Stenogramă plen

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, transmisă Comisiei pentru transporturi și infrastructură, spre dezbatere pe fond, cu adresa Pl-x 152 din 26 martie 2018

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din data de 20 martie 2018. În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997, în sensul trecerii sectoarelor de drumuri naționale și județene aflate în administrarea consiliilor locale ale municipiilor, respectiv ale orașelor în administrarea Ministerului Transporturilor, respectiv a consiliilor județene.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

## Bună ziua!

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 14 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 14 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, trimis cu adresa PL-x 257/2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 14 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 295/2004, în sensul exceptării de la obligația absolvirii unui curs de instruire teoretică și practică, organizat de o persoană juridică autorizată, în vederea obținerii autorizației de procurare a armelor letale, a demnitarilor, magistraților, diplomaților, militarilor și polițiștilor, pe perioada cât sunt în activitate și după încetarea activității, pensionare, trecere în rezervă sau retragere, cu excepția situației în care aceștia și-au pierdut calitatea din motive imputabile lor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 25.09.2019.

La întocmirea prezentului raport comun suplimentar comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; raportul preliminar de respingere al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; raportul comun de respingere dat de Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; de asemenea, raportul preliminar suplimentar de respingere, cu amendamente respinse, și punctele de vedere negative ale Guvernului.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut proiectul de lege în ședința din 10 martie 2020 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită Comisiei juridice, de disciplină și imunități un raport preliminar de respingere a proiectului de lege.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au dezbătut proiectul de lege în ședința online din 28 ianuarie 2021 și au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de respingere, cu un amendament respins.

În ședința din data de 9.03.2021, plenul Camerei Deputaților a decis retrimiterea proiectului de lege, spre reexaminare, celor două comisii, în vederea întocmirii unui nou raport.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au redezbătut proiectul de lege în ședința online din 28 aprilie 2021 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională un raport preliminar suplimentar de respingere, cu amendamente respinse, a Proiectului de lege pentru modificarea art. 14 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor.

La lucrările comisiei deputații și-au înregistrat prezența conform listei de prezență.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au redezbătut proiectul de lege în ședința din 22 mai 2023 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun suplimentar de respingere, cu amendamente respinse, cuprinse în anexă, care este parte integrantă a raportului, a Proiectului de lege pentru modificarea art. 14 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor.

La lucrările comisiei deputații și-au înregistrat prezența conform listei de prezență. La dezbateri a participat, în conformitate cu prevederile art. 56 și 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, domnul Adrian Voican, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituția României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea acestei inițiative legislative.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

...administrație publică, doamna deputat Ciocan Doinița.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru acordarea unor facilități în domeniile transportului de mărfuri, transportului național de persoane și construcțiilor

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, prin adresa PL-x 412/2020 din 29 iunie 2020, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru acordarea unor facilități în domeniile transportului de mărfuri, transportului național de persoane și construcțiilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 23 iunie 2020.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea temporară, până la data de 31 decembrie 2020, inclusiv, a unor facilități în domeniile transportului de mărfuri și construcțiilor, prin scutirea utilizatorilor de la obligația plății tarifului de utilizare și a tarifului de trecere, reglementate prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii celor trei comisii au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au dezbătut proiectul de lege și

documentele conexe în ședința din data de 22 februarie 2022.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au dezbătut proiectul de lege și documentele conexe în ședința din 6 decembrie 2022.

La lucrările comisiei au participat deputații conform listei de prezență.

Membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au dezbătut proiectul de lege și documentele conexe în ședința din 23 mai 2023.

În urma finalizării dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege pentru acordarea unor facilități în domeniile transportului de mărfuri, transportului național de persoane și construcțiilor.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege.

