Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·26 mai 2021
Camera Deputaților · MO 85/2021 · 2021-05-26
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii (PL-x 666/2020; rămas pentru votul final)
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2021 pentru completarea art. 38 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (PL-x 112/2021; rămas pentru votul final)
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență (PL-x 605/2020; rămas pentru votul final)
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
266 de discursuri
Bună dimineața tuturor!
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 26 mai 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor. Grupul AUR, domnul deputat Mihail Albișteanu? Este? Haideți! Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, Bună ziua!
Declarația mea politică se numește „Scoateți Moldova din izolare!”.
De 31 de ani, Moldova a fost lăsată de izbeliște de guvernanții de la București, fiind tratată ca o „rudă săracă”. La nivel regional și local s-au discutat diverse proiecte care vizau dezvoltarea Regiunii de Nord-Est sau dezvoltarea Moldovei, în general, dar acestea păcătuiau prin aceea că nu își coordonau obiectivele, astfel că, cel mai adesea, ajungeau, cu largul concurs al centrului, să se încurce unul pe celălalt. Capitala a încurajat rivalitățile locale, județene, pentru ca rezultatul să fie cel previzibil și ușor constatabil astăzi – Moldova nu are autostrăzi și nici alte realizări importante în domeniul infrastructurii.
Ca deputat de Iași, voi susține permanent că autostrada Moldovei, A8, este vitală pentru Iași, de asemenea, și șoseaua de centură. Acestea fiind obiective de infrastructură fără de care orașul se va sufoca din punct de vedere economic. Legea pentru construirea autostrăzii A8 există, dar guvernanții nu se grăbesc să pună proiectul în lucru. De 31 de ani, guvernanții ignoră județul Iași, al doilea din țară ca număr de populație, oraș care are cea mai mare creștere a zonei metropolitane în România, după București.
Ieșenii și cele trei asociații civice, care și-au propus, de câțiva ani, să militeze pentru dezvoltarea Moldovei și pentru realizarea A8, au început să spere, odată cu șansa pe care România a primit-o, aceea de a accesa fonduri prin PNRR. Părea șansa ideală pentru a scoate Moldova din subdezvoltare și pentru a asigura orașului Iași măcar o legătură rutieră decentă cu restul țării.
Însă, din ceea ce s-a aflat în spațiul public în legătură cu ceea ce PNRR prevede pentru județul Iași, se pare că, în ceea ce privește autostrăzile, se vor construi doar trei
tronsoane, dintre care două abia dacă ating marginile județului, în timp ce despre o porțiune doar din centura ocolitoare a Iașilor se vorbește ca despre o nesigură posibilitate. Principalele trei proiecte care urmează să fie incluse în Planul național de redresare și reziliență vizează construcția tronsoanelor de autostradă Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani, care fac parte din A7, și a unei rute de 30-50 km. între Pipirig–Neamț și Moțca–Iași, porțiune ce reprezintă unul dintre „capetele” sectorului montan al A8. Însă, dacă pentru tronsoanele din A7 ar urma lansarea licitațiilor de execuție până la sfârșitul anului în curs, pentru sectorul din A8 încă nu a fost lansată o dată certă.
De asemenea, PNRR ar trebui să includă construirea unui drum alternativ de intrare în municipiul Iași, pe relația Lețcani–Uricani, însă studiul de fezabilitate este în lucru doar pe porțiunea Uricani–Dacia, iar Consiliul Județean Iași și Direcția Regională de Drumuri și Poduri se acuză reciproc de nerealizarea întocmirii documentației tehnice.
Deci, în lipsa implicării adecvate a autorităților centrale, șansele de a se realiza A8 sunt extrem de reduse. Asta deși România ar trebui să vadă această autostradă ca pe un obiectiv strategic de interes național, pentru că A8 – autostrada Târgu Mureș–Iași ar trebui prelungită, cât de curând, până la Chișinău, pentru a deveni cu adevărat Autostrada (re)Unirii Basarabiei cu patria-mamă, România.
Desigur, acesta este doar un prim pas, care ar trebui să fie urmat de realizarea altor proiecte majore de infrastructură, cum ar fi, spre exemplu, proiectul Prutului navigabil, care prin investirea a doar două miliarde de euro...
Concluzionați, vă rog.
...ar aduce beneficii incalculabile cooperării economice transfrontaliere între România și Republica Moldova și, pe cale de consecință, proiectului unirii.
Punerea de acord a politicienilor, de toate culorile, din cele opt județe ale Moldovei reprezintă un deziderat de maximă importanță pentru realizarea proiectelor economice și de infrastructură ale acestei regiuni. Nu trebuie ca județele Moldovei să se bată în proiecte, contrapunându-le unul celuilalt. Trebuie să ieșim din logica lui „sau/sau” și să intrăm în logica lui „și/și” – și A8, și A7, și A13, și Autostrada Nordului, și centura Iașilor, și cea a Bacăului, și Prutul navigabil.
Mihai Albișteanu, Circumscripția nr. 24 Iași.
Mulțumesc frumos.
Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat George Șișcu?
Bună dimineața! Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se numește „Actuala guvernare are două cuvinte-cheie – investiții și reforme. Cu toții ne dorim o țară cu mai puțină birocrație și fără funcționari plictisiți”.
Vedem în ultima perioadă o opoziție cu lideri tot mai vocali, care și-au întețit criticile la adresa Guvernului actual. Doar că o mare problemă în discursuri, în special ale șefilor social-democrați, este că aceia au uitat când au fost la putere și au dat jos trei guverne pentru a-i satisface mofturile domnului Dragnea. Tot când s-au aflat la Palatul Victoria, aceștia au dus investițiile la un nivel minim istoric, ca procent din PIB, cosmetizând cifrele doar pentru a da bine la electorat.
Ne amintim, în 2017, cum s-au promis investiții de 4,6% din PIB, însă, la finalul aceluiași an, investițiile reale erau de numai 3,1%. Același lucru s-a petrecut și în anul 2018. S-au tăiat banii pentru investiții și s-au transferat în scop electoral, pentru a fi cheltuiți ca să aducă voturi cu orice preț. În realitate, PSD distrăgea atenția, atunci, de la planul său de dărâmare a justiției, încercând să câștige bunăvoința românilor prin oferirea a tot felul de pomeni.
A tăia bani de la investiții înseamnă că nu îți pasă de viitorul țării tale. Există o vorbă la români care spune că, decât să-i dai omului un pește pe săptămână, mai bine îi oferi o undiță cu care să pescuiască liniștit, cât vrea, și să aibă pește în fiecare zi. Cu alte cuvinte, îi oferi șansa unei bunăstări permanente, nu să fie dependent de un ajutor anume.
Anul trecut, guvernarea PNL a reparat nedreptatea din buget, alocând 5% din PIB la capitolul investiții, adică 12,5 miliarde de euro. Și în acest an în bugetul național este prevăzut un nivel record de 5,5% pentru investiții. Este cea mai mare sumă alocată pentru investiții din istoria României.
Concluzionați, vă rog.
...pentru că va trebui să acoperim golul de încredere pe care clasa politică l-a adâncit în societate, prin amânarea reformelor de care țara asta are nevoie.
Deputat în Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea, George Șișcu.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc frumos, domnule deputat.
Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi?
Se pregătește domnul deputat Marian Mina.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Peste câteva zile vom celebra Ziua copilului, o sărbătoare internațională care a fost menționată pentru prima dată la Geneva, încă din anul 1925, în cadrul Conferinței mondiale pentru protejarea și bunăstarea copilului, când 54 de reprezentanți din diferite țări au adoptat Declarația pentru protecția copilului.
De obicei, cu ocazia acestei zile auzim foarte multe alocuțiuni privind importanța ei, însă tocmai în aceste zile trebuie să reflectăm și asupra viitorul copiilor.
Cu siguranță, pentru copii, dar și pentru societate, în ansamblul său, educația reprezintă un domeniu esențial, unul sub egida căruia societatea poate înregistra progrese semnificative.
Astfel, un sistem calitativ și performant, adaptat nevoilor cotidiene, bazat pe dezvoltare și consultare reprezintă garanția unui viitor durabil, potrivit pentru fiecare copil.
În actualul context epidemiologic, odată cu trecerea învățământului obligatoriu în online, nevoia de digitalizare rapidă, abandonul școlar pe timp de pandemie au făcut ca educația să se confrunte cu provocări noi, care au fost accentuate de problemele deja „tradiționale”.
Stimați colegi, acum, când majoritatea elevilor s-au reîntors în băncile școlilor, iar sistemul educațional încearcă să-și reia cursul firesc, trebuie să venim în sprijinul acestora, prin soluții reale și nepopuliste, pentru a reduce neajunsurile accentuate de pandemie, într-un timp cât mai scurt, oferind tuturor șanse egale în recuperarea decalajelor și în reacomodarea în sistemul clasic de învățământ, păstrând, în același timp, un climat de siguranță.
Mulțumesc frumos. Vă rog, domnul deputat Marian Mina?
După care-i dau cuvântul domnului deputat de la Grupul USR PLUS, Viorel Băltărețu. Înțeleg că domnii deputați Ștefan-Iulian Lőrincz și Beniamin Todosiu nu sunt prezenți. OK.
Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Comisia Europeană a explicat cât se poate de clar faptul că Next Generation EU este cel mai mare pachet de stimulente din istorie pentru a face Europa mai verde, mai digitală și mai rezilientă.
Aceasta este direcția agreată de Consiliul European, pe care trebuie să o urmeze toate statele membre, pentru a se dezvolta și a face față competiției globale.
Pe acești piloni trebuie elaborat și Planul național de redresare și reziliență.
Dacă luăm exemplul infrastructurii, vom vedea că majoritatea statelor europene, care au depus la timp Planul de redresare, se gândesc cum să mute călătorii și mărfurile de pe șosele pe feroviar. Toată lumea a înțeles că viitorul mobilității constă în a pune accentul pe dezvoltarea transportului verde – a se citi, feroviar –, numai Cîțu, Drulă și coaliția dezbinării naționale nu au înțeles nimic și continuă să insiste la Bruxelles cu o combinație de proiecte pe care Comisia a respins-o în repetate rânduri.
Realitatea este că Uniunea Europeană nu acceptă promisiuni electorale aberante în PNRR. Comisia Europeană a cerut explicit proiecte serioase și sustenabile.
La capitolul infrastructură, pentru a putea asigura interoperabilitatea, oficialii europeni îndeamnă toate statele membre să accepte ideea finanțării masive a modernizării infrastructurii feroviare. Costurile ridicate ale modernizării căilor ferate trebuie incluse în noul pachet de stimul european post-COVID, pentru a circula repede, sigur și fără emisii de carbon.
Prin urmare, pe asta trebuia mizat atunci când a fost elaborat planul, iar autostrăzile, de care avem în continuare atât de mare nevoie, le putem construi din bani europeni, din proiecte vechi, mediocru absorbite de actuala guvernare și, așa cum este firesc într-o economie de piață, în parteneriat public-privat.
## Mulțumesc frumos.
Are cuvântul domnul deputat Viorel Băltărețu, Grupul parlamentar al USR.
Doamna deputat Christine Thellmann, Grupul parlamentar al PNL?
Nu este în sală.
Domnul deputat Andrei-Daniel Gheorghe.
## Stimați colegi,
Fac această declarație în contextul depunerii Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind digitalizarea unitară a administrației publice.
În 2020, România s-a situat pe locul 26, din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, în ceea ce privește indicele economiei și societății digitale. Indicele e publicat anual de Comisia Europeană și măsoară progresele realizate de statele membre în direcția unei economii și a unei societăți digitale.
Din cele cinci dimensiuni luate în considerare în calculul indicelui, România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea conectivitate, datorită rețelelor de fibră optică de mare viteză, dar care, din păcate, sunt situate preponderent în zonele urbane.
La polul opus, dacă ne referim la criteriul servicii publice digitale, performanța României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE.
Digitalizarea administrației publice e una dintre prioritățile asumate de USR PLUS. Alături de colegul meu Brian Cristian am depus, de curând, o inițiativă legislativă pentru digitalizarea unitară a administrației publice.
Propunem ca, în maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, toate instituțiile statului, locale sau centrale, precum și furnizorii de servicii publice să accepte plăți cu cardul, dar și online.
Avantajele sunt multiple.
În primul rând, se reduce disconfortul cetățenilor și al companiilor, care, fără să irosească timpul la cozi sau în deplasări la instituții, își pot plăti impozitele sau orice alte taxe.
Concluzionați, vă rog.
...inițiative legislative, extrem de importantă în modernizarea instituțiilor statului. Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Domnul deputat Andrei-Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.
Domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, AUR, este? Nu.
Vă rog.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea politică se numește „Uniunea Europeană nu poate sta indiferentă în fața terorismului de stat!”.
Și am să încep amintindu-vă un aspect – în curând vom comemora căderea tragică a Constantinopolului în fața armatei otomane, la 29 mai 1453. Iar atunci, la Constantinopol, se spune că teologii dezbăteau despre sexul îngerilor.
Astăzi, la Bruxelles, mulți dintre liderii europeni și funcționarii de acolo dezbat despre genul fluid și despre transgenderism.
În tot acest timp, vedem cum hotarele Uniunii Europene sunt asaltate de valuri enorme de migranți, care intră ilegal, care se comportă violent și care au adus un val de infracționalitate fără precedent în țările Uniunii Europene.
Nu întâmplător, într-unul din punctele dominate de aceste valuri de migranți, scăpate total de sub orice autoritate, la Calais, s-a întâmplat o tragedie – un șofer de TIR român a fost ucis în mod sălbatic de niște persoane necunoscute, într-o zonă care scapă oricărei autorități a Uniunii Europene. Și se pare că nu este singurul șofer român care a fost ucis în acest fel.
Pe tot acest fond, vedem cum statul Belarus, considerat a fi ultima dictatură din Europa – eu aș spune că ar trebui să fim mai prevăzători, mai sunt și alte state în Europa cu comportamente totalitare –, un stat susținut puternic de regimul autoritar al lui Vladimir Putin, din Rusia, singurul regim care girează această dictatură a lui Lukașenko, de la Minsk, și-a permis să facă un gest fără precedent – deturnarea în zbor a unui avion civil, un avion comercial al unei companii irlandeze, Ryanair, un avion care mergea între două capitale europene – Atena, din Grecia, și Vilnius, din Lituania.
Concluzionați, vă rog.
...dreptul Belarusului de a survola spațiile aeriene ale statelor membre ale UE și sancțiuni care să ducă la un răspuns ferm în fața acestei dictaturi.
Belarus nu ar avea nicio putere dacă în spatele său n-ar sta Rusia lui Putin, știm acest lucru, iar poporul din Belarus merită libertate, merită respect și merită mai mult decât
această dictatură brutală, care, iată, pune în pericol viața cetățenilor europeni, prin această deturnare a unui avion civil.
Uniunea Europeană să nu mai fie lașă, să nu mai fie fricoasă și să ia atitudine fermă, acum!
Terorismul nu poate fi tolerat sub nicio formă, inclusiv sub forma terorismului de stat și sub forma acestui brigandaj aerian care s-a produs deasupra statului Belarus.
Uniunea Europeană este obligată să-și protejeze cetățenii săi...
Mulțumesc.
...și să nu mai plece capul în fața dictaturilor! Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Doamna deputat Gavrilă Anamaria, Grupul parlamentar al AUR.
Bună dimineața!
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarație politică: „În lipsa reformelor de la Complexul Energetic Hunedoara, Florin Cîțu trebuie să îl demită pe ministrul energiei sau să își dea demisia”.
Deși le-a solicitat miniștrilor reforma companiilor de stat aflate pe pierdere, prim-ministrul Cîțu arată că, după jumătate de an, reformele nu au avut loc și le transmite colegilor de cabinet, la radio, că nu vor primi banii promiși, în lipsa acestor măsuri.
În interpretarea mea, dacă un ministru este incompetent și nu își face treaba, domnul prim-ministru îi pedepsește tot pe români. Cel mai bun exemplu în acest sens este situația generată de bâlbele Guvernului cu privire la Complexul Energetic Hunedoara.
Cum s-a ajuns aici?
Pe de o parte, s-a vorbit mult timp, în presă, despre falimentarea CEH de către grupuri de interese nelegitime formate din politicieni și afaceriști. Dacă aceste lucruri s-au întâmplat sau se întâmplă, este grav și este treaba instituțiilor competente să îi găsească pe vinovați și aceștia să suporte rigorile legii.
Pe de altă parte, un lucru este cert – avem de-a face cu guvernanți incompetenți, care nu au reușit să asigure un management performant, au privat Mintia și Complexul Energetic Hunedoara de investiții, care puteau să asigure decarbonificarea tuturor activităților industriale, și nu au o viziune care să asigure securitatea energetică a României.
Până în aprilie, Guvernul vorbea despre trecerea Termocentralei Mintia în gestiunea administrației publice locale. Astăzi, același Guvern vorbește despre vânzarea Mintiei către investitori interesați, care au apărut peste noapte.
În același context, vreau să adresez câteva întrebări domnului prim-ministru Florin Cîțu și domnului Virgil Popescu, ministrul energiei:
De ce Guvernul din care faceți parte nu a făcut niciun fel de investiții în Complexul Energetic Hunedoara și Mintia?
Care este, până la urmă, strategia acestui Guvern cu privire la Complexul Energetic Hunedoara? Vă întreb acest lucru deoarece în ultimele săptămâni pare că ați abandonat planul menționat în programul de guvernare cu privire la Complexul Energetic Hunedoara. Dacă există investitori privați interesați de Mintia, înseamnă că Mintia are un potențial de a genera, la un moment dat, un profit. De ce statul român nu face investiții la Mintia, pentru ca termocentrala să rămână în proprietatea statului și să aducă profit poporului român?
Mulțumesc frumos, doamnă deputat.
Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea?
Nu este.
Domnul deputat Giureci-Slobodan Ghera. Vă rog.
Bună dimineața!
Vă mulțumesc, distinse domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni deputați,
Declarația mea politică de astăzi este intitulată „30 mai – Ziua Națională a Republicii Croația”.
Cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Croația, doresc să transmit un sincer la mulți ani tuturor cetățenilor croați, precum și minorității croate din România.
Ziua Națională a Republicii Croate se sărbătorește pe 30 mai, în amintirea constituirii primului Parlament multipartidic ales în mod democratic, precum și în amintirea rolului istoric al Parlamentului croat în păstrarea statalității croate pe parcursul mai multor secole.
După cum vă este bine cunoscut, Croația este așezată în zona de graniță a culturii europene și are ca vecini Slovenia, Ungaria, Serbia, Bosnia-Herțegovina și Muntenegru. Capitala țării este la Zagreb, iar populația este de aproape 4,5 milioane de locuitori. Cu toate că este un stat mic, Croația este extrem de bogată din punct de vedere cultural, iar locurile ei au un farmec aparte, cu o mulțime de peisaje naturale și arhitectonice spectaculoase, cu peninsula Istria și cu magnifica Coastă a Dalmației, care atrage milioane de turiști anual. Croația este o țară cu importante contribuții culturale, artistice, științifice și în domeniul sportului, la nivel mondial. Ea este, totodată, renumită pentru gastronomia tradițională și calitatea vinurilor locale.
Relațiile bilaterale dintre România și Croația sunt excelente, nicicând legăturile dintre țările noastre nu au fost mai puternice, iar cu această ocazie îmi exprim speranța în consolidarea în continuare a cooperării excelente dintre țările noastre. Menționez, cu această ocazie, și existența de secole a minorității croate pe frumoasele plaiuri românești, minoritate care se bucură de reprezentativitate în
Parlamentul României și constituie o punte de legătură între România și Croația.
Ziua Națională a Croației este un prilej de mare bucurie pentru toți croații din țară și de pretutindeni. Cu ocazia acestei zile speciale îi doresc poporului croat cele mai călduroase felicitări și urări de sănătate, bunăstare, prosperitate, pace și succes!
Mulțumim frumos, domnule deputat.
La mulți ani și multă sănătate vă spunem și noi!
Grupul parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,
Lipsa siguranței șoferilor profesioniști de camioane și vehicule comerciale este o problemă gravă pe care șoferii au semnalat-o, de mult timp, autorităților din țările în care au fost victimele hoților în parcări.
Tragedia petrecută în apropiere de Calais ne-a revoltat și întristat, deopotrivă, și a readus această problemă gravă în atenția tuturor.
Vreau să transmit sincere condoleanțe familiei!
Șirul lung de agresiuni, jafuri și crime ale căror victime sunt șoferii de TIR, deveniți ținta delincvenței, ne obligă să nu mai amânăm, să cerem, la nivel european, și să luăm, și la nivel național, măsuri pentru a spori siguranța șoferilor de TIR.
Aceștia au o profesie care presupune responsabilitate, concentrare și atenție. În ultimul an, în perioada pandemiei, contribuția lor a fost foarte importantă, esențială, în aprovizionarea ulterioară cu bunurile necesare populației, fiind supuși unor presiuni, așteptări prelungite și controale sporite la frontiere, necesare, având în vedere situația cauzată de pandemie. Este necesar să le asigurăm măcar condițiile necesare pentru a munci fără temerea că pot deveni oricând victimele unor agresiuni în timp ce își desfășoară activitatea.
Problemele persistă de mult și au fost semnalate de șoferi. Șoselele Europei s-au transformat în adevărate coșmaruri pentru șoferii de TIR, deveniți ținte ale hoților. Perioadele când aceștia ar trebui să se odihnească sunt, de fapt, momente de risc maxim, de nesiguranță și teamă.
La nivel european, există alerte și mesaje de atenționare cu privire la astfel de pericole, însă este prea puțin. Sunt multe lucruri de făcut pentru a securiza parcările și benzinăriile.
Mulțumesc frumos.
Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat Christine Thellmann.
Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Investițiile în educație înseamnă, pe viitor, o Românie puternică și români fericiți la ei acasă”.
Reformele din programul de guvernare pentru România pornesc de la un singur deziderat – să asigure bunăstarea fiecărui român. Falsele reforme din ultimele 3 decenii au dat greș. În acest sens, pot depune mărturie milioanele de români plecați din țară. Mai exact, 100.000 de români emigrează în fiecare an. Practic, un oraș mediu a dispărut anual din statisticile țării noastre.
Actualul Guvern s-a angajat că va stopa acest exod și a început cu dreptul. A investit enorm în digitalizare și debirocratizare. A simplificat relațiile de muncă, a eliminat din „hârtiile cerute la ghișeu”, a facilitat telemunca și a digitalizat relațiile dintre companii, angajați și instituțiile statului. Actuala putere s-a angajat că va atrage maximum de fonduri europene pentru investiții în învățământ, inclusiv în învățământul profesional.
O țară care-și respectă cetățenii și care formează tânăra generație, conform cerințelor pieței muncii, poate fi una de succes. Mai mult, prin PNRR vor fi sprijinite firmele locale cu o serie de granturi, pentru a permite angajatorilor să își deruleze propriile programe de formare a forței de muncă. Astfel, ne vom asigura că economia va crește de sus în jos și va fi una durabilă. Angajatorii știu mai bine care sunt calificările căutate în viitorul apropiat și vor putea atrage tânăra generație încă de pe băncile școlii.
Vin din județul Sibiu, unde antreprenorii locali au dezvoltat o rețea de învățământ profesional dual. Voi sprijini investitorii locali să acceseze aceste fonduri și să ofere comunității o creștere economică sustenabilă. Am speranța că în următorii ani vom reuși să stopăm migrația forței de muncă și că fiecare român va avea un trai decent la el acasă.
## Mulțumim frumos.
Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Dragoș-Gabriel Zisopol.
Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
„Oriunde în lume, copiii ne demonstrează forța și capacitatea de lider la nivelul lor, militând pentru o lume mai stabilă pentru toți. Haideți să îmbunătățim abordarea și să ne reasumăm responsabilitatea de a pune copiii pe primul plan.
Drepturi egale pentru fiecare copil!” – este mesajul transmis, în anul 2020, de secretarul general al ONU António Guterres, cu ocazia Zilei internaționale a copilului.
Pornind de la ideea colaborării internaționale, a conștientizării problemelor copiilor din întreaga lume, dar și a dezvoltării bunăstării acestora, Adunarea Generală a ONU a adoptat, în anul 1954, Rezoluția nr. 836, pentru a proclama, la 14 decembrie 1954, Ziua internațională a copilului, care să fie sărbătorită ca o zi a „frăției și înțelegerii în rândul copiilor din întreaga lume”.
Aceeași adunare a recomandat ca toate țările să instituie o zi mondială a copilului și le-a sugerat guvernelor ca această zi să fie sărbătorită de fiecare țară la o dată pe care o consideră potrivită.
Importanța suplimentară a acestei rezoluții este faptul că bunăstarea copiilor a fost legată chiar de scopul existenței Națiunilor Unite. Rezoluția precizează că obligațiile organizației față de generațiile viitoare pot fi atinse numai prin eforturi sporite, având în centrul atenției copiii, și că „marcarea zilei copiilor în întreaga lume va contribui la solidaritatea și cooperarea între națiuni”.
5 ani mai târziu, la 20 noiembrie 1959, Adunarea Generală a adoptat Rezoluția nr. 1.386, care a proclamat Declarația cu privire la drepturile copilului. Scopurile adoptării acestui document nu au vizat doar înființarea unui corpus special pentru drepturile copiilor, ci stabilește și faptul că copiii trebuie să aibă parte de o protecție și o îngrijire suplimentară, astfel încât să se poată bucura de drepturile și libertățile omului stabilite de Carta ONU și Declarația universală a drepturilor omului. În acest sens, declarația a proclamat că „omenirea datorează copilului ce e mai bun din ceea ce ea poate oferi” și a stabilit 10 principii conform cărora trebuie protejate drepturile copilului – dreptul la educație, învățământ, asigurare socială, dezvoltare fizică și spirituală, indiferent de culoarea pielii, naționalitate, origine socială, situație materială sau alte statuturi. Declarația face un apel la părinți, organizații neguvernamentale și guvernele tuturor statelor de a recunoaște și a respecta drepturile copiilor.
Concluzionați, vă rog.
...Olimpiada Națională de Limbă Neogreacă, „Dialog cu timpul și lumea”, Festivalul Elenismului, „Alfabetul conviețuirii”, ateliere de dans tradițional grecesc, ateliere de creație etc.
Și, pentru că mai sunt câteva zile până la data de 1 iunie 2021, permiteți-mi ca, în numele conducerii Uniunii Elene din România, să le urez un călduros la mulți ani tuturor copiilor! Vă mulțumesc.
Mulțumim frumos, domnule deputat. Grupul parlamentar al AUR, doamna deputat Raisa Enachi?
vede parcul auto învechit, care este un real pericol atât pentru călători, cât și pentru șoferi, și acuză actorii acestui conflict că sunt orgolioși.
În plus, flutură amenințător steagul privatizării, evident, tot pentru a pune presiune pe angajații Transurb!
Nu, domnule primar, nu este vorba despre orgolii!
Este vorba despre drepturile oamenilor la condiții de muncă decente și despre neputința unei conduceri, numită politic, de a gestiona o societate!
Prin urmare, atât în numele vasluienilor, cât și în numele angajaților Transurb, vă solicit, atât dumneavoastră, cât și Consiliului Local Vaslui, să depolitizați conducerea societății, să scoateți la concurs, în mod transparent, funcția de director general și să încetați presiunile politice la adresa angajaților! Vă mulțumesc.
Deputat AUR, Vaslui, Raisa Enachi.
Mulțumesc frumos.
Grupul parlamentar al USR PLUS, domnul deputat RaduDinel Miruță.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Hristos a înviat!
Voci din sală
#53684Adevărat a înviat!
Stimate colege și colegi,
Declarația mea politică de astăzi va începe cu o concluzie la care am ajuns nu numai eu, ci și cetățenii.
„Transportul local vasluian este în pragul colapsului și asta se datorează exclusiv cauzelor politice!”
Managementul societății de transport care deservește Vasluiul și împrejurimile este unul defectuos, iar incompetența conducerii, numită politic, fără niciun criteriu de selecție, care să aibă în vedere performanța, spre exemplu, este abil mascată prin conflicte de muncă întreținute intenționat. Desigur, singurii care au de pierdut nu sunt nici cei care asigură conducerea societății, nici cei din consiliul de administrație, bine plătiți din bani publici, ci doar cetățenii și angajații, prinși între ciocanul politicianismului și nicovala realității zilnice.
Problemele de la Transurb nu au apărut de ieri, de azi, ci de la începutul anului 2019, când angajații au început să reclame public, pentru că pe cale internă nu s-a rezolvat nimic, nemulțumirile legate de salarii, orele suplimentare, condițiile de muncă și discriminările făcute de conducerea societății.
Timp de doi ani, nici primăria, nici directorul Transurb n-a fost în stare să rezolve problemele, iar acum întreaga situație este un adevărat butoi cu pulbere. Nu este normal, și vă dau doar un singur exemplu, ca membrii Sindicatului Liber și Independent, nesupus politic, să fie intimidați ori să aibă parte de un tratament inegal, față de colegii lor „afiliați politic” – cu ghilimelele de rigoare –, în ceea ce privește atât repartizarea orelor de traseu și gradul de severitate a controalelor, care pentru unii-s mumă, iar pentru alții-s ciumă, după cum ne spune un vechi proverb.
Mulțumesc frumos.
Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Ștefan-Bucur Stoica.
Vă rog.
## **Domnul Ștefan-Bucur Stoica:**
Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!
Declarație politică: „Relansarea economică depinde în mare măsură de succesul campaniei de vaccinare”.
Anul 2020 a fost cel mai dificil, din perspectiva gestionării crizei economice și de sănătate. A fost anul în care toate sistemele publice au fost puse sub presiune, sectoare economice întregi și-au redus drastic activitatea, impactul fiind unul puternic, dar fără să genereze dezechilibre majore. Acest fapt s-a datorat în principal modului în care Guvernul liberal a reușit să dea hotărâri de guvern bine țintite, să mențină funcționale și în echilibru activitățile economice.
A fost un efort bine coordonat și planificat la nivel guvernamental, prin care s-a demonstrat că e posibil să crești investițiile, chiar dacă economia trece prin cea mai mare criză economică.
În anul 2021 se urmărește consolidarea acestui parcurs economic prin susținerea investițiilor, care cresc cu peste 8 miliarde de lei, la un nivel record din ultimii 30 de ani, de 62 de miliarde lei.
Legătura între relansarea economică și evoluția campaniei de vaccinare nu este deloc forțată. Revenirea la normalitate nu vizează doar viața personală a fiecăruia dintre noi, ci și un context mai larg, în care relaxarea măsurilor înseamnă noi activități permise, care vor impulsiona sectoare economice, precum turismul, industria de evenimente, activitățile sportive și culturale.
În prezent, Guvernul este implicat activ în derularea campaniei de vaccinare, care constituie prioritatea zero.
## Mulțumesc, domnule deputat.
Și pentru că de la Grupul PSD a venit doamna deputat Natalia-Elena Intotero aș vrea s-o invit să-și prezinte alocuțiunea.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,
Declarația mea politică se intitulează „Locul oferit tânărului în țara lui Cîțu”.
Guvernarea miniștrilor performanți de dreapta s-a dovedit inoportună tuturor, inclusiv copiilor și tinerilor din România. Asistăm de mai bine de un an la pledoarii care mai de care, la promisiuni care se dovedesc, pe rând, minciuni, la o lipsă acută de programe care să răspundă problemelor unei generații de copii uitați acasă.
Țara tinerilor, subintitulată astfel de membrii coaliției în campaniile electorale, s-a dovedit a fi țara fără tineri. Vă întreb: câte dintre declarațiile miniștrilor fac referire la copii, la tineri sau la proiectele și strategiile de dezvoltare profesională a acestora aici, acasă? Nici măcar una! Știm, Guvernul austerității a știut să facă pentru tineri ce a făcut și pentru vârstnici: să îi pedepsească. Mai nou, asistăm la un război în coaliție pe banii copiilor.
Să privim retrospectiv. În urmă cu doi ani, România susținea transportul gratuit pentru elevi și studenți, creștea alocațiile și bursele de merit, oferea noi burse din fonduri europene, organiza tabere pentru copiii românilor din afara granițelor, a extins Programul „Masă caldă” și a finalizat, prin programe de dezvoltare susținute de Guvern, grădinițe și creșe. Acestea sunt doar o parte dintre proiectele implementate și prevăzute în Strategia pentru tineri a Partidului Social Democrat.
## Stimați guvernanți,
Viitorul tinerilor și copiilor noștri este cel care contează. Pentru ei lucrăm! De curând, sute sau chiar mii de copii s-au întors acasă, odată cu familiile lor. S-au întors din diasporă. Pentru ei ce faceți? Nu îi doriți aici, acasă, în România? Este nevoie urgentă de măsuri pentru a permite accesul tuturor copiilor la învățământul românesc, programe de perfecționare profesională și proiecte cuprinzătoare care să susțină integrarea acestora în viața socioeconomică a țării.
Mulțumesc doamnei deputat.
De la Grupul parlamentar al AUR, domnul Boris Volosatîi. Aveți cuvântul.
În toate cazurile recente de refuzare a intrării cetățenilor Republicii Moldova în România avem de-a face cu interpretări greșite și abuzive ale reprezentanților Poliției de Frontieră.
Mulțumesc.
Aceste abuzuri trebuie să înceteze!
Mulțumesc.
Ele generează confuzie, revoltă legitimă și, uneori, din păcate, stări de spirit antiromânești. Or, asta se dorește în ajun de alegeri în Parlamentul din Basarabia?!
„Refuzul intrării în România aplicat de Poliția de Frontieră este un abuz”
Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,
Am primit zeci de semnale în ultimele zile că, de la 13 mai 2021, mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova, majoritatea etnici români, au primit refuz de intrare la frontieră, pe motiv că aceștia nu ar deține o viză de lungă durată de ședere în România. Potrivit legislației noastre în vigoare, aceste persoane fac parte din categoria românilor de pretutindeni și vin în România, ca patrie etnică și istorică.
În mod evident, cetățenii Republicii Moldova, care au primit refuz de intrare în țară din partea Poliției de Frontieră a României, au fost grav prejudiciați.
