastră. Domnul Pîclișan sau domnul Coarnă?

Domnul Pîclișan Gheorghe-Petru. Vă rog.

## **Domnul Gheorghe-Petru Pîclișan:**

Mulțumesc frumos.

Vreau și eu să văd prețurile alea mai mici, după ce o să folosim gazul nostru din Marea Neagră, că ne-a mai promis cineva că nu va crește TVA și a crescut.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul rămâne pentru votul final.

11. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Stadiul evoluției deceniului digital – 2025: Continuarea procesului de consolidare a suveranității și a viitorului digital al Uniunii Europene – COM(2025) 290; PHCD 91/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Îl invit pe reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea punctului de vedere. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Stadiul evoluției deceniului digital – 2025

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru știință și tehnologie și de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Educației și Cercetării și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, această comisie:

– și-a exprimat susținerea pentru continuarea procesului de consolidare a suveranității și a viitorului digital al Uniunii Europene;

– a susținut consolidarea transformării digitale în Uniune, având în vedere că digitalizarea este esențială pentru menținerea competitivității și rezilienței economice și tehnologice a Uniunii.

De asemenea, comisia a recomandat alocarea unor fonduri suplimentare pentru cercetare și dezvoltare în domeniul semiconductorilor și tehnologiilor cuantice esențiale pentru suveranitatea digitală a Uniunii.

Comisia a susținut crearea unor platforme de schimb de bune practici între statele membre pentru implementarea strategiilor naționale de digitalizare, cu scopul de a învăța din experiențele pozitive ale altor țări.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 decembrie 2025 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Avem prima solicitare, din partea unei colege neafiliate; la final.

Și îl invit la cuvânt pe domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, AUR.

## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**

## Vă mulțumesc.

Desigur, vorbim despre un capitol extrem de important și pretențios pentru interesele României, mai ales că, ținând seama de infrastructura României, suntem în top trei la nivel european, iar capacitatea umană este una exemplară, deși toate acestea implică energie foarte mare, implică o atitudine și o poziție de strategie la nivel european.

În ce măsură noi suntem capabili să dezvoltăm asemenea tehnologii, la nivelul țării noastre, în ce măsură investim în cercetare, pentru că, iată, bugetul nostru este legat, ombilical, de un astfel de proiect de digitalizare și o astfel de infrastructură, pentru că vorbim despre un buget de aproximativ 0,5 miliarde de euro și vorbim despre companii la nivel mondial, la care facem referință aici, pe asemenea capitole, care investesc de 100 de ori mai mult în astfel de domeniu – 100 de miliarde de euro, spre exemplu. Și noi vorbim despre România – 0,5 miliarde.

Nu uităm că toate aceste infrastructuri cer resursă umană, cer strategie națională, cer o viziune pe termen lung. Dar, în aceste condiții, vedem o așa infrastructură și o strategie la nivel național, când toate posturile la nivel național în cercetare sunt blocate.

Cum să ai și cum să dezvoltăm și cum să dezbatem acum, aici, o așa inițiativă, ținând seama de raportul, de bugetul avut și de strategia la nivel înalt?

Eu cred că avem nevoie să investim mult mai mult și măcar să fim de zeci de ori mai mult decât este acum, să fim la nivelul finanțării la nivel european, unde cercetarea, în acest domeniu, și nu numai, este respectată și oamenii sunt respectați în țara lor.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc și eu.

Timpul dedicat acestei ședințe se apropie de final. Vom continua dezbaterile în ședința de miercuri.

Permiteți-mi, în încheiere, să dau citire inițiativelor legislative înregistrate la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenele de dezbatere și vot final sunt depășite. 1. Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; Pl-x 424/2025;

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 525/2025;

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; Pl-x 526/2025.

Termenele pentru dezbatere și vot final fiind depășite, inițiativele legislative se consideră adoptate. Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința.

## PAUZĂ

* * *

## DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Gianina Șerban:**

## Bună seara!

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 23 martie 2026, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela are o întrebare adresată Ministerului Culturii.

Îi dau cuvântul doamnei subsecretar de stat Irina Cajal.

recuperare a bunurilor culturale și de a consolida mecanismele de prevenție și protecție a patrimoniului cultural național. Acțiunile întreprinse au vizat atât cooperarea activă cu autoritățile competente din România și din Regatul Țărilor de Jos, cât și întărirea cadrului legislativ aplicabil exportului temporar al bunurilor culturale mobile.