Acesta rămâne pentru votul final.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, transmis Comisiei pentru industrii și servicii și Comisiei pentru transporturi și infrastructură, spre dezbatere în fond, cu adresa Pl-x 608/2022

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 20 iunie 2022 a respins propunerea legislativă.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011. Potrivit inițiativei, se urmărește, în principal, reglementarea activităților conexe transportului rutier, respectiv: autorizarea utilizării autogărilor și stațiilor publice pentru urcarea/coborârea persoanelor transportate, reglementarea serviciilor regulate de transport rutier de persoane, prin autorizarea din partea autorității competente, prin emiterea autorizației de transport național, clarificarea unor aspecte esențiale ce țin de procedura acordării autorizației de transport național și de documentele ce trebuie depuse, crearea posibilității ca serviciile de transport rutier de persoane să poată fi prestate și prin intermediul unui subcontractor ori al unui asociat al operatorului de transport, clarificări privind organizarea și desfășurarea activităților de transport persoane în regim de cabotaj. În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Bună ziua!

Mulțumesc, doamnă președinte. Hristos a înviat!

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, precum și a Legii nr. 176/2018 privind internshipul – PL-x 245/2019

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, precum și a Legii nr. 176/2018 privind internshipul.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 78/2014, precum și a Legii nr. 176/2018, urmărindu-se instituirea posibilității pentru birourile parlamentare ale deputaților și senatorilor de a permite desfășurarea activităților de voluntariat și internship, în condițiile legilor menționate, în calitate de organizații-gazdă, pe durata mandatului parlamentar.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituția României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă deputat Ana Rinder. Dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege.

Acesta rămâne pentru votul final.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte. Hristos a înviat!

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 – PL-x 213/2021

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru învățământ au fost sesizate, prin adresa PL-x 213/2021, în data de 19 mai 2021, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, în sensul suspendării raporturilor de muncă ale cadrelor didactice, în situația săvârșirii de către acestea a unor fapte penale contra libertății și integrității sexuale sau orice alte fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 17 mai 2021.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de respingere a proiectului de lege, întrucât dispozițiile referitoare la modificarea/suspendarea contractului individual de muncă al unui cadru didactic nu mai fac obiectul Legii nr. 1/2011, aceasta fiind abrogată prin aprobarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, respectiv Legii învățământului superior nr. 199/2023. Mulțumesc.

## Dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege.

Acesta rămâne pentru votul final.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea și completarea art. 56[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

În temeiul dispozițiilor art. 138 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru constituționalitate, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate cu Legea pentru modificarea și completarea art. 56[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 492 din 2 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 7 februarie 2023, trimisă cu adresa PL-x 132/2022/2023.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Legii pentru modificarea și completarea art. 56[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar SOS România.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Dragi colegi,

Am ținut să ies la tribună pentru că proiectul acesta de lege vizează un aspect din activitatea noastră care încetîncet tinde să se transforme într-un fenomen. Negativ, evident.

Un mare profesor de drept, francez, mă refer la Georges Vedel, spunea că în Constituția României voi aveți trei Camere, aveți... de aici, trei categorii de adoptări: una în care este Camera Deputaților decizională, una în care e Senatul și alta în care se adoptă prin reunirea celor două Camere.

Iată că o practică neadecvată, ca să mă exprim și să mă mențin în termeni eleganți, a creat o a patra modalitate: aceea a legilor care pleacă de la o Cameră într-o anumită formă, ajung la cealaltă Cameră, care le schimbă fundamental conținutul, care le introduce amendamente pe care prima Cameră nu le-a analizat și care, chiar în acest proiect de lege, practic, transformă... Camera Deputaților a transformat legea într-o altă lege, care nu mai avea decât o vagă legătură cu legea de la care se plecase.

Este evident că în acest fel s-a încălcat în mod grav principiul bicameralismului, motiv pentru care Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională.

Sper să învățăm din aceste decizii ale Curții, din această practică negativă sancționată de Curtea Constituțională și să nu o mai repetăm.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar AUR.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

## Stimați colegi,

Nu este prima dată când vă atrag atenția că trebuie să înceteze acest fotbal cu ariile protejate.

Aici este vorba despre hidrocentrale care nu pot să intre în funcțiune din cauza unor legi de tipul acesta și a unor tehnicalități. Aici este vorba despre investiții, este vorba despre banii oamenilor. Nu putem să profităm energetic de pe urma acestor hidrocentrale, pentru că unii joacă fotbal cu ariile protejate.