Formal, în explicațiile date de reprezentanții Poliției de Frontieră, au fost invocate prevederile Hotărârii Guvernului nr. 531 din 11 mai 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, începând cu 13 mai 2021.
Vă asigur că această hotărâre de guvern nu diferă absolut cu nimic de hotărârile de guvern anterioare având același obiect de reglementare. Acestea, într-adevăr, specifică că străinii au nevoie de viză sau de permis de ședere specială pe teritoriul României, dar în acest caz este vorba despre străinii cetățeni ai altor state decât cele care au regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană.
Republica Moldova, după cum știți, are, din data de 28 aprilie 2014, regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. Abolirea acesteia a fost posibilă prin modificarea Regulamentului Uniunii Europene nr. 530 din 2001 și apoi al Regulamentului UE 2018/1.806 din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație.
În calitatea mea de deputat ales în Circumscripția nr. 43...
Domnule deputat, mulțumesc.
...pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării, solicit implicarea directă și constructivă a prim-ministrului României și a ministrului afacerilor interne pentru rezolvarea situației.
Îi asigur pe toți deținătorii de cetățenie a Republicii Moldova, posesori ai pașapoartelor biometrice, că voi întreprinde toate demersurile necesare în vederea încetării abuzurilor la care s-au dedat în ultimele două săptămâni polițiștii de frontieră, refuzând intrarea în România, respectiv în Uniunea Europeană.
Mulțumesc, domnule deputat.
Prutul trebuie să ne unească, nu să ne separe! Vă mulțumesc.
Domnule deputat, vă rog să avem respect pentru colegi. Mulțumesc frumos.
Din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Brian Cristian. Este?
Nu este.
Atunci, doamna deputat Oana Murariu.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Subiectul motivării hotărârilor judecătorești înainte de pronunțarea soluției a intrat în atenția publicului după decizia Curții Constituționale, accelerând procedura doar în materie penală.
Aș dori să precizez însă că, personal, am început să lucrez la acest proiect de lege încă din ianuarie 2021. Lucrurile nu pot să se oprească aici. După atâția ani de așteptări și nemulțumiri cu privire la funcționarea sistemului judiciar, am pus în mișcare unele mecanisme de reglare a acestuia. În perioada următoare, plecând de la considerentele punctelor 46–54 și 64 din Decizia nr. 233/2021 pronunțată de Curtea Constituțională, considerente care se aplică identic și în ceea ce privește procedura civilă, voi prezenta, în colaborare cu Ministerul Justiției, un alt proiect de lege, prin care și în materie civilă hotărârile judecătorești să fie motivate înainte de pronunțarea soluției.
Pentru a demonstra situația actuală, prin informații exacte, am solicitat, în ianuarie, CSM-ului date statistice în legătură cu durata medie a motivărilor hotărârilor judecătorești și am aflat că la judecătorii, în România, media este de 31,5 zile, la tribunale de 43,9 zile, la curți de apel de 40,6 zile, iar la Înalta Curte de 143,9 zile. Aceste termene însă sunt influențate major de durata redusă a unor proceduri – cam de una-două zile –, proceduri care ocupă masiv rolul instanțelor; de exemplu, încuviințările de executări silite.
Din păcate, lucrurile stau și mai rău în anumite zone din țară. Iată, de exemplu, ce se întâmplă în circumscripția mea, în județul Cluj, unde 276 de zile este media motivării hotărârilor judecătorești la Judecătoria Cluj-Napoca în materie de minori și familie, nulitate act sau 127 de zile – media motivării hotărârilor judecătorești la Tribunalul Cluj în cazul acțiunilor posesorii.
Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat, și pentru încadrarea în timp.
De la Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Rujan.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,
Ne aflăm într-un moment foarte important pentru țara noastră, care va da un impuls reformelor și procesului de dezvoltare, finalizare și adoptare a Planului național de redresare și reziliență. Vorbim despre un proiect pentru toți românii, de al cărui succes trebuie să ne mândrim, ca țară.
De aceea, stimați colegi parlamentari, ar trebui să lăsăm deoparte culoarea politică și să ne gândim să ajungem la un consens, pentru a demonstra că suntem aici cu adevărat pentru a apăra interesele românilor.
În urma întâlnirii pe care a avut-o cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Florin Cîțu a arătat că România face progrese în ceea ce privește reformele. România va depune proiectul PNRR pe toată
suma de 29,2 miliarde euro. Banii înseamnă investiții masive în domenii precum infrastructura rutieră și feroviară, spitale, educație sau sprijin pentru mediul privat.
Totodată, aceasta înseamnă că se vor dezvolta și comunitățile locale pe care fiecare dintre noi le reprezentăm, pentru că prin PNRR se va înființa un fond de reziliență pentru localități, al cărui scop stă în reducerea disparităților teritoriale, la nivel regional, intraregional și intrajudețean, prin intervenții integrate în infrastructurile din zonele mai puțin dezvoltate. Se va crea un fond de împrumut pentru implementarea proiectelor comunitare.
Eu sunt încrezător că aceasta va fi o șansă mare și pentru dezvoltarea județului Caraș-Severin, pe care îl reprezint, ca parlamentar.
De asemenea, proiectele de investiții de care are nevoie România vor fi abordate din toate cele trei surse de finanțare la dispoziție – PNRR, fondurile europene clasice din Cadrul financiar 2021–2027, bugetul de stat. Important este ca proiectele care sunt eligibile pe PNRR să acopere întreaga sumă. Alte investiții vor fi finanțate din fonduri europene sau de la bugetul de stat.
Mulțumesc, domnule deputat. Din Grupul parlamentar al PSD... Aveți... Poftiți!
Doamna deputat Viorica Sandu.
## **Doamna Viorica Sandu:**
Mulțumesc, domnule președinte. „Pâinea noastră cea de toate zilele, pe mâna neprofesioniștilor”
Când Partidul Social Democrat a predat guvernarea, în 2019, în agricultură erau programe în derulare, programe a căror eficiență s-a reflectat prin scăderea importurilor cu 30%.
Existau Programul național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019–2023, Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele de agricultură, acvacultură și industrie alimentară, Programul „Tomata”, Programul „Usturoiul” și alte programe.
Rând pe rând, programele Ministerului Agriculturii, menite să îi ajute pe fermieri, au început să cadă ca popicele.
Groparul Programului „Tomata”, ministrul agriculturii, domnul Adrian Oros, a prezentat Programul „Legume în spații protejate 2021” ca fiind versiunea îmbunătățită și performantă a Programului „Tomata”.
Parafrazându-l pe nenea Iancu, Programul „Legume în spații protejate 2021” este „admirabil, e sublim, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire”. La data de 17 mai ar fi fost termenul-limită până la care legumicultorii trebuiau să depună la APIA cererile pentru accesarea noului program pentru sprijinirea producției de legume în spații protejate, dar actul normativ încă mai așteaptă avizul pozitiv al Ministerului Finanțelor Publice.
Dar nu asta este singura măsură luată în defavoarea fermierilor români. Ministrul agriculturii a fost un avocat slab și pentru cauza fermierilor, care au rezistat cu stoicism și neputință promisiunilor și amânărilor ministrului că vor fi despăgubiți după apariția bugetului pentru 2021.
Când s-a creat bugetul, aceștia, pur și simplu, nu au existat pentru putere, care a trimis agricultura în faliment, trecând despăgubirile pentru seceta pedologică la categoria „pomeni de la buget”.
Concluzionați, vă rog!
„România avea nevoie de irigații și nu am știut să ne batem pentru ele”, au spus surse din conducerea PNL.
Vestea proastă a venit după ce înainte aflasem că și depozitele regionale au fost scoase de la finanțare din Planul național de relansare și reziliență.
Bate vânt de mazilire în PNL? Vom asista la debarcarea ministrului Adrian Nechita Oros?
Nu știm.
Însă fermierii români nu sunt îngrijorați de persoana ministrului, ci de nepăsarea și nepriceperea celor care îngenunchează agricultura.
Deputat al PSD de Galați, Viorica Sandu.
Mulțumesc frumos.
Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.
Vă rog.
Mulțumesc frumos. Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Astăzi, Guvernul României va prezenta în plenul Parlamentului Planul național de redresare și reziliență.
În calitate de deputat al minorității rome, sigur că aștept cu interes prezentarea unor măsuri și pentru comunitățile de romi din România, care de departe aparțin grupurilor vulnerabile din această țară.
Problemele din comunitățile de romi s-au tot amplificat – am mai spus acest lucru de la această tribună – direct proporțional cu anii de democrație scurși din 1990 și până în prezent.
În principal, romii din România au mari probleme în ceea ce privește accesul la serviciile publice, accesul la educație, accesul la sănătate, accesul în zona de protecție socială și, nu în ultimul rând, au mari probleme în ceea ce privește accesul pe piața forței de muncă, dat fiind, hai să-i spunem, și o parte dintre problemele mari cu care se confruntă, respectiv lipsa unor calificări profesionale care să le permită cumva accesarea unor locuri de muncă.
Am citit din ceea ce urmează să ni se prezinte astăzi în plenul Parlamentului și am regăsit termenul de „rom” doar de șase ori, într-un document de peste 200 de pagini.
Sunt extrem de mâhnit să constat faptul că în continuare Guvernul României și clasa politică abordează problema principală a acestei comunități, a acestei minorități naționale, respectiv cea legată de rata mare de abandon școlar – și aici vă spun că patru din cinci copii care abandonează școala, în momentul de față, aparțin etniei rome – și problema legată de rata extrem de scăzută de cuprindere a copiilor de etnie romă în sistemul de învățământ, aceste probleme sunt abordate în PNRR ca reprezentând o provocare majoră.
Mulțumesc frumos. Are cuvântul domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar al AUR.
Vă rog.
Se pregătește domnul deputat Paul Stancu.
Istoria pandemiei 2020–2021 va consemna faptul că atunci, în primăvara anului 2020, România a fost lovită de o pandemie cu un virus a cărui fiziopatologie nu se cunoștea.
Motiv pentru care, la început, măsurile de distanțare socială, lockdownurile au încercat să împiedice transmiterea comunitară. Dar ulterior, în lunile mai, iunie, aspectele fiziopatologice ale acestei afecțiuni au început să apară și s-a constatat – cercetătorii italieni, de exemplu, sau americani, care au fost confruntați cu această boală mai repede – că tratamentul trebuie să meargă pe trei direcții – antiinflamator, antiviral și anticoagulare.
S-au făcut niște protocoale care au fost publicate și în „American Journal” și care au avut, de fapt, cea mai mare accesare din istoria acestor documente medicale. Profesorii americani au început să aplice aceste protocoale.
Care este ideea acestor protocoale? Ideea era ca protocolul să fie aplicat în ambulatoriu, în sensul că pacientului, odată prezentat, odată diagnosticat, să i se dea imediat tratament. De ce? Pentru că reducea perioada de transmitere a bolii și riscul ca acest pacient să se întoarcă în spital cu afecțiunea în evoluție, când era mult mai greu să stăpânim această boală.
Ce s-a întâmplat? Aceste protocoale au fost boicotate de media internațională. Profesorii americani care au făcut aceste protocoale și care au încercat să le publice au fost boicotați. S-a ajuns până acolo încât au trebuit să depună mărturie în Congresul american.
Pe data de 10 decembrie, The Trusted News Initiative a luat ființă. Este vorba despre un cartel media și de rețele sociale care au luat hotărârea să împingă această filozofie a vaccinării – vaccinarea este singura metodă de a combate pandemia – și au început să boicoteze toate informațiile care nu conveneau acestei filozofii, adică website-uri în care reacțiile adverse au fost raportate. Profesori americani care au început să aibă alte opinii în ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea actului de vaccinare au fost boicotați. Este vorba despre un _blackout_ , prin care guvernele și statele americane au încercat să treacă prin aducerea în fața Congresului a acestor specialiști.
## Concluzionați, vă rog.
Care a fost politica sanitară a României?
Noi am lăsat pacienții diagnosticați să plece în carantină, să se ducă acasă, să fie supravegheați de medici de familie, și unii dintre ei s-au întors cu boala agravată.
De ce nu s-au aplicat protocoale? Pentru că la noi în țară medicamentele antivirale intracelulare – Ivermectina, Hidroxiclorochina, Favipiravir – nu au fost certificate pentru a fi folosite.
Această politică sanitară consider că a fost absolut împotriva interesului medical al poporului român și cred că Guvernul și acest comitet de urgență ar trebui să dea explicații privind motivul pentru care noi am adoptat orbește această blocadă a protocoalelor ambulatorii. Au fost medici români care însă au spart aceste..., de exemplu, doamna de la Oradea, care a încercat să trateze. Nu puteai să lași bolnavii să plece acasă, în momentul în care știai că boala poate evolua.
Domnule deputat, vă rog să terminați, să aibă și ceilalți colegi. Sunt totuși 5 minute.
Îmi pare rău că sunt blocat...
## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**
Nu sunteți blocat, domnule deputat, dar...
Aveți dreptate, dar...
Domnule deputat, aveți perfectă dreptate, dar, din respect pentru ceilalți colegi, trebuie să ne încadrăm în acele 3 minute.
Domnul deputat Paul Stancu.
Se pregătește domnul deputat Sebastian Ioan-Burduja. Aceeași rugăminte, haideți să-i respectăm pe toți colegii, să intre cât mai mulți colegi la declarații, să ne încadrăm în termenul de 3 minute.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică de astăzi se intitulează „S-a ales praful de «România educată» și «Dezvoltăm România», a rămas doar un slogan mincinos scris pe un afiș electoral!”.
De la cel mai mare buget alocat investițiilor după 1989, fluturat de actuala guvernare, anul 2021 aduce în realitate dezastrul economic asupra României. Guvernul promitea la aprobarea bugetului, adică acum doar câteva luni, 65 de miliarde lei pentru investiții, fiind cea mai mare sumă alocată în ultimii 30 de ani, bani care vor rămâne doar în declarațiile lor, postările de pe Facebook și comunicatele de presă.
Ca să înțelegem dimensiunea minciunii și manipulării trebuie să ne reamintim că Guvernul PNL, ajuns la conducerea țării în noiembrie 2019, a avut un sigur scop: organizarea alegerilor anticipate, fără să țină cont de nimic și fără să vadă, de acolo de unde se credeau ei, de pe creasta valului, că pandemia cuprinsese cu repeziciune planeta, că mureau oameni pe capete, că sistemul medical era sufocat, că populația era panicată.
Au avut propria lor agendă publică, s-au perindat când cu Cîțu, când cu Orban ca propunere de premier. Am rămas în final cu Orban și, constatând că între timp țara se prăbușea, ne-au băgat în starea de urgență, ne-au închis școlile, au trimis copiii să facă studii online, deși nu aveau dispozitive, internet și unii nici chiar curent electric, ne-au ferecat bisericile, să nu ne putem căuta alinare nici măcar la Dumnezeu, au pus lacătul pe spitale pentru toți cei care erau bolnavi non-COVID, au izolat cu brutalitate și cruzime copiii de părinți și bătrânii neajutorați de copiii lor, au oprit economia, totul în numele „binelui general”.
În realitate, aceste măsuri aberante de multe ori, fără logică și coerență, au fost luate de Orban și Iohannis ca să acopere incompetența, neștiința gestionării unei crize, la care se adaugă și crearea unor mecanisme facile de cheltuire a banilor publici fără control și sărind etape din lege, justificând că este pandemie și „ne trebuie urgent”. Așa cum ne-au trebuit și izoletele de 140.000.000 de euro. Unde or fi? La cine or fi ajuns banii?
Luni de zile au trâmbițat pe toate posturile Iohannis și Orban că PSD a lăsat vistieria goală, că materialele strategice și stocurile statului nu sunt, timp în care ei măreau artificial deficitul bugetar, pentru a arăta cât de rău a fost PSD.
Concluzionați, vă rog!
...de la Uniunea Europeană.
Fals, total fals. Orice român s-ar fi dus la Bruxelles ar fi venit fix cu aceeași sumă, pentru că acești bani ne sunt alocați pe baza unor criterii foarte clare și precise.
Ați transferat aproape toate investițiile la CNI, ca să dețineți controlul total al tuturor licitațiilor, și suntem la jumătatea anului și nu s-a semnat niciun contract de către CNI pe 2021 și tot ce se lucrează este din vremea PSD!
„România educată” a distrus generații de copii și scoate pe bandă rulantă analfabeți funcțional.
Unde este proiectul de țară?
Unde sunt specialiștii?
Prin incompetența cu care stăpâniți această țară, că despre guvernat și condus nici nu se poate vorbi, ați condamnat generațiile viitoare la muncă grea pentru plata datoriilor voastre și ați ratat cea mai importantă șansă a țării de a se moderniza!
Mulțumesc.
Mulțumim frumos, domnule deputat.
Are cuvântul domnul Sebastian-Ioan Burduja, Grupul parlamentar al PNL.
Se pregătește domnul deputat Mihai Ioan Lasca, grupul neafiliaților.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România unicornilor”.
Probabil că de acum o țară întreagă știe despre UiPath. Probabil că știți că acum două zile compania valora 40 de miliarde de dolari la bursa din New York.
Probabil că puțini știu ce înseamnă data de 18 octombrie anul curent.
Pe 18 octombrie anul curent, cei care dețin acțiuni la compania UiPath, dintre angajați, dintre angajații inițiali ai companiei, vor putea să le valorifice. Expiră termenul setat în general pentru aceste listări, aceste IP-uri de mare amploare. Sigur, în România nu prea mai știm ce înseamnă o listare semnificativă, pentru că de ani de zile pe bursa de la București, din păcate, nu au mai existat listări.
Pentru România, 18 octombrie înseamnă o mare, mare oportunitate, pentru că sunt miliarde de dolari care pot să vină în țara noastră – și vă spun că am discutat direct cu oameni care au fondat UiPath și care ar vrea să-și aducă acești bani în România, cu o condiție: să fie lăsați! Să fie lăsați în pace!
Antreprenorii în această țară nu au nevoie de privilegii speciale, dar ne spun așa – „Cel mai deștept stat este statul
care se dă la o parte din calea noastră.” Este valabil și în cazul celor care au fondat UiPath, care stau acum pe niște miliarde de dolari și care vor vrea să îi aducă în România și ne cer explicit simplificări, debirocratizare, pur și simplu, un stat suplu, care are grijă de mediul antreprenorial, iar aceasta este esența politicii liberale.
Putem să ignorăm această mare oportunitate, nu-i nicio problemă, am făcut-o de atâtea ori, ca țară, sau putem să capitalizăm și să investim cu inteligență alături de acești oameni.
Mulțumim frumos. Domnul deputat Mihai Ioan Lasca.
Se pregătește domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR PLUS.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața!
Declarația mea politică de azi se intitulează „Stop tehnologiei 5G!”.
Drag popor,
Politicienii României vând sănătatea românilor pe câteva miliarde de lei care se vor obține din vânzarea drepturilor de utilizare a benzilor de frecvențe specifice tehnologiei 5G. Suntem deja asaltați cu ofertele operatorilor de telefonie mobilă și internet pentru ceva ce oficial până acum nu a existat în România.
Domnilor parlamentari,
Vă rog să rețineți că imunitatea parlamentară nu vă conferă imunitate și față de consecințele implementării tehnologiei 5G în România, lucru pe care doriți să-l faceți împotriva voinței poporului român, pe care trebuie să-l reprezentați și pe care trebuie să-l slujiți!
Dumneavoastră împreună cu familiile puteți fi victime ale acestei tehnologii exact ca românul de rând, iar beneficiile materiale temporare nu compensează costurile exprimate în suferințele care vor urma.
În Belgia, ministrul mediului a declarat că Bruxelles oprește planurile de lansare a rețelelor 5G, pentru că nivelurile de radiații sunt imposibil de estimat și „...oamenii din Bruxelles nu sunt porci de Guineea, a căror stare de sănătate o pot vinde pentru profit...”.
În Italia, Florența aplică principiul precauției, refuzând să permită instalarea rețelei 5G, referindu-se la „ambiguitatea și incertitudinea organismelor supranaționale și a organismelor private”, care „au poziții foarte diferite unul față de celălalt, în ciuda dovezilor uriașe ale studiilor publicate privind impactul negativ asupra sănătății”.
În Anglia, Lloyds, din Londra, unul dintre cele mai importante grupuri de asigurări din lume, refuză să încheie contracte de asigurare a sănătății față de efectele tehnologiilor wireless 5G.
Mulțumesc frumos.
Are cuvântul domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR PLUS.
Se pregătește doamna deputat Elena Stoica, Grupul parlamentar al PSD.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
În urmă cu câteva săptămâni, am vorbit de la această tribună despre relația de cauzalitate dintre lipsa infrastructurii sportive și starea de sănătate a românilor. Am menționat cele mai recente eurobarometre, care ne plasează pe locul doi la nivel european în privința sedentarismului, dar și auditul performanței administrării patrimoniului sportiv al Ministerului Tineretului și Sportului.
Românii nu fac sport pentru că autoritățile nu investesc destul în întreținerea și extinderea bazelor sportive, dar și din cauza administrării ineficiente a acestora sau utilizarea în alte scopuri decât cele prevăzute.
Se vorbește frecvent despre descentralizarea infrastructurii sportive, pe motiv că bazele și terenurile de sport sunt greu de gestionat de către o structură centrală, iar autoritățile locale au o capacitate mai bună pentru întreținerea și reabilitarea acestora.
Cu toate astea, vreau să vă aduc în atenție un fenomen care a luat amploare în ultimii ani și care anulează toate argumentele autorităților locale care vor să preia bazele sportive de la MTS. Mă refer la terenurile de sport din curțile școlilor, exact partea de infrastructură care se află deja în administrarea autorităților locale.
Astăzi, pe terenul de sport din curtea școlii se pune lacătul după program. Motivele cel mai des invocate de autorități se referă la faptul că se distrug bunurile școlii, că nu sunt bani de pază sau că nu există cadru legal pentru a da voie publicului larg să folosească baza sportivă a școlii. În realitate, costurile sunt neglijabile, mai ales atunci când le contrapunem efectelor negative generate de lipsa mișcării.
Mulțumesc frumos.
Are cuvântul doamna deputat Elena Stoica.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea de astăzi se intitulează „Țara sărăcește, Guvernul se laudă!”.
Stimați colegi,
Nu mai departe de acum o săptămână-două, premierul Florin Cîțu susținea triumfător că economia țării noastre va dudui anul acesta, salariul mediu nominal va crește semnificativ și, citez: „Pregătim economia pentru perioada postpandemică.”
## Domnule prim-ministru,
Cu tot respectul cuvenit rangului dumneavoastră, țin să vă contrazic. Nu o fac neapărat eu, ci realitatea în care trăim și mai ales cifrele.
Realitatea ne spune că economia este în picaj. De ce? Pentru că nu ați știut să gestionați liberalizarea prețurilor la energie și s-a creat un mare haos în această privință, prețurile în acest sector crescând enorm și trăgând după ele creșteri semnificative și la alte produse din coșul zilnic.
Legat de prețul la energia electrică, vă reamintesc că persoanele cele mai afectate sunt acelea care nu au semnat contracte concurențiale cu furnizorul de electricitate, adică aproximativ 64% dintre consumatorii casnici din România.
Dureros este faptul că aceste prețuri vor fi mai mari, iar după 1 iulie ne așteptăm la același lucru și la prețul gazelor naturale, adică la o creștere cu aproximativ 25 de procente.
De asemenea, prețul combustibililor s-a majorat cu 10%, fiind de la sine înțeles că toate aceste creșteri vor duce la scumpirea produselor de bază din coșul zilnic al cetățeanului.
Și, atunci, nu îmi explic unde vede domnul premier succesul răsunător în creșterea economiei, care să conducă apoi la o creștere a salariului mediu, realitatea fiind că primul trimestru al acestui an a înregistrat o scădere a PIB-ului cu 0,2% față de același trimestru din anul precedent, fiind la cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani.
Concluzionați, vă rog!
Cu toții vedem scumpirile masive la utilități și alimente de bază și, de asemenea, cu toții suntem atenți la prognozele BNR, care preconizează o creștere a inflației de 4,1% până la finele acestui an.
Mai mult, o eventuală creștere a câștigului salarial mediu net, nominal, așa cum preconizează premierul, va fi cu totul artificială, deoarece se va baza pe o creștere a șomajului pe fond în rândul celor cu salariu minim pe economie.
Mai bine zis, ca urmare a crizei pandemice...
Concluzionați! Mulțumesc.
...IMM-urile și companiile mari au fost nevoite să-și reducă numărul angajaților cu salariul minim, crescând astfel numărul celor angajați pe trepte superioare de salarizare.
Concluzia este că această creștere a salariului mediu pe economie, semnalată în statistici, nu se datorează, în realitate, creșterii economice, ci disponibilizării masive a angajaților retribuiți cu salariul minim.
Vă mulțumesc.
Elena Stoica, deputat al PSD, Vrancea.
## Mulțumim frumos.
Are cuvântul domnul deputat Florin Buicu, după care o să urmeze domnul deputat Atanasiu Onuț Valeriu, Grupul PNL, și închidem.
Mulțumesc, domnule președinte. „Românii trebuie să știe!”
PNRR-ul Guvernului Cîțu ascunde un plan sinistru de austeritate pentru România. PSD nu va susține niciodată acest plan care taie venituri și pensii, salarii, alocații, care amputează grav puterea de cumpărare, care anulează facilități, crește taxe și impozite. Nu mai e vorba despre un plan de redresare și reziliență, de fapt este un plan sinistru de austeritate.
Este o mare minciună că România are 29 de miliarde din PNRR, o minciună întreținută de domnul președinte Iohannis, de domnul Cîțu și de domnul Ghinea. În realitate, România are doar 14 miliarde de la Uniunea Europeană pentru PNRR.
Diferența, de 15 miliarde de euro, este de fapt un împrumut de tip FMI, care va pune un jug social crâncen pe România.
Acesta este adevărul pe care guvernarea Cîțu voia să-l ascundă, motiv pentru care a și secretizat totul.
Iată ce înseamnă acest plan de austeritate: înghețarea pensiilor pe 5 ani; înghețarea salariilor pe 5 ani; înghețarea alocațiilor; creșterea vârstei de pensionare, negată formal, dar confirmată pe fond, atât de documente, cât și declarativ de doamna ministru Turcan; creșterea unor taxe în zona IT și în zona IMM-urilor, unde se ofereau stimulente pentru
susținerea acestor sectoare; cel puțin dublarea impozitelor pe proprietate la persoanele fizice.
Din toate aceste motive sau condiționalități dure, restul celorlalte state ale Uniunii Europene, cu excepția Italiei și României, au refuzat împrumutul din PNRR, pentru că nu vor să-și pună acest jug social, și s-au rezumat doar la accesarea granturilor și, respectiv, a sumelor nerambursabile.
Mulțumesc frumos.
Îi dau cuvântul domnului deputat Atanasiu Onuț Valeriu, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Eu o să am o declarație politică referitoare la ziua de 1 iunie, Ziua copilului, care este privită, pe bună dreptate, ca un motiv de bucurie. Este ziua în care sărbătorim, de fapt, medicii, muncitorii, viitorii noștri oameni care vor asigura mai departe continuitatea României.
Din păcate, a devenit o zi către care ar trebui să privim, pe lângă bucurie, și cu îngrijorare și responsabilitate. Îngrijorare pentru că demografia României este într-un declin continuu. După Revoluție, în România se nășteau 300.000 de nou-născuți anual. În anul 2020, în schimb, au ajuns să fie 178.000 de nou-născuți.
Cea mai severă reducere a numărului de nou-născuți este în județul Vaslui, unde numărul acestora a scăzut cu 25% în 2020, față de 2019. În Galați, numărul de nou-născuți a scăzut cu 20%, față de 2019, în 2020.
Cu 18% sunt mai puțini nou-născuți în 2020 față de 2019 la Bacău.
Vorbim despre județe în care problemele economice își pun amprenta mult mai puternic față de restul țării.
Eurostat ne avertizează că România ocupă locul 5 în topul țărilor din Uniunea Europeană în care populația este în scădere. Până în anul 2050 se preconizează că vom avea doar 15 milioane de locuitori, dintre care o treime vor fi pensionari. Un sfert din populația mediului rural ar urma să dispară.
## Stimați colegi,
În urmă cu 10 ani, de la această tribună, regele Mihai spunea: „Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.”
Aici trebuie să intervină responsabilitatea. Să înțelegem că este deja al 12-lea ceas pentru a avea printre priorități politica demografică, să înțelegem că trebuie programe naționale de încurajare a natalității, de sprijinire a cuplurilor care se confruntă cu probleme de fertilitate și nu au resursele financiare pentru proceduri medicale extrem de costisitoare.
Concluzionați, vă rog!
...cel mai important efort: încurajarea demografiei prin implementarea unor programe coerente.
Este singura cale prin care, de fapt, ne asigurăm viitorul.
Revenind la ziua de 1 iunie, le transmit tuturor copiilor multă sănătate, multe bucurii, atât celor care sunt, cât și celor care au rămas copii, cu promisiunea că vom face totul, vom face mult mai mult decât am făcut până acum pentru a crește demografia României.
Mulțumesc.
## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**
Mulțumim frumos.
Colegi de la grupurile parlamentare ale PSD, PNL, USR PLUS, AUR au și declarații depuse în scris.
Acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 26 mai 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
Vă mulțumesc frumos tuturor și mulțumesc și staffului tehnic pentru sprijin!
„Jefuitorii de păduri și marii poluanți, noile ținte ale Parlamentului European”
Parlamentul European a anunțat că urmează să adopte un raport referitor la răspunderea companiilor pentru pagubele produse mediului. Perspectiva oferită de acest raport va permite pedepsirea unor entități care, până acum, nu au dat socoteală pentru acțiunile iresponsabile și dăunătoare omului și mediului.
Prevederile acestui document ar putea să reechilibreze unele situații și să scoată la lumină practicile murdare și neconcurențiale ale unor mari poluatori. Și aici fac trimitere la diversele entități economice care încearcă să evite legislația europeană prin filiale deschise în țări terțe și permisive sau la cele care au ras păduri în Europa și n-au răspuns niciodată în fața legii. Iar dezastrul provocat prin defrișările haotice și-a făcut puternic simțită prezența printr-o gamă largă de calamități naturale, de la inundațiile catastrofale soldate cu pierderi de vieți omenești și pagube materiale și până la cele care au afectat biodiversitatea.
Animalele sălbatice s-au trezit cu habitatele nimicite, fiind forțate să-și depășească teritoriile, să înfrunte toate pericolele iminente pe care le presupune prezența omului și a civilizației și să-și caute hrana la marginea orașelor. Mass-media internă abundă, de aproape 30 de ani, în știri despre animalele sălbatice care atacă animalele domestice sau chiar oamenii ca să-și procure hrana din gunoaiele de pe la periferiile unor localități. Tot potrivit acelorași știri, multe dintre vietățile sălbatice ajung să fie schilodite sau chiar împușcate mortal de oameni, fie de teamă, fie în gesturi legitime de autoapărare. Iar acest tablou înfricoșător al suferinței imposibil de verbalizat de către viețuitoarele pădurilor, dar uneori suficient de feroce prin tragismul său creionat de om trebuie să ne responsabilizeze în special pe noi, pe plan intern, și să ne facă să înțelegem că trebuie să renunțăm să acceptăm
„Vești bune pentru economie – România a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2021”
Economia României a reacționat pozitiv la măsurile adoptate de actuala coaliție guvernamentală, fapt confirmat de analizele venite dinspre Comisia Europeană și Institutul Național de Statistică. Astfel, după ce Comisia Europeană a revizuit pozitiv prognoza de creștere pentru România în anul 2021, la 5,1%, datele publicate de INS relevă că țara noastră a înregistrat în primul trimestru din acest an o revenire aproape integrală din contracția economică generată de criza sanitară.
Ceea ce este și mai îmbucurător este faptul că datele INS indică o creștere secvențială trimestrială a economiei României de 2,8% în trimestrul 1, asta în condițiile în care zona euro, precum și Uniunea Europeană au consemnat contracții de 0,6% și, respectiv, 0,4% în aceeași perioadă. Putem spune, fără doar și poate, că viziunea PNL în gestionarea crizei sanitare și economice a fost una puternic ancorată în realitate și a produs efectele scontate în economie, contribuind la redresarea industriei românești și la o dinamică pozitivă a sectorului construcțiilor și a comerțului.
Toate aceste semnale pozitive ne stimulează și ne încurajează să implementăm amplele reforme pe care ni le-am asumat prin programul de guvernare. Ne dorim să asigurăm țării o creștere economică sustenabilă, printr-un control strict al cheltuielilor bugetare și prin direcționarea unor sume record de la buget către investiții publice de maximă importanță.
Nu trebuie să omitem nici investițiile cu fonduri europene, România având acum o oportunitate uriașă de dezvoltare prin accesarea sumelor prevăzute în cadrul financiar multianual, dar și a celor aproximativ 30 de miliarde de euro alocați de Bruxelles prin PNRR.
Noua șaradă pe care o pregătesc, tot păgubos și tot arogant, guvernanții se numește, sec, PNRR. Ei folosesc acronimul unui proiect care ar trebui să revitalizeze economia României ca și cum ar opera cu noțiuni sofisticate, ca și cum ar lucra cu o chestiune de nișă și instrumente specioase. PNRR e prezentat ca fiind sursa soluțiilor pentru toate problemele rostite, iar matricea magică în care se va desfășura Planul național de redresare și reziliență este, în fapt, harta terenului pe care vom păși cu toții în anii ce vin, este un program cu elemente obligatorii, odată ce a fost aprobat de Bruxelles, este suma măsurilor politice, economice și administrative care vor guverna viața noastră în viitor. Cu toate acestea, el este ascuns cu strășnicie.
Auzim peste tot și la toate momentele de PNRR, dar n-a văzut nimeni planul, în afara echipei de farsori care l-au elaborat, astfel încât să-și poată hrăni îndestulător partenerii din ONG-uri și sponsorii politici. În ultimele două luni, impostorii care croșetează la rubrici sume și obsesii personale, pe care și le doresc a fi incluse în plan, au comunicat obsesiv pe platforma lor preferată, pe Facebook, că organizează prezentări, dezbateri, întâlniri și consultări cu toate categoriile de public sau specialiști – pentru publicul lor, această mimă a transparenței este suficientă. S-au dus chiar și în comisii parlamentare, doar în cele conduse de membrii partidului lor, ca să nu cumva să le încurce comisia demersul. Au mai organizat chiar și dezbateri publice sau emisiuni televizate despre PNRR. Chiar s-au întrebuințat să facă dribling printre solicitările legitime ale Parlamentului, dar totuși să nu fie atât de vizibil că fug, ascund planul și vor face orice încât acesta să nu fie dezbătut în Parlament.