La data prezentei solicitări, ancheta penală este în curs de desfășurare, iar Ministerul Culturii a transmis integral organelor de anchetă dosarul care cuprinde documentele referitoare la exportul temporar al bunurilor. Ministerul Culturii și Muzeul Național de Istorie a României colaborează în continuare cu instituțiile abilitate la nivel național și internațional pentru cercetarea cazului și recuperarea celor patru bunuri culturale mobile clasate. Statul român reiterează solicitarea ca bunurile culturale – de o valoare inestimabilă pentru cultura și civilizația noastră – să fie recuperate de autoritățile olandeze și returnate României cât mai repede cu putință.

Ca urmare a furtului, în luna septembrie 2025, Muzeul Național de Istorie a României a fost despăgubit cu suma de 5.700.000 de euro, reprezentând va...

## **Doamna Gianina Șerban:**

## Mulțumesc.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, din partea Grupului parlamentar al USR, a adresat o întrebare Ministerului Afacerilor Interne, cu titlul „Întrebări oficiale privind modul de intervenție a IPJ Suceava în investigarea acuzațiilor de violență și lipsire de libertate din comuna Mitocu Dragomirnei și solicitarea verificărilor Corpului de control al ministrului afacerilor interne”; numărul 3.995A.

Domnul deputat nefiind în sală, vă rog să-i răspundeți în scris.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnul subsecretar de stat Petru Bledea...

Vă rog, doamnă subsecretar.

Răspuns la întrebarea 3.947A, cu titlul „Responsabilitatea statului privind furtul Tezaurului Dacic din expoziția din Olanda”.

Mulțumesc.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Irina Sanda Marin Cajal** _– subsecretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea înregistrată la Camera Deputaților cu numărul 3.947A din 4.02.2026, având ca obiect „Responsabilitatea statului privind furtul Tezaurului Dacic din expoziția din Olanda”, vă comunicăm următoarele:

La un an de la producerea acestui incident, este necesar să fie făcută o precizare esențială: anchetele penale cu dimensiune internațională presupun mecanisme complexe de cooperare judiciară, schimburi de informații între autorități din mai multe state și respectarea strictă a unor proceduri legale. Natura riguroasă a investigațiilor se află exclusiv în competența organelor judiciare, iar rezultatele lor nu pot fi accelerate prin intervenții administrative. Organele de anchetă penală sunt singurele care pot da informații publicului, etapele de cercetare și urmărire penală fiind confidențiale.

**:**

Am primit...

## **Doamna Gianina Șerban:**

Ați primit răspunsul în scris. Mulțumesc.

Tot doamna Dascălu Cristina-Emanuela, tot la Ministerul Afacerilor Interne, întrebarea nr. 4.045A – răspunsul, în scris. Domnul deputat Bara Nicolae-Adrian? Nu este în sală.

Îl rog pe domnul subsecretar de stat Petru Bledea, de la

Ministerul Afacerilor Interne, să-i răspundă în scris. Doamna Dascălu Cristina-Emanuela.

Din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

A adresat o întrebare cu titlul „Includerea proiectelor rutiere din Moldova în mecanismul SAFE”.

Domnul secretar de stat Ionel Scrioșteanu.

## **Doamna Cristina-Emanuela Dascălu**

**:**

Am primit tot în scris.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Doamnă deputat, toate răspunsurile le-ați luat în scris?

## **Doamna Cristina-Emanuela Dascălu**

**:**

Nu, mai am unul de la Ministerul Educației...

## **Doamna Gianina Șerban:**

## OK.

De la Ministerul Transporturilor o altă întrebare – „Modernizarea rețelei feroviare, stadiu și priorități”.

Ați primit răspunsul în scris.

Domnul Mîndrescu Nicolae?

A adresat o întrebare Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu numărul 4.124A – „Stadiul execuției, al lucrărilor rămase și al proiectelor propuse privind modernizarea căii ferate din România, finanțate din fonduri europene”.

Vă rog, domnule secretar de stat, să-i oferiți răspunsul domnului deputat.

## **Domnul Nicolae Mîndrescu**

**:**

Mi-a oferit răspunsul.