Și vă aduc aminte că, în ultimele două zile ale domnului Barna la Ministerul Mediului, acesta a schimbat ariile protejate.

Ce înseamnă fotbalul ăsta?

Cazul județului Neamț este semnificativ. Erau 40.000 de hectare și, când a plecat domnul Barna, s-au transformat în 150.000 de hectare. Și, dacă vă uitați pe hartă, o să vedeți că aceste hectare sunt în zonele populate. Adică ce se întâmplă? Prin fotbalul ăsta, blocați dezvoltarea acestor zone populate din județul Neamț.

Terminați odată cu fotbalul ăsta!

Nu se mai poate ca soarta acestui popor să fie decisă de un ministru sau, și mai rău, de un consilier.

- Această lege este tipică pentru ce ați făcut cu industria. Nu se poate ca niște principii pe care le aveți, din astea,

- de mediu, să împiedice dezvoltarea acestei țări!

- Terminați odată cu fotbalul cu ariile protejate!

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții, reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea legii.

## Am înțeles!

Ooo! M-am și împiedicat de atâta înțelepciune! Mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat negativ, conform avizului nr. 101/07.02.2022.

Consiliul Economic și Social a analizat proiectul de lege și a emis un punct de vedere, prin care reprezentanții părții patronale și reprezentanții asociațiilor și fundațiilor nonguvernamentale ale societății civile au avizat favorabil proiectul de act normativ, cu observații, iar reprezentanții părții sindicale au votat pentru avizarea nefavorabilă a proiectului de act normativ.

Consiliul Superior al Magistraturii, prin adresa nr. 1.640 din 18.03.2022, potrivit opiniei transmise, a apreciat că soluția care poate fi luată în considerare nu este retragerea dreptului de ședere în România a străinilor de către instanța învestită cu soluționarea cererii de emitere a ordinului de protecție, ci reglementarea posibilității acestei instanțe de a sesiza autoritatea competentă potrivit dreptului comun.

Guvernul României a transmis un punct de vedere, cu nr. 6.754 din 26 august 2025, prin care nu susține adoptarea proiectului de lege.

Având în vedere cele de mai sus, Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică” și Comisia juridică, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul parlamentar AUR.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Se vorbește mult despre violența domestică, foarte mult chiar, se acționează, în general, asupra efectelor, nu asupra cauzelor. Însă constat că uneori chiar stânga culturală, intenționat sau nu, spune adevărul.

Cu această ocazie vreau să felicit inițiatorii – chiar dintre ei am văzut că face parte doamna secretar Oana Murariu. Aș fi vrut să o văd apărându-și inițiativa legislativă, pentru că eu consider că este foarte bună. De ce? Identifică una dintre cauzele – și cred că pe termen lung – una dintre marile cauze ale creșterii violenței domestice.

Și, în acest caz, se identifică foarte bine în importul masiv de lucrători străini extracomunitari din niște culturi și credințe, țări caracterizate de o violență foarte mare, de o lipsă de intoleranță foarte mare. Și ei propun ca instanța, atunci când se emite un ordin de protecție, să poată decide retragerea dreptului de ședere pentru acești muncitori străini care, după cum știți, ne sunt prezentați ca singura modalitate prin care noi putem să creștem demografic. O aberație, evident!

Deci consider că este foarte oportună o asemenea posibilitate și îmi pare foarte rău că avem un raport de respingere, și nu unul de adoptare, tocmai atunci când, repet, stânga culturală reușește să spună adevărul, intenționat sau nu.

Mulțumesc.

de muncitori din țări terțe, din afara comunității europene și – cum s-a afirmat anterior – din alte spații, să spunem, de cultură sau din alte regiuni ale Globului. Cred că sunt două lucruri complet diferite aici. Și eu, după cum știți, întotdeauna am militat pentru ceea ce înseamnă readucerea acasă a românilor plecați în diaspora și a capacității României de a nu-și uita niciodată fiii, oriunde s-ar afla în lume.

Deci, pe chestiunea cu privire la aceste fapte grave făcute de persoane care locuiesc, lucrează temporar pe teritoriul României, provenind din țări terțe, eu cred că statul român trebuie să aibă fermitate, fără doar și poate.