„Sturionii sălbatici riscă să dispară definitiv din apele României”
Sturionii sălbatici din România sunt printre ultimii din Europa. Sunt dovezi că existau și se pescuiau încă de pe vremea dacilor, aceștia punând pe fundul Dunării garduri din bușteni și crengi pentru a-i prinde. Cu toate că aceste specii există de peste 200 de milioane de ani, ele riscă să dispară definitiv din apele României, din cauza braconajului, a inconștienței și a corupției.
Mai mult, unele specii au dispărut deja. Astăzi pescarii mai prind din speciile de sturion doar nisetru, păstrugă, cegă și morun, însă în anii ’50 se pescuiau, pentru ultima dată, în apele noastre alți doi pești din aceste specii – șipul și viza. Așa se face că, dacă acum 50-70 de ani în deltă se mâncau jumări din slană de morun și icre negre pe pâine, în momentul de față specia este amenințată cu dispariția în zona României. Și, ca să vă dați seama cât de valoroasă este această resursă a deltei și Mării Negre, vă spun doar atât: la începutul secolului XX, un kg de icre negre era echivalentul a 2,3 grame de aur, iar după 100 de ani, un kg de icre negre era echivalentul a 97 de grame de aur. Și pentru simplul motiv că, spre deosebire de păduri și urși, nu putem vedea și cuantifica exact dezastrul pe care îl facem, aceste lucruri par să treacă neobservate de către publicul larg. Ba mai mult, cei care comit aceste infracțiuni, pentru că este infracțiune pescuirea și deținerea de sturion, scapă, în cel mai rău caz, cu o amendă penală, deoarece pedepsele sunt foarte mici; nici măcar sculele de pescuit nu li se confiscă.
Ținând cont de aceste aspecte, împreună cu colegul meu, deputatul Alexandru Kocsis, am avut mai multe întâlniri cu diverse persoane implicate în acest fenomen, printre care și cu inspectorii Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, iar lucrurile pe care le-am aflat de la aceștia sunt de-a dreptul îngrijorătoare.
„146 de ani de liberalism românesc”
A fost o onoare și o plăcere pentru mine să particip, în data de 24 mai a.c., la întâlnirea de la Vila Florica, cu ocazia împlinirii a 146 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal. Încă de la apariție, partidul s-a confundat cu cele mai importante evenimente din istoria modernă a României: independența obținută pe câmpul de luptă în 1877–1878 și Marea Unire de la 1918. În perioada interbelică, Partidul Național Liberal a reprezentat un pol de stabilitate într-o Românie și o Europă care erau, cu fiecare zi, din ce în ce mai prinse în mrejele extremismului politic și ale totalitarismului. Partidul Național Liberal a fost un ferm adversar al mișcărilor cu caracter totalitar și antidemocratic. Ne amintim Legea Mârzescu din 1924, prin care era scos în afara legii Partidul Comunist, precum și trecerea în ilegalitate a Mișcării Legionare, lucru ce îi va aduce moartea unui mare om politic, emblematic pentru istoria Partidului Național Liberal și a României, precum a fost Ion Gheorghe Duca, sfârșind asasinat, la 29 decembrie 1933, de către reprezentanții Mișcării Legionare, grupare politică care nega toate valorile reprezentante de PNL, anume democrația, libertatea, pluralismul și capitalismul.
Din păcate, istoria s-a dovedit destul de ostilă cu țara noastră și cu Partidul Național Liberal. Tăvălugul roșu venit din est urma să își lase o amprentă profundă pe cursul istoriei noastre. Primul lucru pe care o dictatură îl face când vrea să captureze o țară este să elimine elita politică și intelectuală a acelei țări. Astfel, Partidul Național Liberal și celelalte partide istorice au fost desființate de comuniști, iar liberalii au luat calea pușcăriilor politice. Zeci de liberali și țărăniști care participaseră activ la Marea Unire, precum și ultimul președinte al PNL, Constantin I.C. Brătianu, zis Dinu,
„Necesitatea programelor în sectorul legumicol”
România are un potențial ridicat pentru producția de legume în câmp, fapt datorat, în principal, fertilității naturale ridicate a solurilor și diversității climei.
În România a existat, timp de secole, o puternică tradiție a fermelor familiale. Continuitatea acestei tradiții a fost întreruptă de procesul naționalizării și colectivizării din perioada comunistă.
După căderea comunismului a început retrocedarea terenurilor naționalizate către foștii proprietari, printr-o succesiune de legi defectuos concepute. Repercusiunile au avut impact asupra sistemelor de producție, de valorificare postrecoltă, asupra infrastructurii și a cercetării. Acest lucru a generat scăderi dramatice ale nivelurilor producției de produse autohtone și a transformat România dintr-o țară preponderent exportatoare într-o țară importatoare de fructe și legume.
Anul acesta, Ministerul Agriculturii a anunțat că Programul „Tomata” se transformă în Programul „Legume în spații protejate”. Legumicultorii ar urma să primească 150 de milioane de lei, în următorii 2 ani, pentru sere și solarii.
Din nefericire, nu întotdeauna acest program a avut efect, deoarece, în fiecare an, importurile de tomate au crescut, apoi în multe locuri programul a fost fraudat, pentru că nu era foarte sigur din punctul de vedere al managementului. Iar, din dorința legumicultorilor de a beneficia de ajutor pentru a extinde culturile și pentru alte soiuri, ministrul Adrian Oros a decis ca anul acesta să se extindă această formă de sprijin și să se transforme în una pentru legume în spații protejate, iar legumicultorii să producă acele legume pe care piața le cere.
„Eficiența energetică și reducerea emisiilor de carbon, ca politici de tranziție către o energie verde, trebuie să se regăsească în PNRR și să conducă la un progres în înțelegerea necesității unui mediu protejat în România, altfel vom rămâne în urma țărilor europene”
După numeroase discuții sterile pe tema PNRR și nereușite ale coaliției de guvernare în a concepe un plan în acord cu nevoile reale ale României și cu obiectivele UE, acest plan trebuie refăcut, discutat în Parlament și depus la Bruxelles pe 31 mai. Până la această dată mai este doar o săptămână. Una dintre condițiile pe care UE le-a impus este, așa cum PSD a cerut permanent, însă fără efect din partea coaliției, ca PNRR să fie prezentat în Parlament, cum de altfel au procedat statele europene importante. Coaliția PNL–USR PLUS–UDMR s-a dovedit a fi incapabilă în a demonstra profesionalism și experiență în conceperea acestui plan esențial pentru nevoile de dezvoltare și refacere a economiei după criza generată de pandemia de COVID-19. Mai mult, am văzut, în ultimele luni, că România nu are o strategie pentru funcționarea agriculturii la un potențial ridicat, așa cum ar trebui, nu are soluții pentru irigații, mai rău, își taie pădurile, vânează fauna protejată și, chiar tragic, depozitează gunoaie aduse din țări europene.
PNRR reprezintă o șansă pentru ca România să deprindă o nouă viziune, chiar și în ultimul ceas, de a se dezvolta și a proteja interesul național, nu cel al diverselor grupuri aflate la guvernare. Proiectele de mediu trebuie să fie parte integrantă din PNRR. PSD, partid cu viziune europeană, pledează pentru proiecte de dezvoltare în acord cu viziunea europeană asupra dezvoltării durabile și tranziției verzi și consideră că România trebuie să facă pași concreți pentru a îndeplini aceste obiective prin aplicarea unei politici de mediu consecvente. Strategiile UE, până în 2050, sunt de a implementa un sector energetic mai eficient pentru protejarea mediului și pentru creșterea economiei, fără a afecta mediul.
„Familia creștină”
După învățătura sfintei noastre biserici, familia este un așezământ dumnezeiesc și temelia vieții de obște. Ea se întemeiază prin căsătorie, adică prin legătura dintre bărbat și femeie, binecuvântată de Dumnezeu în fața sfântului altar. Această legătură răsare din imboldul firesc, sădit de Dumnezeu în om. „De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va alipi de femeia sa și vor fi amândoi un trup.” (Efes. 5, 31)
Însușirile familiei creștine se desprind din învățătura sfintei biserici despre căsătorie:
1. Unitatea și egalitatea. Familia trebuie să fie întemeiată prin legătura dintre un singur bărbat și o singură femeie. „Fiecare bărbat să-și aibă femeia sa și fiecare femeie să-și aibă bărbatul său.” (I Cor. 7, 2)
Sfânta noastră biserică nu îngăduie legătura dintre bărbat și mai multe femei, căci aceasta înjosește femeia. În familia creștină femeia este soție, adică tovarășa de viață și împreună-lucrătoare cu bărbatul în toate. Creștinismul a ridicat femeia din starea de înjosire față de bărbat, în care se găsea mai înainte, și a așezat-o în toată vrednicia ei de ființă creată „după chipul lui Dumnezeu”, precum spune Sfântul Apostol Pavel: „Nu mai este parte bărbătească și parte femeiască, pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus.” (Gal. 3, 28)
Astfel, creștinismul a arătat pentru prima dată că femeii i se cuvine aceeași prețuire ca și bărbatului. Nu mult mai târziu, orânduielile omenești i-au recunoscut și ele femeii drepturi și îndreptățiri alături de bărbat.
2. Dragostea și buna învoire dintre soți. Când sila sau alte pricini, ca de exemplu averea, duc la întemeierea unei familii, atunci rareori traiul între soți este fericit.
3. Curăția. Soții să nu fie în apropiata înrudire trupească și sufletească. Prin canoanele sale, sfânta noastră biserică a stabilit gradele de rudenie, care fac cu neputință încheierea căsătoriei.
4. Sfințenia. Familia trebuie să fie binecuvântată prin Taina Sfintei Cununii. Sfântul Apostol Pavel numește căsătoria, prin care se înființează familia, Taina Mare, dar nu altfel, ci numai dacă ea este întemeiată în Hristos și în biserică (Efes. 5, 32). Pentru însemnătatea pe care familia o are în viața de obște, binecuvântarea dumnezeiască este de neapărată trebuință.
„România reală e sufocată de scumpiri”
După pandemie, românii vor fi crunt loviți și de sărăcie, pe fondul scumpirilor produse de la începutul anului și ca efect al celor anunțate deja pentru această vară. Guvernul dreptei, fără idei și strategii, nu poate concepe alte măsuri în afară de tăieri de salarii, diminuări de venituri sau scumpiri generale, fapt ce va afecta dureros și în mod direct nivelul de trai al românilor, în special al celor cu posibilități materiale reduse.
De la 1 iulie, gazele pentru consumatorii casnici se scumpesc cu 25%, iar curentul electric cu încă 7,5%. Majorarea excesivă a prețului energiei și al carburanților, cu peste 10%, până acum, a generat creșteri în lanț ale prețurilor la alimentele de bază și bunuri de consum indispensabile populației.
În aceste condiții, viața românilor va fi din ce în ce mai dificilă, situație complicată și de faptul că în ultimul an de pandemie numărul celor care au rămas fără locuri de muncă a crescut considerabil.
Le pasă celor din Guvernul lui Iohannis de soarta românilor? Nu le pasă! Ei vor să scape bugetul de faliment tot pe spatele oamenilor, într-un dispreț fără margini față de cei nevoiași și îndatorând țara pe zeci de ani. Toate acestea pentru a-și satisface clientela politică, pe fondul haosului generalizat produs de criza sanitară.
Dacă veniturile au fost înghețate, scumpirile vor fi dezghețate în plină vară, iar oamenii sunt în continuare mințiți, așa cum a făcut-o ministrul liberal Popescu, care spunea la momentul liberalizării pieței energiei că „energia electrică și gazele pentru populație nu au niciun motiv să fie scumpite nici de la 1 ianuarie 2020 și nici în iulie 2021, când prețul gazelor la producător va fi liberalizat”.
„Deșeuri periculoase introduse ilegal în România”
Problema deșeurilor introduse ilegal în țara noastră prin Portul Constanța nu constituie un incident singular. Din păcate, fenomenul a căpătat dimensiuni înspăimântătoare și a devenit o practică frecventă. Tone de deșeuri periculoase iau calea țării noastre prin containere ce ajung pe cale maritimă sau rutieră.
Se cunoaște faptul că România nu stă foarte bine nici la capitolul gestionării deșeurilor proprii. Avem una dintre cele mai slabe rate din Uniunea Europeană la capitolul reciclare și nici la colectarea selectivă nu putem spune că îndeplinim normele europene impuse.
În acest context, este revoltător să vedem cum țara noastră devine groapa de gunoi a Europei. În lipsa mijloacelor legislative care să pună capăt acestei practici, dar și din cauza lipsei de reacție a autorităților, a carențelor în privința aparaturii de specialitate ce poate depista în timp util deșeurile periculoase, tone de gunoaie ajung în țara noastră prin transporturi clandestine și sfârșesc apoi în incineratoare sau abandonate pe câmpuri sau la margini de localități.
Se subînțelege ce impact are acest lucru asupra mediului. Calitatea aerului, a solului sau a pânzei freatice sunt periclitate. Sănătatea noastră este pusă în pericol. Imaginea României în Europa este compromisă.
O țară care permite să se întâmple astfel de fenomene nu poate fi privită ca un partener respectabil și de încredere în Uniunea Europeană.
De toate aceste aspecte ar trebui să țină cont domnul Tánczos Barna, ministrul mediului, care, întrebat în cadrul unei conferințe de presă de măsurile pe care le are în vedere pentru a gestiona cu celeritate și responsabilitate această problemă, a ridicat neputincios din umeri și ne-a promis că va discuta cu autoritățile germane, țara din care au provenit cele mai multe containere de deșeuri.
Vineri, CNAIR a emis ordinul de începere a lucrărilor de proiectare necesare construcției A8 pe segmentul Ungheni–Iași–Târgu-Neamț. Într-o Românie în care nu mai ești în siguranță nici măcar pe marginea drumului, aveam nevoie de această veste. Autostrăzile A7 și A8 sunt obiective pe care oamenii nu le mai pot răbda, iar în regiunea Moldovei sunt singura soluție viabilă pentru a vorbi despre dezvoltare economică.
Angajamentul nostru, al USR PLUS, rămâne valabil și nu vom da înapoi de la construirea drumurilor de mare viteză pentru Moldova. Am fost, personal, în comisii la Ministerul Transporturilor, pentru a urmări fiecare etapă și pentru a fi pregătit să contribui la orice demers care conduce la avansarea proiectului.
Circulația în condiții moderne nu este o aroganță, nu este un capriciu, ci este o necesitate urgentă care poate face diferența între viață și moarte. Acum este mai important ca niciodată să monitorizăm atent fazele și etapele procedurale, să găsim soluții potrivite acolo unde apar probleme iminente și să ne asigurăm că, spre deosebire de anii trecuți,
progresul nu va mai exista doar pe hârtie și că progresul nu va mai însemna o panglică inaugurală tăiată pentru un kilometru de drum construit cu o firmă de familie.
În Iași, din cauza infrastructurii precare, investitorii ne-au ocolit. Sunt nenumărate fabrici care, fără artere rutiere performante, nu au putut vedea în orașul meu o zonă de lucru. Acest lucru se va schimba, pentru că acolo unde nu există un drum vom face noi unul, iar acolo unde a fost imposibil vom găsi o cale.
Împreună cu colegii mei parlamentari și cu ONG-urile care susțin construirea de autostrăzi pentru Moldova, facem tot posibilul pentru a elimina blocajele rutiere, stresul din trafic și timpul irosit pe artere învechite, degradate. Zilele trecute, venind înspre București, am fost martorul unui cumplit accident cu șase victime, dintre care doi copii. Șoferii, presați de orele în șir petrecute pe șosele periculoase, tind de multe ori să nu respecte regulile rutiere, ignorând consecințele. Vreau să considerăm că autostrăzile la care fac referire sunt partea noastră de implicare în ceea ce înseamnă prevenție. Raportul Comisiei Europene privind accidentele rutiere mortale din 2020 arată că în România situația este în continuare dramatică. Avem țara cu cele mai multe victime, iar principala cauză este lipsa infrastructurii. Circulăm pe drumuri ciuruite și înțesate de gropi, cu sisteme de semnalizare slabe sau inexistente, cu zone periculoase fără balustrade, continuăm să ne deplasăm bară la bară, iar aglomerațiile, cozile interminabile determină, deopotrivă, violența în trafic.
„Istoria Partidului Național Liberal este istoria României moderne”
Istoria Partidului Național Liberal se confundă cu istoria statului român modern. Este greu de imaginat, într-un exercițiu contrafactual, cum ar fi arătat istoria țării noastre, din secolul al XIX-lea și până astăzi, fără Partidul Național Liberal.
Data de 24 mai este emblematică pentru PNL și istoria politică a României. Formațiunile politice liberale, fie ele mai radicale sau mai moderate, de la acea vreme au realizat că fără un efort conjugat nu vor putea să reprezinte o alternativă la puternica grupare conservatoare, care ulterior se va constitui formal în Partidul Conservator. Întâlnirile dintre liderii liberali au devenit tot mai frecvente, fiind transferate în spațioasa casă boierească din centrul Bucureștiului aparținând maiorului englez Stephen Bartlett Lakeman, un fost ofițer din armata turcă în timpul Războiului Crimeii, sub numele de Mazar Pașa, căsătorit cu o româncă și devenit liberal. Astfel, la 24 mai 1875, în casa lui Mazar Pașa, Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gheorghe Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Al. CandianoPopescu, Anastase Stolojan, Gh. Chițu, C.G. Peșcov și N.C. Furculescu, precum și Manolache Costache Epureanu, un disident conservator, printr-un program întărit de semnături, puneau bazele Partidului Național Liberal. Programul menționat, publicat la 4 iunie 1875 în „Alegătorul Liberal”, nu era o expunere de principii doctrinare, ci o consemnare a unor obiective clare ce urmau să fie îndeplinite în perspectiva preluării guvernării.
Momentul Mazar Pașa a fost unul crucial pentru dezvoltarea ulterioară a vieții politice românești de la acea vreme și pentru istoria țării înseși. De numele Partidului Național Liberal, chiar și înainte de constituirea, să-i spunem, formală, s-au legat dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, aducerea prințului străin – prin naștere, căci faptele au demonstrat, fără putință de tăgadă, devotamentul și apartenența sa la națiunea română – în 1866, obținerea independenței statului (obiectiv principal din 1866) în 1877, marea guvernare liberală (1876–1888), transformarea României în regat la 1881 și, în cele din urmă, încununarea unui întreg efort făcut de generații de politicieni și desăvârșirea unei aspirații naționale, realizarea României Mari în 1918.
„Austeritatea – proiect de țară”
Am aflat cu stupoare despre promisiunile făcute de către guvernanții noștri liderilor europeni, în speranța primirii fondurilor europene pentru Planul național de redresare și reziliență.
În loc să meargă la Bruxelles cu proiecte bine documentate, care să poată fi finalizate până în 2026 și care
să aducă o multiplicare a veniturilor la bugetul de stat, ei au promis austeritate pe toate planurile.
După ce că au nesocotit legile în vigoare și au amânat majorarea pensiilor și a salariilor, acum promit că vor menține înghețate aceste venituri. Nu numai că nu le vor mări, cum au promis, conform legii, dar nici măcar nu le vor indexa cu inflația. În traducere liberă asta înseamnă o scădere a puterii de cumpărare a românilor.
Actualii guvernanți au promis că vor menține la nivelul actual cheltuielile cu pensiile, nefiind preconizate creșteri pe termen scurt și mediu. Efectiv nu știu cum vor reuși acest lucru, mai ales că datele ne arată că vor fi mai mulți pensionari peste un an. Asta înseamnă că vor tăia din pensii?
Desigur, mai există și varianta măririi vârstei de pensionare, visul PNL-ului de când a venit la guvernare. Poate au de gând să mărească vârsta de pensionare la 100 de ani, să nu-și mai bată capul cu plata acestora. Este inadmisibil modul în care actualii guvernanți tratează pensionarii și românii în general.
De altfel, au promis și înghețarea salariilor, ceea ce înseamnă nu numai că puterea de cumpărare a românilor va scădea, dar și că se vor menține inechitățile dintre veniturile din sistemul bugetar.
Mai mult, au plusat cu eliminarea unor facilități fiscale (impozitul pe venit, impozitul pe profit și contribuțiile sociale) și creșterea impozitului pe proprietate.
„Nu le răpiți elevilor din anii terminali amintirile cele mai frumoase!”
A trecut mai bine de un an de când România se confruntă cu una dintre cele mai violente crize de sănătate din istorie, iar de două săptămâni asistăm la o relaxare a măsurilor de protecție sanitară, ce a putut fi posibilă datorită scăderii evidente a numărului de îmbolnăviri. Pe de altă parte, se continuă împiedicarea desfășurării unor evenimente importante pentru o anumită categorie de populație: elevii din anii terminali, respectiv cei care ar dori să marcheze încheierea claselor a VIII-a, respectiv a XII-a.
În condițiile în care ministrul sănătății a decis deschiderea restaurantelor pentru public, nu înțeleg de ce restricționăm organizarea acestor mici evenimente atât de importante pentru cei tineri. În plus, vorbim despre aceleași persoane care oricum petrec timp împreună la orele de curs.
Am asistat, anul trecut, neputincioși, la festivități – dacă am putea să le numim așa – organizate pe platforme online, unde, mai mult sau mai puțin creativi, elevii și profesorii au încercat totuși să sărbătorească sfârșitul de ciclu școlar. Au lipsit însă lucrurile simple, care, până nu demult, erau atât de firești: ultimul clopoțel, îmbrățișările între colegii care timp de 4 ani, zi de zi, au împărțit emoții și momente intense, unice. Consider că nu mai avem voie să-i privăm pe adolescenți de aceste evenimente atât de importante, nu mai avem voie să-i privăm de a trăi momente ce vor deveni mai târziu amintiri frumoase pentru întreaga viață.
Consider că datoria ministrului sănătății și a secretarului de stat, domnul Arafat, este să găsească o soluție ca evenimentele de final de clasa a VIII-a și a XII-a să se desfășoare în condiții normale și astfel să nu le fie răpite tinerilor noștri amintirile „începuturilor de drum”.
„Guvernele liberale pun accentul pe investiții, pe dezvoltare și pe viitor!”
Revenirea economică a României nu este doar o promisiune, ci o certitudine. Ea este confirmată de cifrele oficiale ale INS și Eurostat. Avem cea mai mare creștere din UE: 2,8% în trimestrul I, 2021, față de cel anterior. Datele economice demonstrează că măsurile liberale luate de guvernele Orban și Cîțu s-au dovedit a fi cele corecte.
Economia României continuă trendul puternic de creștere și înregistrează, în primul trimestru din 2021, o creștere de 2,8% față de ultimul trimestru din 2020, când am avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, respectiv 4,8%. România a fost, în primul trimestru al acestui an, cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană.
Acestor date li se adaugă și cele referitoare la creșterea investițiilor străine. Investițiile străine directe au ajuns la 1,535 miliarde de euro în primele 3 luni ale acestui an, cu 399 de milioane de euro mai mult decât în perioada similară anului 2020, potrivit datelor oferite de Banca Națională a României.
Totodată, aproximativ 40.000 de firme au fost înființate în primele 4 luni ale anului, în comparație cu 22.976 în perioada similară a anului trecut, în creștere cu 73,6%. Printre explicațiile care stau la baza creșterii apetitului antreprenorial în România se numără tendința generală de revenire economică sau ridicarea restricțiilor.
Avem toate condițiile pentru a avea în următorii 4 ani o explozie a creșterii economice, care se va traduce în bunăstare. Asta înseamnă un număr și mai mare de locuri de muncă bine plătite, dar și o economie puternică, care să susțină dezvoltarea infrastructurii și modernizarea sistemelor publice din educație și sănătate.
„Fenomenul abandonării deșeurilor trebuie stopat!”
La nivel mondial, produsele alimentare și nealimentare au început să fie ambalate sub diverse forme, mărimi și culori, ușurând viața consumatorilor. Omul, din comoditate, preferă utilizarea ambalajelor mici, pentru consum imediat, ca mai apoi neutilizarea și abandonarea lor să producă pagube la nivel mondial.
În ultimii ani, aceste deșeuri au devenit din ce în ce mai numeroase și mai răspândite în toate colțurile planetei, dar și în toate mările și oceanele. Trebuie să fim conștienți că aceste deșeuri, sub diverse forme și din diverse materiale, sunt greu de descompus și că, în urma descompunerii, au un impact negativ asupra planetei.
De menționat este faptul că, în aceeași măsură, întâlnim și problematica deșeurilor din alte industrii, precum deșeuri din construcții, deșeuri radioactive, care au nevoie de un regim special de colectare, depozitare și tratare.
În România, din cauza legislației ambigue și controalelor neefectuate, întâlnim o agravare a problematicii deșeurilor, în sensul în care, în loc să fie colectate selectiv, reciclate, depozitate și valorificate corespunzător, acestea ajung pe marginea drumurilor, în zonele limitrofe marilor aglomerări urbane, în râuri sau pe marginea barajelor.
Astfel, România are numeroase proceduri de infringement declanșate în domeniul deșeurilor, iar Comisia Europeană ne sancționează pentru modul în care abordăm această situație.
Prin urmare, am inițiat, pentru început, o propunere legislativă care vizează majorarea amenzilor cu până la 8.000 de lei pentru persoane fizice și 60.000 lei pentru persoane juridice și înăsprirea pedepselor pentru cei care abandonează deșeurile.
Partidul Național Liberal împlinește venerabila vârstă de 146 de ani. Din 1875 ne aflăm în slujba românilor și de istoria noastră se leagă unele dintre cele mai importante momente din istoria modernă a României: obținerea independenței de stat, ridicarea României la rang de regat, Războiul de întregire a neamului și crearea României Mari, adoptarea Constituției din 1923 sau relansarea economică după criza din 1929–1933.
Am condus țara în cele mai grele momente și am obținut cele mai mari rezultate, așa că putem spune, fără să greșim, că liberalismul este fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă.
Partidul Național Liberal a fost oficial fondat la data de 24 mai 1875, atunci când mai mulți liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Ion Ghica, C.A. Rosetti, au pus bazele formațiunii politice care avea să marcheze istoria României moderne.
În 1877, în timpul guvernării liberale, România și-a proclamat independența. După dobândirea independenței, Guvernul condus de Ion C. Brătianu a pus bazele României moderne, asigurând o nouă Constituție, dar și dezvoltarea economiei și a infrastructurii. La 9 mai 1877, în fața Adunării Deputaților, marele liberal Mihail Kogălniceanu declara: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare. Așadar, domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă.”
În 1918, la finele Primului Război Mondial, România și-a împlinit obiectivul național al Marii Uniri, în timp ce la putere se afla tot un cabinet liberal. Transilvania, Basarabia și Bucovina s-au reunit cu România. Ion I.C. Brătianu, președintele PNL și premierul României, a condus atât negocierile pentru intrarea României în război, cât și delegația României la tratativele de pace de la Paris.
„Guvernul Cîțu a blocat deliberat accesul la școală al elevilor, prin alocarea de zero lei pentru decontarea navetei și prin blocarea cadrului legal între ministere”
Fac un apel public la premierul Cîțu pentru deblocarea urgentă a decontărilor privind asigurarea transportului gratuit al copiilor din localitatea de domiciliu la școală, prin alocarea de fonduri care nu au fost incluse de Guvern în bugetul pentru 2021. După ce că nu au fost alocate fonduri, de peste 3 luni se face ping-pong cu accesul la educație al sutelor de mii de elevi din mediul rural, pentru că miniștrii dreptei nu se înțeleg între ei, cel de la educație cu cel de la transporturi și cu cel de la dezvoltare. De vină, ca întotdeauna, sunt autoritățile locale, nu Guvernul, care, prin lege, trebuia să transfere banii către școli.
Mai mult decât atât, de la începutul anului școlar, mai exact din data de 14 septembrie 2020 și până în data de 4 noiembrie 2020, consiliile județene s-au aflat în imposibilitatea de a identifica sursa legală de finanțare pentru plata transportului elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu. În data de 5 noiembrie 2020, art. 84, art. 104 și art. 105 din Legea nr. 1/2011 au fost modificate, iar cheltuielile cu transportul elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu au fost trecute de la finanțarea complementară la finanțarea de bază. Fiind clasificate astfel, aceste cheltuieli trebuiau cuprinse în Legea bugetului de stat.
Am folosit toate instrumentele și pârghiile legale pentru a debloca această situație, prin care, practic, le este refuzat dreptul la învățământ copiilor ale căror familii nu își permit să plătească sute de lei lunar pentru transportul de acasă la școală și înapoi.
„Toți copiii trebuie sprijiniți să meargă la școală. Transportul local gratuit pentru elevi ar trebui generalizat în toată țara”
Odată cu preluarea guvernării de către Partidul Național Liberal, România continuă să se dezvolte puternic, lucru reflectat atât în creșterea economică de la finalul anului trecut, cât și în cea din primul trimestru al acestui an, de 2,8% din PIB. Așadar, măsurile economice liberale au dat și dau roadele așteptate, lucru care a luat prin surprindere atât Fondul Monetar Internațional, cât și Comisia Europeană, aceste două instituții revizuind pozitiv așteptările pentru creșterea economică din acest an, până la 6% din PIB. Veștile pozitive din economie ne dau siguranța că, atât la nivel central, cât și la nivelul bugetelor locale, resursele financiare vor fi mai multe, iar Guvernul și administrațiile locale vor putea să finanțeze servicii publice mai multe și de mai bună calitate.
Cunoaștem cu toții că țara noastră se confruntă în continuare cu o problemă deosebit de delicată în ceea ce privește accesul copiilor la sistemul de învățământ. Abandonul școlar încă foarte mare, în special în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării, este determinat de condițiile economice nefavorabile ale părinților care nu pot asigura din veniturile familiei toate cele necesare pentru copiii lor – hăinuțe, rechizite, transport, hrană. Mai mult decât atât, dacă familia are nu unul sau doi, ci mai mulți copii, problemele sunt și mai apăsătoare și mai greu de rezolvat. Spuneam, la începutul acestui an, că problemele din educație nu pot fi rezolvate în mod individual nici de Guvern, nici de părinți sau de școli și nici de autoritățile locale. Numai prin concursul tuturor putem să atingem obiectivul pe care ni-l dorim, și anume ca toți copiii să meargă la școală și toți copiii să aibă șansa la un loc de muncă de bună calitate, bine plătit.
„Trei probleme majore privind PNRR”
Observ cu îngrijorare că prim-ministrul României fuge de dezbaterea parlamentară! Fuge de o dezbatere democratică pe cel mai important subiect al zilei – Planul național de redresare și reziliență! Fuge pentru că așa e felul său de a fi. A fugit și anul trecut, când era cât pe ce să fie votat de Parlament, fuge și acum, pentru că știe că nu are argumente. Fuge pentru că e un laș, un laș plin de sine!
Până prinde puțin curaj, vreau să îi las câteva teme de meditație privind trei probleme concrete în ceea ce privește implementarea PNRR. Sunt probleme pe care mi-aș dori să le dezbatem aici, în Parlament!
Prima problemă majoră a planului este că execuția sa va începe foarte târziu, cel mai probabil abia peste un an, în primul trimestru din 2022. Adică vom pierde timp prețios, în care doar se va vorbi despre relansare, dar nu se va face nimic concret. Cam ce a făcut și până acum Guvernul de „dreapta”. Această întârziere va atârna greu asupra capacității României de a utiliza banii alocați. Orice greșeală și orice întârziere suplimentară vor costa scump și ele vor compromite șansele de a atrage toți banii la care tehnic am fi îndreptățiți!
A doua problemă este că mai mult de jumătate din cei 29 de miliarde de euro este reprezentată de componenta împrumuturi, ceea ce va adânci și mai mult deficitul țării noastre. Până acum, guvernele PNL și de coaliție au împrumutat excesiv și s-au supraîndatorat și încă nu vedem niciun rezultat palpabil al acestor împrumuturi, așa că nu ne lipsesc alți 15 miliarde de euro datorie, oricât de ieftini ar fi acești bani! În ciuda recomandărilor Comisiei Europene de a nu face cereri de împrumut pentru cei peste 15 miliarde de euro, dat fiind că țara noastră este deja în procedură de deficit excesiv, Cîțu, Ghinea și compania s-au crezut mai deștepți și au forțat obținerea acestor împrumuturi!
„Noua generație de centre Europe Direct”
Europe Direct este o rețea la îndemâna publicului larg, coordonată de Reprezentanța Comisiei Europene în România. Menirea Europe Direct este să informeze și să comunice cu toți cetățenii despre drepturile și obligațiile pe care le dețin în calitate de cetățeni europeni. Mai precis, centrele Europe Direct au rolul de a oferi informații generale pe teme ale Uniunii Europene în toate limbile oficiale, de a oferi răspunsuri la întrebări despre legislația, politicile și fondurile europene, de a comunica instituțiilor UE reacțiile de pe plan local sub formă de întrebări, opinii și sugestii, de a oferi acces gratuit și asistență pentru accesarea paginilor web ale instituțiilor UE și altor resurse europene online, de a oferi publicații și broșuri pe subiecte europene, promova dezbateri locale legate de activitatea și politicile UE, de a oferi numele, adresele și numerele de telefon ale organizațiilor la care cetățenii ar putea face apel.
La nivel european, rețeaua Europe Direct este alcătuită din centrul de contact Europe Direct, centrele naționale Europe Direct, centrele de documentare europeană (CDE) și membrii Team Europe.
În România există 24 de centre Europe Direct, 12 centre de documentare europeană și experții în politici europene Team Europe, care reprezintă interfața Comisiei cu cetățenii la nivel local și au misiunea de a promova o cetățenie europeană informată și activă.
Mandatul Europe Direct va dura până în 2025 și, în tot acest timp, în întreaga Europă, 420 de centre vor aduce politicile și valorile europene în toate colțurile UE.