Ați primit răspunsul în scris. Mulțumesc.

Domnul Chirilă Virgil Alin?

Doriți răspunsul în scris sau prezentat?

A adresat o întrebare Ministerului Finanțelor, întrebarea cu numărul 4.015A – „Nivelul fondurilor alocate pentru investiții în bugetul pentru 2026”.

Vă rog, domnule subsecretar de stat Attila György, aveți cuvântul. Mulțumesc.

## Mulțumesc frumos.

## Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu numărul 4.015A/2026, având ca obiect „Nivelul fondurilor alocate pentru investiții în bugetul pentru 2026”, vă comunicăm următoarele:

Referitor la proiectele de investiții prioritare, precizăm că, potrivit prevederilor lit. d) și e) ale art. 28 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, proiectele legilor bugetare anuale și ale bugetelor se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor, pe baza politicilor și strategiilor sectoriale, a priorităților stabilite în formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite, și pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate de aceștia.

Totodată, potrivit prevederilor alin. (1) al art. 38 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile de investiții finanțate din fonduri publice se cuprind în proiectele de buget, în baza programelor de investiții publice, care se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.

Menționăm că Ministerul Finanțelor a prezentat Guvernului spre aprobare, conform prevederilor legale, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 și Hotărârea de Guvern nr. 225/2014, un memorandum cuprinzând lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate. Această listă a fost aprobată de Guvern și urmează a fi utilizată în procesul de elaborare a Legii bugetului de stat pentru 2026 și poate fi accesată pe site-ul Ministerului Finanțelor, la secțiunea „Buget de stat”, subsecțiunea „Investiții publice”.

## Mulțumesc.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela a adresat o întrebare Ministerului Educației și Cercetării, întrebarea cu numărul 3.950A – „Prevenirea și combaterea fenomenului de bullying în unitățile de învățământ din județul Iași”.

Vă rog, domnule subsecretar de stat, aveți cuvântul. Domnul subsecretar Marian Daragiu.

## **Domnul Marian Daragiu** _– subsecretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării_ **:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Da, răspunsul este pentru întrebarea nr. 3.950A, care vizează „Prevenirea și combaterea fenomenului de bullying în unitățile de învățământ din județul Iași”.

În acest sens, vă comunicăm următoarele.

În luna august 2024 a fost aprobat Planul național de combatere a violenței școlare, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2024, conform prevederilor art. 65 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

Planul național conține patru măsuri pe patru direcții de acțiune: prevenirea violenței, promovarea stării de bine și a coeziunii comunității școlare; reducerea cazurilor de violență în mediul școlar; managementul cazurilor de violență din mediul școlar și gestionarea eficientă a resurselor în vederea susținerii victimelor, a reabilitării autorilor actelor de violență și revenirii la condiția unui mediu sigur în școală; și, nu în ultimul rând, îmbunătățirea competențelor personalului școlilor pentru prevenirea și combaterea violenței, în vederea menținerii unui mediu sigur, favorabil proceselor de învățare și atingerii reușitei școlare.

Conform datelor raportate de inspectoratele școlare, implementarea programului se prezintă astfel:

## Mulțumesc.

Doamna Dascălu a mai trimis următoarele întrebări la care a primit răspuns în scris.

La Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – întrebarea nr. 3.958A; întrebarea nr. 4.034A, întrebarea nr. 4.035A. De asemenea, doamna deputat Dascălu CristinaEmanuela a trimis întrebări și la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – întrebarea nr. 4.037A, întrebarea nr. 4.038A.

La Ministerul Educației și Cercetării, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela a trimis întrebările nr. 3.951A, 3.952A, 3.953A, 3.954A, 3.982A, 4.029A, 4.042A, 4.043A.

La Ministerul Sănătății, doamna deputat Dascălu CristinaEmanuela a trimis întrebarea nr. 3.907A – pentru care se solicită amânare.