Cred că nu este admisibil, sub nicio formă, să existe fenomene de violență care să derive din importul de forță de muncă din afara spațiului comunitar.

De aceea, eu cred că toate aceste lucruri trebuie gestionate cu maximă atenție și cred că România are obligația, înainte de a se gândi la importul masiv de forță de muncă de pe alte continente sau din spații geografice și culturale, care presupun un grad destul de dificil de integrare în România și în Europa, în general, România trebuie să se gândească la românii plecați în afara granițelor și la frații noștri care nu sunt astăzi în România.

Așadar, cred că aici trebuie să existe fermitate și echilibru, în același timp.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

Am sperat că ce spunea domnul Coleșa e ceva dintr-un stand-up comedy, dacă n-ar fi foarte tragic. Adică vor să ne spună colegii de la AUR că vin nepalezii și ne bat nouă nevestele? Adică, nu știu, ultimul caz care îmi vine în minte este primarul PSD de la Mitocu Dragomirnei, care și-a bătut iubita și pe fiica acesteia o noapte întreagă. După mult timp, autoritățile l-au băgat la pușcărie.

Nu cred că problema noastră este că vin nepalezii și ne învață pe noi cum să ne comportăm sălbatic cu femeile.

Avem, din păcate, un consum de alcool, ca o cauză principală pentru violență. Doar în Suceava, vă spun că în șapte luni, în 2025, au fost peste 1.632 de acte de violență. Niciuna nu vine din partea unui străin.

Creați o temă falsă. Eu știu, ultima știre era un individ foarte, foarte patriot în suflet, zicea el, care a bătut pe stradă un nepalez. Un român de-al nostru a bătut pe stradă un om care a venit aici să lucreze în mod cinstit. Eu am văzut pe stradă aceste familii foarte OK, liniște și pace.

Haideți să fim patrioți cu adevărat și să vedem ce probleme avem noi! Nu străinii sunt cei care au venit în țara noastră cu violența, nu ei ne sunt un model greșit! Din păcate, pe statisticile pe care le avem, noi suntem, din păcate, un model foarte greșit pentru ei.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

## Hristos a înviat!

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că trebuie făcute câteva clarificări.

Nimeni, sub nicio formă, nu-și propune să gestioneze politicile sociodemografice ale României mizând pe importul

Drept la replică, domnul deputat Ilie-Alin Coleșa.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc.

Hristos a înviat!

Cred că domnul Ungureanu este chiar rupt de realitate. Să-i aduc aminte că în Cluj-Napoca, în orașul în care dânsul locuiește, o tânără a fost agresată sexual de doi asiatici, nepalezi... sau nu contează. Dar cred că... cazurile izolate nu reprezintă, într-adevăr, măsura lucrurilor. Noi trebuie să ne raportăm la realități existente.

Iar aceste realități existente ne arată că în țările de obârșie a acestor lucrători cu care nu avem nimic – și ei sunt egali în fața lui Dumnezeu, ca și noi –, dar ei vin din niște țări în care, nu doar în mod cultural, ci în mod instituțional, sunt oprimate libertatea de exprimare, libertatea religioasă și violența se regăsește într-o formă, într-un mod de manifestare foarte des întâlnit. Uitați-vă doar pe știrile din ultimele luni sau cel mult ani. Avem de-a face cu violența extremă.

Iar, știu cazuri în care, da, oameni veniți din Nepal – că dânsul a vorbit despre nepalezi –, convertiți la creștinism, se temeau să fie în România fotografiați sau înregistrați în vreun fel, pentru că, dacă mergeau acasă, familia i-ar fi linșat. Nu doar sistemul, ci familia din care proveneau i-ar fi linșat. Și este o practică generalizată, adică o practică foarte des întâlnită în acele țări.

Ei, din acele țări ne importăm noi muncitorii, cu sutele de mii, și nu facem nimic pentru ca acele sute de mii de români care pleacă anual, fiind înlocuite de ei, să rămână în țară. Și nu facem nimic pentru ca familia să fie întărită, iar românii să nască și să crească, să educe în mod bun copiii.