Noua rețea Europe Direct aduce schimbări esențiale pentru cetățenii europeni. Pe lângă faptul că va informa corect și obiectiv comunitățile locale cu privire la ceea ce fac UE și instituțiile europene, va încerca să fie și mai aproape de cetățeni, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la prioritățile, oportunitățile, politicile, strategiile UE.
„România – hub european pentru securitate cibernetică” Pentru prima oară de când țara noastră a devenit oficial membru al Uniunii Europene, anul acesta avem onoarea de a găzdui o agenție europeană, respectiv noul Centru European pentru Securitate Cibernetică, la București. În cursul săptămânii trecute, Parlamentul European a aprobat cadrul legislativ care va face posibilă această inițiativă, finanțată prin programele „Europa digitală” și „Orizont Europa”.
Propunerea a fost făcută de către Guvernul liberal în 2020, cu scopul de a oferi un context favorabil și eficient în vederea combaterii amenințărilor cibernetice. Vor fi întărite capacitățile de protecție, precum și reziliența și integritatea statelor membre.
Am văzut cum ultima perioadă ne-a expus la riscuri suplimentare, întrucât o parte considerabilă din activitățile cetățenilor au fost transpuse în mediul online, iar gradul de risc al atacurilor cibernetice a crescut concomitent cu acest fenomen. Tocmai de aceea trebuie să asigurăm coordonarea eforturilor din Europa pentru îndeplinirea scopului pe care acest act legislativ îl are. Experți din rândul societății civile, al IMM-urilor, întreprinderilor nou-finanțate vor avea șansa de a contribui la implementarea de proiecte inovative, proiecte care vizează stimularea ecosistemului european tehnologic. Punerea în comun a resurselor materiale și umane ale fiecărui stat va impacta pozitiv și va asigura legitimitatea politică a Uniunii Europene. Mai mult decât atât, procesul de integrare europeană va fi reiterat prin parteneriatul dintre sectorul public și cel privat, un parteneriat contractual care poziționează securitatea cibernetică pe lista priorităților colective.
În urmă cu 146 de ani, în 1875, a luat ființă, la București, Partidul Național Liberal, prin unirea diverselor grupări liberale existente. Fondat de Ion C. Brătianu și C.A. Rosetti, PNL este cel mai vechi partid din România, conturat ca formațiune politică încă din 1864.
Originile mișcării liberale trebuie însă căutate cu mult mai devreme, în perioada pașoptistă, momentul 1875 constituind doar instituționalizarea și coagularea unor grupări care existau deja pe scena politică.
După 1866 liberalii au jucat practic rolul principal în procesul de modernizare a României.
Înaintașii liberali au stat la baza celor mai mari proiecte naționale: unirea de la revoluțiile de la 1848, unirea de la 1859, aducerea la conducerea țării a lui Carol I, obținerea independenței, Marea Unire de la 1918.
Partidul Național Liberal a contribuit semnificativ la dezvoltarea și reformarea societății românești, fiind primul partid care a pledat, în 1892, pentru introducerea sufragiului
universal. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă, iar liberalii au acționat sub principiul „Prin noi înșine!”, care este și astăzi deviza Partidului Național Liberal.
Modernizarea instituțională a României este opera PNL. După instaurarea dictaturii comuniste, PNL a fost nevoit să-și întrerupă oficial activitatea politică, pe care și-a continuat-o însă în închisorile și lagărele de muncă în care au fost trimiși zeci de mii dintre membrii săi.
După 1989, PNL a fost cel mai dedicat cauzei proeuropene și euroatlantice la care România a aspirat de secole.
La mulți ani, PNL! La mulți ani, colegi liberali!
„Cele două partituri antagonice cu care trișează România” Guvernarea de dreapta falsează în cel mai deplorabil mod în fața decidenților europeni. Una spune în UE și alta face acasă. Sau, și mai concret, ajustează angajamentele luate la nivel european în funcție de interesele sale meschine, pe care le derulează în țară strict în avantajul clientelei sale de partid.
Și pentru că nu vreau să fiu acuzat de afirmații politicianiste ieftine, specifice dreptei, vă voi da ca exemplu Declarația de la Porto. În fața celorlalte țări ale Uniunii, delegația României a mimat nu doar un interes crescut, ci și acceptarea totală, mai ales că acest document este, dincolo de tonul generic, abstract și idealist al unei Uniuni Europene care își asumă mereu ambiții maximale, soluții inclusive și direcții generoase, unul de sorginte preponderent creștindemocrată. Dar acasă, aici, în România, Guvernul Cîțu s-a trezit de-a dreptul amnezic față de angajamentele asumate la Porto și le-a recomandat reprezentanților României din Parlamentul European, dintr-un nou exces de putere, să adopte o atitudine antieuropeană împotriva adoptării salariului minim european, în totală contradicție cu hotărârea Senatului României, care este o autoritate superioară Guvernului.
Așadar, adio pentru declarația de la Porto din partea Cabinetului Cîțu, deși aceasta a fost semnată chiar de președintele Klaus Iohannis. Nu îmi pierd timpul și energia lansându-mă în speculații privind unele posibile fracturi decizionale evidente între cele două palate, respectiv Palatul Cotroceni și Palatul Victoria, accentuate în special de luptele intestine pentru supremație din PNL, numai că faptele premierului și ale șefului statului ne conduc în direcția respectivă.
„Transparența este cel mai bun tratament pentru eliminarea risipei banilor publici și a corupției din administrație”
Un stat modern și reformat este acela în care cetățeanul plătitor de taxe și de impozite poate să vadă cu ochii lui modul în care sunt cheltuiți banii luați de la el, poate să constate calitatea lucrărilor și prețul bunurilor publice care s-au cumpărat din banii lui. Astfel, încrederea cetățeanului în instituții crește, iar responsabilitatea celor care decid asupra modului în care sunt cheltuiți banii cetățenilor nu mai este o vorbă frumoasă, ci un mod de funcționare instituțională.
În ultimii 30 de ani, guvernele anterioare au încercat, mai mult sau mai puțin real, să genereze mai multă transparență în domeniul administrației publice. Din păcate, intențiile bune s-au lovit întotdeauna de o implementare parțială sau defectuoasă, care, într-un final, a condus la mai multă risipă și mai multă corupție. De ce ne mirăm când aflăm din presă despre achiziții de proastă calitate, efectuate fără niciun rost, doar pentru că decidentul are un interes particular și un câștig pe măsură? Oare nu ar fi fost în interesul tuturor cetățenilor să știm câți angajați lucrează într-o instituție și care este nivelul salariilor lor? Unele instituții, puține la număr, fac publice asemenea informații, în vreme ce
majoritatea nu o fac. Oare nu ar fi fost în interesul nostru ca execuția bugetelor locale și a bugetelor principalelor instituții publice să poată fi consultate de cetățeni, de pe un computer sau de pe telefon, pentru a putea constata fiecare dintre noi pe ce se cheltuiesc banii pe care statul români îi ia din buzunarul fiecăruia? Ar fi fost, evident, un lucru minunat care ar fi oferit cetățenilor, societății civile și reprezentanților presei toate pârghiile necesare pentru a pune capăt deciziilor greșite și risipei de resurse.
„Fondurile din PNRR trebuie să meargă și în infrastructura agricolă esențială!”
Nu o să înțeleg niciodată satisfacția liderilor PSD manifestată recent, atunci când Comisia Europeană a avut observații pe marginea investițiilor pe care Guvernul României le-a propus spre finanțare prin Planul național de redresare și reziliență. Bucuria venită din PSD pe marginea unor eventuale pierderi de fonduri europene pentru agricultură cred că ne explică toată indiferența și bătaia de joc a fostelor guverne socialiste la adresa celor care muncesc în agricultura românească.
Mă bucur că tinerii care conduc astăzi Guvernul României negociază la Bruxelles fiecare euro disponibil pentru țara noastră. Îmi exprim speranța că vor apăra cauza României și ca proiectele inițiale propuse de PNL pentru acest mecanism financiar să nu fie nici uitate, nici marginalizate. De pildă, depozitele regionale de produse agricole sunt esențiale pentru producătorii români, care, deși produc de la un an la altul tot mai mult, nu au unde să-și țină producția și sunt obligați să o vândă pe nimic, imediat după recoltare. De asemenea, sistemul național de irigații pe care PSD l-a pus pe butuci, trebuie continuat, astfel încât în următorii ani să avem apă la capătul fiecărei tarlale cultivate. Tot din PNRR putem să finanțăm măsuri pentru agroturism, pentru modernizarea comunităților rurale, pentru achiziții de echipamente moderne în agricultură și pentru formarea de specialiști în sectorul care ne dă tuturor mâncarea pe care o punem pe masă. Am toată încrederea că actualul Guvern va acorda toată atenția dezvoltării agriculturii și comunităților rurale cu ajutorul fondurilor europene venite de la Uniunea Europeană. Am încredere că primăriile mici, din comunele slab dezvoltate, vor fi asistate tehnic și financiar de către administrația centrală pentru a putea implementa proiecte europene. Dacă vom ști să fructificăm oportunitățile financiare pe care ni le dă Uniunea Europeană, în numai câțiva ani vom avea un sector agricol mai performant și un mediu rural modernizat, cu acces la utilități și servicii publice la fel ca în mediul urban.
„Plusurile închipuite ale guvernării dreptei sărăcesc România, iar minusurile adâncesc sărăcia populației!”
Domnul Cîțu se laudă în spațiul public că România are cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, dar nu vede și nu simte cum trăiesc în realitate românii, care sunt nevoile lor concrete și cu ce greutăți se confruntă zi de zi, de la începutul pandemiei și până în prezent.
Vă rog să îmi permiteți să vă detaliez câteva dintre plusurile actualei coaliții a austerității naționale pe care românii le resimt din plin: plus 16% la prețul energiei, plus 25% la gaze, plus 7,5% la apă, plus 10% scumpire la alimente, plus 1.000 euro pe secundă împrumuturi guvernamentale, plus 1.500 euro pe minut la deficitul comercial, adică importuri mai mari decât exporturi, plus la euro în fiecare zi, care a ajuns la 5 lei, plus la prețul combustibilului, unde avem 6 lei pe litrul de benzină.
La minusurile înregistrate de Guvernarea Cîțu, situația este la fel de îngrijorătoare ca la plusurile de prețuri înregistrate în toate domeniile de activitate. Astfel, avem minus 10% la puterea de cumpărare a fiecărui român, minus 20% la producția agricolă a fermierilor din țara noastră, minus 7% la producția industrială a companiilor care activează în România și, cel mai grav, minus 100.000 de locuri de muncă.
Așadar, fiecare zi a guvernării PNL–USR PLUS–UDMR e una a austerității mai severe, a buzunarelor mai goale, a vieții mai grele, a sărăciei mai mari, a viitorului mai sumbru.
Este un fapt dovedit de statisticile oficiale și de nivelul scăzut de trai resimțit de majoritatea românilor că ceea ce domnul Cîțu vede drept plus este de fapt minus. Este o prăpastie între realitatea închipuită și propovăduită triumfalist de membrii coaliției austerității și cea resimțită de români, a prețurilor care cresc continuu și a sărăciei din ce în ce mai acute. Este de-a dreptul caraghioasă lauda cu realizările când raportarea se face la „nimicul” de anul trecut al guvernării Orban.
„Salvați mediul de afaceri românesc!”
România a avut a doua cea mai mare creștere a numărului companiilor care au declarat falimentul în ultimul trimestru din anul 2020 în rândul țărilor membre ale UE.
Aș dori să îl întreb pe prim-ministrul Cîțu, prin intermediul acestei declarații politice: când veți face, domnule prim-ministru, în sfârșit, ceva pentru a ajuta mediul de afaceri românesc, atât de greu încercat în ultimul an și jumătate?
A trecut și valul al treilea al pandemiei, dar antreprenorii tot nu au susținerea Guvernului PNL–USR PLUS–UDMR. Este bine cunoscut faptul că România este pe ultimele locuri din UE în ceea ce privește ajutoarele de stat acordate firmelor afectate de pandemie. Având în vedere blocarea măsurii 3 (investiții), întârzierile înregistrate la măsura 2 (capital de lucru), blocarea programului pentru start-upuri, cât credeți că va mai rezista mediul de afaceri? Conform unei evaluări întocmite de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, doar două din măsurile propuse în programul de guvernare pentru dezvoltarea mediului de afaceri se află în implementare. Astfel, din 57 de măsuri pentru mediul de afaceri din programul de guvernare, 55 au un grad de implementare de 0%.
România a dispărut și de pe harta mondială a manifestărilor comerciale. Țara noastră acumulează deficite comerciale de milioane de euro lunar, în continuă creștere. S-a ajuns la un deficit comercial record de 5,3 miliarde de euro. Lucrurile nu mai pot continua așa. Orice zi de perpetuare a actualei situații de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului aduce pierderi incomensurabile mediului de afaceri, bugetului de stat, balanței de plăți a țării. Să nu uităm și de numărul românilor care au rămas fără loc de muncă!
„Dezvoltarea și reziliența unei țări nu se fac pe spatele celor mai vulnerabili!”
Am urmărit, ca și dumneavoastră, cu stupefacție, cum s-a ajuns dintr-o dată de la dezvoltarea României, în urma pandemiei, la afectarea pensiilor românilor! Personal, nu înțeleg cum au negociat premierul Cîțu și ministrul Ghinea atât de „bine” la Bruxelles, încât de la alegerea celor mai importante proiecte de infrastructură s-a ajuns la creșterea vârstei de pensionare și înghețarea punctului de pensie. Este tragic, „am fost la luptă și ne-am înfrânt”.
Corectați-mă, poate nu înțeleg, dar de ce a ajuns reforma pensiilor primul punct, cel mai important, pe agenda negocierii PNRR? Eu credeam, ca marea majoritate a românilor, de altfel, că Planul național de redresare și reziliență presupune proiecte de mari investiții care să schimbe în bine viața oamenilor și, foarte important, să asigure premisele unei dezvoltări economice viitoare.
Revenind însă la „negocierea” ratată de la Bruxelles, care este rațiunea punerii pensiilor ca punct central al revenirii economice a României? Oare să încerce guvernanții să compenseze emigrarea forței de muncă din cauze economice? În loc să vină cu măsuri pentru stimularea întoarcerii voluntare în țară a forței de muncă, ei îi asupresc mai tare pe cei aflați la sfârșitul carierei și se îndreaptă spre prelungirea vârstei de pensionare.
În concepția noastră, a PSD, aceasta înseamnă, în primul rând, infrastructura rutieră și feroviară. Vorbim degeaba despre competitivitatea producției românești dacă nu avem cum să aducem materii prime sau să exportăm produse finite. Însă marile proiecte de infrastructură nu înseamnă să facem un metrou pe dealuri, pe bază de aroganțe locale, și nici să facem două autostrăzi paralele! Trebuie să avem în vedere un principiu de mare bun-simț, și anume dezvoltarea echitabilă a tuturor regiunilor României! Este complet inadmisibil ca acest program vital pentru țara noastră să concentreze cea mai mare parte a investițiilor în cele mai dezvoltate regiuni ale României! Ce logică a sustenabilității au găsit actualii guvernanți în a investi mai mult în zone care oricum sunt mai dezvoltate? Coerența și coeziunea unei țări sunt date de forța economică similară în diferite regiuni.
„Eșec total al Guvernului dreptei în asigurarea unei vieți decente pentru toți românii”
Analiza pieței muncii din România, cuprinsă în Strategia pentru ocuparea forței de muncă 2021–2027, arată o imagine apocaliptică a sărăciei severe care va lovi țara în următoarea perioadă.
Guvernul PNL–USR PLUS–UDMR, condus de domnul Cîțu, recunoaște oficial, într-un document asumat de propriul Executiv, că piața muncii din România se va prăbuși în urma eșecului măsurilor pe care le-au luat în acest domeniu.
Guvernele dreptei, conduse de Orban, și actuala coaliție a austerității naționale nu au reușit să creeze noi locuri de muncă sau măcar să le garanteze românilor actualele slujbe. Acum anunță că urmează o creștere accelerată a șomajului, dispariția unui număr important de locuri de muncă și creșterea migrației externe a forței de muncă. Citez din proiectul Strategiei pentru ocuparea forței de muncă 2021–2027: „Continuarea și accentuarea migrației și mobilității externe a forței de muncă, un ritm scăzut de creare de noi locuri de muncă, dispariția unor locuri de muncă și creșterea numărului de șomeri, subfinanțarea măsurilor active și a altor intervenții dezvoltate pentru piața muncii, creșterea neconcordanței dintre competențele persoanelor în căutarea unui loc de muncă și cerințele angajatorilor, creșterea decalajelor de remunerare față de alte țări, creșterea sărăciei în muncă, un nivel ridicat de sărăcie și excluziune socială, scăderea ridicată a activităților economice în anumite sectoare economice și vulnerabilitatea acestora în perioada postpandemie, creșterea diferențelor economice și financiare dintre mediul urban și rural, instabilitatea financiară.”
„Transparența salarială și egalitatea de șanse”
Dreptul la egalitatea de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare este un principiu fundamental al Uniunii Europene încă de la Tratatul de la Roma din 1957.
În 2014, Comisia Europeană a adoptat o recomandare referitoare la consolidarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei prin transparență, însă asigurarea respectării în practică a acestui principiu rămâne o provocare majoră în Uniunea Europeană.
Comisia Europeană a prezentat, la începutul lunii martie a acestui an, o propunere privind transparența salarială, menită să asigure faptul că femeile și bărbații din UE primesc salarii egale pentru o muncă egală.
Această propunere stabilește măsuri de asigurare a transparenței salariale, cum ar fi informarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă referitor la salariul pe care urmează să îl primească, dreptul de a cunoaște nivelurile de remunerare ale lucrătorilor care prestează aceeași muncă. De asemenea, propunerea facilitează accesul la justiție și consolidează mijloacele prin care lucrătorii își pot revendica drepturile, inclusiv dreptul la despăgubiri pentru discriminare salarială.
Pandemia a dat înapoi ani de progrese în privința egalității de gen.
Noile reglementări au în vedere și impactul pandemiei de COVID-19, atât asupra angajatorilor, cât și asupra femeilor, care au fost mult mai afectate.
Acestea vor spori gradul de sensibilizare cu privire la condițiile de remunerare din cadrul întreprinderilor și le vor oferi angajatorilor și lucrătorilor mai multe mijloace pentru a combate discriminarea salarială la locul de muncă.
„Acum știm de ce Guvernul PNL–USR ascunde adevăratul Plan național de redresare și reziliență al României! Azi se lichidează CFR Marfă, mâine se lichidează România!”
„În documentul transmis pe 11 martie 2021, autoritățile române s-au angajat să privatizeze ROFERSPED după ce aceasta primește activele necesare de la CFR Marfă”. (Comisia Europeană, 11 mai 2021, către Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană)
## Fapte:
1. Plan masiv de concediere în masă:
• Decizia directorului general CFR Marfă nr. 123/7.05.2021: s-a hotărât disponibilizarea a 1.400 angajați din întreaga companie și s-a dispus întocmirea listelor cu personalul ce va fi concediat începând cu data de 5 iulie 2021.
• În prezent, CFR Marfă are 4.814 angajați. Din structura centrală a companiei, care îndeplinește un rol exclusiv administrativ, vor fi concediați doar 8% dintre angajați.
• Marea parte a personalului care urmează să fie concediat reprezintă exact personalul productiv din centrele zonale și reprezintă 30% din totalul angajaților CFR Marfă.
• Programul de reorganizare și restructurare a CFR Marfă, document de 82 de pagini – aprobat de directorul general al CFR Marfă, Mihai Frăsinoi, în ultimii ani, directorul general adjunct al marelui competitor al CFR Marfă, SC Unicom Tranzit, al cărui frate face parte din conducerea altui mare operator de transport de marfă – și avizat juridic, rămâne un document secret, ținut departe de ochii muritorilor de rând, chiar dacă pentru ei se pregătesc concedieri și privatizări mascate.
2. Planul național de redresare și reziliență, folosit drept instrument de distrugere a ultimelor active de stat și fals motiv pentru privatizări forțate și mascate. Autoritățile române și-au luat angajamente secrete în fața Uniunii Europene! Încă de anul trecut.
„Furtul legalizat al Guvernului PNL–USR PLUS din banii pensionarilor români va fi prezentat și supus spre aprobare Comisiei Europene”
Ministrul muncii și protecției sociale, Raluca Turcan, a promis o reformă a sistemului de pensii și o recalculare a acestora, deși miniștrii liberali de resort din ultimul an și jumătate au ignorat cu desăvârșire prevederile Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, în vigoare din iulie 2019, care prevăd faptul că „Pensiile stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001, devenite pensii conform prevederilor art. 157 alin. (1), se recalculează, din oficiu, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
O altă „reformă” a sistemului de pensii este prevăzută în PNRR. Guvernul austerității va prezenta Comisiei Europene modalitatea de furt legalizat din drepturile salariale ale pensionarilor.
Prin PNRR, Guvernul se angajează în fața Comisiei Europene cu următoarele propuneri, în detrimentul românilor care au contribuit o viață întreagă la sistemul public de pensii:
– creșterea stagiului de cotizare de la 15 la 25 de ani;
– cheltuielile cu pensiile vor fi menținute la același nivel, respectiv nu sunt preconizate creșteri _ad hoc_ ale pensiilor pe termen scurt și mediu;
– introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viața profesională, dincolo de vârsta normală de pensionare. Cu alte cuvinte, crește vârsta de pensionare; – introducerea unui nou sistem de calcul al pensiilor, bazat pe o formulă stabilă și o indexare automată a pensiilor cu rata inflației, în timp ce este eliminat indicele de corecție. Eliminarea indicelui de corecție va face ca toate pensiile să fie mai mici decât cele aflate în plată, întrucât acel indice de corecție este 50% din creșterea reală a salariului mediu pe economie, care înseamnă ceva în plus la creșterea anuală a pensiilor.
„Parcursul proeuropean al Republicii Moldova este și în responsabilitatea României”
Republica Moldova are, din noiembrie 2020, prima femeie președinte. Maia Sandu este, fără îndoială, o garanție fermă pentru parcursul european al republicii. Cu toate acestea, alegerile parlamentare anticipate, din luna iulie, trebuie să fie corecte, transparente și să conducă la consolidarea democrației și a statului de drept. Am încredere că opțiunile electorale ale fraților noștri de peste Prut vor conduce la o victorie detașată a forțelor politice democratice, care să traseze drumul irevocabil al românilor de pretutindeni în marea familie europeană. Din păcate, prea mult timp după câștigarea independenței de stat Republica Moldova a fost împiedicată să-și urmeze destinul istoric. Am speranța că, din această vară, după alegerile parlamentare, situația politică de peste Prut va fi una cu totul favorabilă valorilor și principiilor europene.
Pentru a reuși pe dificilul drum al aderării la Uniunea Europeană, Republica Moldova are nevoie de sprijin consistent, direct și real. Ori, acest sprijin nu poate să vină decât din partea României. Oare cine poate să știe mai bine decât noi care sunt dificultățile construirii unei economii competitive pe ruinele fostei economii comuniste? Oare cine poate să cunoască mai bine ca noi cât de dureros este procesul de tranziție și de transformare sistemică a administrației publice locale și centrale, a sistemului de învățământ, a celui de sănătate, a sistemului fiscal și a modului de lucru pe bază de proiecte și finanțări multianuale? Din fericire, România a acumulat o experiență îndelungată în procesul de modernizare, reformare și îndeplinire a condițiilor de aderare la Uniunea Europeană, care poate fi extrem de utilă Chișinăului.
„Turcan și Cîțu, cea mai fidelă copie a personajului Pinocchio!”
Problema socială a indexării pensiilor sau a măririi valorii punctului de pensie va rămâne de actualitate și în următorii ani, până la debarcarea acestui guvern liberal care a declarat, încă de la învestire, război atât pensionarilor, cât și copiilor României.
Din declarațiile Domniilor Lor aflăm că ținta de deficit de 7% nu poate fi menținută din cauza calendarului indexării pensiilor, precum și din cauza actului normativ ce ar fi impus dublarea alocațiilor de stat pentru copii.
În realitate, acest Guvern a început telenovela creșterii punctului de pensie în momentul în care a decis să devină un guvern care disprețuiește principiul legalității și statul de drept. Evident că nu am putut uita de efectele actului normativ votat de Parlamentul României care presupunea creșteri ale punctului de pensie, creșteri blocate de Guvernul liberal.
Domnul Cîțu este un mincinos de speță îndoielnică, un mincinos care își bate joc de pensionarii României, pe care îi consideră piatra de moară pentru ținta de 7% de deficit bugetar.
Cu toate acestea, la data de 1 decembrie 2020, cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare, ministrul finanțelor de atunci, același domn Cîțu, afirma că, în anul 2021, pensiile vor crește cu 8,1%, pe un calendar strict de 4 ani, 2021–2024, creșterea totală fiind undeva la 46% pe toată această perioadă.
Mai concret, domnul Cîțu anunța, cu 6 zile înainte de data alegerilor, că în anul 2024 punctul de pensie va ajunge la valoarea de 1.841 lei, anul 2021 marcând o creștere de peste 100 de lei, de la 1.442 lei, la 1.559 lei, în situația în care pensia medie din România se situează la valoarea de 1.436 lei, ceea ce plasează în jur de 20% din seniorii noștri riscului sărăciei.
Avem un guvern care, cu mult populism, încearcă să-i convingă pe români că îi pasă, că singura sa grijă nu este aceea de a-și satisface interesele și clientela politică, ci să contribuie la bunăstarea poporului și să vegheze la ocrotirea celor săraci. Ei bine, Legea consumatorului vulnerabil, în forma pe care ne-a prezentat-o Guvernul, este dovada cea mai bună că lucrurile stau tocmai pe dos.
Acest act normativ nu numai că are mari lacune, pe care PSD va încerca să le corecteze susținând modificările necesare, astfel încât toți cei cu venituri mici să poată primi un sprijin real, care să-i ajute efectiv sa facă față scumpirilor la energia electrică și la gaze, dar susține și o mare aberație – intrarea în vigoare a prevederilor legii abia din luna septembrie a anului 2022.
Așadar, Guvernul Cîțu vine și ne propune să votăm o lege care să intre în vigoare peste aproximativ un an și jumătate, chipurile pentru a proteja anumiți oameni. Însă ceea ce nu spune Guvernul Cîțu este că toți acești consumatori vulnerabili, pe care încercăm să îi protejăm, vor mai rămâne vulnerabili încă o iarnă, iarna 2021–2022, în condițiile majorării consistente a prețurilor la gaze și curent electric, ale creșterii inflației, ale scăderii puterii de cumpărare și ale înghețării tuturor veniturilor.
Este foarte clar că, de fapt, puterea actuală dorește să marcheze doar la capitolul imagine, amânând însă măsurile concrete și, ceea ce este cel mai important, plata acestor subvenții pentru consumatorii vulnerabili. PSD va susține ca legea să se aplice încă din septembrie anul acesta, astfel încât persoanele cu venituri mici să beneficieze de un ajutor real la plata facturilor pentru căldură și curent.
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**
Bună dimineața, colegi!
Bună dimineața, domnule președinte de ședință!
Cu acordul liderilor, vă rog să mutăm pe ordinea de zi, de la 22 pe poziția 7, PL-x 666/2020
.
Vai, dar ce...
Mulțumesc.
...PL-x introduceți pe ordinea de zi astăzi, cu numărul acesta...
Deci ați spus poziția 22, PL-x 121?
Scuze, probabil a rămas în ordinea de zi inițială.
23, e pe poziția 23.
Da, e PL-x 666/2020.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Da, e poziția 23. De aceea v-am zis, la 22 era PL-x 121. Deci de pe poziția 23 merge la poziția 7, da? De fapt, 8, că 7 a fost făcut ieri; poziția 8. 8. Bine.
Dacă mai sunt și alte observații?
Vă rog, domnule deputat Badiu Georgel, Grupul AUR.
## Bună dimineața!
Doamnelor și domnilor deputați,
Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și vă informez că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 170.
Ordinea de zi a fost deja distribuită.
## **Domnul Georgel Badiu:**
Da.
Domnule președinte, Mulțumesc.
Am obținut acordul liderilor pentru a retrimite la comisii pentru cel puțin o săptămână; o săptămână, maximum două...
Văd că...
Alfred...
...Grupul PSD...
Alfred... Am vorbit cu Alfred. S-a vorbit cu Alfred. PL-x 24/2020, poziția 33 cred că este acum.
Stați așa, să o și identificăm. Ați spus poziția 33...
...33; PL-x 24/2020 ( _Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare din cadrul operatorilor economici pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive în perioada 2019–2024)._
Da. Retrimitere la comisie, două săptămâni?
Da, da, da.
Întreb liderii de grup dacă sunt de acord. OK?
OK. Mulțumesc.
OK. Bine.
Retrimis pentru două săptămâni PL-x 24/2020 la comisie. Alte observații dacă mai aveți în legătură cu ordinea de zi?
lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. Camera Deputaților este Camera decizională.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Se propune reglementarea, pentru situații excepționale, a utilizării informațiilor existente în arhiva electronică, creată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare.
Se stabilește cadrul legal pentru completarea, de către persoanele care nu au calitatea de pensionar, a stagiului de cotizare în sistemul public de pensii necesar pentru acordarea unei pensii pentru limită de vârstă, a unei pensii anticipate ori a unei pensii anticipate parțial, prin încheierea unui contract de asigurare socială pentru perioade de maximum 6 ani anteriori împlinirii vârstei standard de pensionare.
În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexă.
Propun timpul de dezbateri – 3 minute.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Vă mulțumesc.
Vot · Amânat
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii (PL-x 666/2020; rămas pentru votul final)
## **Domnul Adrian Solomon**
**:**
Inițiatorul, Guvernul!
Domnul deputat Adrian Solomon, vă rog.
Nu.
Atunci, începem dezbaterea inițiativelor legislative. Punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii; PL-x 666/2020.
Suntem în procedură de urgență.
Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului, doamna deputat Oana Țoiu.
Și, vă rog, după prezentarea raportului, să propuneți și timpul pe care să-l afectăm dezbaterii proiectului de lege. Vă rog.
Bună dimineața!
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În temeiul art. 94 și 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 666/2020, cu dezbaterea în fond, în procedură de urgență, a Proiectului de
## **Domnul Adrian Solomon:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Era bine să fi auzit și inițiatorul, ca să nu sărim peste pașii procedurali.
Dar, dacă am intrat la dezbateri generale, trebuie spus că acest tip de reglementare nu este nou. El a fost adoptat pentru prima oară de Parlamentul României în 2015; au fost prelungiri succesive până în 2019. Singurul an care rămăsese descoperit era anul 2020. Poate dintr-o eroare a noastră, când am legiferat sistemul de pensii prin Legea nr. 127.
În Legea nr. 127/2019, noi prevăzusem ca de la 1 septembrie anul acesta să se poată cumpăra vechime, nu numai pe o perioadă de 5 sau 6 ani, cum ați scris dumneavoastră în ordonanță, în urmă, de la momentul încheierii contractului de asigurări respectiv.
Prin urmare, dacă aveai în anii ’90 o sincopă în activitate sau în anii 2000, puteai să-ți reconstitui vechimea printr-un contract cu casa de pensii.
Această reglementare cred că era mai bună și mai utilă tuturor celor care ajung astăzi în pragul pensiei și pot să acceseze dreptul de pensie, dar le lipsește, știu eu?, o perioadă de contributivitate, ca să îndeplinească cerințele pentru pensionarea anticipată.
Ați preferat, prin Ordonanța nr. 8, să prorogați termenul de aplicare a Legii nr. 127 pentru 2 ani de zile, de la 1 septembrie 2023.
Aflăm astăzi, din dezbaterea publică, că v-ați propus și v-ați asumat chiar în fața Comisiei Europene să modificați cu totul Legea nr. 127, o lege așteptată de toți pensionarii, dar și de cei care vor să intre în sistemul de pensii.
Cu ce veți veni? Nu reușiți să ne lămuriți încă.
Vreau să vă informez, apropo de inițiator, așa cum ați spus, că inițiatorul este Guvernul României.
Iar, apropo de respectarea pașilor procedurali, ați văzut și dumneavoastră că proiectul a fost adus de pe poziția 23 în prima linie de dezbatere astăzi. Și, atunci, pe respectarea noțiunii timpului, evident, nu era cum să fie acest lucru.
Dumneavoastră ați exprimat o opinie.
Dar e important că totuși ați conștientizat că legea este importantă și o veți vota.
Vă mulțumesc.
Dacă mai sunt alte intervenții?
Din partea... da... Grupului USR, doamna deputat Tulbure Simina.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Eu sunt deputat de diasporă și voiam să vă aduc la cunoștință că acest proiect de lege este unul foarte important și pentru românii din afară. Are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 care stabilește cadrul legal pentru completarea, de către persoanele care nu au calitatea de pensionar, a stagiului de cotizare în sistemul public de pensii necesar pentru acordarea unei pensii pentru limită de vârstă, a unei pensii anticipate ori a unei pensii anticipate parțial.
Ei bine, acest proiect este o oportunitate atât pentru românii din țară, cât și pentru numeroși români din afara țării, majoritatea neîndeplinind condițiile prevăzute de lege cu privire la stagiul de cotizare și nefiind asigurați la sistemul public din România, în anumite perioade.
Este un pas important pentru protejarea dreptului la pensie, în special al românilor din diasporă, care au fost neglijați ani la rând de către țara lor de origine.
Grupul parlamentar al USR PLUS susține adoptarea acestui proiect de lege.
Și eu voi lupta pentru fiecare drept al fiecărui român din diasporă.
Mulțumesc.
Da. Vă mulțumesc și eu.
Dacă mai sunt intervenții?
Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.
Sunt 13 amendamente admise.
Dacă de la 1 la 5 sunt observații? Nu.
De la 6 la 13?
Nu.
Anexa care face parte integrantă? Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
9. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2020 privind completarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19; PL-x 10/2021.
- Suntem în procedură de urgență.
Reprezentantul inițiatorului, Guvernul României, vă rog.