Pentru următoarele întrebări, ministerele de resort au solicitat amânare:

- întrebarea nr. 3.961A – Ministerul Sănătății;

- întrebarea nr. 3.962A – Ministerul Sănătății;

- întrebarea nr. 3.902A – Ministerul Afacerilor Externe;

- întrebarea nr. 3.903A – Ministerul Afacerilor Externe;

- întrebarea nr. 3.909 A – Ministerul Afacerilor Externe;

- întrebarea nr. 3.910 A – Ministerul Afacerilor Externe;

- întrebarea nr. 3.944 A – Ministerul Economiei,

- Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului;

- întrebarea nr. 3.945A – la același minister, Ministerul

- Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului;

- întrebarea nr. 3.946A;

- întrebarea nr. 4.041A;

- întrebarea nr. 3.948A;

- întrebarea nr. 3.949A.

La Ministerul Energiei, doamna deputat Dascălu CristinaEmanuela a adresat întrebările cu numărul: 3.955A, 3.956A, 3.957A – pentru care, de asemenea, se solicită amânare.

La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela a adresat următoarele întrebări: 3.959A, 3.960A, 4.044A – pentru care se solicită amânare.

Și, la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela a adresat întrebarea nr. 4.046A – pentru care se solicită amânare.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Domnule prim-ministru,

Guvernul din Spania a aprobat un pachet de ajutor în valoare de 5 miliarde de euro destinat limitării impactului economic al conflictului cu Iranul, într-un context de creștere accelerată a prețurilor la energie la nivel global. Premierul Pedro Sanchez a anunțat, vineri, la Madrid, că Executivul va reduce taxa pe valoarea adăugată la electricitate de la 21% la 10% și va elimina alte taxe aplicate energiei. Măsurile fac parte dintr-un set mai amplu de 80 de intervenții aprobate în cadrul unei ședințe extraordinare de Guvern și vor intra în vigoare începând de sâmbătă. Decizia vine în contextul în care prețurile combustibililor au crescut puternic la nivel global, iar statele europene caută soluții rapide pentru a proteja consumatorii.

În Italia, Guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat deja o reducere temporară a accizelor la carburanți. De asemenea, Austria reduce taxele pe combustibili, iar Ungaria plafonează prețurile. Pe lângă măsurile fiscale, autoritățile spaniole analizează creșterea importurilor de gaze naturale

din Algeria prin conductele existente, într-un efort de diversificare a surselor de aprovizionare.

Deși, în prezent, România importă gaze, investițiile în aceste direcții sunt esențiale pentru a asigura independența energetică și a valorifica potențialul local. Investițiile continue în explorarea de noi perimetre, atât onshore, cât și offshore, pentru a descoperi noi zăcăminte și creșterea eficienței tehnice și a securității rețelelor de transport pentru a permite introducerea în sistem a unor cantități mai mari de gaze sunt soluții în actualul context energetic. Operaționalizarea proiectelor în curs și forarea de noi sonde, modernizarea infrastructurii existente pentru a maximiza recuperarea, reducerea declinului anual al sondelor mature și investiții în tehnologii de explorare sunt, de asemenea, soluții energetice viabile.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sebastian-Mihai Rusu, din partea Grupului PNL?

Domnul Călin-Florin Groza, de la neafiliați? Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Prezenta interpelare am să o adresez ministrului energiei – „Resursele energetice disponibile ale României și menținerea stabilității prețurilor la energie în contextul regional”.

Având în vedere contextul energetic regional și european, caracterizat prin volatilitatea piețelor de energie, presiuni asupra prețurilor și necesitatea menținerii securității energetice, vă adresez prezenta interpelare, prin care solicit clarificări privind capacitatea României de a asigura stabilitatea prețurilor la energie și continuitatea exporturilor energetice.

România se află într-o poziție strategică în regiune, având atât resurse energetice interne semnificative, cât și infrastructură de transport energetic conectată la piețele europene. În acest context, este esențial ca autoritățile competente să comunice transparent strategia privind utilizarea acestor resurse pentru protejarea consumatorilor și pentru consolidarea rolului României pe piața energetică regională.

– Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Energiei pentru a preveni creșteri semnificative ale prețurilor la energie pentru populație și mediul economic?

– Care este capacitatea actuală de producție și de export al energiei a României?

– Prin ce rute de interconectare energetică poate România continua exportul de energie electrică către statele vecine și piețele europene?

– Există în prezent proiecte de extindere sau modernizare a infrastructurii energetice?

– În ce măsură poate România să utilizeze rezervele strategice sau capacitățile de producție existente pentru a amortiza eventuale șocuri de preț pe piața energetică? Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Iosif Jianu, din partea Grupului PSD? Domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău, din partea Grupului PNL?