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România.

## **Domnul Mădălin-Laurențiu Făget:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Ceea ce avem astăzi pe ordinea de zi nu este o activitate legislativă.

Am așteptat să plece acei copii din sală, pentru că ceea ce facem aici este o operațiune de cosmetizare a incompetenței administrative.

Acest proiect se referă la o lege organică. Această inițiativă trebuia să fie discutată și analizată în Parlament. Dar ce a făcut Parlamentul? A ținut-o la sertar.

De ce spun aceasta? Pentru că această inițiativă a fost trimisă în Parlament în decembrie 2021. În șase luni a obținut toate avizele, iar apoi, nimic. A stat 3 ani și două luni pentru ca Guvernul să trimită un aviz. I-a trebuit 3 ani pentru o hârtie! Asta nu este democrație, nu este birocrație, este blocaj deliberat. Este o dovadă că mecanismul statului nu funcționează sau, mai grav, nu vrea să funcționeze.

De aceea, propun ca aceste documente să le trimitem rapid. Văd că deja s-a ajuns la punctul nouă.

Nimeni nu va ieși, de la putere, să le dezbată, pentru că știe că vor fi respinse. A fost un motiv să iasă acum domnul Ungureanu. Mă gândeam că poate o susține pe colega care a susținut acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Doamna secretar Oana Murariu.

## Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Într-adevăr, tema acestui proiect este una gravă și sensibilă – protecția victimei violenței domestice și reacția statului atunci când agresorul este cetățean străin.

La nivel de mesaj, proiectul pare unul ferm, în realitate însă soluția juridică este discutabilă. Nu orice reacție severă este și o reacție corect construită în drept.

Avem aici un amestec între două materii distincte: ordinul de protecție, care trebuie să asigure urgent siguranța victimei, și regimul juridic al străinilor, care are propriile autorități și propriile proceduri.

Instanța care emite ordinul de protecție are rolul de a stabili măsurile urgente și proporționale pentru siguranța victimei, dar și competența efectivă de a produce consecințe directe asupra dreptului de ședere transformă o procedură de protecție într-un mecanism cu efecte de imigrație, ceea ce este competențial și procedural discutabil. Mai mult chiar, în contextul actual, în care Camera Deputaților ar lucra recent pe materia violenței domestice, problema nu mai este doar una de intenție, ci una de coerență legislativă, iar noi nu mai avem nevoie de texte care creează reacții spectaculoase, care pot deveni vulnerabile procedural, contestabile sau greu de pus în aplicare.

Așadar, nu discutăm o simplă întărire a protecției victimei, ci o soluție legislativă vulnerabilă, care poate crea probleme de competență și aplicare exact acolo unde legea trebuie să fie clară și sigură.

Victima, bineînțeles, trebuie protejată ferm, dar fermitatea statului trebuie să fie și corectă juridic, nu doar spectaculoasă politic.

Din aceste motive, Grupul parlamentar SOS România va vota pentru respingerea acestui proiect. Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Domnul deputat Mădălin-Laurențiu Făget, neafiliat.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Sincer, nu am vrut să intervin la acest proiect, însă unele discursuri ale antevorbitorilor mei fac necesară această intervenție.

Sincer, îmi este greu să stau în Parlament și să aud cum vorbim, cu ură față de alții, față de alții care nu sunt ca noi. Nu știu de ce împărțim în categorii – noi și ei; noi suntem buni, ceilalți sunt violenți, au probleme în societățile lor, la ei acasă, în țara lor.

Și doar vă citesc o știre de acum câteva zile. O secundă!

„Violul de la Școala de vară AUR.

Trei bărbați au fost trimiși în judecată. Au profitat. Fata de 17 ani era vulnerabilă”.

Nu trebuie să ne uităm la alții.

În primul rând, să ne uităm în curtea noastră!

Nemaifiind alte solicitări, reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege.

Acesta rămâne pentru votul final.