## **Domnul Marius-Cosmin Costache** _– vicepreședinte_
_al Autorității pentru Digitalizarea României_ **:**
## Bună dimineața!
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Mă numesc Cosmin Costache și sunt vicepreședinte al Autorității pentru Digitalizarea României.
Rolul Ordonanței de urgență nr. 169/2020 este de a completa art. 3 din Ordonanța de urgență nr. 63/2020 ce prevede organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19.
Modificările adoptate de Parlament prin Legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 63/2020, care au prevăzut prelungirea cu două luni a duratei campaniei și posibilitatea înscrierii de noi furnizori, au dus la imposibilitatea încheierii de contracte pentru unele categorii de servicii, în condițiile în care disponibilul rămas neutilizat la 1 octombrie 2020 avea o valoare de peste 77 de milioane de lei din bugetul total al campaniei.
Vă mulțumesc și eu.
Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Vă rog, domnul...
Mulțumesc, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 10/2021 din 2 februarie 2021, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2020 privind completarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19.
Camera Deputaților este Camera decizională.
La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și avizul nefavorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare redistribuirea sumelor prevăzute din bugetul de stat între categoriile de servicii media sau între servicii, în cadrul aceleiași categorii, la propunerea motivată a Autorității pentru Digitalizarea României, cu încadrarea în bugetul aprobat, în funcție de cererile furnizorilor media validate în cadrul campaniilor de informare publică și de disponibilitățile bugetare înregistrate la 1 octombrie 2020, pe fiecare categorie de servicii.
În urma examinării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare.
Vă mulțumesc, domnule deputat Sebastian Burduja. La dezbateri generale, domnul deputat George Șișcu, Grupul PNL.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Numărul mare de persoane afectate de epidemia de coronavirus SARS-CoV-2 a impus derularea în regim de urgență a unor ample campanii de informare la nivel național și local, prin intermediul serviciilor de televiziune și radiodifuziune, al ziarelor tipărite, revistelor, publicațiilor periodice, al furnizorilor de servicii media online și furnizorilor de publicitate prin mijloace de publicitate amplasate în localități, cu privire la riscurile asociate nerespectării măsurilor sanitare impuse de autoritățile competente împotriva răspândirii coronavirusului în contextul social și economic, precum și cu privire la măsurile necesare pentru reluarea activității economice după încetarea stării de urgență.
Proiectul de lege pe care îl dezbatem acum dă posibilitatea ca în situația în care sumele prevăzute pentru aceste campanii de informare publică nu s-au utilizat integral să se creeze cadrul legal pentru redistribuirea sumelor rămase necheltuite celorlalte categorii de furnizori de servicii media sau între servicii, în cadrul aceleiași categorii.
Această reglementare este necesară și, din acest motiv, Grupul parlamentar al PNL susține și va vota acest proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Domnul deputat Simion George, Grupul AUR.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Noi nu vom vota acest proiect de lege pentru că, după părerea noastră, a fost o formă mascată de a plăti presa. A fost o formă ciudată de a plăti pentru servicii de informare publică, care puteau, altminteri, să fie derulate ca anunțuri publice. Posturile de televiziune, din audiovizual aveau toată obligația legală de a da curs acestei campanii de informare.
Faptul că zeci de milioane de euro din banii românilor, într-o situație de criză, s-au dus către presă, către presă de partid, care, ulterior, din semnalele primite de noi, a fost condiționată la nivel de conținut, nu reprezintă pentru noi argumente pentru a vota această ordonanță de urgență asupra căreia s-a revenit și de aceea nu vom vota.
Vă mulțumim.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Da.
Domnul deputat Buicu.
Am să rog, pentru înscrieri la cuvânt, totuși să...
Am înțeles.
Mulțumesc, domnule președinte.
Vă rog.
## **Domnul Corneliu-Florin Buicu:**
PSD va vota această ordonanță, dar aș vrea să vă spun un lucru.
Anul trecut, când PNL era la guvernare și USR încă nu, președintele Comisiei pentru cultură din actualul Parlament venea și spunea că, domnule, banii necheltuiți din sumele acestea să meargă la sănătate, și-i acuza USR pe cei de la PNL că cheltuiesc acești bani pentru informarea românilor, în loc ca banii să meargă pentru sănătate.
Aș vrea doar să arăt duplicitatea USR în a trata lucrurile – anul trecut spuneau ceva, anul acesta au schimbat placa. Așa sunt USR-iștii, mincinoși!
Da.
Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2021 pentru completarea art. 38 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; PL-x 112/2021.
Suntem în procedură de urgență.
Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.
Vă rog.
**Doamna Maria Ștefania Manea** _– secretar de stat în Ministerul Educației_ :
## Bună ziua!
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului are ca obiect de reglementare completarea art. 38 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou alineat, alin. (1[4] ), în sensul în care, în perioada 11 ianuarie 2021 – 8 februarie 2021, prin ordin al ministrului educației, se pot dispun suspendarea activităților care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ și continuarea activității didactice în sistem online.
Acest act normativ a fost adoptat în contextul în care dispozițiile prevăzute la art. 38 alin. (1[3] ) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, au avut aplicabilitate până la 31 decembrie 2020, anul școlar 20202021 fiind în desfășurare, iar activitatea didactică care impune prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ urma să se reia la 11 ianuarie 2021.
Vă mulțumesc și eu.
Reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru apărare, Comisia pentru învățământ, Comisia juridică, prezentarea raportului comun?
Vă rog, doamna deputat Intotero.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,
Stimați colegi,
Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 38 al Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou alineat.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 22 februarie 2021. În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, comisiile sesizate în fond au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate.
În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au propus adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2021 pentru completarea art. 38 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în forma adoptată de Senat.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu. La dezbateri generale? Domnul deputat Coleșa, Grupul AUR.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,
Deci prin acest PL-x ne este propusă spre legiferare o ordonanță de urgență, Ordonanța de urgență nr. 2/2021, care deja și-a produs efectele. Asta nu înseamnă un lucru pentru care noi ar trebui să o votăm.
Concret, acest OUG nr. 2/2021, modifică Legea... celebra Lege nr. 55/2020, celebră prin abuzurile asupra libertăților fundamentale și, concret, conferă organismului numit „Comitetul Național pentru Situații de Urgență”, posibilitatea de suspendare a școlii fizice, a activităților didactice față în față și instituirea dezastrului numit „școala online”.
Deci observăm că Comitetul... fără... fără ca instituțiile abilitate să decidă, au doar un rol consultativ.
Deci Comitetul Național pentru Situații de Urgență decide îngrădirea libertăților fundamentale într-o situație care nu este de urgență.
Și acest CNSU a folosit această pârghie legislativă în mod abuziv, bineînțeles, instituind școala online fără motivații medicale și chiar ilogice. De ce? Pentru că pe segmentul de vârstă care ne interesează, de la zero la 20-25 de ani, procentul de cazuri grave și de decese este zero. Ați înțeles bine, este zero!
Am înțeles, primele – una, două, 3 – luni, până situația s-a clarificat, dar noi vorbim de cel puțin un an și 3 luni de școală online, fără logică.
Apoi, mai nou, mai nou se dorește ca accesul copiilor noștri la învățământul de stat să fie condiționat de vaccinare. De ce? Vedem în acest caz, ce motiv am avea să ne vaccinăm elevii? Zero.
Deci se dorește ca aceia care nu doresc, din diferite motive, unele foarte pertinente, să se vaccineze, să fie scoși în afara societății, să se condiționeze accesul la școală de un certificat de... arian, pardon, de vaccinare.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Ați mai uitat din ele...? Le-ați mai potrivit, așa, cu mâna, vreo două.
Merge, lăsați așa, că e bună asta.
Vreți să mai zic și următoarea strofă? Păi, am adaptat-o.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Da, adaptată, bravo!
Vă mai zic și următoarea strofă.
_A new form! New form for a new generation! Thank you very much! A good day! (Râsete. Aplauze.)_ Domnul deputat Zisopol, din partea Grupului minorităților.
Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
Întrucât starea de urgență și starea de alertă se instituie numai în situații excepționale, cu aplicabilitate limitată, iar suspendarea activităților didactice de predare/evaluare care presupun interacțiunea față în față poate să fie dispusă de autoritățile din domeniu, în condițiile unei limitări a interacțiunii la clasă este imperios necesar să asigurăm cadrul juridic adecvat asigurării dreptului fundamental la învățătură, corelat cu asigurarea dreptului la sănătate.
În situația în care nu s-ar adopta prezenta ordonanță de urgență, propunerile fundamentate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, în baza analizei situației epidemiologice la nivel național, realizate de Ministerul Sănătății, nu ar putea fi puse imediat în aplicare la nivelul sistemului de învățământ, având implicații directe asupra dreptului la sănătate și la învățătură al tuturor actorilor implicați în procesul didactic.
Deoarece toate aspectele de mai sus vizează interesul elevilor și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, vă propun adoptarea proiectului propus.
Și, sigur, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în consecință.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Domnul deputat Avrămescu Gabriel, Grupul PNL. Vă rog.
Bună ziua! Vă mulțumesc. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Grupul Partidului Național Liberal susține aprobarea acestei ordonanțe, în primul rând pentru că aici e vorba despre punerea în aplicare a unor analize privind situația epidemiologică la nivel național, realizate de către INSP și Ministerul Sănătății, precum și a hotărârilor CNSU.
Și, da, aș vrea să spun că CNSU este organismul abilitat să intervină în situații de urgență, care este compus din specialiști care știu cel mai bine care sunt măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea acestei infecții cu coronavirus.
Totodată sunt singurii în măsură să aprecieze contextul epidemiologic în care ne aflăm și să ia măsurile necesare pentru protecția și siguranța elevilor.
De asemenea, aș vrea să mai precizez un lucru. Că s-a vorbit aici că nu sunt cazuri grave în rândul copiilor sau n-au fost decese.
Dar atunci aș întreba, stimați colegi: copiii care au fost internați în secțiile ATI ale spitalelor de pediatrie și care au
fost infectați cu coronavirus au fost sau n-au fost cazuri grave?
Dar decesul unei fetițe de 18 ani de la Galați, infectată cu coronavirus, în perioada în care eram prefect acolo, este sau nu este caz grav?
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Nemaifiind alte intervenții, proiectul de lege rămâne la votul final.
Poziția 10. De fapt a devenit 11, prin aducerea în față a punctului 23.
11. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență; PL-x 605/2020.
Suntem în procedură de urgență.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Florin Roman. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În cursul anului trecut, în plin an pandemic, Guvernul a încercat să ajute financiar acele categorii profesionale aflate în prima linie a luptei cu această pandemie.
Practic, în Parlament, majoritatea ordonanțelor de urgență ale Guvernului erau modificate, se plusa peste fiecare stimulent, peste fiecare formă de ajutor. În cele din urmă a fost nevoie ca, împreună cu liderul de grup de la Partidul Social Democrat, să inițiem acest proiect de lege, prin care să amendăm Ordonanța nr. 43. Era nevoie de acest lucru pentru că aveam o modificare a cuantumului și aveam o modificare a sumei brute. Se făcea referire inițial la suma netă și, pentru a fi aplicabilă de către autoritățile statului, a fost nevoie de această intervenție legislativă.
Practic, prin acest proiect de lege se acordă stimulentul de risc de 2.500 de lei brut pentru personalul din centrele rezidențiale care a fost obligat să se autoizoleze în acele centre pe perioada pandemiei.
Vă invit, așadar, să votați acest proiect de lege. Este unul extrem de necesar pentru ca toate lucrurile să fie în regulă, iar cei care verifică modul în care se cheltuiesc banii statului să nu găsească alte metode de interpretare.
La momentul respectiv banii au fost alocați prin bugetul Ministerului Muncii, iar ulterior, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, s-a obținut acea facilitate de a fi decontați pe POCU.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Comisiile raportoare, prezentarea raportului comun. Comisia pentru muncă și Comisia pentru buget. Vă rog.
Domnul deputat Sebastian Burduja. Vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, prin adresa PL-x 605/2020, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Iar proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru acordarea, o singură dată, a unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 de lei brut pentru angajații centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru angajații centrelor rezidențiale destinate altor categorii vulnerabile.
În urma examinării proiectului de lege, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.
Lege ordinară. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Vă rog să propuneți și timpul afectat dezbaterilor.
5 minute.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Vă mulțumesc.
Vot · Amânat
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii (PL-x 666/2020; rămas pentru votul final)
## **Doamna Csép Éva-Andrea:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
10 mai 2020. Este o zi interesantă pentru toți, mai ales pentru că vorbeam de apariția Ordonanței militare nr. 8.
Aceasta înseamnă că Vinerea Mare pentru catolici aducea obligativitatea acelor angajați care lucrau în centre rezidențiale să lase familiile și să se mute la locul de muncă, să se autoizoleze la locul de muncă, în pragul Sărbătorilor de Paște. Familii lăsate fără părinți. Copii lăsați fără părinți. Bunici lăsați fără copiii care aveau grijă de ei. Gospodării lăsate pe mâna altora, pentru că era necesară izolarea acestui personal în aceste centre rezidențiale, pentru că vedeam foarte bine ce se petrece în lume, în jurul nostru, și vedeam că rata de mortalitate era foarte, foarte ridicată în aceste centre.
Astăzi suntem în data de 26 mai. Pe 27 mai 2020, Parlamentul României adoptă Legea nr. 82, prin care se oferă acordarea unui stimulent de risc personalului din aceste centre rezidențiale. Acești angajați, de un an de zile așteaptă să primească măcar o dată cei 2.500 de lei, pentru că ei erau în linia întâi, ei și-au lăsat familiile, ei au fost cei care s-au sacrificat pentru a avea grijă de acele persoane vulnerabile și bolnave care erau în aceste centre. Vorbim în totalitate de 37.000 de persoane în România.
Sper că după votarea acestei legi Președintele României o va promulga cât mai curând și ministerul de resort va face plățile în timp efectiv imediat, pentru că oamenii aceștia merită tot respectul nostru.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Domnul deputat Buicu Corneliu, Grupul PSD. Vă rog.
## **Domnul Corneliu-Florin Buicu:**
Mulțumesc, domnule președinte.
O să încep în a mă lega de cuvintele spuse de doamna deputat, care ne trimitea în urmă cu un an.
Da, acum un an, liderul Grupului PSD împreună cu liderul Grupului PNL depuneau o inițiativă legislativă prin care se acordau drepturi angajaților din România. Și am susținut și vom susține acest proiect.
La un an diferență, iată că PNL cu USR taie, prin acest program de austeritate, și nu de recuperare sau de reziliență sau de redresare sau spuneți-i cum vreți, taie și blochează pentru următorii 5 ani toate drepturile copiilor, angajaților, pensionarilor. Inițiativa aceasta, depusă de liderul Grupului PSD și de liderul, de la acea vreme, al Grupului PNL, face dreptate. Iar personalului din centrele rezidențiale, care îngrijea pacienți sau persoane aflate în centrele rezidențiale și care trebuia să se carantineze la locul de muncă, îi oferă aceste drepturi.
Prin proiectul de lege există posibilitatea și de decontare, într-adevăr, din fonduri europene, și de el beneficiază, după cum spunea doamna deputat, 37.000 de români.
Azi, PNL cu USR, prin ceea ce premierul Cîțu și cu Ghinea vor să prezinte, blochează toate drepturile angajaților, pensionarilor și copiilor pe următorii 5 ani. Să vă fie rușine!
Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole. Sunt șase amendamente admise. Dacă sunt observații la aceste amendamente? Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul îmbunătățirilor funciare; PL-x 392/2019.
Suntem în procedură de urgență.
Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.
George-Aurelian Cățean
#273121secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Numele meu este George Cățean, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Prin promovarea actului normativ se presupune că în structura organizatorică conducerea ANIF se va asigura de un director general și de doi directori generali adjuncți, dată fiind necesitatea asigurării actului de management instituțional în mod eficient.
Prelungirea perioadei de alocare a sumelor aferente Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România până în anul 2023, având în vedere complexitatea și anvergura lucrărilor de investiții la infrastructura principală de irigații, îmbunătățiri funciare, prin reglementarea posibilității constituirii organizațiilor de îmbunătățiri funciare pe terenurile agricole pe care statul, prin ANIF, urmează să realizeze noi amenajări de irigații sau să extindă infrastructura existentă. Acordarea posibilității de a notifica la sediul primăriei comunei, orașului sau a municipiului intenția de executare a lucrărilor la infrastructura de îmbunătățiri funciare, în cazul în care proprietarii terenurilor nu pot fi identificați.
Și reglementarea situației privind aprobarea listei amenajărilor de îmbunătățiri funciare sau a unei părți din amenajări de îmbunătățiri funciare cărora li se acordă recunoașterea de utilitate, prin hotărâre a Guvernului. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Raportul din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și servicii specifice. Domnul deputat Chesnoiu Adrian. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul îmbunătățirilor funciare.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 18 septembrie 2019.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Iar acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din domeniul îmbunătățirilor funciare.
Astfel, se modifică alin. (8) și (9) ale art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2011, în sensul în care se reglementează, din perspectivă organizatorică și funcțională, conducerea activității curente a ANIF, prin completarea acestei structuri cu un post de director general adjunct.
De asemenea, se completează art. III din Legea nr. 269/2015, prin care perioada de alocare a sumelor aferente Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații se prelungește până în anul 2023, pentru asigurarea resursei financiare pe întreaga durată de proiectare, execuție și punere în funcțiune a obiectivului de investiție Canal Siret–Bărăgan, etapa I, inclus în cadrul Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România.
Totodată, se preconizează și completarea art. 6 din Legea nr. 138/2004, în sensul reglementării posibilităților de a se constitui în organizații de îmbunătățiri funciare proprietarii sau alți deținători de terenuri situate pe teritorii pe care statul, prin ANIF, urmează să realizeze noi amenajări de irigații, dată fiind necesitatea satisfacerii solicitărilor de apă printre beneficiarii existenți în arealul Canalului magistral Siret–Bărăgan, etapa I.
Vă mulțumesc. Vot, vă rog. Rezultatul votului: prezenți – 169, pentru – 169. Intrăm în dezbateri generale.
Dacă sunt intervenții?
Domnul deputat Dumitru Florian-Emil, Grupul PNL.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Domeniul de îmbunătățiri funciare din România are nevoie de finanțare. Singura finanțare pe care astăzi o avem la dispoziție este Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații.
România se confruntă cu schimbări climatice care nu pot fi combătute decât prin utilizarea apei pentru irigații.
Ne propunem să reabilităm peste două milioane de hectare din infrastructura principală de irigații, și, fără irigații, agricultura României, fiind meteodependentă, nu poate să-și asigure securitatea alimentară și credem noi că, indiferent de partidele politice care se perindă la guvernare, acesta trebuie să fie un obiectiv strategic de țară, pentru ca să ne asigurăm securitatea alimentară a României.
România este a cincea țară agricolă, ca dimensiune, în Uniunea Europeană și cu toate acestea înregistrăm un deficit de balanță comercială nemaiîntâlnit, motiv pentru care este nevoie în continuare să finanțăm infrastructura principală de irigații, atât din buget național, cât și din fonduri europene, și Grupul PNL va susține adoptarea acestui proiect de act normativ și credem noi că eforturile pe care le vom face împreună, cu toții, cei din Parlament, să putem să identificăm surse de finanțare pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații înseamnă de fapt o securitate alimentară pentru România și înseamnă locuri de muncă și valoare adăugată pentru produsele agroalimentare românești. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Chesnoiu Adrian-Ionuț, Grupul PSD.
## **Domnul Adrian-Ionuț Chesnoiu:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Este, într-adevăr, important să trecem acest proiect de lege, așa cum a spus-o mai devreme domnul deputat, corectează anumite lucruri, prelungește programul de finanțare pentru infrastructura principală de irigații, prin Programul național de îmbunătățiri funciare până în 2023.
Întrebarea care se pune este: când vă apucați de treabă? Pentru că, dacă citiți cu atenție acest proiect de lege, o să vedeți că s-a aprobat un post suplimentar pentru un director general adjunct al ANIF, care să se ocupe strict de proiectul Siret–Bărăgan.
În 2020, domnul ministru Oros a tăiat finanțarea pentru proiectarea acestui sistem de îmbunătățiri funciare, făcând astfel imposibilă introducerea acestui proiect major de îmbunătățiri funciare în PNNR-ul de azi.
O să vină astăzi în Parlament atât premierul Cîțu, cât și ceilalți miniștri și ca să fim corecți unii cu alții trebuie să știm care este cauza pentru care îmbunătățirile funciare nu se regăsesc în PNRR.
Dacă pentru acei 4 milioane de lei pe care îi avea în bugetul din anul 2020 domnul ministru Oros ar fi înțeles să semneze contractul de proiectare, ar fi avut un proiect valabil pentru Canalul Siret–Bărăgan, cu care se putea duce în fața Comisiei Europene să susțină finanțarea din PNRR.
N-a făcut absolut nimic. Iar pe îmbunătățiri funciare suntem foarte atenți și vom fi atenți să vedem efectiv ce se face. Pentru că aprobăm acest post de director general adjunct, dar, dacă de 2 ani de zile nu face nimic, în ce stadiu suntem cu proiectul Siret–Bărăgan? Și chiar i-aș ruga pe colegii noștri deputați, atât de la USR, cât și de la PNL, să facă o solicitare, să ne prezinte stadiul lucrărilor la acest proiect major de infrastructură în îmbunătățiri funciare. Pentru că, evident, veniți la tribună și spuneți: „Vom face!” Dar când facem? Că de 2 ani de zile ne tot uităm la cum vom face, ce vom face, ce se va întâmpla, dar nu se întâmplă nimic. Și fermierii au trecut prin anul 2020 cu o secetă cruntă, bani de despăgubiri..., știm cu toții ce s-a întâmplat la votarea Legii bugetului, programe în agricultură absolut zero și tot aprobăm legi în Parlamentul României, dar ele nu sunt puse în practică.
Domnul deputat Pambuccian Varujan, Grupul minorităților. Vă rog.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Ce am să vă spun acum am să vă spun pentru stenogramă. Pentru că, din păcate, suntem într-un loc în care, până când nu experimentăm pe pielea noastră un lucru, nu ajungem să credem că el este altfel decât imaginea pe care o avem în cap despre el.
Așa că voi vota pentru, cred că și colegii mei vor vota pentru, toată lumea o să voteze pentru.
Realitatea este că irigațiile, așa cum se gândesc în România, nu fac nimic altceva decât să ia din apa care este din ce în ce mai puțină, și din râuri, dar mai ales din sol, să ducă o parte din ea înapoi în sol și o parte s-o evaporeze, lucru care o să ducă la continuarea scăderii rezervei de apă în sol, care este sub pragul de avarie deja.
Urmează, după estimările unora mult mai deștepți decât mine, aproape un secol de secetă, pe care noi înțelegem să-l abordăm așa, evaporând puțina apă pe care o mai avem.
Mai mult, lucrul acesta trebuie să ne facă să pricepem că o abordare greșită va face ca mecanismele pe care le avem astăzi să arate în felul următor. Dăm subvenții la hectar, pe care oamenii cultivă ceva, după aceea seceta își face treaba ei, după care plătim despăgubiri. Și o să ajungem din ce în ce mai mult să plătim din ce în ce mai mult pentru din ce în ce mai puțin.
Există tehnologii care sunt utilizate de state care... Prefer să nu, pentru că pe urmă apare calificativul acela, prin reflexie în oglindă, și nu e bine. De alte state.
Deci există tehnologii care sunt utilizate cu succes de alte state.
Din păcate, nu ne gândim la ele.
Din păcate, în foarte multe locuri de decizie nici măcar nu se știe că ele există.
Dacă nu mai sunt intervenții la dezbateri generale, vă propun să trecem la dezbaterea pe articole.
Sunt șase amendamente admise.
Dacă sunt observații cu privire la aceste amendamente? Intervenții? Nu.
Vă mulțumesc.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
14. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor; PL-x 115/2020.
Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.
**Domnul Gabriel Marius Mureșan** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Ordonanța Guvernului nr. 3/2020 reglementează:
1. modificarea denumirii serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple;
2. completarea atribuțiilor Direcției Generale de Pașapoarte;
3. abrogarea dispozițiilor referitoare la eliberarea pașapoartelor în sistem de ghișeu unic și a dispozițiilor privind înscrierea de mențiuni în pașapoarte.
Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor în forma propusă de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru apărare și Comisia pentru administrație, prezentarea raportului comun.
Vă rog.
Bună ziua, domnule președinte.
Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate cu dezbaterea și examinarea pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.
Camera decizională este Camera Deputaților.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.
Consiliul Legislativ avizează favorabil.
Potrivit prevederilor art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au examinat proiectul de lege în ședințe online.
Comisia pentru administrație publică a examinat proiectul de lege în ședința online din 5 mai 2020, iar Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a examinat proiectul de lege în ședința online din 15 aprilie 2020.
În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Propun 3 minute de dezbateri.
Nu este necesar, pentru că nu are amendamente și nu este în procedură de urgență.
Vă mulțumesc frumos.
La dezbateri generale, domnul deputat Sorin Moldovan. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Prin Ordonanța Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, România și-a îndeplinit obligațiile de stat membru al Uniunii Europene privind punerea în circulație a pașaportului electronic, în acord cu dispozițiile Regulamentului CE nr. 2.252/2004.
Prezentul proiect de lege, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001, simplifică denumirea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple, completează atribuțiile Direcției Generale a Pașapoartelor și reformulează, pentru claritate și concizie, unele prevederi ale Ordonanței Guvernului nr. 83/2001.
Având în vedere că Ordonanța Guvernului nr. 3/2020 are ca scop eficientizarea activității, Grupul parlamentar al PNL susține adoptarea prezentului raport. Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt intervenții? Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
15. Proiectul de lege privind instituirea perioadei 6–31 decembrie ca perioadă oficială a sărbătorii colindului românesc; PL-x 224/2020.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.
Comisia sesizată în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, prezentarea raportului. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Vă rog, vă rog.
Proiectul de lege privind instituirea perioadei 6–31 decembrie ca perioadă oficială a sărbătorii colindului românesc.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în condițiile art. 75 alin. (2) din Constituția României, republicată, în ședința din 23 aprilie 2020.
Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
În redactarea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil emis de Consiliul Legislativ, avizul nefavorabil emis de Consiliul Economic și Social, punctul de vedere favorabil al Guvernului.
Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil inițiativa legislativă.
Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a avizat favorabil, cu amendamente admise, inițiativa legislativă.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea sărbătoririi colindului românesc în perioada 6–31 decembrie, pentru a veni în sprijinul manifestărilor culturale realizate de păstrătorii tradițiilor și obiceiurilor din toată țara. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot acorda sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate. Unitățile educaționale, unitățile de cult, centrele comunitare și instituțiile culturale sunt invitate să participe la acțiuni de promovare a practicării colindatului, precum și la identificarea și crearea fondului de colinde noi și vechi.
În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă în ședința online din 26 mai 2020.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Da.
Vă mulțumesc.
Nu este necesar a avea aprobat timp de dezbateri.
Este..., este cu amendamente, dar nu este în procedură de urgență.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul PNL, la dezbateri generale.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Deși nu sunt etnolog și nici nu am pretenții să fiu vreun Ștefan Hrușcă, mie îmi revine sarcina de a susține punctul de vedere al Partidului Național Liberal cu privire la această inițiativă care aparține mai multor colegi de la PNL, dar cred că și de la alte formațiuni politice.
Acum, de ce sunt importante colindele știm cu toții. Până... mai presus de orice, trebuie să nu uităm că existența colindelor în folclorul nostru, existența lor în tradițiile și obiceiurile legate de Crăciun și Nașterea Domnului, în biserică, este una din pecețile a ceea ce reprezintă continuitatea creștină în România.
Și spun acest lucru deoarece însuși cuvântul de colind vine de la _calende_ , care vine de la alt verb, _calare_ , care înseamnă „a vesti” în limba latină. Deci este un cuvânt care exista încă din biserica primară, atunci când limba română a preluat și alte cuvinte, foarte familiare nouă astăzi, precum „cruce” și „biserică”.
Colindul are latura sa creștină. Cu toții, cei care, indiferent de cultul nostru religios, indiferent de apartenența noastră, colindăm. Cântecele acestea de Crăciun sunt o tradiție a tuturor creștinilor – ortodocși, catolici, ortodocși de rit necalcedonian, protestanți, neoprotestanți și orice altă denominație ortodoxă, și catolică, și protestantă; creștină, evident.
Ce este esențial de precizat este următorul lucru. O parte din colinde provin din perioada mai recentă și sunt creații culte; o parte sunt creații folclorice care s-au dezvoltat pe lângă biserică, și pe lângă comunități, și în mijlocul vieții sătești a strămoșilor noștri și a moșilor noștri; iar o parte sunt chiar mai vechi, provin dintr-un substrat, au origine precreștină și au caracter inclusiv inițiatic, totemic.
Domnul deputat Ioan Vulpescu, Grupul PSD, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Citind expunerea de motive a acestui proiect, aflăm că apariția colindului are origini precreștine, dar „ca un ritual sacru de chemare al soarelui, reprezentând o serie de urmări de bine”.
Ultima oară când am verificat, urmările de bine prilejuiau în general urmări de bine.
Din propunerea legislativă lipsește în general binele făcut limbii române.
Dar marele acord care lipsește din această lege nu e între subiect și predicat, ci între patrimoniul material și cel imaterial.
Colindul beneficiază de oralitate, dar formele scrise regionale tezaurizează în jurul lor practici, obiceiuri, tradiții ritualice.
Includerea colindelor vehiculată în patrimoniul UNESCO trebuie vehiculată sub avantajul codependenței formelor de patrimoniu tangibil – textul particular, regional al colindelor ori obiecte adjuvante – și cel intangibil – strigăte, linii melodice, gesturi, superstiții – care rescriu nu doar lumea rurală, ci dimensiunea spiritualității religioase.
Cred cu tărie că nu prin recurs la statistica publicată de Barometrul de Consum Cultural creștem șansele includerii colindelor în patrimoniul UNESCO, ci prin bune practici, care, în acest moment, nu sunt transmise.
Sigur că vom susține acest proiect, însă atragem atenția asupra unui decalaj extraordinar în ceea ce înseamnă accesul la cultură și la bune practici, inclusiv în acest domeniu, al păstrării și conservării tradițiilor și colindelor.
Democratizarea accesului la cultură, ruptura lumii satului, care este în primul rând păstrătoare a acestor tradiții extraordinare, ar trebui să ne preocupe. Pentru că, până la urmă, nu un consum al unui produs cultural, care ține de o anumită statistică, este relevant, ci această democratizare a accesului la cultură.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR PLUS.
## **Domnul Iulian Bulai:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Spre deosebire de primul vorbitor, mie îmi place de Ștefan Hrușcă și de colindele lui, dar n-avem nevoie de o lege pentru așa ceva.
Pe această cale îl salut pe domnul profesor doctor Ovidiu Trifan, un profesor din România care a scris cel mai mult despre colindul românesc; profesor din Roman. Un om care știe toată istoria colindului românesc, care s-a dezvoltat în ultimele 2.000 de ani, cu ideea că în ultimele sute de ani folclorul popular a putut fi transpus în cântec prin colind.
Dar nu putem să dăm o lege pentru a substitui cutume și tradiții sau pentru a le întări.
Dacă am avut colinde de sute de ani nu o să dispară mâine pentru că am intrat în Uniunea Europeană și nu o să se mai colinde.
Nu avem o lege pentru așa ceva, n-avem nevoie de așa ceva!
Avem nevoie să susținem, dacă vrem, cercetarea pentru folclorul popular...
, avem nevoie să folosim resursele noastre de folclor, dar nu avem nevoie de o lege care să ne spună că trebuie sau că putem să ascultăm colinde, pentru că asta fac românii în mod natural. Evident că în luna decembrie, până la Bobotează, se ascultă colinde.
Nu avem nevoie de o lege ca să ascultăm mai multe colinde. O să vă spun eu de ce este această lege.
Această lege este dată cu dedicație pentru autoritățile locale, ca ele să poată folosi acest prilej pentru a aloca mai mulți bani pentru petreceri în comunitate, deci pâine și circ.
De unde și până unde folosim colindul românesc, parte a patrimoniului imaterial, pentru a da mai mulți bani pentru chermeze, culmea, în post? Nu este corect!
Dacă vrem să susținem colindul românesc, atunci facem eforturi ca el să intre în patrimoniul imaterial UNESCO. Și aici trebuie să se ocupe ministerul, de această cauză.
Sub nicio formă nu o să aducem plusvaloare colindului românesc prin această lege, pentru că ea nu este menită să susțină artiștii, folclorul, tezaurul imaterial, ci să le permită primarilor să dea cu nemiluita bani către petreceri și spectacole, pentru a-și câștiga popularitate. Nu susținem această lege.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Chelariu Mircia, Grupul AUR.
## **Domnul Mircia Chelaru:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, Distinse colege,
Această lege este foarte tentantă și, ascultându-l pe domnul Bulai, găsesc foarte multe puncte de referință care își au logica lor.
Dar acest dar – cu D mare, de tipar – mă pune în situația să atrag atenția asupra necesității consemnării sau, dacă vreți, preluării ca responsabilitate legitimă a acestui popor de a consacra perioada ca o perioadă de recunoaștere a ancestralității acestui obicei, dacă vreți, a acestei tradiții.
Am văzut multe definiții ale colindelor, suntem într-adevăr în interiorul unei polisemantici, doar că trebuie să atrag atenția de ce este un colind românesc și, cu toate că le găsim pe alte meridiane și alte intersecții punctiforme cu paralelele acestui glob, colindul vine din ancestralitatea civilizației memoriei.
Civilizația memoriei a fost practicată de rădăcina neamului nostru și s-a păstrat nu doar ca o transformare religioasă sau, dacă vreți, cultică, a cântecului, într-o anumită perioadă a sărbătoririi. Civilizația memoriei păstrează într-adevăr modelul de viață și comportamentul pe care îl găsiți descris și decriptat în cuvintele colindice.
Este o recunoaștere a acestei stări de fapt, cu toate că legea este incompletă.
Mă întreb: dacă noi totuși punem perioada de la 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, oare de ce n-am duce-o din 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, descălecătorul de creștinism în Dacia istorică?