Domnul Alexandru-Iulian Muraru, din partea Grupului PNL?

Domnul deputat Paul-Claudiu Cotîrleț, din partea Grupului parlamentar al PSD?

Domnul deputat Marian Crușoveanu, din partea Grupului parlamentar al PNL?

Domnul deputat Gabriel Florea, din partea Grupului parlamentar al AUR?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Darău, ministrul economiei, și domnului Manole, ministrului muncii.

Stimați domni miniștri,

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, grupul japonez JTEKT, unul dintre cei mai importanți investitori din județul Teleorman, ar intenționa să închidă etapizat fabrica de rulmenți din municipiul Alexandria, unitate industrială cu tradiție în producția de componente auto.

Conform datelor publicate, fabrica are aproximativ 820 de angajați, iar concedierile ar putea începe în vara anului 2026, procesul de închidere urmând să fie finalizat în anul 2027. În spațiul public a fost menționată inclusiv posibilitatea unei vânzări a operațiunilor din România.

O astfel de situație ar avea un impact economic și social major asupra municipiului Alexandria și asupra întreg județului Teleorman, întrucât această unitate reprezintă unul dintre cei mai importanți angajatori din zonă, iar efectele unei eventuale închideri ar depăși cu mult locurile de muncă direct afectate, influențând întregul ecosistem economic local.

Având în vedere gravitatea acestei situații, vă rog să îmi comunicați următoarele:

– Când au fost informate, oficial, ministerele pe care dumneavoastră le conduceți, cu privire la intenția de închidere sau restructurare a activității JTEKT Bearings România – SA din Alexandria?

– Ce demersuri au fost întreprinse până în prezent de către Guvern, prin Ministerul Economiei sau alte instituții competente, pentru menținerea activității industriale la această unitate?

– Au avut loc discuții oficiale cu reprezentanții Companiei JTEKT sau cu eventuali investitori interesați de preluarea activității din Alexandria?

Mulțumesc.

Domnul deputat Sorin-George Oltenașu, din partea Grupului SOS România?

Domnul deputat Florin Caragață, SOS România? Doamna deputat Marcela Baș, SOS România? Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului afacerilor externe, doamnei Oana Țoiu.

Obiectul interpelării: „Criza repatrierii românilor din Orientul Mijlociu”.

Stimată doamnă ministru,

Vă rog să ne răspundeți la următoarele întrebări.

Doamnă ministru, românii repatriați au declarat că nu au reușit să ia legătura cu consulatele sau ambasadele din regiune – la telefoane nu răspundeau, informațiile nu ajungeau. Mai mult, un avion de repatriere a zburat cu locuri goale, pentru că românii nici nu știau că acel zbor există. Într-o criză în care 14.000 de cetățeni români erau în atenția celulei de criză, cum este posibil ca mecanismul de comunicare al MAE să fi eșuat atât de grav? Cine a fost responsabil de informarea românilor despre zborurile disponibile și de ce nu a funcționat?

Avionul organizat pentru repatriere a zburat spre București cu 14 locuri goale din 180, având doar 95 de minori la bord, mulți dintre ei însoțiți, plus adulți, deși zborul era destinat minorilor neînsoțiți. În acest context, o minoră a fost exclusă din transportul organizat, fiindu-i comunicat la consulat că nu poate pleca. Dumneavoastră ați declarat că ați cerut consulului să se asigure de „tratament egal” pentru toate categoriile vulnerabile, dar rezultatul, practic, a fost un avion cu scaune goale și un copil lăsat în urmă într-o zonă de conflict. Puteți explica concret ce criterii au determinat această decizie și de ce nu au fost ocupate toate locurile disponibile?

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe a recunoscut public că solicitările de repatriere depășesc posibilitățile statului român. Președintele ANAT a avertizat că legislația românească privind repatrierea este defectuoasă, iar românii care au trecut prin această experiență au caracterizat întreaga operațiune drept un „exercițiu de improvizație diplomatică”.

Mulțumesc.

Continuăm cu doamna deputat Simona-Elena Macovei Ilie, din partea Grupului SOS România.