## **Doamna Lidia Vadim-Tudor:**

Raport comun asupra Legii privind meșteșugarii tradiționali din România În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au fost sesizate cu Reexaminarea Legii privind meșteșugarii tradiționali din România, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 648 din 24 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României din 5 noiembrie 2020, transmisă cu adresa PL-x 209/2020/2021.

Ca urmare a sesizării de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 648 din 24 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că prevederile Legii privind meșteșugarii tradiționali din România sunt neconstituționale în ansamblul său.

În urma reexaminării legii și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă și ai Comisiei de constituționalitate au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenți, întocmirea unui raport preliminar de respingere a Legii privind meșteșugarii tradiționali din România.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților respingerea Legii privind meșteșugarii tradiționali din România.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare.

Dezbateri generale, domnul vicepreședinte AdrianFelician Cozma.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Intervin pentru că am simțit nevoia ca un astfel de proiect, deși este propus pentru respingere, să nu treacă cu așa ușurință și cred că este nevoie, în viitor, să adoptăm o astfel de prevedere. O inițiativă binevenită, dar mai ales una care trebuie să devină o prioritate, și anume meșteșugarii tradiționali din România.

Vorbim despre identitatea noastră națională, despre rădăcini și despre acei oameni care, prin munca lor, țin vie tradiția românească.

Nu este un subiect abstract pentru mine, pentru că vin din Satu Mare, din Țara Oașului, în Țara Codrului, zone în care avem adevărate tezaure umane vii, oameni care știu ce înseamnă să coși o ie, să modelezi lutul sau să ducă mai departe un meșteșug transmis din generație în generație.

Știu cât de greu este să păstrezi tradiții. Nu vorbim doar de un talent, ci despre ani de muncă, sacrificiu și o luptă cu lipsa de sprijin, cu presiunea pieței moderne și, uneori, cu nepăsarea autorităților.

Tocmai de aceea, această lege este păcat că este propusă spre respingere, și nu doar că ar fi oportună, ci și necesară și urgentă. Ea oferă recunoaștere, protecție și un cadru coerent, prin care meșteșugarii pot fi sprijiniți, promovați și valorificați așa cum merită.

Dacă nu acționăm acum, riscăm să pierdem iremediabil aceste comori vii ale României, iar odată pierdute nu vor mai putea fi recuperate.

Susțin ferm că o astfel de lege trebuie să fie o prioritate legislativă. Este o datorie morală față de cei care ne-au păstrat tradițiile și o responsabilitate față de generațiile viitoare.

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

La acest proiect, dincolo de toate complicațiile juridice și de toate blocajele prin care a trecut această inițiativă, ideea de fond rămâne una bună și necesară.

România are nevoie de o lege serioasă pentru meșteșugarii tradiționali, pentru oamenii care păstrează vii meserii vechi, tehnici manuale, forme autentice de cultură populară și o parte din identitatea noastră națională.

Nu vorbim despre un moft legislativ, nici despre o temă marginală, ci, dimpotrivă, vorbim despre oameni care duc mai departe tradiții, pricepere și muncă autentică, dar care au fost lăsați prea mult timp fără un cadru clar de recunoaștere și sprijin.

Știm foarte bine că acest proiect a avut probleme, știm că a fost lovit de controlul de constituționalitate și că forma lui nu a fost una suficient de bine așezată juridic.

Dar tocmai aici este marea vină a statului și a majorităților care au tratat superficial această temă, pentru că, în loc să vină rapid cu o soluție nouă, clară și constituțională, au lăsat ani întregi această categorie profesională într-o zonă de incertitudine, în care toată lumea recunoaște valoarea meșteșugarilor tradiționali în discursuri, dar foarte puțini o susțin printr-un cadru real legal.

Noi, ca opoziție, nu credem că ar trebui să întoarcem spatele unei idei bune doar pentru că Parlamentul și Guvernul nu au fost capabile să o ducă la capăt cum trebuie. Dimpotrivă, uneori, votul „pentru” este și un semnal politic că există o nevoie reală, că există o categorie care merită protejată și sprijinită și că statul român nu mai poate amâna la nesfârșit o soluție legislativă serioasă pentru meșteșugarii tradiționali.