Dar cred că este obligatorie sau ar fi fost bine să se fi acceptat propunerea Grupului AUR, de a fi trimisă spre completare, ca să se întindă până pe 6 sau, dacă vreți, până pe 7 ianuarie, când e Boboteaza, și se merge cu Steaua, și cuprindeam toată perioada de colindare.
Da.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul deputat Gheorghe Andrei, drept la replică, aveți un minut.
Mulțumesc. În primul rând, nu cred că s-a auzit bine ceea ce am afirmat.
Eu, din contră, am spus că îl admir pe domnul Ștefan Hrușcă și că nu este aria mea de expertiză.
Spre deosebire de alții, îmi cunosc foarte bine măsura și urmez modelul liberal – fiecare trebuie să ne cunoaștem măsura, să ne cunoaștem până unde ne putem întinde.
Este important de spus un lucru. În România există, la nivel județean, centre de conservare a artei și tradiției populare românești. În aceste centre, autoritățile locale investesc anual sume considerabile.
Păstrarea și conservarea tradițiilor populare, indiferent de segmentul lor și indiferent de regiunea istorică sau de originea lor este o chestiune care ține în primul rând de prioritățile unei țări și de conservarea patrimoniului imaterial.
Așadar, nu înțeleg unde este problema.
Cred că ar trebui să renunțăm la diletantism și să nu mai aducem teme cu caracter identitar și teme care țin de frumosul vieții pe care o desfășurăm cu toții aici, în această țară, să le ducem într-un populism, așa, și într-o retorică goală de sens și care ne face foarte mult rău. În realitate, în România se depun...
Vă mulțumesc.
## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**
...eforturi reale pentru conservarea acestor tradiții, precum este cazul colindelor. Se întâmplă la nivel local, se întâmplă peste tot.
Haideți să nu deturnăm discuția și să creăm câte un scandal din orice temă care are sensul său și noima sa până la urmă!
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Da.
Nu este drept la replică la drept la replică și nu v-a pronunțat numele.
- Vă mulțumesc frumos.
- Proiectul de lege nemaiavând alte intervenții, vă informez
- că sunt cinci amendamente...
-
- Vă mulțumesc frumos.
- Nu există drept la replică la drept la replică și la drept la
- replică.
-
Da.
- Poftiți, dacă vreți, țineți până... 30 de secunde.
Vă mulțumesc.
Noi spunem că populismul trebuie să înceteze și îi rog pe inițiatori să ne spună: această prevedere va include și cântece ca „Last Christmas I gave you my heart” sau „I Saw Mommy Kissing Santa Claus”?
Dacă ne spun cumva dacă vor fi incluse și aceste referințe culturale, poate că vom merge mai departe, dar aș vrea să vedem până unde merge populismul. Vă mulțumesc.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Repertoriul va fi într-o anexă la viitoarea lege propusă de dumneavoastră.
Voci din sală
#304966## **Voci din sală:**
Bravo!
Da.
Vă mulțumesc. Sunt cinci amendamente admise.
Dacă sunt observații la aceste amendamente? Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul final.
Timpul alocat dezbaterilor generale este epuizat, așa încât declar ședința de dezbateri generale închisă. La ora 12.00 ne vedem în sesiunea de vot final. Vă mulțumesc.
## PAUZĂ
## DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Doamnelor și domnilor deputați, Declar deschisă ședința, sesiunea de vot final.
Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală, în bancă, să introducă cartelele în consolele avute la dispoziție, iar colegii care dintr-un motiv sau altul nu sunt prezenți fizic să se logheze pe tabletă, astfel încât să putem intra, în câteva momente, în procedura de vot.
Pentru început, vom face un vot-test, tocmai pentru a verifica și sistemul și a vedea efectiv câți colegi sunt pentru această sesiune de vot.
Rog aparatul tehnic să ne dea sprijinul și să facem un vot-test.
## Vot, vă rog.
Rezultatul votului-test: prezenți – 256, pentru – 169, contra – 3, 6 abțineri, 78 de colegi nu votează, deși au introduse cartelele în console sau sunt logați pe tabletă.
Așa încât intrăm în lista proiectelor pentru votul final. Începem cu secțiunea I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.
1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune pentru educația digitală 2021–2027 – Resetarea educației și formării pentru era digitală – COM(2020) 624; PHCD 56/2021.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: prezenți – 277, pentru – 275, o abținere, un coleg nu votează.
Adoptat.
Secțiunea a II-a. Legi ordinare. Adoptări.
Vrea cineva să intervină pe acest subiect, la explicarea votului?
Domnul deputat Cristea Andi-Lucian, Grupul PSD?
Nu. S-a apăsat greșit. OK.
Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor...
Păi, nu a apăsat nimeni nimic!
Doamna deputat Teodoroiu Simona-Maya, Grupul PSD, dorește să ia cuvântul pentru explicarea votului. Vă rog.
Doamnelor și domnilor deputați,
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat este de acord și votează ambele proiecte, și cel de ratificare a Protocolului nr. 16 la Convenție, și cel pentru unele măsuri pentru punerea în aplicare a acestui protocol.
Reamintim faptul că un guvern PSD, în octombrie 2014, a semnat protocolul inițial.
În esență, și votul PSD este în primul rând în acest sens. Noile prevederi legale dau posibilitatea nu numai instanței, din oficiu, dar mai ales cetățenilor români, în calitate de părți în proces sau persoane vătămate, să ceară și să obțină chiar în timpul procesului o opinie a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Nu vă supărați, doamnă deputat.
Dumneavoastră faceți o intervenție acum la punctul 9, legat de Protocolul nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului, nu?
Da.
Noi suntem la punctul 1 de pe ordinea de zi.
Îmi pare rău!
Nu ne pare rău, că acolo suntem! Vorbim de PHCD 56/2021, care s-a votat. Am crezut că vreți să explicați votul aici.
Nu, nu! A fost o confuzie. Îmi pare rău că am venit acum. Reiau, dacă sunteți de acord, când ajungem la punctul respectiv.
Când ajungem acolo... Toate la timpul lor.
Da. Mulțumesc.
Eu vă mulțumesc.
Domnul deputat Pambuccian Varujan dorește să intervină.
Suntem la punctul 1.
## **Domnul Varujan Pambuccian:**
Da, dar interveneam cu o mică răutate.
Ar trebui să introducem instituția motivării anticipate a votului.
Da. Dar pe parcurs, să capete o cutumă și apoi o adoptăm.
Vorbeam de punctul 2 acum.
2. Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptat la Strasbourg, la 2 octombrie 2013 și semnat de România la Strasbourg, la 14 octombrie 2014; PL-x 131/2021; procedură de urgență.
Comisia pentru drepturile omului și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Un pic, un pic aveți răbdare, suntem în procedură de vot! Rezultatul votului: prezenți – 301, pentru – 299, „nu votez” – două.
## Adoptat.
La punctul 2 de la secțiunea a II-a – „Legi ordinare” și la punctul 9 de la secțiunea a III-a – „Legi organice” sunt cele două proiecte despre care cred că vreți să faceți vorbire. Acum vă rog.
Reiau.
Mulțumesc.
Deci votul PSD este în primul rând pentru faptul că aceste prevederi legale cuprinse în Protocolul nr. 16 la CEDO dau posibilitatea în primul rând cetățenilor români să ceară chiar în timpul procesului și să obțină o opinie a Curții Europene a Drepturilor Omului, fără să fie însă afectat dreptul persoanei interesate de a sesiza CEDO ulterior finalizării procesului cu privire la posibile încălcări ale Convenției.
Deci este un drept suplimentar câștigat de cetățenii români în raport cu aplicarea Convenției europene a drepturilor omului, unul foarte important.
Atragem însă atenția asupra duratei soluționării cauzelor, care poate crește odată cu aplicarea acestor măsuri legislative, și mai ales însă atragem atenția Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe că au în sarcină în continuare o serie de aspecte esențiale nerezolvate din planul de acțiune al României pentru aplicarea hotărârilor CEDO în ce privește România, de la restituirea proprietăților până la internarea și condițiile din spitalele de psihiatrie, care vor face obiectul unor interpelări și unor inițiative ulterioare ale Partidului Social Democrat.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
3. Proiectul de lege pentru modificarea art. 15 alin. (6) din Legea nr. 327/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului de probațiune; PL-x 166/2021; lege ordinară.
Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: prezenți – 299, pentru – 299. Adoptat.
Doamna deputat Florea Oana, Grupul PSD, explicarea votului.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am votat, am votat cu mare drag. Acest proiect legislativ rezolvă problema concediilor de odihnă ale personalului care lucrează în probațiune; și nu dezvolt. Am vorbit ieri despre faptul că acești oameni sunt în număr de 550 și rezolvă 100.000 de dosare, de faptul că lucrează în condiții improprii, că nu au salarizare adecvată și mai ales nu au pază, deși lucrează cu persoane care au fost condamnate pentru fapte cu violență.
Ce n-am spus ieri și am vrut neapărat să spun acum este că ei sunt în grădina ministrului justiției, care ar trebui să lase obsesia pentru Secția specială și să se ocupe și de problemele reale din ministerul său.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Dacă mai sunt intervenții? Nu.
4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2020 privind completarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19; PL-x 10/2021; lege ordinară; procedură de urgență.
- Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.
- Rezultatul votului: prezenți – 298, pentru – 273, contra – 23,
- o abținere, un coleg nu votează. Adoptat.
5. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 7
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență; PL-x 605/2020; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
- Rezultatul votului: prezenți – 299, pentru – 299. Adoptat.
6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 45/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul îmbunătățirilor funciare; PL-x 392/2019; lege ordinară; procedură de urgență.
- Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului
- de lege.
- Vot, vă rog.
- Rezultatul votului: prezenți – 307, pentru – 306, un coleg
- nu votează.
- Adoptat.
7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței
Guvernului nr. 3/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor; PL-x 115/2020; lege ordinară.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.
**:**
Da, domnule președinte. Solicitasem cuvântul pentru explicarea votului la poziția 11. O să le mulțumesc tuturor colegilor _... (Legătură telefonică defectuoasă.)_ acest proiect și n-o să continui. Să mergem mai departe cu poziția 13. Mersi.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Da, bine.
13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2021 pentru completarea art. 38 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; PL-x 112/2021; lege organică; procedură de urgență.
Comisia pentru învățământ, Comisia pentru apărare și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.
Rezultatul votului: prezenți – 305, pentru – 279, contra – 26. Adoptat.
Lista proiectelor propuse spre vot este epuizată. Așadar, declar ședința închisă.
Vă informez că în continuare va avea loc ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților, urmată de ședința Comitetului liderilor, iar de la ora 13.00 ne întâlnim aici, în plen, la ședința plenului reunit.
Vă mulțumesc.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
&JUYEJT|337294]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 85/7.VI.2021 conține 52 de pagini.**
Prețul: 130,00 lei
Sigur că românii și-ar dori o creștere mult mai rapidă a veniturilor lor, dar deciziile Guvernului liberal s-au dovedit a fi corecte, câtă vreme avem, în prezent, cea mai consistentă creștere economică din Uniunea Europeană.
Lucrurile nu se vor opri aici, pentru că, în următorii 5-6 ani, România va beneficia de investiții totale care vor depăși, probabil, o sută de miliarde de euro. Sunt bani pe care țara noastră nu i-a avut niciodată într-un interval atât de scurt și pe care va trebui să-i cheltuim inteligent, pentru a lăsa ceva durabil în urmă.
În același timp, avem nevoie de reforme susținute, amânate atâția ani, pentru că politicienii vremii nu au avut curajul să și le asume. Probabil vor exista și unele măsuri dureroase, dar cu toții ne dorim să trăim într-o țară cu mai puțină birocrație și fără funcționari plictisiți, o țară în care să plătim taxe și impozite, dar care să ne asigure servicii de calitate.
PNL nu are o misiune ușoară...
Uniformizarea învățământului, pregătirea cadrelor didactice, debirocratizarea ori perfecționarea continuă ar putea reprezenta o parte dintre soluțiile pe termen scurtmediu.
În aceste sens, comunicarea și cooperarea între organismele de la nivel central cu cele de la nivel județean, respectiv local reprezintă singura soluție viabilă prin care putem asigura o revenire armonioasă și eficientă a tuturor elevilor în băncile școlilor.
Nu ne permitem să trecem din nou prin situații precum cele în care metodologii curriculare sau cele de admitere la nivel liceal au fost adoptate pe repede înainte, fără consultarea persoanelor direct afectate de acestea, cu toate că deficiențele au fost semnalate încă din anii trecuți, ori prin politizarea instituțiilor de învățământ, inclusiv prin încercarea de a prelua și contabiliza în palmaresul unor aleși care nu au făcut nimic pentru susținerea învățământului în timpul pandemiei a inițiativelor menite să sprijine educația online.
Indiferent dacă vorbim despre elevi, părinți, cadre didactice, lideri educaționali sau decidenți politici, tocmai în aceste zile, când ne pregătim să celebrăm Ziua internațională a copilului, trebuie să lucrăm împreună pentru a creiona o realitate în care fiecare copil are acces la educație, indiferent de regiune, naționalitate sau mediul din care provine.
Vă mulțumesc pentru atenție. Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.
Domnilor, mesajele sunt clare!
Să vedem dacă înțeleg și demagogii liberalo-progresiști câte ceva din ele. La cum au gestionat lucrurile până acum, nu mă îndoiesc că, în aroganța lor, soră cu prostia, miniștrii coaliției de centru-dreapta vor pune în pericol și această șansă de dezvoltare a României.
Vă mulțumesc.
În al doilea rând, se creează cadrul pentru optimizarea costurilor, prin creșterea productivității muncii. Astăzi știm că există o corelație pozitivă între productivitatea muncii și gradul de digitalizare.
În al treilea rând, creștem gradul de colectare a veniturilor de către instituțiile publice și, nu în ultimul rând, crește încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
România trebuie să prindă viteză în ceea ce privește digitalizarea! Trebuie să ținem pasul cu ritmul de digitalizare european!
Această inițiativă poate fi începutul pentru alte propuneri în domeniul digitalizării, cum ar fi: dezvoltarea unui portal online de înregistrare a societăților comerciale, extinderea funcționalităților portalului online privind achizițiile publice sau ale Registrului Comerțului pentru depunerea de documente în format electronic.
Sper că vom beneficia de suportul dumneavoastră în scopul implementării acestei...
Și vă spun acest lucru deoarece mi se pare un fapt absolut nu doar condamnabil, ci un fapt șocant pentru ceea ce înseamnă siguranță la nivel european și ceea ce înseamnă capacitatea Uniunii Europene de a răspunde unor provocări de acest tip.
Acolo, în acest avion, se găsea un contestatar al regimului de la Minsk, un tânăr jurnalist, Roman Protasevici, și pentru acest lucru a trebuit ca regimul de la Minsk să deturneze acest avion, inclusiv folosind forța armată.
Acest act nu este doar condamnabil, ci este în afara oricăror norme care pot ține de dreptul internațional și care pot ține de respectarea minimală a unui cadru civilizat de conviețuire între națiunile lumii.
Uniunea Europeană este obligată să ia atitudine! Să ia atitudine fermă!
O țară precum Belarus, parte a OSCE și a ONU, nu poate rămâne fără urmări în urma unui astfel de act.
De aceea, cred că sancțiunile pe care Uniunea Europeană le va lua în urma acestei situații trebuie să fie unele exemplare – sancțiuni diplomatice, sancțiuni politice, sancțiuni cu privire la inclusiv...
În planul de vânzare a Termocentralei Mintia către investitori privați vor avea cumpărătorii obligația de a menține în funcțiune termoficarea municipiului Deva? Dacă nu, cum se vor încălzi devenii de acum înainte?
Care este strategia Guvernului de reconversie a forței de muncă ce urmează să fie disponibilizată prin restructurarea CEH?
Cine va răspunde pentru falimentul CEH, pentru riscurile create la adresa securității energetice a României, pentru compromiterea sistemului de termoficare din Deva și pentru tensiunile sociale create în județul Hunedoara de incompetența Guvernului de a gestiona decarbonarea economiei?
În final, vreau să-i spun domnului Cîțu că, în lipsa reformelor la CEH, nu are decât una din următoarele căi de urmat: ori îl demite pe domnul ministru Virgil Popescu, ministrul energiei, ori își dă demisia.
Mulțumesc mult.
Deputat al Uniunii Croaților din România, Ghera GiureciSlobodan.
Există un cadru legislativ european, dar vedem că nu este suficient tot ceea ce s-a făcut până acum.
Trebuie monitorizată implementarea sistemelor inteligente de informare în domeniul transporturilor. Crearea unei platforme unice de informare privind geolocalizarea rapidă a unor astfel de parcări sigure.
Trebuie să crească finanțarea pentru extinderea rețelei parcărilor securizate în țările Uniunii Europene. Nu numai numărul de locuri, ci și modul în care este asigurată supravegherea.
Trebuie găsite soluții împreună cu firmele de transporturi pentru ca acestea să contribuie, la nivel european, la plata parcărilor care asigură supraveghere și pază sigură. Trebuie acționat urgent și sincronizat. Parlamentele naționale pot adopta măsuri legislative necesare pentru a îmbunătăți condițiile de muncă pentru șoferii profesioniști. Putem evita, astfel, ca tragediile să se repete.
Nimeni nu trebuie să-și câștige pâinea trăind în permanență, în timpul orelor de muncă, cu teama, justificată de realitatea sumbră din parcările multor țări europene, că poate fi în orice moment atacat, jefuit sau chiar ucis. Vă mulțumesc.
Christine Thellmann, deputat al PNL. Mulțumesc frumos.
Peste 30 de ani, la 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a adoptat Convenția asupra drepturilor copilului. Convenția stabilește o serie de drepturi ale acestora, printre care dreptul la viață, la sănătate, la educație, la joacă, la viața de familie, protecția împotriva violenței etc. Prin natura sa juridică, convenția reprezintă un tratat internațional pentru protecția drepturilor omului, deschis tuturor țărilor la aderare.
În România, Ziua internațională a copilului este sărbătorită la data de 1 iunie, ca în alte aproximativ 50 de țări.
La 16 noiembrie 2016, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat decretul privind promulgarea legii prin care este modificat Codul muncii, prin declararea zilei de 1 iunie – Ziua internațională a copilului ca sărbătoare legală, în care nu se lucrează.
## Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
Ziua internațională a copilului este un prilej de a celebra drepturile copiilor, dar și de a ne reaminti datoria pe care o avem, de a le oferi o creștere și o dezvoltare armonioasă. Este ziua în care încercăm, încă o dată, să conștientizăm că interesul pentru copil trebuie să fie unul prioritar și că toți copiii au nevoie de sprijin și de atenția noastră de zi cu zi.
Devine tot mai evidentă preocuparea noastră de a elabora și adopta politici naționale pentru protecția copilului, precum și folosirea unor mecanisme eficiente în care să se țină cont de interesul acestora. Copiii sunt cea mai prețioasă avere a unei națiuni, iar modul în care aceștia vor crește și vor evolua reprezintă garanția stabilității și siguranței generației viitoare.
În acest context, Uniunea Elenă din România a dezvoltat proiecte dedicate exclusiv copiilor și tinerilor, dintre care amintim: Olimpiada Internațională a Elenismului...
Am observat că și primarul Vasluiului, domnul Vasile Pavăl, s-a implicat în gestionarea acestui conflict. Și, în loc să ceară rapoartele de activitate ale conducerii, se face că nu
Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!
Vă supun atenției declarația politică denumită „Un _roadmap_ pentru inversarea trendului demografic descrescător în România”.
În 2020 s-au născut cei mai puțini copii din România ultimilor 100 de ani. Iar dacă în 1989 s-au născut 180.000 de copii, doar fete, în 2020 s-au născut, în total, 170.000 de copii, băieți și fete. S-au născut în 2020 un număr de copii mai mic cu 40.000 față de anul 2019. Inclusiv în județul Gorj, pe care îl reprezint în forul legislativ, scăderea natalității a fost evidentă – doar 169 de copii născuți în anul 2020, față de 223 născuți în anul 2019.
Cifrele sunt alarmante și în privința mortalității. Au murit în 2020 un număr de români mai mare cu 25.000 față de anul 2019! Suntem pe primul loc în Europa la acest clasament negru – inclusiv la decesele din cauze care puteau fi evitate –, cu 13,3‰ rata mortalității.
Dacă raportăm cifra de mai sus la rata natalității – 9,7‰ –, avem, așadar, un spor natural negativ, chiar accentuat negativ. Cu efecte dezastruoase asupra economiei, asupra sustenabilității sistemului public de pensii și asupra identității noastre societale, în general.
În ritmul acesta specialiștii avertizează că, în orizontul anului 2050, vom mai fi 14-15 milioane de români în această țară, din care 33% pensionari!
Nu intru aici în analiza cauzelor acestui fenomen, însă e limpede că, fără un pachet activ de măsuri prinse într-un calendar funcțional, cu termene precise, acest trend nu va putea fi oprit. Se pare că Strategia de dezvoltare durabilă nu reușește să ofere elementele necesare pentru a stopa degradarea demografică.
Știu că există o preocupare majoră la nivelul actualului Guvern, la nivelul Administrației Prezidențiale pentru această problemă. Sper ca eforturile să fie accelerate și concretizate cât mai repede.
Apelul pe care eu îl fac, prin această declarație politică, este acela de a construi rapid, împreună, toți cei responsabili pentru viitorul nostru comun, o strategie specializată pentru creșterea demografică, una care să propună tuturor palierelor de decizie publică din România o foaie de parcurs pentru a reuși să inversăm trendul demografic descrescător. De asemenea, cred că trebuie conlucrat mai îndeaproape cu Comisia Europeană, astfel încât aceasta să furnizeze recomandări utile, să pună la dispoziție axe de finanțare care să ajute la atingerea obiectivului enunțat mai sus, pentru a stopa, într-o primă etapă, scăderea accelerată a populației și degradarea structurii ei pe vârste.
Radu Miruță, deputat al USR de Gorj.
Am văzut, la nivel național, o mobilizare și o desfășurare de forțe consistente, extinse pe mai multe paliere, care au implicat antrenarea de resurse umane și logistice importante. Astfel, s-au organizat evenimente-maraton de vaccinare în multe orașe din țară, de asemenea, s-au organizat caravane mobile pentru acoperirea zonelor rurale, reușindu-se crearea unui mecanism eficient, menit să faciliteze accesul comunităților la vaccinare.
Vom câștiga lupta cu virusul și vom preîntâmpina apariția unui nou val de îmbolnăviri în măsura în care ritmul vaccinării se intensifică.
Reluarea activităților la nivelul de dinainte de pandemie depinde de imunizarea unui număr cât mai mare din populație, impulsionarea acestei campanii aflate în plină desfășurare constituind preocuparea tuturor autorităților statului, inclusiv a noastră, a parlamentarilor.
Ne aflăm în prima etapă de relaxare a măsurilor, ne bucurăm cu toții de acest lucru, dar trebuie să fim în continuare prudenți și conștienți de faptul că pericolul nu a trecut. Următoarele măsuri de relaxare vor fi stabilite, în mod etapizat, de la 1 iunie, 1 iulie și 1 august și ne dorim ca ele să echivaleze, pe cât posibil, cu finalul acestei pandemii.
Ieșirea din această pandemie cât mai repede cu putință depinde de fiecare dintre noi, de modul în care am înțeles că nu trebuie să ne oprim aici, ci trebuie să continuăm în acest ritm foarte bun pe care îl are campania de vaccinare în momentul de față.
Dacă vrem mai multă relaxare, dacă ne dorim cu adevărat o economie funcțională la parametri maximi, trebuie să ne vaccinăm. Vaccinarea rămâne singura soluție. La nivel național, avem peste 4 milioane de români imunizați și mă bucur că județul Dolj se afla, săptămâna trecută, în primele 15 județe din țară la numărul de persoane vaccinate, într-una dintre zile centrul de vaccinare organizat la Sala Polivalentă din Craiova aflându-se pe primul loc în topul centrelor la nivel național, cu o medie de 240 de persoane pe zi.
Sunt încrezător că vom reuși atingerea scopului nostru comun, al tuturor, și anume ieșirea din această pandemie și reluarea tuturor activităților cât mai repede cu putință.
Vă mulțumesc.
Deputat al PNL, Ștefan-Bucur Stoica.
Cerem acțiune. Copiii acestei țări nu au nevoie de alocații ciuntite, ci de susținere, înțelegere, de răspuns integrat din partea statului. Readuceți copilul, tânărul în centrul politicilor și măsurilor luate la Palatul Victoria și nu vă mai bateți joc de cei care se zbat să ne fie viitorul. Când vă veți trezi va fi prea târziu. De aceea, vă repet: munciți pentru țară, munciți pentru viitor și lăsați copiii acestei țări să se bucure!
Închei prin a le ura, în avans, copiilor eroi ai acestei țări: la mulți și binecuvântați ani!
Natalia-Elena Intotero, deputat, județul Hunedoara, Partidul Social Democrat.
Viza de scurtă durată nu este necesară pentru intrarea cetățenilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană, implicit în România.
Precizăm că regulamentele nr. 530 și nr. 1.806 ale Uniunii Europene se aplică direct și preeminent, deci cu întâietate, în raport cu norma internă din România. Nicio hotărâre a Guvernului României nu poate anula prevederile regulamentelor Uniunii Europene. Trebuie să amintim că, în 2017, Comisia Europeană a subliniat: „Un stat membru al UE nu poate decide unilateral reintroducerea regimului de vize cu un stat terț.”
Mulțumesc, domnule deputat.
Una dintre cauze ține și de faptul că judecătorul a mai petrecut o dată timp pe dosar înaintea motivării hotărârii, pentru deliberare și pronunțare, un timp pe care nu l-am cuantificat în cifrele prezentate anterior.
De ce să nu simplificăm aceste proceduri?
De ce să analizeze judecătorul de două ori dosarul, în loc să îl analizeze o dată și bine, motivând și apoi pronunțând soluția?
De ce să nu oferim un confort judecătorului pentru a aloca suficient timp de analiză fiecărui dosar, dar și cetățeanului, care nu va mai trebui să aștepte frustrat o explicație a soluției primite?
De la începutul acestei legislaturi am depus tot efortul pentru a fluidiza și, astfel, a întări sistemul judiciar din România, pentru că țările cele mai dezvoltate sunt cele în care diferendele dintre persoane se soluționează rapid.
Schimbăm sistemul judiciar treptat, iar schimbarea este benefică pe termen mediu și lung, dar mai ales coerentă. Vă mulțumesc.
Așa că succesul PNRR va fi și succesul nostru, iar prin susținerea noastră a acestui proiect vom arăta că suntem preocupați pentru binele românilor care ne-au dat votul. Stimați colegi,
Haideți să dăm dovadă de înțelepciune politică și să nu vă numărați printre cei care pun piedici definitivării și adoptării acestui document extrem de important!
- Vă mulțumesc.
Deputat al PNL, Rujan Dumitru.
Un bun strateg ar fi văzut în aceste despăgubiri o investiție în economie, pentru că ar fi fost un impuls în demararea lucrărilor agricole de primăvară din acest an și recolta s-ar fi regăsit în veniturile la buget.
Partidul Social Democrat Galați a prezentat un amendament la Legea bugetului, prin care solicita alocarea sumei de 150.000 mii de lei în vederea realizării obiectivului de investiție „Refacere sistem de irigație în județul Galați”. Amendamentul a fost respins.
Ulterior, liberalii gălățeni promiteau atrageri de fonduri europene prin PNRR, vehiculând chiar și sume. S-au dovedit a fi tot minciuni și speranțe false pentru fermieri.
Acum, pe surse, aflăm că liberalii dau vina pe ministrul Oros, pentru că a pierdut banii pentru irigații, prin PNRR. Liberalii au recunoscut în ședința Biroului executiv că nu s-a acceptat la nivelul Comisiei Europene să existe finanțare pentru irigații prin intermediul Planului național de redresare și reziliență.
Surse din anturajul lui Ludovic Orban au declarat pentru Europa Liberă că șansele sunt minime pentru a se obține banii pentru irigații.
„Oros nu a făcut bine planul, e clar. Nu ne mai putem ascunde, nu s-a pregătit. Nici Ghinea nu a știut să prezinte tehnic proiectul privind irigațiile.”
Termenul acesta îl tot aud de mai bine de 15 ani – „provocare, provocare”. Eu cred că este timpul să depășim aceste provocări și într-un astfel de document de programare și planificare națională pentru următorii ani mai curând ar fi trebuit să existe măsuri foarte clare, cu impact, măsuri al căror efect final, spun eu, să fi contribuit la reducerea abandonului școlar și la creșterea participării școlare.
De asemenea, am observat, citind acest document, că se apelează – o să închei imediat, domnule președinte –, se apelează la tot felul de invenții și mecanisme de monitorizare a problemelor romilor, aceasta în condițiile în care minoritatea romă are o structură guvernamentală numită Agenția Națională pentru Romi, total nefuncțională în momentul de față, și, mai mult decât atât, are o serie de resurse umane angrenate la nivelul administrației publice locale, precum mediatorii școlari, mediatorii sanitari, experții locali pe problemele romilor care nu sunt puși la treabă și care nu funcționează într-o rețea.
Dar concluzia este că Guvernul vrea să inventeze tot felul de mecanisme de monitorizare a acestor probleme. Stimați guvernanți,
Uitați-vă la ceea ce există în administrația publică locală și utilizați aceste resurse, pentru că, pe termen mediu și lung, doar în acest mod putem reduce decalajele care s-au tot instituit și s-au tot amplificat între minoritatea romă și restul populației.
Vă mulțumesc. Cătălin Manea, deputat, minoritatea romă.
Ce găsim la sfârșitul lui 2020, după un an cu PNL? O Românie într-un dezastru greu de imaginat, cu împrumuturi zilnice, cărora le-am pierdut șirul, cu spitalele care luau foc unul după altul, cu agricultura lăsată la mila lui Dumnezeu, cu fermierii abandonați în ghearele secetei, cu economia în derivă!
La Ministerul Dezvoltării ați reușit să achitați facturile lunii noiembrie 2020 abia la sfârșitul lunii martie 2021, situație extrem de gravă pentru antreprenorii care și-au primit banii după 5 luni, dar și mai grav pentru țară, că așa v-ați jucat cu deficitul bugetar. Suntem aproape la 1 iunie și cele 65 de miliarde promise acum câteva luni la aprobarea bugetului au dispărut, la jumătatea anului nu s-au cheltuit nici 10% din banii promiși investițiilor.
Ce ați făcut după ce s-a instalat noul Guvern salvator, guvernul impus de Iohannis din obsesia de a avea „guvernul lui”, împotriva votului românilor? Nimic, absolut nimic! Sănătatea a intrat în comă, educația ați băgat-o în vacanță, economia ați abandonat-o.
În vara trecută, înainte de alegeri, Iohannis și PNL defilau cu cele 80 de miliarde de euro „câștigate” prin negocieri excepționale...
S-a făcut vorbire despre un fond de investiții românesc, cu capital de stat. Vă dau exemplu din Singapore. Statul Singapore investește printr-un sistem de _fundmatching_ , alături de fonduri private de prestigiu din întreaga lume. Îi lasă pe acești actori internaționali să facă evaluarea companiilor și, dacă ei pun un leu sau un dolar, pune și statul un dolar. Același lucru l-ar putea face și România.
Ca urmare a unei inițiative recente, pornită de colegul meu George Tuță și semnată de parlamentari de la toate partidele, s-a făcut un prim pas. Nu o să ni se mai ceară copie după buletin. Dar e doar un prim pas.
România unicornilor este fezabilă, dar pentru asta avem nevoie să avem un stat care se dă la o parte. Vă mulțumesc frumos.
În SUA, judecătorii de la Curtea Supremă din California au validat în unanimitate o ordonanță din San Francisco din 2011 care impune companiilor de telecomunicații obținerea de autorizații de la nivelul local, nu federal, înainte de a plasa antenele pe infrastructura orașului.
Introducerea rețelelor 5G fără ca un singur test biologic să fi furnizat dovada siguranței în ceea ce privește sănătatea ființelor umane, animalelor și mediului este o dovadă clară de inconștiență și iresponsabilitate. Această acțiune este echivalentă cu a pune la dispoziția publicului noi medicamente fără a efectua un singur test privind siguranța și eficacitatea acestora. Aviz programului actual de vaccinare.
Iar acum vă întreb, stimați colegi: de ce atâta grabă în implementarea în România a unor rețele de telecomunicații 5G cu efecte imprevizibile în domeniul sănătății umane?
Mulțumesc.
Deputat neafiliat Mihai Lasca.
USR PLUS a avansat o inițiativă legislativă prin care deschide către publicul larg bazele sportive situate în incinta unităților de învățământ. Deși proiectul vizează toate categoriile de vârstă, ne așteptăm ca tinerii și copiii să fie cei care se vor bucura cel mai mult de accesul liber și gratuit la
facilitățile din curtea școlii. Niciun motiv nu e suficient de solid pentru a răpi comunității un obicei bun și sănătos, precum e practicarea sportului preferat în apropierea casei.
La nivel local există deja regulamente de funcționare ce reglementează activitatea pe terenurile de sport din incinta școlilor și care pot servi ca exemple de bună practică, dar, din păcate, acestea sunt cazuri izolate, excepția, și nu regula.
Tocmai de aceea facem un apel către toți directorii de școli, primari, șefi de federații, sportivi și, nu în ultimul rând, jurnaliști și părinți să se alăture demersului nostru pentru ca terenurile de sport din școli să fie accesibile și după ore. De asemenea, îi invităm și pe colegii parlamentari să voteze acest proiect de lege.
Stimați colegi,
Haideți să deschidem curtea școlii și să lăsăm copiii și tinerii să bată mingea!
Vă mulțumesc.
Deputat Brian Cristian, Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș.
Cu ce rămâne în buzunar românul după ce îi crește venitul, dacă toate aceste valuri de scumpiri îl fac să scoată tot mai mulți bani din buzunar pentru achitarea datoriilor la stat? Cu alte cuvinte, vorbim aici despre un discurs populist al domnului Cîțu, care, furat oarecum de peisaj în plimbările sale pe jos către întâlnirile cu domnul Iohannis, își imaginează că-i poate prosti pe români din vorbe. Așa ceva nu poate fi posibil!