Doamna deputat Elena-Laura Toader, SOS România? Doamna deputat Verginia Vedinaș, SOS România? Domnul deputat Mihai-Adrian Țiu, SOS România? Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi este adresată prim-ministrului și are ca obiect „Situația critică de la Complexul Energetic Oltenia, riscul concedierilor masive și necesitatea intervenției urgente a Guvernului României”. Stimate domnule prim-ministru,

Vă adresez această interpelare într-un moment critic nu doar pentru Complexul Energetic Oltenia, ci pentru însăși direcția economică și strategică a României. Minerii de la Complexul Energetic Oltenia protestează pentru că, de la 1 aprilie, contractele lor de muncă expiră, iar din luna mai urmează noi concedieri. Vorbim despre oameni care au copii de crescut, rate de plătit și o viață construită în jurul unei industrii pe care statul român pare că o abandonează.

Vă întreb direct, domnule prim-ministru, când veți merge să stați de vorbă cu acești oameni? Așa cum ați găsit timp să vă deplasați la Viena, găsiți timp și pentru românii care își pierd locurile de muncă! În timp ce dumneavoastră vă deplasați pentru discuții externe, în România, la Târgu Jiu, mii de oameni ies în stradă pentru a-și apăra locurile de muncă, demnitatea și viitorul familiilor lor.

Situația de la Complexul Energetic Oltenia nu este doar o problemă economică; este o problemă de securitate națională. România a ajuns în punctul în care marile sale platforme industriale au fost distruse, transformate în ruine, una câte una.

România avea odinioară uzine, combinate și industrie. Astăzi, asistăm la dezindustrializare accelerată și la dependență tot mai mare de importuri. Dacă nu înțelegem gravitatea acestui moment, riscăm să pierdem definitiv capacitatea de a produce, de a ne susține economia și de a ne asigura independența energetică a țării.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Mirela Elena Adomnicăi, din partea Grupului PSD? A depus patru interpelări.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moș, din partea Grupului PNL? O interpelare.

Domnul deputat Ilie Toma, din partea Grupului parlamentar al PSD? A depus 11 interpelări.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Ilie Toma:**

Păi, puteți verifica clasamentul mandatelor trecute și după aceea...

A, îmi tăiați și din timp?!

Dacă puteți opri un minut, să văd pe care din ele o citesc?! O secundă!

## **Domnul Maricel Popa**

**:**

Cea mai relevantă!

Cea mai relevantă... OK!

Având în vedere ceea ce se întâmplă în lume, referitor la război, am să dau citire celei mai relevante, așa cum s-au exprimat colegii.

Interpelare adresată Ministerului Apărării Naționale, domnului ministru Miruță Radu. Și am să-i spun că în activitatea dânsului, mai ales în contextul actual mondial, cred că este foarte important să aibă mare grijă la hotărârile pe care le ia, pentru că pot aduce beneficii pentru România sau poate că uneori ne pot distruge tinerii. Și aș spune că modul în care ministerul gestionează aceste probleme poate submina încrederea cetățenilor și partenerilor europeni, iar România poate risca să rămână un participant declarativ, nu un actor eficient. Deci România trebuie să devină un actor eficient și trebuie să ia toate măsurile pentru a-și proteja cetățenii, la urma urmei.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicați răspunsul la următoarele întrebări:

Cum va realiza ministerul cartografierea și coordonarea capabilităților naționale?

Care sunt calendarul și resursele alocate pentru hubul de securitate de la Marea Neagră? Că tot am auzit astăzi discuțiile despre Marea Neagră, că ar fi un lac rusesc.

Nu, întotdeauna Marea Neagră a fost marea României, ca formă geografică.

Cum veți transforma angajamentele europene și euroatlantice în acțiuni concrete și verificabile?

Acum, mai având un pic de timp, o să mai spun și că generațiile trecute aveau un pic de experiență militară în ceea ce însemna să tragă cu arma, aveau un pic de instrucție; știau, la o adică, să pună mâna pe armă, ca să-și apere țara. Nu prin măsuri disperate de a încorpora tinerii, ci prin măsuri eficiente și programe, probabil că putem să realizăm din nou acest lucru, fără să se sperie că îi ducem la lupte, fără să se sperie că sunt luați de acasă și chemați la oaste. Printr-o informare corectă, eu cred că se pot realiza aceste lucruri, cu succes chiar, și România poate merge pe un drum bun în ceea ce înseamnă, la ora actuală, relațiile internaționale.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Răducea, din partea Grupului parlamentar al POT? O interpelare.