Faptul că, după acest proiect, au continuat să apară alte propuneri pe aceeași temă arată clar nevoia de reglementare și arată clar că nevoia de reglementare nu a dispărut.

- Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Continuăm intervențiile asupra acestei legi în ședința de mâine, 15 aprilie.

În încheierea ședinței de astăzi, permiteți-mi să dau citire inițiativei legislative înregistrate la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere și vot final este depășit:

– Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României; Pl-x 565/2025.

- Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit,

- propunerea legislativă se consideră adoptată. Vă mulțumesc.

- Declar închise lucrările ședinței de astăzi. Mulțumesc.

Cred că este răspunderea noastră, a tuturor, să facem...

PAUZĂ ## DUPĂ PAUZĂ

## Hristos a înviat, stimați colegi!

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 14 aprilie 2026, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Voi începe cu Ministerul Educației și Cercetării. Doamna deputat Grosu Veronica, Grupul parlamentar AUR, a formulat o interpelare cu titlul „România bate pasul pe loc de 20 de ani în cazul competențelor elevilor români evaluate în sistem PISA. Ce faceți pentru creșterea competențelor elevilor români?”.

Domnul secretar de stat Radu Antohi.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Radu-Dumitru Antohi** – _subsecretar de stat_

## _în Ministerul Educației și Cercetării_ **:**

## Bună ziua!

## Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, programul „Programme for International Student Assessment – PISA” este inițiat de OCDE și este un studiu de referință utilizat pentru evaluarea competențelor elevilor de 15 ani în domeniicheie, precum lectura, matematica și științele. În România, studiul este coordonat de Institutul de Științe ale Educației, care funcționează ca centru național PISA și asigură organizarea și desfășurarea tuturor etapelor conform metodologiilor internaționale.

Datele obținute sunt valorificate în cadrul unor inițiative naționale, de exemplu, Proiectul „Mecanisme de intervenție pentru alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar (MIAF)”, pentru fundamentarea și implementarea intervențiilor integrate în domeniile: lectură, matematică, știință, educație civică și educație digitală.

Proiectul MIAF vizează dezvoltarea eficientă a acestor competențe absolut necesare unui absolvent pentru solicitările actuale ale pieței muncii, în cadrul complex al societății contemporane și în perspectiva evoluției și învățării pe parcursul întregii vieții. Acestea sunt reprezentate de competențe în domeniul matematicii, al științelor, competențe de lectură, digitale și civice. Din această perspectivă, MIAF este într-o relație de coordonare și sincronie cu inițiativele europene lansate cu un an în urmă – „The Union of Skills”.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

## Și eu vă mulțumesc.

Interpelare adresată de către domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităților naționale, adresată Ministerului Educației.

Domnule subsecretar de stat Radu Antohi, aveți cuvântul.

Este în regulă, ați primit răspunsul, domnule deputat. OK. Interpelare adresată de către domnul deputat Ion Nicolae-

Mirel, Grupul parlamentar SOS România.

- Dacă este prezent? Nu este.

Același domn deputat, Ion Nicolae-Mirel. Nu este prezent.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD. Nu este.

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliați? Nu este prezent.

Domnul deputat Țiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România, a adresat o interpelare către Ministerul Finanțelor.

- Și am să-l rog pe domnul subsecretar de stat György

- Attila să comunice răspunsul.

Vă rog, domnule subsecretar de stat.

## **Domnul György Attila** – _subsecretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Stimate domnule deputat,

Astfel cum este prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, instituția noastră aplică strategia și Programul de guvernare în domeniul finanțelor publice, actualul Program de guvernare pentru perioada 2025-2028 fiind aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 25/2025 pentru acordarea încrederii Guvernului.

În ceea ce privește domeniul finanțelor, acesta prevede ca și obiectiv general reașezarea politicii fiscale și bugetare pe baze echilibrate, predictibile și transparente, precum și faptul că direcțiile de acțiune ale Ministerului Finanțelor, în vederea îndeplinirii acestor măsuri, se vor corela cu jaloanele asumate în cadrul Planului național de redresare și reziliență, cu Pactul de stabilitate și creștere și cu obiectivele de convergență economică stabilite la nivel european.

