Bogdan-Iulian Huțucă

„146 de ani de liberalism românesc”

A fost o onoare și o plăcere pentru mine să particip, în data de 24 mai a.c., la întâlnirea de la Vila Florica, cu ocazia împlinirii a 146 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal. Încă de la apariție, partidul s-a confundat cu cele mai importante evenimente din istoria modernă a României: independența obținută pe câmpul de luptă în 1877–1878 și Marea Unire de la 1918. În perioada interbelică, Partidul Național Liberal a reprezentat un pol de stabilitate într-o Românie și o Europă care erau, cu fiecare zi, din ce în ce mai prinse în mrejele extremismului politic și ale totalitarismului. Partidul Național Liberal a fost un ferm adversar al mișcărilor cu caracter totalitar și antidemocratic.* Ne amintim Legea Mârzescu din 1924, prin care era scos în afara legii Partidul Comunist, precum și trecerea în ilegalitate a Mișcării Legionare, lucru ce îi va aduce moartea unui mare om politic, emblematic pentru istoria Partidului Național Liberal și a României, precum a fost Ion Gheorghe Duca, sfârșind asasinat, la 29 decembrie 1933, de către reprezentanții Mișcării Legionare, grupare politică care nega toate valorile reprezentante de PNL*, anume democrația, libertatea, pluralismul și capitalismul.

Din păcate, istoria s-a dovedit destul de ostilă cu țara noastră și cu Partidul Național Liberal. Tăvălugul roșu venit din est urma să își lase o amprentă profundă pe cursul istoriei noastre. Primul lucru pe care o dictatură îl face când vrea să captureze o țară este să elimine elita politică și intelectuală a acelei țări. Astfel, Partidul Național Liberal și celelalte partide istorice au fost desființate de comuniști, iar liberalii au luat calea pușcăriilor politice. Zeci de liberali și țărăniști care participaseră activ la Marea Unire, precum și ultimul președinte al PNL, Constantin I.C. Brătianu, zis Dinu,