Așa că PNRR este de fapt un plan de austeritate al actualei guvernări. Mulțumesc.
„Mersul României europene de astăzi are ca fundament existența Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană și NATO nu ar fi fost posibil fără acțiunea, întru libertate și democrație, a Legislativului românesc de după anul 1989” – spunea, în cadrul aceluiași discurs rostit în Parlament, regele Mihai.
Degeaba am ajuns însă în Uniunea Europeană și NATO dacă în scurt timp ne vom transforma într-o țară depopulată, cu pensionari pe care nu va mai avea cine să-i îngrijească. Degeaba orice efort pe care ni-l propunem dacă nu facem...
preponderent premisele unor noi abuzuri față de păduri, rezultate din sincope legislative sau din forțarea circumstanțelor solitudinilor conjuncturale ale codrilor.
Declarațiile conform cărora „ar fi nevoie să tăiem copacii ca să facem loc pășunilor” le dau apă la moară atât braconierilor, cât și hoților de lemne. Astfel de afirmații, atât de grave, ca să nu le numesc și iresponsabile, nu doar că nu au niciun fel de justificare logică, dar nici nu trebuie să se mai audă vreodată dinspre un ministru responsabil exact cu protecția mediului înconjurător. În orice altă țară, cu o democrație ceva mai matură decât a noastră, o astfel de declarație atrăgea prezentarea demisiei de onoare a respectivului demnitar care a dat frâu liber, în spațiul public, unor astfel de opinii personale și de-a dreptul distructive.
Cu certitudine la nivelul Ministerului Mediului avem nevoie nu doar de o schimbare de retorică, ci și de fapte concrete care să conveargă cu adevărat către protecția și conservarea pădurilor. Sau și mai indicată ar fi schimbarea actualei guvernări cu una care a performat cu adevărat pentru bunăstarea tuturor românilor prin măsurile implementate. Firește că mă refer la o nouă guvernare PSD, de care România și toți românii au, pe zi ce trece, și mai mare nevoie! Așadar, iată încă un motiv plauzibil pentru schimbare, care e și necesară, și așteptată de fiecare dintre noi, cei care ne iubim patria și punem preț pe toate bogățiile sale naturale.
De asemenea, de schimbare aveam nevoie și prin Green Deal-ul european, care nu trebuie să rămână o schemă pe hârtie a revoluției în domeniul protecției mediului, ci să distribuie responsabilitatea echitabil între cei care generează poluarea.
Altfel spus, responsabilitatea poluării nu trebuie să fie centrată către umerii agricultorilor – după cum unele curente de opinie vor să impună ca adevăr absolut această teză, în baza unor cercetări suficient de bine finanțate privind poluarea rezultată în urma utilizării pesticidelor și îngrășămintelor, a unor tehnologii mai puțin verzi sau chiar din creșterea animalelor – și, mai mult, să exonereze alte ramuri ale economiei, care poate că au o contribuție și mai generoasă la accentuarea acestui fenomen global atât de nociv.
În opinia mea, responsabilitatea pentru deteriorarea constantă a mediului înconjurător trebuie distribuită nediscriminatoriu, la toate nivelurile și sectoarele economice, precum și la cel al factorilor decidenți.
În aceste momente de maximă importanță trebuie să fim uniți și să ignorăm cârcotașii care se plâng de faptul că oficialii de la Bruxelles ne dau acești bani, dar ne condiționează cum să-i cheltuim și ce reforme să facem. Consider că trebuie să trecem peste astfel de lamentări neputincioase ale unor oameni fără viziune și soluții și să ne apucăm de treabă! Bani sunt, iar proiectele de investiții așteaptă să fie demarate de îndată! Nu mai avem nicio secundă de pierdut!
Eforturile noastre trebuie îndreptate exclusiv spre dezvoltarea României, iar PNL este garantul continuării procesului de reconstrucție a acestei țări! Faptul că, în această săptămână, PNL a sărbătorit 146 de ani de la înființarea sa reprezintă un argument în plus că suntem singurul partid care poate traversa România peste această perioadă cumplită, ba chiar să aducem stabilitate și progres societății, în ansamblu.
„Prin noi înșine” pentru reconstrucția și modernizarea României!
În toate țările europene planurile au fost discutate, dezbătute și votate în parlamentele naționale. Apostolii transparenței de la USR PLUS–PNL refuză să dezbată și să voteze în Parlamentul României planul prin care ne angajăm la reforme, măsuri și împrumuturi pentru următoarele decenii. Au majoritate în Parlament, nu de vot le este frică; și-ar putea valida prin voturile coaliției lor păguboase orice plan, orice măsuri, orice recompense pentru acoliții și sponsorii lor – așa cum s-a văzut că fac deja. Nu de rezultatul dezbaterii democratice le este lor frică, ci, mai grav, de dezbaterea însăși. Nimeni nu trebuie să știe, să vadă, să pună la îndoială sau, Doamne ferește!, să poată contesta formulele din PNRR prin care ei și prietenii lor se înșurubează la banii europeni.
La fiecare dezbatere ei au prezentat o schiță a PNRR, au utilizat grafice, termeni specifici și hârtii colorate cu „piloni” și „politici sectoriale” și au ascuns sub abordarea strategică doar enunțuri generale. Nimeni n-a văzut însă planul! Nimeni nu-l poate studia în întregime, pentru că nimeni nu are acces decât la schița prescurtată și abil împachetată a artizanilor lui. Chiar și din unghiul restrâns la care avem acces se vede lesne că Planul național de redresare și reziliență al României nu adresează problemele reale, ci doar viziunea îngustă, obsesiile și umorile politicienilor care l-au întocmit.
PNRR-ul României, spre deosebire de planurile naționale ale celorlalte țări europene care își revitalizează economiile, își ajută companiile și cetățenii, își consolidează pașii spre viitor, sustenabil, PNRR întocmit de PNL–USR PLUS va fi strâmb, discreționar, chinuit și se va dovedi ineficient – ca toate lucrurile pe care le-au făcut oamenii meschini, cu mintea îmbâcsită și cu agenda personală așezată înaintea nevoilor obiective. PNRR putea să ne ajute viitorul, dar oamenii mici n-au construit niciodată lucruri mari!
În Marea Neagră, între peninsula Sacalin și complexul Periteașca – Leahova, o zonă de o frumusețe rară, apa este mică, abundă în mâncare și se încălzește mult mai repede decât în alte zone. Tocmai de aceea, puietul de sturion, calcan și rechin vine în această zonă să se hrănească la mal și să se adăpostească. Din păcate însă, acolo cad în plasele pescarilor și foarte mulți dintre ei mor. Unii pescari îi aruncă apoi morți în apă, însă alții îi păstrează, pentru a-i comercializa cherhanalelor și restaurantelor pentru borșul de pește. Chiar dacă cei mai mulți pescari sunt de bună-credință și nu intenționează să se întâmple acest lucru, efectul este unul devastator pentru aceste specii, aflate deja pe cale de dispariție.
Din această cauză, consider că ordinul de prohibiție la pescuitul de sturion trebuie să fie prelungit, cu găsirea însă a unei metode pentru acordarea de măsuri compensatorii către pescari. Din aceste considerente, studiind problema și discutând atât cu pescarii vechi ai deltei, cât și cu instituțiile cu drept de control, cu reprezentanți ai institutelor de cercetare în domeniu, suntem de părere și vom face o inițiativă legislativă în acest sens, ca: întreaga zonă dintre peninsula Sacalin și complexul Periteașca – Leahova să fie declarată zonă de refacere biologică între 1 aprilie și 31 mai, iar în largul Mării Negre, până la izobata de 20 de metri; întregul golf Musura, până la izobata de 20 de metri, să fie declarat zonă de refacere biologică între 1 aprilie și 31 mai. Dacă vrem să mai lăsăm ceva generațiilor viitoare, trebuie să protejăm puținul care ne-a mai rămas și trebuie să începem acum!
au fost uciși în pușcăriile comuniste. Partidul Național Liberal a revenit pe scena politică după 1990, odată cu căderea odioasei dictaturi comuniste. Cu PNL la guvernare, România a început negocierile de aderare la NATO, negocierile de aderare la UE, urmate de aderarea din anul 2007. În toată această perioadă nu am fost perfecți, am făcut multe greșeli, dar, zi de zi, încercăm să fim mai buni și să acționăm cu și mai multă determinare în interesul țării și al românilor.
Vă asigur că Partidul Național Liberal rămâne același partid care își propune să promoveze interesele fundamentale ale României și ale românilor. Libertatea, democrația, patriotismul, economia capitalistă, cinstea, competența și păstrarea creativă a valorilor naționale sunt și astăzi bornele după care ne ghidăm în politică. Liberalismul reprezintă în continuare singura șansă pentru o Românie prosperă, sigură și puternică. Noi, liberalii de astăzi, avem în spate o moștenire care ne onorează, dar, în același timp, ne responsabilizează și obligă. Partidul Național Liberal a fost forța politică care a ridicat această țară de la zero, tot Partidul Național Liberal trebuie să fie forța politică care să o ducă astăzi într-un loc mai bun decât a fost ieri. Viitorul ne aparține și depinde doar de noi să ridicăm această țară! La mulți ani, liberali! La mulți ani, PNL! La mulți ani, România!
Schema de ajutor _de minimis_ se aplică pe întreg teritoriul României în anul 2021, pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate, precum ardei gras și/sau ardei lung, castraveți, tomate, varză albă și/sau roșie și vinete.
O altă veste bună pentru legumicultori vine de la Guvern, care a adoptat o hotărâre pentru aprobarea schemei „Ajutor _de minimis_ pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia. Prin actul normativ s-a stabilit valoarea ajutorului _de minimis_ în lei care se acordă beneficiarilor în anul 2021, respectiv 3.000 euro/ha. În hotărâre s-au mai stabilit resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor _de minimis_ pentru anul 2021, respectiv maximum 15.000.000 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 3.078.000 euro, care se asigură din bugetul MADR pe anul 2021.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat că un ajutor de 3.400 de euro per hectar ar urma să fie acordat pentru cei care sunt cultivatori de cimbru.
De asemenea, vor fi sprijiniți și cei care cultivă fenicul, cu 200 euro/ha, muștar – 150 euro/ha și coriandru – 100 euro/ha. În cazul culturilor de cimbru și busuioc, suprafața cultivată trebuie să fie de minimum 0,5 ha.
Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor _de minimis_ sunt de maximum 6 milioane de lei, echivalentul sumei de 1,231 milioane de euro, acestea fiind asigurate din bugetul acestui an al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Chiar dacă avem un număr apreciabil de exploatații de dimensiuni reduse, cu preponderență în sectorul legumicol, acest lucru a dus la un grad redus de tehnologizare a exploatațiilor, de pregătire profesională a fermierilor și de organizare a producției. Și suprafața cultivată cu legume, și cea acoperită cu sere au scăzut continuu de-a lungul anilor.
De aceea, consider că reorganizarea sistemului de producție și valorificare a fructelor și legumelor, în scopul valorificării eficiente a condițiilor pedoclimatice deosebite de care dispune România, concomitent cu îmbunătățirea nivelului socioeconomic al zonelor rurale, trebuie să fie un obiectiv prioritar al agriculturii românești.
Astfel, PNRR trebuie să fie în acord cu agenda europeană privind investițiile în energie curată, recomandate de pachetul de măsuri al Comisiei privind redresarea economică Next Generation EU și Pactul verde european.
Una dintre temele importante din PNRR privește promovarea energiilor regenerabile. La nivel european, energia din surse regenerabile a reprezentat, anul trecut, principala sursă de producție de electricitate. Prin Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021–2030, România trebuie să ajungă în domeniul energiei din surse regenerabile la cel puțin la 25% în anul 2022 și 30% în 2030. Mai mult, UE recomandă ca țara noastră să ajungă, în 2030, la o țintă de 34%. Aceste obiective pot fi bine integrate și corelate cu obiectivele de dezvoltare și tranziție verde din PNRR în condițiile în care guvernanții înțeleg că mediul este o temă de maximă urgență în România.
Pentru a avea o opțiune facilă și sigură pentru decarbonizarea sectorului energetic, accentuată de instituțiile europene de câțiva ani, România trebuie să aibă un sistem deja pregătit, cu investiții în capacități noi de producție a energiei electrice cu emisii reduse de carbon și mai multe posibilități concrete în ceea ce privește resursele regenerabile în producerea energiei electrice, obiective care se pot concretiza prin proiecte serioase care să fie incluse în PNRR. Eficiența energetică este strâns legată de investițiile pentru modernizarea și dezvoltarea mecanismelor de producere și diversificarea surselor de stocare. Comisia Europeană recomandă, de asemenea, decarbonizarea sectorului de transport, respectiv prioritizarea transportului feroviar. Aceste aspecte ar trebui să fie înțelese de coaliția de guvernare, care, în loc să creeze facilități pentru mobilitatea feroviară, mai ales a studenților, a redus facilitățile și posibilitățile de a încuraja acest segment de transport.
PNRR este o șansă mare pentru România doar dacă Guvernul înțelege că este nevoie de cooperare și expertiză solidă din partea specialiștilor în conceperea unui plan care să conducă către o nouă viziune în dezvoltare, și nu de agrearea unei schițe de partid în cadrul coaliției de guvernare, total în afara realității naționale, dar și europene. Dincolo de acestea, este și demnitatea națională în joc – guvernanții actuali probabil că vor ține România pe ultimul loc la Bruxelles în ceea ce privește predarea PNRR.
5. Trăinicia. Căsătoria să fie pentru toată viața, căci: „Ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” (Matei 19, 6) Iar Sfântul Apostol Pavel spune: „Celor ce sunt căsătoriți le poruncesc, nu eu, ci Domnul: Femeia să nu se despartă de bărbat. Iar dacă s-a despărțit, să rămână nemăritată sau să se împace cu bărbatul său; tot așa, bărbatul să nu-și lase femeia.” (I Cor. 7, 10–11) În afară de moartea trupească, sfânta biserică îngăduie desfacerea legăturii dintre soți (divorțul) numai din pricini morale asemănătoare morții trupești, cum sunt: necredincioșia (adulterul) sau alte legături trupești neîngăduite (Matei 19, 9).
După învățătura sfintei noastre biserici, scopul familiei este:
1. nașterea de copii, spre înmulțirea neamului omenesc și a credincioșilor sfintei biserici;
2. ajutorarea soților întreolaltă, pentru ușurarea vieții;
3. ocrotirea moralității soților.
S-a mai spus că omul este creat pentru viața în societate, adică pentru a trăi împreună cu semenii săi: „Și a zis Domnul Dumnezeu: nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el.” (Fac. 2, 18) Cea dintâi formă a vieții de obște este tocmai familia. Pe familie se întemeiază apoi toate celelalte forme de viață obștească.
Dar familia nu este numai sâmburele din care crește obștea (societatea) omenească, ci ea este și cel dintâi așezământ de creștere morală a omului, neapărat necesar pentru bunăstarea societății. Familia este răsadnița de virtuți și izvor de întărire morală. În sânul ei își primește copilul primele îndrumări de viață, care îi rămân întipărite în suflet pentru totdeauna. Căci, dacă temelia bunei creșteri a copilului sunt dragostea și înțelegerea firii sale, lucrul acesta se face mai întâi și cel mai bine în familie. Numai părinții au dragoste sunt de copiii lor în măsura cea mai mare și numai ei au prilej potrivit și îndelungat să înțeleagă deplin firea fiecărui copil al lor.
Pentru a-și putea îndeplini cum se cuvine lucrarea ei, de a crește oameni cinstiți în orice privință, familia creștină trebuie să se călăuzească după îndrumările morale sănătoase care se găsesc în învățătura sfintei noastre Biserici Ortodoxe, păstrătoarea adevărurilor veșnice.
Familia este alcătuită din părinți și copii. Părinții au datorii față de copii, iar copiii față de părinți.
Pe lângă părinți și copii, familia mai cuprinde și celelalte rude, oricât de depărtate. De aceea, toate rudele trebuie să
se iubească, să se respecte și să se ajute, iar felul acesta de viața să pătrundă în toată societatea omenească, adică în marea familie a neamului omenesc. În această mare familie a omenirii, care, după învățătura creștină, are ca tată pe Dumnezeu, toți oamenii sunt frați între ei, prin Hristos.
Așadar, familia creștină trebuie să fie vatră, în care focul dragostei să nu se stingă niciodată și de la care să se încălzească omul și obștea omenească.
În realitate, liberalizarea a determinat scumpiri care vor continua în următoarea perioadă, afectând grav puterea de cumpărare și sărăcind astfel populația României, oricum campioana Europei la acest capitol.
În același timp, Cîțu anunță cu emfază o creștere economică inexistentă, deoarece nu este posibil ca un asemenea indicator să nu se regăsească în nivelul de bunăstare al tuturor românilor.
Guvernanții trebuie să ne spună de ce creșterea economică nu se regăsește în majorarea alocațiilor copiilor și a pensiilor, așa cum a legiferat PSD, dacă tot avem un excedent de bani în buget.
Consider că nu mai suntem în punctul în care „o discuție” poate salva situația. La nivel declarativ oricine poate da asigurări și promisiuni. Dacă însă aceste discuții nu sunt completate de măsuri concrete din partea statului român, deșeurile vor continua să intre în țara noastră și pe viitor.
Este rezonabil să credem că autoritățile germane ar putea întreprinde ceva în sensul acesta, dar este obligația și responsabilitatea noastră să ne asigurăm că acest lucru se va întâmpla. Atitudinea serviabilă, umilă și neputincioasă în relațiile cu alte țări membre UE nu își are locul. Suntem țară cu drepturi depline și trebuie să arătăm că nu putem permite să fim bătaia de joc și groapa de gunoi a altora.
Cât despre lipsa aparaturii de specialitate care scanează conținutul containerelor, dar și înăsprirea controalelor, astfel încât să fie verificate toate containerele, nu doar cele suspecte, așteptăm ca Ministerul Mediului și instituțiile din subordonare să vină și cu inițiative, proiecte, măsuri, cu alocarea de resurse pentru aparatura necesară unui control riguros. Nu își dorește nimeni un ministru care își arată veșnic îngrijorarea și mâhnirea. Fapte, nu vorbe!
Am început anul 2021 cu 910 kilometri de autostradă. Această cifră tristă ne motivează să nu ne oprim din a investi în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore, în special pe tronsoanele A7 și A8. Ne străduim să punem la dispoziția românilor nu doar artere moderne, ci și sisteme inteligente de gestionare a traficului, a semnelor și a semnalelor rutiere, dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor și măsuri de siguranță pasivă.
Cei aproximativ 4 milioane de români care au emigrat spun că s-ar întoarce acasă dacă s-ar îmbunătăți infrastructura din România, referindu-se la drumuri, autostrăzi, dar și la spitale sau școli. Cei mai mulți români care au părăsit țara, cu gândul la un trai mai bun, sunt din Moldova. Pentru că nimeni până acum nu le-a oferit o perspectivă, 200.000 de români pleacă anual din țară. Avem nevoie de drumuri pe care să nu ne pierdem viața și de drumuri pe care să nu petrecem o viață până la destinație. Domnul primar Chirica susține că la Iași investitorii vin dacă „spațiile verzi sunt întreținute cu panseluțe și pomi înalți”. Asta explică, pe scurt, gândirea lirico-administrativă de care s-au folosit fostele partide aflate la putere când au decis că n-avem nevoie curând de autostrăzi.
Perioada interbelică, până în 1927, a fost dominată de figura marelui bărbat de stat și om politic Ion I.C. Brătianu. În anii scurși de la Marea Unire până la instaurarea comunismului, și anume instalarea Guvernului Dr. Petru Groza în data de 6 martie 1945, Partidul Național Liberal a reprezentat întruchiparea stabilității și a luptei contra curentelor antiliberale și antidemocratice, fie ele de la extrema stângă sau dreaptă.
După căderea comunismului, în urma Revoluției din Decembrie 1989, Partidul Național Liberal a renăscut și continuă și astăzi să reprezinte românii care cred în libertate, economie de piață, meritocrație și democrație. PNL va fi mereu partidul celor care, indiferent de mediul social, economic sau cultural din care provin, cred că prin propriile forțe, prin sudoarea frunții și talentul propriu își pot atinge potențialul maxim. „Prin noi înșine!” spune sloganul după care ne ghidăm astăzi și care reprezintă cel mai bine contopirea dintre tradiție și modernitate. Ne mândrim cu istoria și înaintașii noștri, credem în continuare că singura cale spre progres o reprezintă individul și aspirația acestuia de a fi mai bun cu fiecare zi, însă tot acest efort individual, transformat într-unul colectiv, nu poate fi făcut în afara parametrilor în care se regăsește țara noastră astăzi, parte a Uniunii Europene și a NATO.
La mulți ani tuturor liberalilor autentici! La mulți ani, PNL! Fie ca generațiile viitoare să sărbătorească încă 146 de ani de existență a ta!
Deși toate studiile economice din ultimele două decenii arată că austeritatea nu ajută deloc revenirea economică, din contră, coaliția PNL–USR–UDMR are un singur proiect de țară – austeritatea.
Toate țările acordă mai multe facilități fiscale și măresc stimulentele pentru a ajuta economia țării lor să iasă din recesiune, noi facem din austeritate unica reformă.
PSD se opune ferm acestor măsuri ilogice, care aruncă și mai mulți români în sărăcie, și va folosi toate mijloacele legislative pentru a bloca astfel de aberații.
Acest plan al guvernanților ne arată că suntem obligați să depunem o moțiune de cenzură și să scăpăm de guvernul austerității cât mai repede.
Am ales această temă pentru declarația mea politică de astăzi întrucât am avut ocazia să discut zilele trecute, la Buzău, cu câțiva profesori care sunt diriginți la clase în ani terminali, cu părinți și elevi care mi-au semnalat că nu li se pare logic să le fie limitat dreptul de a organiza balurile de absolvire, în condițiile în care mulți dintre ei mi-au mărturisit că ar fi dispuși să participe la aceste evenimente chiar și cu dovada testelor COVID făcute cu 48 de ore înainte.
Părinții înțeleg și ei frustrarea copiilor, care sunt lipsiți de momentele la care au visat, și îi susțin.
Dacă am pune la socoteală și industria HoReCa, pentru care aceste evenimente au adus, în fiecare an, venituri importante pentru angajați și angajatori, chiar cred că ministrul sănătății ar trebui să ia în calcul posibilitatea organizării acestor mici întruniri pentru elevi.
Guvernele liberale au schimbat radical paradigma guvernării. Guvernele socialiste s-au bazat pe taxare și redistribuirea sărăciei, prin conducerea banilor către consum imediat, ceea ce a dus la neglijarea investițiilor în infrastructura țării. Politica PSD a avut consecințe dramatice în scăderea competitivității firmelor românești și a nivelului de trai sau chiar tragice, dacă ne raportăm la infrastructura spitalicească, lăsată în paragină.
Guvernele liberale conduse de Ludovic Orban și Florin Cîțu au pus accentul pe investiții, pe dezvoltare și pe viitor.
După creșterea economică de 2,8% înregistrată în trimestrul I, anul 2021 a devenit anul de restart pentru mediul de afaceri și economia României. Cifrele confirmă faptul că economia își revine, iar sectorul privat are încredere în măsurile liberale.
Propunerea legislativă vine în completarea și modificarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, iar suplimentar am introdus, la capitolul infracțiuni, deversarea poluanților în ape și poluarea cu bună știință a apelor de suprafață, apelor subterane, aerului, solului și subsolului prin procese de depozitare necorespunzătoare a deșeurilor sau arderi ilegale ale acestora.
În continuare, sunt de acord cu faptul că importul de aparate, instalații, echipamente, utilaje, substanțe și produse folosite și uzate, neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităților de colectare, tratare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor periculoase, comercializarea, abandonarea și/sau neasigurarea încărcăturii deșeurilor pe durata și pe parcursul tranzitării teritoriului României, introducerea în țară a deșeurilor în scopul eliminării și/sau neutilizarea acestora în scopul pentru care au fost introduse și tentativa abandonării deșeurilor trebuie drastic pedepsite, cu amendă sau închisoare până la 7 ani.
Vreau pe această cale să le mulțumesc tuturor colegilor, atât din partidul AUR, cât și celorlalți parlamentari, care s-au alăturat inițiativei mele.
Fenomenul abandonării deșeurilor trebuie stopat!
Cu aceste cuvinte a întâmpinat Ion I.C. Brătianu delegația fruntașilor transilvăneni veniți la București să-i prezinte suveranului actul unirii: „Vă așteptam de o mie de ani și ați venit ca să nu ne mai despărțim niciodată. Sunt în viața unui neam clipe de fericire atât de mari, încât ele răscumpără veacuri întregi de suferință. Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generații. Ea este sfânta tresărire de bucurie a întregului popor român, care de sute și sute de ani a îndurat suferințele cele mai crude, fără să-și piardă credința neclintită în sosirea acelei zile care ne unește astăzi și care trebuia să vină, nu putea să nu vină.”
Perioada interbelică a fost una prolifică pentru România. Liberalii au promovat o nouă Constituție, printre cele mai avansate din Europa acelor vremuri, reforma agrară, organizarea administrativă unitară, o nouă legislație electorală. În perioada guvernărilor PNL, România a avut una din cele mai mari creșteri economice din lume (aproximativ 5,5%/an) și înregistra excedent bugetar. După cel de-al Doilea Război Mondial regimul comunist a dizolvat partidele politice democratice, inclusiv PNL, care și-a încetat activitatea în noiembrie 1947. Mulți dintre fruntașii liberali au murit în închisorile comuniste, plătind cu viața credința în principiile democratice și valorile liberale.
În primele zile ale anului 1990, PNL s-a reînregistrat ca partid politic și a început o nouă etapă din existența sa politică.
În timpul guvernării PNL dintre 2004 și 2008, România a atins un nivel de dezvoltare economică fără precedent, sub impulsul unor politici liberale, precum reducerea fiscalității și încurajarea inițiativei private și a investițiilor.
În 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales președinte al României, devenind primul președinte liberal din istoria țării. Klaus Iohannis a blocat abuzurile PSD și a reușit să păstreze direcția euroatlantică a României.
În 5 noiembrie 2019, Ludovic Orban a devenit premierul României și, pentru prima dată în istorie, Partidul Național Liberal a reușit să dețină atât postul de președinte, cât și pe cel de prim-ministru. Situația a fost menținută prin instalarea unui nou guvern condus de un premier liberal, la finalul anului 2020.
Astăzi, la 24 mai 2021, într-o nouă perioadă de cumpănă, în plină criză sanitară și economică la nivel mondial, Partidul Național Liberal conduce țara obținând rezultate la care România cu greu putea spera la începutul pandemiei.
Țara noastră a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană atât în ultimul trimestru al anului 2020, cât și în primul trimestru al anului 2021.
Am depus amendamente la bugetul pentru acest an, am transmis interpelări și întrebări ministrului transporturilor, ministrului educației și prim-ministrului în care am solicitat rezolvarea în regim de urgență a decontării integrale pentru ca toți elevii să beneficieze de transport gratuit.
Din păcate, nici apelurile mele și ale colegilor mei și nici strigătele de disperare ale asociațiilor de elevi nu au fost luate în considerare de acest guvern orb și surd la problemele cu care se confruntă copiii din mediul rural care nu au cum să ajungă la școală.
Este o bătaie de joc la adresa părinților care nu își permit să achite transportul din localitatea de domiciliu și până la școală și o restricționare a dreptului la educație asigurat tuturor copiilor prin Constituție.
Sute de mii de elevi abandonează școala din cauza unui guvern inert și incapabil să se pună de acord și să aloce fondurile necesare decontării navetei. În câteva zile se termină anul școlar, iar copiii nu au avut acces la educație din cauza Guvernului Cîțu, ocupat cu alegerile din PNL și cu tăiatul de panglici. În toate răspunsurile la întrebările și interpelările adresate guvernanților au fost invocate neconcordanțe legislative, o ordonanță de urgență care se află în dezbatere de mai multe luni de zile. În același timp, ministerele au dat vina unele pe altele și au împins responsabilitatea către autoritățile locale, fără să țină seama o secundă de solicitările elevilor și părinților care au ieșit în stradă pentru a cere respectarea dreptului la educație.
Susțin toate revendicările elevilor și îi atenționez pe guvernanți să nu adopte proiectul ordonanței de urgență emis de Ministerul Educației, pentru că va elimina gratuitatea, iar naveta elevilor va fi decontată parțial sau deloc din cauza prețurilor prevăzute de tarifele maximale care vor fi cu mult peste costurile abonamentelor de transport.
Soluția este una singură, este foarte simplă și constă în alocarea de bani de la bugetul de stat. Această situație putea fi rezolvată de la începutul anului, dar au întârziat bugetul și apoi au aprobat zero lei pentru transportul elevilor.
Așadar, Guvernul Cîțu este direct responsabil pentru încălcarea dreptului la educație al sutelor de mii de elevi și pentru încălcarea legislației europene, care prevede obligația de a încheia contracte de servicii publice pentru a stabili restricții operatorilor privați, tarifele maximale fiind în contradicție cu acestea.
Vă spun că am aflat cu deosebită satisfacție că autoritățile administrației publice din municipiul Suceava au spart gheața și, pe lângă investițiile constante pe care le-au susținut din bugetul local pentru modernizarea școlilor, săptămâna aceasta vor introduce gratuitate pentru toți elevii din învățământul preuniversitar pentru transportul local. Îi felicit pe primarul Ion Lungu și pe viceprimarul Lucian Harșovschi,
care au înțeles că viitorul nostru depinde direct de modul în care îi sprijinim pe copii să meargă la școală.
Mi-aș dori ca Guvernul să vină în întâmpinarea acestei inițiative și, acolo unde primăriile nu au resurse financiare suficiente ca să asigure transportul gratuit al elevilor la școală, sumele care lipsesc din bugetele locale să fie acoperite măcar parțial prin transferuri de la bugetul de stat. Ar fi un nou pas serios în atingerea obiectivului nostru de a ajuta copiii să meargă la școală, după ce, anul trecut, am avut printre cele mai puternice investiții în infrastructura școlară din ultimele decenii, am luat măsuri privind cuantumul minim al burselor și am crescut alocațiile de stat, deși bugetul a trecut prin momente deosebit de dificile. De asemenea, pașii următori în susținerea sistemului de învățământ trebuie să urmărească reforme deja demarate de PNL anul trecut, cuprinzând pachetele integrate de asistență pentru copiii din familii cu venituri reduse, continuarea investițiilor în rețeaua școlară și găsirea soluțiilor financiare, astfel încât, atunci când bugetul o va permite, salarizarea personalului didactic să ajungă la nivelul importanței pe care munca dascălilor o are în societatea noastră. Am convingerea că suntem pe drumul cel bun, iar actualul Guvern și administrațiile locale liberale vor face pentru educația din România, în numai 4 ani, ceea ce nu s-a făcut vreme de 30 de ani.
Aceasta este marea victorie obținută la Bruxelles: posibilitatea de a ne îndatora suplimentar cu vreo 15 miliarde de euro, miliarde care ne vor băga și mai adânc în groapa datoriilor! Mă întreb: oare Ungaria de ce nu a solicitat niciun euro din împrumuturi și a propus doar proiecte pentru banii pe care îi primește ca fonduri nerambursabile? Oare Guvernul „dictatorului” Orbán este mai fraier decât Cabinetul Cîțu? De asemenea, mă întreb: cine va restitui aceste împrumuturi? Sigur nu Cîțu sau Ghinea, ci noi toți! Cu vârf și îndesat!
Practic, Guvernul lui Cîțu amanetează viitorul următoarelor generații, transformând PNRR dintr-un motor de relansare economică într-o piatră de moară la gâtul economiei românești! Guvernul ține morțiș să ne îndatoreze și să lege implementarea PNRR de îndeplinirea unor promisiuni făcute în numele nostru, dar fără să ne întrebe. Copiii și nepoții noștri nu au decât să plătească ratele la împrumut, iar viitoarele guverne nu au decât să rostogolească mai departe piatra grea a „reformelor” de austeritate! Sub pretextul că așa a zis Bruxelles-ul, Cîțu vrea să lege de mâini nu doar actuala coaliție de guvernare, dar și toate celelalte care vor urma. Pentru că, odată agreate cu Uniunea Europeană, așa-zisele „reforme” vor deveni obligatorii!
Și a treia problemă despre care vorbesc toți cei care trăiesc în economia reală, mai puțin locatarii actuali de la Palatul Victoria: de peste 10 ani de la aderarea la UE, deși au existat bani, în România s-au construit prea puțini kilometri de infrastructură rutieră, niciun spital mare și nu s-a finalizat digitalizarea. Faptul că premierul Cîțu tot repetă niște lozinci nu înseamnă că, brusc, toate acele lucruri vor deveni realitate doar pentru că sunt cuprinse în PNRR! Cîțu și actuala coaliției de „dreapta” nu pot oferi nicio garanție că ce scrie în acel plan se va și face. Ei pot oferi doar vorbe și minciuni și „reforme” de austeritate!
Noua generație de centre Europe Direct are drept obiectiv să comunice mai mult cu cetățenii. Prin urmare, noile centre vor implica publicul în evenimente, vor interacționa mai mult și mai bine cu aceștia, vor pune la dispoziția mass-mediei locale informații cu caracter public, relevante, legate de prioritățile UE, vor ajuta Comisia Europeană să obțină o imagine asupra tuturor politicilor locale care sunt legate de politicile UE, spre a avea, în final, o comunitate mai informată, mai deschisă spre tot ceea ce poate face UE pentru ea. Centrele vor sprijini educația, promovând cetățenia europeană activă în școli și vor promova coordonarea cu alte rețele ale UE, asigurând și facilitând legături între instituții, companii, organizații.
Anul acesta, pe 9 mai, de Ziua Europei, a fost deschis și un centru Europe Direct la Cluj-Napoca, făcând parte din cele 420 de centre de la nivel european care asigură legătura și comunicarea între instituțiile europene și cetățeni.
Europe Direct Cluj vrea să facă Europa mai accesibilă pentru clujeni, întrucât este locul în care cetățenii pot întâlni experți pe probleme europene, pot întreba chestiuni despre tot ceea ce ține de UE, pot discuta despre trecutul, prezentul și viitorul UE.