Potrivit Planului bugetar-structural național pe termen mediu – 2025-2031, agreat de Comisia Europeană, Guvernul României s-a angajat să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar, începând cu anul 2025, printr-o serie de măsuri, inclusiv prin reforme fiscale.

De asemenea, menționăm că în programul de guvernare este prezentat un plan concret de măsuri, cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte, cum ar fi măsurile care vizează creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale, precum și consolidarea fiscală.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule deputat Țiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România, ca o concluzie, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule secretar de stat,

Vă rog, transmiteți domnului ministru Nazare, domnului premier Bolojan că România ar trebui să prezinte și măsuri concrete pentru forța de muncă, nu doar vorbe.

V-am întrebat concret dacă intenționați să reduceți fiscalitatea pe forța de muncă.

Am văzut din programul de guvernare că intenționați să reduceți impozitul pe cifra de afaceri de la 0,5 la zero.

Deci pentru multinaționale se poate, dar pentru forța de muncă din România taxați cu 44%.

Haideți să fim obiectivi, vorbeați de legislația europeană, uitați-vă în Franța, uitați-vă în Germania și o să vedeți că pentru un venit minim impozitul este zero! Același lucru se poate implementa, cu voință politică, și în România, nu doar în Franța, nu doar în Germania, nu doar în Spania.

Haideți să aducem legislația europeană și în România! Dacă nu o puteți face dumneavoastră, mergeți acasă, venim noi și o putem realiza.

Am să revin spre dumneavoastră, pentru că astăzi nu mi-ați răspuns concret la întrebare.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, vom merge la punctul 8, interpelarea adresată de către domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România.

Nu este prezent.

Punctul 9. Domnul deputat Țiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România – o interpelare adresată Ministerului Justiției, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Se solicită din partea Guvernului amânare la această interpelare.

De la Justiție înțeleg că ați primit răspunsul, domnule deputat?

## **Domnul Mihai-Adrian Țiu**

**:**

În scris.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

În scris?

## **Domnul Mihai-Adrian Țiu**

**:**

Și e aici cineva din partea ministerului?

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Nu este nimeni din partea Ministerului Justiției. Deși îmi apare numele secretarului de stat, se pare că nu a ajuns.

## **Domnul Mihai-Adrian Țiu**

**:**

Voi reveni în scris.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Dacă doriți, o să revenim, să vină să prezinte răspunsul pentru următoarea ședință.

**Domnul Mihai-Adrian Țiu**

**:**

Vă rog frumos.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Vă rog să menționați – pentru următoarea ședință.

Mulțumesc.

În continuare, voi da citire interpelărilor depuse la care Guvernul solicită amânare.

Ministerul Afacerilor Externe, doamna deputat Adomnicăi Mirela Elena, PSD, interpelarea nr. 1.197B – amânare.

Ministerul Afacerilor Externe, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1.203B – se solicită o amânare.

Ministerul Afacerilor Externe, domnul Toma Ilie, PSD:

„Activarea mecanismului european rescEU” – 1.205B.

Ministerul Afacerilor Externe, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1.233B.

Ministerul Afacerilor Externe, doamna deputat Cîmpianu Andreea-Petronela, Grupul parlamentar SOS România, interpelarea nr. 1.172 B.

Ministerul Afacerilor Interne, domnul deputat Ion NicolaeMirel, SOS România, interpelarea nr. 1.295B.

Ministerul Agriculturii, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România, interpelarea nr. 1.308B.

Ministerul Apărării Naționale, doamna deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliați, interpelarea nr. 1.260B.

Ministerul Apărării Naționale, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1.206B.

Ministerul Apărării Naționale, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1.235B.

Ministerul Culturii, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1.300B.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, domnul deputat Toma Ilie, interpelarea nr. 1.202B.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1.304B.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1.204B.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Finanțelor, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1.234B.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1.080B.

Ministerul Energiei, domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliați, interpelarea nr. 1.294B.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|654186]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 48/29.IV.2026 conține 12 pagini.**

Prețul: 78 lei