Doamna deputat Raisa Enachi, neafiliat? Trei interpelări. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Interpelare adresată premierului Bolojan.

Subiectul interpelării: „Costul motorinei amenință campania agricolă de primăvară; fermierii au nevoie de sprijin urgent”.

Fermierii români intră în campania de primăvară cu costuri record la motorină și fără certitudinea subvențiilor promise. Creșterea accelerată a prețului motorinei amenință lucrările agricole și poate reduce producția alimentară a României. În timp ce fermierii muncesc pentru recolta lor, Guvernul încă nu a anunțat măsuri reale de sprijin împotriva scumpirii combustibilului. Pentru fermieri, fiecare zi din această perioadă contează.

În același timp, însă, creșterea accelerată a prețului motorinei, alimentată de evoluțiile pieței energetice și de tensiunile din regiunea Golfului Persic, pune o presiune reală asupra costurilor de producție.

Situația este resimțită puternic și în județul Vaslui, unde agricultura reprezintă una dintre principalele activități economice. Pentru mulți fermieri, în special pentru exploatațiile mici și mijlocii, costul combustibilului devine o problemă majoră chiar în momentul în care trebuie efectuate lucrările agricole de primăvară.

În aceste condiții, vă adresez, domnule premier, următoarele întrebări:

1. Ce măsuri urgente va adopta Guvernul pentru a compensa impactul creșterii prețului motorinei, în plină campanie agricolă de primăvară?

2. Aveți în vedere majorarea sprijinului pentru motorina utilizată în agricultură sau introducerea unor măsuri fiscale temporare?

3. Care este calendarul exact pentru plata subvențiilor restante și ce garanții există că acestea vor fi plătite la timp?

Mulțumesc, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Petre Pușcașu, Grupul parlamentar al AUR. A depus două interpelări. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Către domnul Alexandru Nazare, ministrul finanțelor. Subiectul interpelării: „Impactul fiscalității excesive asupra prețului carburanților și asupra sectorului transporturilor”. Domnule ministru,

Reprezentanții Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România au solicitat deja public Guvernului reducerea cu cel puțin 50% a accizelor la motorină și benzină, avertizând că nivelul actual al fiscalității aplicate carburanților riscă să împingă costurile transportului la un nivel nesustenabil pentru economia reală.

Vă atrag atenția, domnule ministru, că această solicitare reflectă tensiunea acumulată într-un sector esențial pentru funcționarea economiei, un sector strategic care asigură transportul mărfurilor, aprovizionarea piețelor, funcționarea industriei și, în mod direct, stabilitatea prețurilor la alimente și bunuri de consum, precum și că orice creștere a prețului carburanților se transmite rapid în lanțurile de aprovizionare și, în final, în costul vieții pentru cetățeni.

Având în vedere gravitatea situației pe care v-am prezentat-o, domnule ministru, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Care este poziția oficială a Guvernului României față de solicitarea transportatorilor privind reducerea accizelor la motorină și benzină?

2. Ce evaluare a realizat Guvernul privind efectele economice ale menținerii actualului nivel al accizelor asupra

competitivității transportatorilor români, în raport cu operatorii din alte state membre ale Uniunii Europene?

3. A analizat Guvernul posibilitatea reducerii temporare a accizelor sau introducerea unor mecanisme de compensare pentru transportatori în perioade de volatilitate accentuată a prețului petrolului?

Mulțumesc.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar al AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Am făcut o interpelare către ministrul învățământului și cercetării, care între timp s-a schimbat, despre situația anchetelor și măsurilor dispuse în cadrul Liceului Teoretic maghiar „Németh László” din Baia Mare.

Stimate domnule ministru,

În spațiul public au apărut informații grave privind presupuse fapte de agresiune sexuală și abuz asupra unor eleve ale Liceului Teoretic „Németh László” din Baia Mare, fapte atribuite unui cadru didactic al unității. Cazul a generat îngrijorare în comunitatea locală și ridică întrebări serioase privind modul în care au fost gestionate evenimentele sesizate, mecanismele de prevenție existente și responsabilitatea instituțională în protejarea minorilor.

