Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·27 noiembrie 2019
Declarații politice · adoptat tacit
Cornel Itu
Analiza discursului
- Populism
- 0 · fără
- Anti-pluralism
- 0 · fără
- DQI
- nivel 1 · justificare inferioară binele comun · poziţional
- Voce
- —
Discurs
„1 decembrie 1918, ziua care ne dă cea mai prețioasă lecție despre importanța unității românilor”
Mai sunt doar câteva zile până la sărbătorirea a 101 ani de la Marea Unire! Ziua de 1 decembrie 1918 rămâne cea mai prețioasă lecție pentru noi, generațiile care au urmat actului de înfăptuire a unirii tuturor românilor prin constituirea României moderne. Realizarea visului de a trăi într-un singur stat, Marea Unire, a fost rezultatul luptei poporului român pentru unitate, pentru definirea identității naționale comune.
România întregită a devenit o realitate într-un context istoric special, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin organizarea de adunări cu caracter reprezentativ: Unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu țara-mamă. Un rol fundamental în înfăptuirea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, la 1 decembrie 1918, cu Regatul României l-a avut elita politică a românilor din aceste ținuturi românești istorice. Ca locuitor al municipiului Dej, sunt mândru că între fruntașii memorandiști unioniști, amintiți drept „corifeii Marii Uniri”, s-au aflat Alexandru Vaida-Voevod, Ștefan Cicio-Pop, Teodor Mihali, nume cu rezonanță istorică pentru contribuția la înfăptuirea idealului românesc. Aceștia, alături de alte nume memorabile – precum Vasile Goldiș, poetul Octavian Goga, episcopul ortodox Miron Cristea și episcopul greco-catolic Iuliu Hossu –, au împlinit idealul măreț al Marii Unirii.
Amintesc din nou, cu emoție, numele transilvăneanului Alexandru Vaida-Voevod, unul dintre cei mai înzestrați politicieni ai perioadei interbelice, un arhitect al României moderne, a cărui contribuție, alături de a altor transilvăneni din zona pe care o reprezint în Parlament, adică cea a Dejului, a marcat destinul României.
Alexandru Vaida-Voevod a citit în Parlamentul din Budapesta Rezoluția Comitetului executiv al Partidului Național Român, prin care s-a hotărât ca națiunea română din Austro-Ungaria, „liberă de orice înrâurire străină”, să-și aleagă „așezarea ei printre națiunile libere”. Cuvintele sale, care au cerut în acele timpuri un mare curaj, au creat istorie!
Citirii documentului i-a urmat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, în 1 decembrie 1918, unde cei 1.228 de delegați aleși ai românilor „din Transilvania, Banat și Țara Ungurească” au votat Rezoluția Unirii.
În prezent, în aceste vremuri învolburate în care dezbinarea dintre diverse categorii de vârstă și între diferite categorii sociale