De asemenea, până la sfârșitul anului, Europe Direct Cluj are deja organizată agenda activităților. Astfel, centrul are în vedere construirea prezenței online a centrului și distribuirea zilnică de informații care vin direct de la instituțiile europene spre cetățeni, cu scopul creșterii gradului de informare și participare a clujenilor la proiectele și inițiativele UE; realizarea unui serial lunar tip podcast, intitulat Europacufolos, care să surprindă prioritățile cetățeanului pentru dezvoltarea comunității din care face parte și a Europei; promovarea unei platforme regionale de rețele prin cooperare între centrele Europe Direct și alte rețele de informare și comunicare ale UE reprezentate în regiune. Mai mult, sunt prevăzute activități pentru evenimentele din 2021, precum Ziua Europei și deschiderea oficială a centrului la Cluj; un atelier de competențe pentru jurnaliști, axat pe media digitală. În ceea ce privește copiii, un workshop axat pe Europa verde și Europa digitală; o replică locală a Conferinței privind viitorul Europei, intitulată Conferința privind viitorul Transilvaniei, prin care vor dezbate și vor posta idei, inițiative pe platforma interactivă europeană care adună propunerile cetățenilor, pentru a contribui la o Europă în care își doresc să trăiască.
În următoarea perioadă, în ceea ce privește Conferința pentru viitorul Europei, cetățenii pot prezenta ideile lor privind viitorul Europei pe site-ul Europe Direct Cluj. Această conferință își propune să acorde tuturor un rol decisiv în elaborarea politicilor europene. Astfel, sunt posibile teme precum sănătatea, schimbările climatice, transformarea digitală, echitatea socială, rolul UE în lume. Toți cetățenii care participă vor decide astfel ce subiecte se vor discuta în cadrul conferinței.
Prin centrele Europe Direct și ceea ce fac ele pe plan local, Uniunea Europeană vine mai aproape de fiecare dintre noi. UE nu înseamnă doar politici, partide, reguli, reglementări, piețe, legislație, ci e mai mult decât atât, înseamnă solidaritatea oamenilor, dorințele, libertatea, valorile acestora, elemente care construiesc un alt fel de viitor, unul care respectă aspirațiile europenilor.
Eforturile noastre în cadrul Uniunii și declarațiile venite din partea Comisiei, Parlamentului și Consiliului UE confirmă potențialul României în acest domeniu și strategia guvernamentală inteligentă bazată pe reforme, investiții și apropierea de politicile blocului european. Principiile bunei guvernări – democrație, transparență, participare, coeziune, responsabilitate – compun fundamentul fiecărei propuneri legislative în parte, atât la nivel național, cât și european. Ne dorim ca românii să fie implicați în mod activ în procesul de guvernare, să aibă posibilitatea de a-și oferi expertiza în problematici urgente și de a fi informați cu privire la fiecare măsură adoptată. Noul Centru European pentru Securitate Cibernetică reunește aceste scopuri și valori.
România este fruntașă în Europa de Est și lider în Europa prin dezvoltarea rapidă a pieței cu tehnologie informațională. Găzduirea unei agenții europene la noi în țară reprezintă un motiv de mândrie, dar și confirmarea eforturilor depuse. Digitalizarea țării este o prioritate pentru noi; astfel, siguranța cibernetică devine o necesitate!
Pe mine, în calitatea mea de român, apoi de cetățean european și de președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, mă preocupă activ faptul că, în timp ce Uniunea Europeană și-a propus salarii echitabile, mai multe locuri de muncă de calitate, securitate socială suplimentară, reducerea inegalităților, combaterea sărăciei, eliminarea discriminărilor, protejarea persoanelor cu dizabilități și a celor fără adăpost, toate conjugate cu o tranziție lină, dar nu și lentă către economia verde și digitalizare, Bucureștiul vrea să fenteze mersul firesc către un progres atât de necesar dezvoltării României!
Textul adoptat în Portugalia definește Europa ca pe un continent al „coeziunii sociale și al prosperității”, în care e loc de muncă și viață tot mai bună pentru toți, de la tinerii care intră mai greu pe piața muncii și din cauza perturbărilor pandemice la șomerii de lungă durată și la persoanele vârstnice tot mai numeroase, ca urmare a unei vieți prelungite datorită progreselor medicinei și a unui sistem de pensii catalogat, de cele mai multe ori, drept nesustenabil. În completarea observațiilor mele, în România, din păcate, concluziile acestei reuniuni au trecut aproape neobservate, având în vedere importanța lor pentru milioane de cetățeni. Poate și de aici actuala putere încearcă să tragă beneficii nejustificate și să treacă peste adoptarea unor măsuri sociale, care să facă sustenabile atât viitorul României, cât și pe cel european, pe care ni le dorim cu toții mai bune și mai clare. Însă această probabilitate pe care ne forțează să o acceptăm guvernanții noștri, printr-o tăcere jignitoare, deși vidul decizional ne va afecta grav viața pe termen mediu și lung, contravine chiar și principiilor de bază ale Uniunii Europene, respectiv combaterea discriminării, asigurarea unui nivel decent al pensiilor, echitatea și egalitatea. În Planul național de redresare și reziliență, Cabinetul Cîțu ocultează unele măsuri care contravin direcțiilor europene, instituind plafonarea pensiilor și a salariilor, creșterea vârstei de pensionare, impunerea de noi taxe și impozite etc., deci încă o dovadă că ceea ce și-au asumat în Portugalia nu vor implementa în țară niciodată!
Potrivit Declarației de la Porto, adoptată la reuniunea informală a șefilor de stat și de guverne europene – „pilonul european al drepturilor sociale este un element fundamental al redresării. (...) Dimensiunea socială, dialogul social și implicarea activă a partenerilor sociali au constituit întotdeauna componente centrale ale unei economii sociale de piață cu grad ridicat de competitivitate. Angajamentul nostru privind unitatea și solidaritatea implică, de asemenea, asigurarea egalității de șanse pentru toți și a faptului că nimeni nu este lăsat în urmă”. Așadar, din nou, acest dialog cu românii a fost desființat înainte să fie inițiat de Guvernul nostru de dreapta. Numai PSD și PES Activists au avut inițiativa să le facă vocile și doleanțele românilor auzite direct de către conducerea Uniunii. În antiteză față de deschiderea PSD, prin strategiile toxice luate de Palatul Victoria împotriva românilor se generează nu doar noi premise dezastruoase, ci și afectarea imaginii Uniunii Europene.
Trebuie să ne opunem unor astfel de erori politicianiste interne de dreapta, care ar putea avea urmări grave, și să impunem strategia europeană, prin redefinirea tuturor politicilor noastre publice, astfel încât și viitorul României să fie unul literalmente social.
Instituțiile centrale și administrațiile locale au astăzi bugete și de peste 10 ori mai mari decât înainte de aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, iar nemulțumirea oamenilor, justificată în totalitate, este că serviciile publice nu sunt în aceeași măsură mai bune. Este drept că în anii de guvernare PSD s-au făcut pași uriași înapoi pe drumul transparentizării administrației publice și al digitalizării acesteia. Nu ar trebui să ne mirăm de ce a „înflorit” corupția cât timp socialiștii de caviar au condus țara. Cu toate acestea, românii au înțeles cât de toxic a fost PSD și a trimis acest partid într-o opoziție de lungă durată.
Astăzi, destinele României sunt în mâinile unor miniștri tineri, care au tot sprijinul populației să reformeze țara. Nu cred că trebuie să trecem cu mare ușurință peste solicitările de reformă ale Comisiei Europene, care merg în același sens: stop risipei, start transparenței în sectorul public. Sunt condiții esențiale ca să accesăm în viitor banii gratuiți de la Uniune. Am convingerea că procesele de digitalizare începute în guvernarea Orban se vor intensifica în perioada următoare, mai ales că avem la dispoziție și resurse financiare nerambursabile pentru a susține acest efort.
Mi-aș dori ca în anul 2024 să putem vorbi în România despre o relație simplă și nebirocratică dintre cetățean și instituții, mijlocită de computere și portaluri electronice, despre bugete transparente, despre cheltuieli eficiente și despre decizii luate cu responsabilitate atât la nivelul primăriilor, cât și la nivel guvernamental.
Domnul Cîțu minte prin omisiune din nou! Cu același tupeu sfidător nu ezită să prezinte drept o mare victorie creșterea economică din primul trimestrul al acestui an, de 2,8%, raportată la ultimul trimestru al anului trecut, ascunzând însă indicatorul real cu adevărat relevant, respectiv comparația T1 2021 cu T1 2020, care indică nu o creștere, ci o scădere economică.
Comunicatul oficial al Institutului Național de Statistică este fără dubii: „Față de același trimestru din anul 2020, produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 0,2% pe seria brută și nu a înregistrat nicio modificare pe seria ajustată sezonier.” Cifrele nu mint niciodată, ci spun doar adevărul.
Stimați membri ai așa-zisei „drepte”, nu mai puteți manipula cetățenii! Nicio demagogie nu mai poate acoperi realitatea scumpirilor masive la utilități și la alimentele de bază, a faptului că puterea de cumpărare este măcinată de o inflație sistematică care la finalul anului va fi dublă, respectiv 4,1%, potrivit BNR, față de cât fusese prognozată de guvernarea actuală.
Prima condiție pentru a rezolva o problemă este să recunoști că aceasta există! Din nefericire pentru noi toți, premierul Cîțu nu evoluează și insistă să rămână același propagandist care vede lucruri „fantastice”, total rupt de realitate, incapabil să realizeze situația în care ne aflăm și, prin urmare, incapabil să găsească soluțiile necesare bunului mers al țării și al cetățenilor săi.
Nu mai tergiversați lucrurile și luați măsuri punctuale pentru a sprijini mediul de afaceri, până nu va fi prea târziu!
De aceea, mă văd nevoit să militez din nou în favoarea finanțării cu prioritate a infrastructurii rutiere și feroviare din nord-estul României! Este suficient să dați o căutare pe internet să vedeți „deșertul” de autostrăzi din această regiune! Cum vă imaginați că vor veni marii investitori în producție industrială într-o zonă unde doar un singur drum european vine din Vest? Un singur drum care nici măcar nu are două benzi întregi pe sens! Un adevărat drum al morții, unde au decedat români aproape în fiecare săptămână! Iar acest Guvern al rușinii nu este în stare să găsească finanțare pentru 38 de km de autostradă, A8, între Lețcani și Târgu Frumos.
Și apropo de „viziunea” și principiile actualilor guvernanți! L-am auzit, cu stupoare, pe vremelnicul premier Florin Cîțu spunând public, cu țâfnă și aroganță exagerată, că, deși s-a văzut cu președintele PSD, Marcel Ciolacu, și a auzit propunerile noastre pentru PNRR, nu este dispus să negocieze absolut nimic și nici să aducă proiectul în Parlament, fiindcă ei sunt la guvernare și își asumă tot! Haideți să ne aducem aminte câteva realități palpabile:
– PSD a câștigat alegerile cu cel mai mare procent de voturi obținute de la români.
– Domnul Cîțu a ajuns cu greu premier, într-o alianță care scârțâie săptămânal din toate balamalele, când ba un ministru, ba altul apare public cu gafe, bâlbe și incoerențe administrative.
– USR reprezintă doar vreo 15% din votanți, iar PNL cu câteva procente în plus. Care este legitimitatea lor de a refuza orice propunere din partea celorlalte partide politice?
Mă văd nevoit, încă o dată, să vă atrag atenția din nou asupra caracterului urgent al găsirii unei căi de consens național pe PNRR, o șansă pe care România pare să o rateze din cauza incompetenței și aroganței unor administratori temporari!
Toate aceste pasaje pe care vi le-am prezentat sunt recunoscute oficial, într-un document asumat de actuala coaliție de guvernare. La toate aceste nenorociri, făcute publice chiar de cei care ne conduc astăzi, respectiv PNL–USR PLUS–UDMR, se adaugă o creștere galopantă a inflației și o înghețare a veniturilor.
Vreau să trag un semnal de alarmă aici, în Parlamentul României, cu privire la dublarea alarmantă a scumpirilor la utilități publice și alimente de bază, în timp ce veniturile românilor sunt blocate.
În timp ce Banca Națională a României a anunțat că inflația va ajunge la 4,1% la finalul anului, adică dublu față de estimarea inițială, Guvernul Cîțu a declarat oficial, în ultima variantă a Planului național de redresare și reziliență prezentat la Bruxelles, că va îngheța toate salariile și pensiile în următorii 3 ani, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a românilor se va prăbuși în același timp cu creșterea explozivă a prețurilor. Pentru români va fi crunt! Energia electrică s-a scumpit cu 50%, prețul gazelor naturale va crește de la 1 iulie cu 25%, iar alimente de bază s-au scumpit deja cu peste 15%.
Cu cinism și cu dispreț față de nevoile românilor, premierul Cîțu i-a promis președintei Comisiei Europene că salariile, pensiile si alocațiile vor rămâne înghețate până în anul 2024. Acesta este angajamentul luat în fața Comisiei Europene pentru a primi derogare pe procedura de deficit excesiv până în 2024. Așadar, nu poți trâmbița triumful negocierilor pentru Planul național de redresare și reziliență, sacrificând 10,5 milioane de persoane, a căror putere de cumpărare scade abrupt. Este evident în acest moment că puterea de dreapta nu poate guverna România decât pe datorie și că duce economia către o pandemie monetară și o criză economică și socială.
În calitate de membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, cer demisia Guvernului, pentru că este evident că nivelul de trai al românilor, pensiile, alocațiile și salariile vor crește doar dacă premierul Cîțu și coaliția PNL–USR PLUS–UDMR vor pleca de la guvernare.
Măsurile vor aborda o serie de factori importanți, care contribuie la diminuarea diferenței de remunerare existente și sunt deosebit de relevante în contextul pandemiei de COVID-19, care a accentuat inegalitățile de gen, expunând femeile la un risc mai mare de sărăcie.
Conform declarației ministrului muncii, Raluca Turcan, femeile au plătit un cost al crizei COVID mai mare decât bărbații. Numărul femeilor șomere din România a crescut cu 50% din cauza pandemiei, în timp ce ponderea bărbaților șomeri este de 16%.
Diferența de gen nu este doar subiect de dezbatere teoretică, ci are consecințe concrete economice, producând anual pierderi în toate statele din UE.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Munca egală merită o remunerație egală. Iar pentru a asigura o remunerație egală este nevoie de transparență. Femeile trebuie să știe dacă angajatorii le tratează în mod echitabil, iar, atunci când nu este cazul, ele trebuie să aibă puterea să se lupte și să obțină ceea ce merită.”
România a făcut progrese mari în privința egalității de gen, însă atunci când analizăm statisticile realizăm că mai sunt multe de făcut și că inegalitățile de gen rămân în societatea românească.
Ziua de 8 mai a fost declarată Ziua națională a egalității de șanse între femei și bărbați în România din 2015.
Scrisoarea Comisiei Europene din 11 mai 2021 către Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană devoalează planul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și al Guvernului de a lichida definitiv CFR Marfă.
Iată schema Guvernului PNL–USR:
• CFR Marfă își transferă activele companiei ROFERSPED. Ele includ 22% din vagoanele CFR Marfă și 27% din locomotivele sale. În medie, 23% din capitalul rulant al CFR Marfă.
- Niciun angajat nu este transferat direct de la CFR Marfă
- la ROFERSPED, care își angajează personalul de pe piață.
- ROFERSPED nu primește contracte de la CFR Marfă,
- își creează propriul portofoliu.
În prezent, CFR Marfă deține 98% din compania care își primește activele în cadrul planului de recuperare actualizat, ROFERSPED.
În conformitate cu planul de recuperare actualizat, CFR Marfă își transferă mai întâi acțiunile deținute de ROFERSPED către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România. Ulterior, ministerul transferă activele recuperate de la CFR Marfă către ROFERSPED în schimbul capitalului propriu.
După finalizarea recuperării parțiale în natură, autoritățile române lichidează CFR Marfă, care își încetează activitățile și iese de pe piață.
3. „În loc să gândească soluții și să-și propună să recupereze cota de piață pierdută între 2014–2020 – 54,81% în 2014, față de 29,29% în 2020 –, în procent de peste 25%, preferă o abordare simplistă și pliază personalul, prin disponibilizare, la cota de piață actuală, cu toate că CFR Marfă are resurse tehnice, personal calificat și experiență infinit mai mare decât concurența (cea care a preluat cota de piață pierdută de CFR Marfă).
Din analiza datelor puse la dispoziție în programul de restructurare – obținut pe surse, și nu oficial, cum ar fi fost firesc –, mai precis tabelul și graficul evoluției cotei de piață în transporturile feroviare, rezultă că, atunci când au existat preocupare la CFR Marfă și voință managerială, recuperarea cotei de piață a fost posibilă. Exemple:
- anul 2011 – s-au recuperat 2,5% (60,5% în 2011, față de
- 58,0% în 2010);
- anul 2014 – s-a reușit menținerea cotei de piață (54,81%
- în 2014, față de 54,78% în 2013);
- anul 2017 – s-a reușit recuperarea a 2% (48,17% în
- 2107, față de 46,16% în 2016).
Prin parcurgerea analizei cotei de piață se constată că pierderea anuală este, începând cu anul 2000 și până în prezent, în medie de 3%, cu excepția dezastruosului an 2019, când se înregistrează o pierdere abruptă de 13%, care, în indicatorul de tone transportate, înseamnă peste 6 milioane tone de marfă.
În pierderea cotelor de piață, CZM-urile nu sunt contributoare, neavând calitatea de a fixa un preț de piață concurențial. Stabilirea și negocierea prețurilor este apanajul exclusiv al centralului CFR Marfă!
În ultimii ani, cantitatea totală de mărfuri transportate pe calea ferată a rămas, în general, stabilă. Preluarea cotei de piață de la CFR Marfă de către concurență a generat și nevoie de forță de muncă calificată, care să asigure acesteia prelucrarea și transportul mărfurilor și care s-a recrutat de la CFR Marfă, operatorii privați exercitând presiuni prin diverse metode pentru preluarea de personal.
Soluția disponibilizării de personal aplicată acum vine chiar în sprijinul concurenței, care are nevoie acută de resursă umană calificată în funcții esențiale. Aceasta să fie intenția CFR Marfă atât timp cât nu are preocuparea de a recupera din cota de piață, măcar cea pierdută recent?!
Având în vedere că în programul de reorganizare și restructurare s-a făcut o comparație cu un operator privat, luat ca model de urmat, care, la cota de piață de 27%, își susține activitatea cu o cifră de personal de 2.300 de salariați, atunci, adevărata provocare pentru un management performant la CFR Marfă ar trebui să fie recuperarea cotei de piață de cel puțin 54%, adică cea avută în anul 2014, susținută cu actualul personal de 4.814 salariați.”
Și toate aceste date tehnice de la punctul 3 de mai sus sunt furnizate chiar din interiorul reprezentanților CFR Marfă, absolut stupefiați, revoltați și umiliți, prin vocea directorului Centrului Zonal Marfă Iași, domnul Dumitru Anchidin! Obiecțiuni care, de altfel, au fost înaintate oficial și conducerii CFR Marfă, care, până în prezent, le-a ignorat complet.
De altfel, eu, personal, am înaintat și o interpelare ministrului transporturilor și infrastructurii, domnul Cătălin Drulă, solicitându-i clarificări în privința lichidării CFR Marfă.
Acum știm de ce Guvernul PNL–USR ascunde adevăratul Plan național de redresare și reziliență al României!
Folosindu-se de el, PNL și USR maschează cele mai mari tunuri. Nefiind capabili să vină cu proiecte viabile și nedorind să propună proiecte pentru români, au transformat PNRR în propriul plan de afaceri. Pentru asta ascund adevărul și de români, și de Comisia Europeană, în fața căreia își iau angajamente secrete întemeiate pe propriile interese. În condițiile în care și Comisia Europeană le cere explicații și date clare, PNL și USR preferă să aducă justificări false.
Azi este vorba de CFR Marfă, companie-etalon pentru România.
PNL și USR, dacă ați fi vrut să ajutați la modul real CFR Marfă, ați fi venit în fața românilor și UE cu un proiect viabil de dezvoltare, profitând de toate avantajele date de tranziția verde și digitalizare. În schimb, folosiți o schemă ascunsă de privatizare, oferind pe tavă patrimoniul românesc companiilor cliente.
Mâine, folosindu-vă mârșav de același PNRR, care ar fi trebuit să fie șansa noastră, a tuturor, la redresare, oferiți pe
tavă tot ce a mai rămas românesc în țara asta în schimbul sinecurilor pe care le aveți asigurate pentru tot restul vieții.
Veți face concedieri în masă pe care le veți numi restructurări necesare.
Veți închide firme românești pe care le-ați îngenuncheat și le veți pune jugul final al falimentului, timp în care veți motiva cu același PNRR și aceeași nevoie de dezvoltare, a companiilor străine care vă susțin.
Veți îngheța pensiile și salariile pe baza altor angajamente secrete și interese care vă aparțin exclusiv.
Veți mări taxele și impozitele, cu aceeași motivație mincinoasă și pe baza acelorași angajamente.
Veți crește prețurile. Veți distruge tot, până la ultima suflare și ultima fărâmă! Iar după ce v-ați umplut buzunarele cât pentru 100 de generații, veți pleca fără nicio remușcare, lăsând un popor mai sărac ca niciodată și o țară aservită complet sponsorilor dumneavoastră, căreia îi va lua 100 de generații să își revină. Timp în care generațiile dumneavoastră se vor bucura de prosperitatea plătită secundă de secundă de generațiile noastre.
Nu PNL și USR, nu Uniunea Europeană este vinovată pentru mizeria în care vreți să transformați România și sclavia la care vreți să forțați românii!
Nu Uniunea Europeană și PNRR sunt vinovați că vreți să vindeți România, că mergeți la Bruxelles și vă luați angajamente false, că nu spuneți adevărul și că vă folosiți de tot ce puteți ca să vă luați tainul.
Nu Uniunea Europeană și PNRR sunt vinovați că vă folosiți poziția pentru a face lobby celor care vă plătesc!
Nu mai găsiți mereu țap ispășitor în opoziție sau UE! De data asta, nu mai merge așa! De data asta, ceea ce faceți și vreți în continuare să faceți vă autoincriminează fără niciun drept de apel.
Nu ne trebuie prea mult ca să înțelegem ce vreți să faceți din noi toți și din această țară! CFR Marfă este exemplul!
În calcule s-a inclus și suma totală plătită atât la pilonul 1 (21,25%), cât și la pilonul 2 (3,75%), deoarece în cazul majorării vârstei de pensionare pensia o să vină mai târziu.
Presupunând că vârsta de pensionare se va ridica la 68 sau 69 de ani în cazul bărbaților și la 65 de ani în cazul femeilor, iar speranța de viață va fi nu de 75 de ani, ca în prezent, ci de 77 de ani. Cei care au trăit doar cu salariul minim vor primi o pensie derizorie, minimă, deși au plătit în decursul anilor sume de ordinul sutelor de mii de lei la buget, iar cei care au trăit cu salariu mediu vor avea o pensie nu minimă, dar oricum derizorie, care nu poate permite un trai decent.
De ce furt legalizat? Pentru că 30-35 de ani românii au plătit sute de mii de lei la buget, iar apoi beneficiază de o pensie hilară, care nu poate asigura un trai decent, asta pentru că cei de la putere restrângerea tuturor drepturilor românilor o numesc „reforme”.
Așadar, pe lângă sprijinul umanitar constant și consistent pe care Guvernul Orban și Guvernul Cîțu l-au acordat românilor din Republica Moldova în contextul pandemiei de COVID-19 și al campaniei de vaccinare, cred că se impune ca în perioada imediat următoare să acordăm asistență tehnică și financiară fraților noștri români pentru a facilita și accelera reformele structurale de care țara are nevoie.
Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este cea mai bună opțiune pentru toți românii și singura cale posibilă pentru asigurarea unui trai mai bun. Numai cine nu vrea să vadă nu percepe schimbările majore din România și prosperitatea de care ne bucurăm după aderarea la UE. Așadar, parcursul european al Republicii Moldova depinde și de Chișinău, dar și de noi, frații români din țara-mamă.
Discuția viza un context în care pentru nouă pensionari cotizează 10 angajați, trendul numărului de angajați în raport cu numărul pensionarilor fiind în scădere.
În februarie 2021 apare anunțul că pensiile nu vor mai crește în anul curent din cauza dificultății de a ține ținta de deficit de 7%, încercându-se o diversiune cu o nouă temă care să apară în discuție, anume intenția majorării stagiului minim și complet de pensionare odată cu creșterea speranței de viață la români.
Pe data de 12 martie 2021, coaliția de guvernare schimbă macazul și spune că pensiile vor crește cu 3,89%, în primă fază, menținându-se calendarul bianual de creștere a punctului de pensie.
Luna aprilie a venit însă cu alte minciuni, Guvernul anunțând că vă recalcula peste 5 milioane de pensii, astfel încât pensiile românilor vor fi mai mari, doar în urma recalculării, cu sume între 200 și 400 de lei, ținându-se cont, în plus, de elementele suplimentare de contributivitate.
Entuziasmul creșterii pensiilor a fost rapid curmat în luna mai, luna curentă, când au apărut, pentru opinia publică, realitățile PNRR-ului și ale surselor de finanțare, care presupun, de fapt, un plan de austeritate de tip FMI, ce duce la înghețarea pensiilor, salariilor și alocațiilor pentru următorii 5 ani.
Această politică demonstrează că premierul Cîțu este un om pentru care empatia și respectul față de seniori nu există.
Vorbim despre persoane care au venituri reduse și care trăiesc la limita sărăciei, pentru care un an și jumătate înseamnă enorm. Noi, cei care am jurat să legiferăm pentru cetățenii României, avem datoria să rectificăm toate aceste anomalii legislative, să facem legi bune, drepte și aplicabile. Iată de ce fac apel la dumneavoastră să susțineți propunerea PSD de aplicare a legii din septembrie 2020, pentru că, dacă există voință politică, normele de aplicare pot fi finalizate și pot intra în vigoare în timp util.
Vă reamintesc programul pentru astăzi: între ora 10.00 și 11.30 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 11.30 – ora 12.00 – pauză; de la ora 12.00 – vot final; la încheierea ședinței de vot final – ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților, urmată de ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; iar de la ora 13.00 până la finalizare – ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.
Vă întreb: dacă sunt observații în legătură cu ordinea de
zi?
Liderii grupurilor parlamentare?
Vă rog, domnule deputat Ionuț Moșteanu, Grupul USR PLUS.
Cu siguranță, tot cu niște aberații pe care le-ați introdus și în Legea nr. 263, de am fost noi obligați, 8 ani de zile după, să o modificăm de 36 de ori.
Vom vota această lege, dar trebuie spus că mai important pentru români este să aplicăm legile în vigoare, nu să le prorogăm, nu să găsim motive, tot timpul, că nu sunt bani, că nu sunt oameni, că nu avem posibilitatea să recalculăm. Atâta timp cât, din octombrie 2019, când ați ajuns la guvernare, până astăzi n-ați mișcat măcar un dosar de pensie să-l scuturați de praf, d-apoi să vă mai uitați pe el și să-l recalculați!
Ordonanța de urgență are ca scop reglementarea modalității prin care sumele din bugetul prevăzut la art. 1 alin. (4) pot fi redistribuite între categoriile de servicii media prevăzute la alin. (1) sau între servicii, în cadrul aceleiași categorii, la propunerea motivată a Autorității pentru Digitalizarea României.
Redistribuirea s-a realizat cu încadrarea în bugetul aprobat, în funcție de cererile furnizorilor media validate în cadrul campaniilor de informare publică și de disponibilitățile bugetare înregistrate la data de 1 octombrie 2020, pe fiecare categorie de servicii prevăzută la alin. 1 lit. a)–f). Vă mulțumesc.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Această măsură a fost necesară pentru asigurarea cadrului legal necesar desfășurării procesului de învățământ, astfel încât cadrele didactice și elevii să beneficieze de drepturi constituționale la învățătură și sănătate în condiții de siguranță epidemiologică.
Punerea în aplicare imediată a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență a fost o altă măsură.
Prin urmare, Ministerul Educației susține raportul Comisiei pentru învățământ și vă solicită adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2021 pentru completarea art. 38 din Legea nr. 55/2020. Vă mulțumesc.
Închei cu câteva versuri de-ale lui Grigore Vieru. „Peste biata noastră humă, Peste omul necăjit, Vine iar un soi de ciumă, Vine un fel de dictatură. Bine nu scăpăm de una, Și-alta vine peste noi, Ne îngroapă mătrăguna Și un greu străin gunoi.” Doamnelor... „Vrem să trăim în libertate, Vrem să trăim sub stea albastră, Cum inimii îi place, Latinii inimi cum îi place, Lăsați-ne în legea noastră, Lăsați-ne odată în pace!” Mulțumim.
În urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la prezentul raport.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Și vă propun un termen de dezbateri de 3 minute. Vă mulțumesc.
Dacă nu credeți lucrul acesta, vă dau exemplul Legii nr. 236, inițiată de ministrul Adrian Oros și colegii dumnealui de la vremea respectivă, liberali, care a fost prorogată la aplicare exact când domnul ministru Oros a venit și a preluat portofoliul Ministerului Agriculturii.
Dacă în istoria vreunui Parlament European ați auzit de așa ceva, chiar vă rog să ne aduceți la cunoștință. Un parlamentar al României care face o lege se preocupă să fie votată și promulgată, și, atunci când are pârghiile puterii executive, să-și amâne punerea în aplicare a propriei legi.
Rămânem în istoria parlamentarismului european cu această mare „reușită” a Guvernului liberal.
Mulțumesc, domnule președinte.
Din păcate, chiar și într-o parte substanțială a lumii academice din domeniu fie nu se știe că ele există, fie sunt considerate marginale, fie nu se vorbește despre ele.
Și, atunci, nu-mi face nicio plăcere să fac profeții din astea, și de aceasta o să și votez, pentru că trebuie să trăim pe pielea noastră. Până când nu o să trăim pe pielea noastră consecințele felului acestuia de a gândi, nu o să ne schimbăm felul de a gândi. Așa suntem noi, ce să facem?!
Și, atunci, o să continuăm drumul acesta glorios spre eșec, o să plătim din ce în ce mai mult pentru din ce în ce mai puțin, până când la un moment dat va veni o generație care va înțelege că trebuie să schimbe macazul. Sper să nu fie prea târziu!
Vă mulțumesc.
În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.
Propun timp de dezbateri – 5 minute.
Și se estimează faptul că unele din colindele care încă se mai păstrează în România astăzi au rădăcini în tradiția getică, dacică și în însăși... mergând către simbolistica neolitică, pe care noi o păstrăm până astăzi în folclorul românesc și încă în alte elemente de etnologie recunoscute internațional ca atare în cadrul științific.
Deci colindul ne unește. Colindul înseamnă tradiție, înseamnă identitate creștină și înseamnă unitate creștină colindul. Pentru că din America până în Coreea, din Scandinavia până în Siria, peste tot, din România în Marea Britanie, și în Italia, și în Ungaria, și pe unde doriți, se colindă. Asta este o realitate.
Și, ca atare, este foarte important să păstrăm colindele așa cum sunt. Pentru că știm că în ultimul timp există și o latură de hipercomercial al colindelor, care tinde să le ducă într-o zonă care nu mai are nimic cu farmecul, cu tradiția și cu ceea ce înseamnă obiceiurile noastre de Crăciun.
Evident, Partidul Național Liberal va susține adoptarea acestei legi.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Colindarea este urarea „A multi ani ire!”, care în limba veche înseamnă „Să ne trăiești întru mulți ani!”.
„A multi ani ire!” s-a concentrat în limba noastră – „Îți mulți ănesc!”, adică „Îți doresc mulți ani să trăiești!”. Și din „Îți mulți ănesc!” a apărut cuvântul „mulțumesc”.
Colindul este o mulțumire dată din om în om pentru accesul la viață sub legea cea dreaptă a lui Dumnezeu. Este lumină din lumină, adevăr din adevăr.
Este, reflexia de astăzi, domnule președinte de ședință, a ceea ce înseamnă îndumnezeirea omului prin cântec.
De aceea, AUR va vota pentru, cu aceste observații.
Și să dea Dumnezeu să avem și timpul necesar și voința pentru a o corecta în sensul acestor, nu observații, ci constatări. Nimeni nu este perfect și de aceea trebuie să ne ascultăm unii pe alții.
Fie ca nu doar dintr-o obligație legiferată să ne colindăm unii cu alții, ci din dragoste față de om și unul față de altul să ne spunem: „A multi ani ire!”
Vă mulțumesc.
- Vot, vă rog.
- Rezultatul votului: prezenți – 311, pentru – 310, un coleg
- nu votează.
Adoptat.
8. Proiectul de lege pentru instituirea zilelor colindului din
România; PL-x 224/2020; lege ordinară. Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.
- Rezultatul votului: prezenți – 309, pentru – 255, contra – 8,
- abțineri – 42, 4 colegi nu votează. Adoptat.
- Secțiunea a III-a. Legi organice. Adoptări.
9. Proiectul de lege pentru adoptarea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptat la Strasbourg la 2 octombrie 2013 și semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014; PL-x 132/2021; lege organică; procedură de urgență.
Comisia pentru drepturile omului și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege. ## Vot, vă rog.
Rezultatul votului: prezenți – 310, pentru – 310. Adoptat.
10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 120/2021; lege organică; procedură de urgență.
Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: prezenți – 307, pentru – 277, contra – 27, 3 abțineri.
Adoptat.
11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor; Pl-x 125/2021; lege organică.
Comisia juridică propune adoptarea propunerii legislative. Vot, vă rog.
Rezultatul votului: prezenți – 311, pentru – 209, contra – 102. Adoptată.
12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii; PL-x 666/2020; lege organică; procedură de urgență.
Comisia pentru muncă propune adoptarea.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: prezenți – 307, pentru – 304, contra – 2, o abținere.
Adoptat.
Punctul 13. Da. Vă rog.
Domnul deputat Dehelean Silviu dorește să intervină, prin telefon, pentru explicarea votului.
Vă rog, domnule deputat.
## **Domnul Silviu Dehelean**