Având în vedere gravitatea acuzațiilor și necesitatea asigurării unui climat sigur în unitățile de învățământ, vă rog să-mi comunicați următoarele:

1. Ce anchetă administrativă a fost declanșată de Ministerul Educației sau de Inspectoratul Școlar Județean Maramureș în legătură cu acest caz și în ce stadiu se află aceasta în prezent?

2. Ce măsuri concrete au fost dispuse de minister, de inspectorat sau de conducerea unității de învățământ, pentru a preveni contactul cadrului didactic cercetat cu elevii și pentru a proteja eventualele victime?

3. Câte plângeri sau sesizări oficiale privind fapte de violență, agresiune sexuală sau comportament inadecvat au fost înregistrate la Ministerul Educației, la Inspectoratul Școlar Județean Maramureș sau la conducerea Liceului Teoretic „Németh László” din Baia Mare, în ultimii 10 ani?

Mulțumesc.

Domnul deputat Maricel Popa, din partea Grupului parlamentar al PSD. A depus două interpelări.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Am o interpelare adresată domnului ministru al transporturilor și infrastructurii, Ciprian-Constantin Șerban.

Subiectul interpelării: „Clarificări privind aplicarea obligației de utilizare a tahografelor inteligente G2V2”.

Domnule ministru,

Începând cu data de 1 iulie 2026, conform prevederilor Pachetului de mobilitate 1 al Uniunii Europene, devine obligatorie utilizarea tahografelor inteligente varianta 2 – G2V2 pentru autovehiculele comerciale ușoare cu masa maximă autorizată între 2,5 și 3,5 tone, în cazul efectuării transporturilor internaționale sau al operațiunilor de cabotaj în Uniunea Europeană.

Vehiculele vizate includ autoutilitare, furgonete și alte vehicule comerciale ușoare, de 2,5 tone până la 3,5 tone, inclusiv cele utilizate în combinație cu remorcă sau semiremorcă.

Având în vedere cele de mai sus și neclaritățile existente în practică, vă rog să îmi comunicați următoarele aspecte:

Se încadrează în sfera de aplicare a acestor prevederi un autoturism cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone, care tractează o remorcă cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone?

Care sunt criteriile clare utilizate de autoritățile de control pentru a face diferența între: – utilizarea în scop personal (necomercial – transport bagaje);

– sau utilizarea în scop economic (comercial – transport marfă), în special în situația în care vehiculul este încadrat din punct de vedere tehnic în categoria M1 (autoturism), dar tratează o remorcă care transportă bagaje.

3. Cum se face diferența între bagaje personale și marfă în transportul rutier, în special dacă nu există documente comerciale?

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Veronica Grosu, din partea Grupului parlamentar al AUR, a depus trei interpelări.

- Domnul deputat Dorel Vulpoiu, Grupul parlamentar al

- AUR, o interpelare.

- Eduard-Virgil Koler, Grupul parlamentar al AUR, o

- interpelare.

- Ramona-Ioana Bruynseels, Grupul parlamentar al AUR, o

- interpelare.

- Elena Doboș, Grupul parlamentar al AUR, două

- interpelări. Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar al AUR, o

- interpelare.

- Ioan Lăzăroi, Grupul parlamentar al SOS România, o

- interpelare.

- Codruța Corcheș, POT, opt interpelări.

- Cristian-Emanuel Cîmpan, Grupul parlamentar al POT, o

- interpelare.

- Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar al SOS

- România, 30 de interpelări.

- Vasile Budacă, Grupul parlamentar al PSD, o interpelare. Aurora-Tasica Simu, neafiliat, o interpelare. Mirela-Florența Matichescu, PSD, o interpelare. Nicolae-Miroslav Petrețchi, minorități, o interpelare. Andrei-Cosmin Gușă, AUR, o interpelare. Raisa Enachi, neafiliat, trei interpelări. Dumitru Coarnă, neafiliat, o interpelare.

- Nicolae-Mirel Ion, SOS România, 20 de interpelări. Monica Ionescu, neafiliat, o interpelare.

- Nemaifiind colegi înscriși pentru prezentarea interpelărilor,

- declar ședința închisă.

_Ședința s-a încheiat la ora 17:50_ .

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|654070]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 37/2.IV.2026 conține 16 pagini.**

Prețul: 104 lei